Parliamentary debates

Domnul Florin Iordache:

Suntem la propunerea legislativă de la poziţia 6, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei; Pl-x 398/2020.

Are propunere, din partea comisiei, de respingere.

Din partea iniţiatorilor doreşte cineva?

A, domnul Szabó Ödön? (Vociferări.)

Păi, nu, staţi puţin, suntem...

Domnul deputat este iniţiator, da?

Domnul Szabó Ödön, vă rog, ca iniţiator.

La punctul 6.

Domnul Szabó Ödön (prin audioconferinţă):

Da.

Bună ziua, domnule preşedinte!

Sunt 3 legi care vin în cascadă, 3 iniţiative legislative care au mai trecut de Camera Deputaţilor şi au fost votate.

Prima dintre ele, despre care vorbim acum, a fost votată de Senat şi doar pe principiul bicameralităţii a fost respinsă de Curtea Constituţională, la iniţiativa Preşedintelui.

Are elemente foarte importante, care, în această situaţie, inclusiv de pandemie, după părerea mea, ar fi foarte benefice.

Pe de o parte, ştiţi foarte bine că există în vigoare o lege care spune că trebuie să scadă numărul de ore la clasă.

Ei, numărul de ore poate să scadă doar dacă regândim curricula şi scădem şi materia în sine, pe care dorim s-o predăm.

Această lege presupune şi vorbeşte despre un principiu, al evitării supraîncărcării copiilor cu aceste materii despre care vorbim. Pentru că nu facem nimic dacă scădem orele şi în mai puţine ore trebuie să predăm aceeaşi materie.

A doua chestiune importantă. În această lege vorbim despre învăţământul antepreşcolar.

Învăţământul antepreşcolar este un lucru extrem, extrem de important, care a fost foarte puţin reglementat în legislaţia actuală. Am făcut paşi înainte într-o altă iniţiativă legislativă, şi inclusiv în această lege sunt o serie de modificări care au fost discutate cu ministerul de resort, la momentul depunerii ei, şi au fost agreate de ministerul de resort când le-am discutat.

Un alt aspect important se referă la numărul copiilor în clasă. Vedem că este una dintre cele mai mari probleme care în momentul de faţă ne apasă.

Ei, această iniţiativă legislativă ar veni şi ar putea să fie un sprijin, tocmai pentru a evita aceste supraaglomerări ale copiilor în clase.

Şi un alt element important se referă la învăţământul remedial şi respectiv învăţământul copiilor după-amiază, în Programele "Şcoala după şcoală", respectiv "Masă caldă la şcoală". Toată lumea vorbeşte despre aceste proiecte.

Avem un program pilot în care sunt incluse 150 de şcoli şi acest program pilot funcţionează de aproape 5 ani, de 4-5 ani.

OK, avem rezultatele. Ştim foarte bine că sunt şcoli care sunt incluse în acest program şi nu vor putea să beneficieze de acest proiect pentru că nu sunt pregătite.

Această lege vine şi spune foarte simplu un lucru - hai să lansăm acest proiect la nivel naţional, şi acele şcoli care demonstrează că au toate avizele sanitare, sanitar-veterinare necesare pentru funcţionarea Programului "Masă caldă la şcoală", în anul şcolar următor, intră automat în program. În acest fel pot fi bugetate capitolele de cheltuieli la nivel naţional, la ministerul de resort, iar până atunci administraţiile publice locale pot să aloce bani din bugetul propriu, pentru că dă posibilitatea ca, până la momentul intrării în vigoare a programului naţional, administraţiile publice locale, din bugetul local, să poată să finanţeze aceste proiecte.

Acesta este proiectul în sine.

Îmi pare extrem, extrem de rău că o asemenea iniţiativă legislativă, astăzi, nu poate fi discutată în mod raţional.

Mi-aş dori să fim în 1 ianuarie 2021, să trecem peste aceste, cum să spun, două alegeri cu foarte puţine cicatrici în zona politică şi să nu mai tot strigăm lucruri care sunt neadevărate, pe de o parte. Nu se vinde nicio educaţie, nu se discută despre aceste lucruri, vorbim în aceste iniţiative legislative despre învăţământul dual universitar, care este un model european preluat pe baza unui parteneriat cu societatea civilă, în iniţiativă legislativă.

Şi eu vă rog să respingeţi raportul de respingere al Comisiei pentru învăţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

Domnul preşedinte Cîmpeanu, vă rog, prezentaţi raportul.

Repet, avem 3 iniţiative venite de la Comisia pentru învăţământ. Toate 3 au raport de respingere - Pl-x 398/2020, Pl-x 399/2020 şi Pl-x 400/2020.

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Sorin Mihai Cîmpeanu (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În baza prevederilor art. 94 şi 115 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu adresa Pl-x 398 din 29 iunie 2020, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au primit spre dezbatere în fond, în procedură de urgenţă, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei.

Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi modificarea Legii nr. 263/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea creşelor, cu modificările şi completările ulterioare. Intervenţiile legislative vizează, în principal, aşa cum a fost deja prezentat: scăderea numărului maxim de elevi într-o clasă, doar în situaţii excepţionale, formaţiunile de preşcolari sau de elevi putând funcţiona peste efectivul maxim, cu cel mult 2 preşcolari/elevi; introducerea principiului adaptabilităţii curriculumului naţional şi programei şcolare în scopul diminuării suprasolicitării elevilor prin readaptarea curriculei şi programei şcolare la necesităţile reale; acordarea unei mai mari libertăţi de decizie cadrelor didactice pentru ca acestea să poată preda materia de studiu conform abilităţilor elevilor, astfel încât programa şcolară să acopere doar 65% din orele de predare şi evaluare, restul de 35% din timp putând fi folosit pentru coeziunea şi aprofundarea materiei în funcţie de performanţa fiecărei clase. De asemenea, sunt prevăzute soluţii pentru părinţii care urmează să se întoarcă la muncă, acordarea de cupoane pentru educaţia timpurie, consiliere psihologică şcolară în fiecare unitate de învăţământ, facilitarea accesului copiilor la manifestările culturale prin acordarea de tichete şi multe, multe alte lucruri.

În funcţie de obiectul şi conţinutul său, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, Camera Deputaţilor fiind primă Cameră sesizată.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, comisiile au dezbătut propunerea legislativă în şedinţa comună din data de 25 august 2020, însă:

• prin conţinutul său, proiectul legislativ am apreciat că nu este corelat cu ansamblul prevederilor legale în vigoare şi, totodată, nu instituie reglementări care să ajute la o stabilitate şi eficienţă legislativă, conform procedurilor constituţionale şi legale. În unele situaţii, iniţiatorii, prin forma propusă, păstrează norma în vigoare, dând o nouă renumerotare alineatelor, ceea ce reprezintă o procedură legislativă specifică republicării;
• textul iniţiativei cuprinde prevederi prin care se stabileşte, în sarcina Ministerului Educaţiei, identificarea normelor contrare prevederilor acestei propuneri legislative şi impune elaborarea unor propuneri de măsuri de modificare, completare sau abrogare a acestora, fără o analiză temeinică a legalităţii demersului;
• în cazul unor modificări şi completări obiectul reglementării se poate realiza prin legislaţia secundară, fiind astfel mai uşor de adaptat ulterior la situaţia rezultată;
• unele norme pot genera o obligaţie în sarcina autorităţilor publice locale, fără să instituie în corpul modificării textului condiţiile şi modalitatea de îndeplinire a atribuţiilor de către aceste autorităţi locale;
• de asemenea, textul propunerii legislative nu respectă prevederile Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, având în vedere că sunt multe texte cu caracter care a fost apreciat ca fiind imprecis, mai puţin clar sau neclar, care duc la un paralelism legislativ, iar unele norme sunt eliptice şi nu se pot aplica. De asemenea, modalitatea de formulare a propunerii nu este conformă cu tehnica legislativă, care impune respectarea formei prescriptive proprie normelor juridice prin care se asigură dispoziţiilor un caracter obligatoriu, şi nu facultativ, aşa cum este redată în propunerea legislativă;
• de asemenea, iniţiativa legislativă are implicaţii majore asupra bugetului de stat, fiind astfel aplicabile dispoziţiile art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv prezentarea fişei financiare însoţite de ipotezele şi metodologia de calcul utilizată, dar şi cele ale art. 14 alin. (5) din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora: "După aprobarea bugetelor locale pot fi aprobate acte normative cu implicaţii asupra acestora, dar numai cu precizarea surselor de acoperire a diminuării veniturilor sau a majorării cheltuielilor bugetare aferente exerciţiului bugetar pentru care s-au aprobat bugetele locale...".

Cu toate acestea, iniţiatorii nu au indicat sursa de finanţare necesară implementării soluţiilor legislative propuse prin proiectul de act normativ.

Pe cale de consecinţă, în urma finalizării dezbaterilor, membrii celor două comisii au hotărât, cu 30 de voturi pentru respingere, cu 4 voturi împotriva respingerii şi cu 5 abţineri, să propună plenului Camerei Deputaţilor respingerea propunerii legislative.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Începem dezbaterile generale.

Din partea Grupului USR, doamna Iurişniţi.

Şi apoi domnul Paşcan.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

Da.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

În momentul de faţă, siguranţa copiilor noştri este prioritară.

Aceste 3 proiecte asta aduc în atenţia noastră - siguranţa copiilor noştri. De asemenea, o mai bună gestionare a sistemului de învăţământ, scăderea numărului de elevi şi diferite decizii care duc spre o mai bună funcţionalitate a întregului sistem de învăţământ.

Într-adevăr, este un moment care politizează votul de astăzi, dar educaţia nu trebuie să aibă culoare politică. Eu cred că ne dorim cu toţii să avem un învăţământ eficient şi performant, iar scăderea numărului de elevi dintr-o clasă este absolut necesară. La fel şi posibilitatea profesorilor de a avea acces şi să aibă libertate de decizie în ceea ce priveşte acel 65% din curriculumul pentru predare, evaluare, progres, şi 35% să fie alocat aprofundării.

Sunt multe propuneri bune pentru educaţie. În Comisia pentru învăţământ am fost, mare parte dintre cei prezenţi, de acord cu aceste propuneri, dar s-a luat în calcul lipsa impactului bugetar şi tehnica legislativă care era deficitară.

Suntem prima Cameră sesizată.

Şi aş atrage atenţia colegilor că avem iniţiative care au facilitat menţinerea unor cheltuieli absolut nerelevante pentru viitorul acestei ţări, cum sunt pensiile speciale. Acolo sunt nişte bani absolut nemeritaţi, care continuă să fie îndreptaţi spre nişte oameni care nu merită acest lucru, aceste privilegii. În schimb, pentru educaţie niciodată nu sunt bani, niciodată nu ajungem la acel 6% din PIB. Este absolut condamnabil acest lucru, şi pentru acest aspect am vrut să iau cuvântul şi să spun că educaţia merită atenţia noastră, indiferent de momente.

De asemenea, sunt celelalte iniţiative - Pl-x 399/2020, Pl-x 400/2020 - care vin în aceeaşi direcţie, a mesei calde în şcoli, care trebuie susţinută la nivel general, inclusiv de administraţia locală. Pentru că trebuie să spunem, din 2016, prin Guvernul Cioloş, masa caldă în şcoli a ajuns, printr-un proiect pilot, în 50 de unităţi de învăţământ. În momentul de faţă avem 150...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Doamna Cristina-Ionela Iurişniţi (prin audioconferinţă):

... prevăzute, da, dar trebuie să naţionalizăm, să ducem la nivel naţional, să generalizăm acest proiect.

Concluzia este că educaţia trebuie să primească finanţarea necesară, iar Uniunea Salvaţi România va susţine acest proiect şi va vota împotriva respingerii.

Domnul Florin Iordache:

Vă mulţumesc.

Următorul vorbitor, domnul Paşcan, liderul Grupului PMP.

Rog colegii care intervin, să ne încadrăm totuşi în cele două minute, pentru că avem foarte multe proiecte pe ordinea de zi.

Domnul Paşcan, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vă salut, stimaţi colegi!

Vreau să vă previn că aceste 3 proiecte legislative iniţiate de parlamentari ai UDMR, la care s-au raliat, probabil în necunoştinţă de cauză, parlamentari şi de la alte partide politice, consacră modificări de fond în Legea educaţiei naţionale, care privesc în mod special discriminări de natură etnică, discriminări pozitive pentru minoritari şi consacră pe picior de egalitate statutul limbii oficiale a statului cu limba minorităţilor. Şi am să vă dau câteva exemple.

La art. 9 schimbă sintagma, din vechea lege, "au dreptul", probabil considerată ca insuficient de imperativă, la "sunt reprezentate", când e vorba de reprezentare proporţională în organele de conducere ale instituţiilor de învăţământ. E vorba de minorităţi, evident.

Art. 10 instituie posibilitatea susţinerii examenelor la toate nivelurile în limba în care au fost studiate disciplinele respective. În vechea lege asta era valabil doar la învăţământul preuniversitar. Acest lucru introduce posibilitatea unei utilizări a limbii materne neconforme la bacalaureat sau la înscrierea la facultate, chiar dacă acea facultate nu are ulterior forma de pregătire în limba maternă a minorităţilor. Această modificare se completează cu prevederile din Pl-x 400/2020 privind bacalaureatul şi e clar problematic, întrucât echivalează practic limba minorităţii cu limba oficială a statului, creează o formă de discriminare între categoriile de elevi şi adânceşte fenomenul segregării în educaţie.

De altfel, educaţia are un rol fundamental în ceea ce înseamnă integrarea societăţii, aceasta fiind în sensul în care şi Convenţia-cadru privind protecţia drepturilor minorităţilor naţionale a Consiliului Europei îl dă procesului de educaţie în limba maternă.

Un aspect foarte important este acela că art. 14 alin. (3) al Convenţiei-cadru prevede că drepturile educaţionale ale persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale...

Domnul Florin Iordache:

Concluzionaţi, vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan (prin audioconferinţă):

Da.

... să înveţe limba minorităţii, primesc formarea în această limbă. Nu trebuie să aducă atingere învăţării şi predării în limba oficială a statului.

La art. 13 - foarte rapid am să prezint, domnule preşedinte. La art. 13 se introduce obligativitatea ca UDMR să decidă, atenţie, organizarea, reorganizarea, desfiinţarea oricăror forme de studiu, inclusiv a celui simultan, prin introducerea obligativităţii ca avizul conform să fie dat de Consiliul Minorităţilor Naţionale şi organizaţia de reprezentare a minorităţii naţionale.

În acest fel se instituie, de fapt, controlul politic asupra actului de învăţământ.

Iar art. 22 include posibilitatea premierii unor unităţi de învăţământ dacă copiii minoritari, atenţie, şi-au însuşit adecvat limba română, pe care ar trebui s-o cunoască din start.

Sunt multe astfel de aberaţii.

PMP va vota pentru raportul de respingere, care este just, al acestui proiect legislativ, asumat la nivelul comisiei de specialitate.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Haideţi, totuşi, să ne respectăm şi să ne încadrăm în timpul acordat.

Numai puţin.

Doamna Tănăsescu văd că doreşte să intervină.

Şi apoi liderul Grupului UDMR.

Vă rog.

Doreşte să intervină?

Da. Bun. Poate s-a răzgândit.

Mergem mai departe.

Domnul Benedek Zacharie, liderul Grupului UDMR.

Vă rog, domnule coleg, aveţi două minute.

Domnul Benedek Zacharie (de la tribună):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

N-o să am nevoie de două minute.

Aş avea o rugăminte, în primul rând, pe procedură. Vă rog, verificaţi dacă Pl-x 398/2020, Pl-x 399/2020 şi Pl-x 400/2020 au avizul Consiliului Legislativ, şi în cazul în care nu există avizul Consiliului Legislativ, să le trimitem înapoi, până va exista avizul Consiliului Legislativ.

Vă mulţumesc.

Şi, acum, ca dezbatere generală. Până în 1984, în România se putea da admitere la facultate în limbile materne. Deci vă rog să verificaţi şi această chestiune. Deci, probabil colegul antevorbitor a rămas cu acea idee care s-a introdus pe vremea lui Ceauşescu, că dacă dai admitere la facultate să dai admitere numai în limba română.

O altă problemă. Eu cred că aici dacă se discută de minorităţi, nu se discută numai de minoritatea maghiară. Deci nu UDMR va decide pentru celelalte minorităţi.

Văd că atunci când avem o problemă în această ţară - şi avem din păcate o grămadă de crize, criza economică, criza sănătăţii, criza politică, criza întregii societăţi -, apare Iosefini pe arena magică şi scoate ungurii din joben.

Deci ar trebui ca, încet-încet, să terminăm cu această chestiune, că tot timpul minoritatea maghiară este de vină pentru ceva în această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Vă fac precizarea că s-au cerut avizele de la Consiliul Legislativ, dar nu au fost primite. Poate până va avea loc dezbaterea la Senat, Consiliul Legislativ va trimite avizele, cu observaţiile pe care le are Consiliul Legislativ.

Mergem mai departe.

Din partea Grupului PNL, liderul grupului, domnul Roman.

Vă rog, faceţi legătura.

Aveţi două minute, domnule lider.

Domnul Florin-Claudiu Roman (prin audioconferinţă):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă auziţi?

Domnul Florin Iordache:

Vă auzim.

Vă rog.

Domnul Florin-Claudiu Roman (prin audioconferinţă):

Rugămintea este să ne urmăm procedura normală.

Avem 3 rapoarte de respingere pentru cele 3 proiecte de lege invocate de colegul lider de la Grupul UDMR. Nu a făcut aceste observaţii în cadrul comisiilor, şi din acest punct de vedere nu există niciun impediment să mergem înainte.

Eu n-o să intru într-o retorică, pentru că ştiţi foarte bine că propunerea liderului UDMR ar însemna practic adoptarea tacită a celor 3 proiecte de lege, iar noi ne-am propus să nu mai trecem de Cameră proiecte pe care nu le discutăm.

În altă ordine de idei, eu m-aş bucura ca să existe o discuţie serioasă pe Legea educaţiei, în integralitatea ei. Nu e momentul în perioada campaniei electorale, şi din acest motiv n-o să intru nici în retorica celor de la UDMR, nici în retorica celor de la PMP.

Sunt convins că iniţiatorii pot reveni în noua sesiune parlamentară, aşa cum spunea şi un coleg, adineauri, după 1 ianuarie. Iar lucrurile acestea, care înseamnă schimbarea radicală a Legii educaţiei şi un buget cu circa 80% din ceea ce dăm acum pentru educaţie nu se pot face aşa, peste picior, oricât şi-ar dori unii şi alţii.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Bun.

Dacă mai sunt colegi care doresc să intervină, din partea grupurilor? Nu mai sunt.

Rămâne la votul final, cu propunere de respingere.