Parliamentary debates

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, dau cuvântul domnului deputat Mircia Chelaru, din partea Grupului AUR, pentru o intervenţie.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Mircia Chelaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Distinşi colegi,

Onorată Cameră,

Intervenţia mea este generată de ziua de mâine; ne gândim şi la ziua de mâine, fiind una dintre bornele de identitate ale naţiunii române - 4 iunie, Ziua Trianonului, pe care tot dumneavoastră sau tot noi, dacă vreţi să ne asumăm în totalitate, am stabilit-o şi am bătut-o în cuie, prin lege.

Intervenţia este, în opinia mea, obligatorie, ţinând cont de actualul context şi mai ales de unele curente cât se poate de nocive, care vizează inclusiv structura şi nădejdea statului român.

Naşterea poporului român, dragii mei, nu a fost rodul unei combinaţii după diferite alchimii şi nici nu s-a făcut după vreo reţetă de cocktailuri, după cum încearcă să ne înveţe unii venetici. Pământul ereditar al românilor a fost dintotdeauna cel pe care l-au avut ancestorii noştri, certificaţi de memoria istoriei scrise sau vorbite, iar dreptul asupra acestui pământ nu este unul tranzitoriu şi nu poate fi uzurpat nici măcar după ce a fost răpit, fie cu ascuţişul sabiei, bubuit de tun sau tratate semnate cu pistolul la tâmplă.

Recursul la istoria recentă este imperativ necesar, dragii mei, nu atât pentru a reproduce evenimentele vremii, cât pentru o binemeritată dreptate reparatorie. Asta a vrut să facă şi legea care fusese contestată şi de-abia, de-abia trecută de către domnul preşedinte.

Demnitatea unei naţiuni nu este un produs comercial de raft şi nici o donaţie filantropică pentru azilanţi. Demnitatea unei naţiuni este semnătura pe propriul act de identitate şi se produce prin voinţa sa manifestă în istoria concertată a omenirii.

Recursul românilor la propria istorie este tocmai dreptul lor la adevărul istoric, adesea stâlcit prin silnicia imperiilor care ne-au tranzacţionat nepermis destinul, prin trădări ticăloase.

Demersul nostru de astăzi se înscrie în marea bătălie pentru apărarea identităţii noastre, a libertăţii noastre, a existenţei noastre, pentru salvgardarea ultimelor resurse de ripostă fermă contra mistificărilor şi sluţirilor de adevăr.

Demersul nostru nu este o provocare la conflictualitate, cum se vor grăbi, cu siguranţă, unii să-l eticheteze, ci tocmai o chemare la vigilenţă inteligentă, pentru a nu mai permite însămânţarea urii între oamenii pământeni şi oricare dintre etnicii conlocuitori ai patriei noastre comune.

Dar - rostesc clar - dar negarea României ca stat naţional suveran şi invocarea altor forme de organizare, prohibite Constituţiei noastre, sau, mai nou, începerea demersurilor generale pentru denunţarea Tratatului de la Trianon sunt acţiuni de neiertat contra existenţei noastre. Or, cu asemenea teme, nu este loc nici de ascultare, nici de îngăduinţă.

Din aceste considerente, încă o dată, aşa cum am mai făcut-o de nenumărate ori de pe alte tribune decât cea nobilă a acestui Parlament, vă chem pe toţi cei prezenţi şi pe toţi conaţionalii noştri, prin toate mijloacele inteligente, să apărăm Trianonul.

La 1 Decembrie 1918, aşa cum am mai spus-o, că în pântecele fertil al istoriei noastre, pe vatra străromână s-a născut, după un travaliu istoric imens, statul naţional unitar român. Operă a noii ordini mondiale postimperii, statul românilor a înfiat toţi fiii pământului său sub dreaptă şi nobilă rânduială regală românească. Şi, pentru că a fost o naştere în timpul istoric, şi nu în maternitatea improvizată a unor cancelarii, au avut drept naşi chiar pe cei trei magi de la apus - Wilson, George Lloyd, Georges Clemenceau, care au semnat certificatul de naştere, 2 ani mai târziu, la 4 iunie 1920.

Iată-ne, aşadar, certificaţi sub semnul victoriei şi aşa trebuie să rămână în veci.

Am zis!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Mulţumim.

Are cuvântul domnul deputat Dumitru Coarnă.

Haideţi, domnule deputat, mai cu talent!

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Acum, apropo de Florian Coldea, Servicii şi partide politice.

Mai, 2023 - întâlnire între mai mulţi lideri politici cu Florian Coldea, printre care copreşedintele fondator al Partidului AUR, Claudiu Târziu... (Vociferări.) ...da? (Aplauze.)

Ca să spunem clar şi să nu mai fim ipocriţi, Coldea s-a întâlnit şi cu domnul Claudiu Târziu, copreşedinte şi fondator al Partidului AUR.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Intrăm în ordinea de zi.

Trecem la dezbatere iniţiativelor legislative.

(Domnul deputat Andi-Gabriel Grosaru vine la tribună.)

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

Procedură!

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Câte proceduri aveţi, domnule Grosaru?

Domnul Andi-Gabriel Grosaru (de la tribună):

O singură...

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Haideţi, mai aveţi 10 secunde.

Domnul Andi-Gabriel Grosaru:

Domnule preşedinte,

Având în vedere faptul că mi-aţi pus o sancţiune de 10 secunde per intervenţie, vreau să am 10 intervenţii, vă rog frumos, ca să pot să-mi termin... discursul. (I se întrerupe microfonul.)

Domnul Alfred-Robert Simonis:

Am încheiat. (Vociferări.)