Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Vă reamintesc că astăzi, 4 iunie, este Ziua Tratatului de la Trianon, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 256/2020.

Aşadar, vă rog pe toţi să vă ridicaţi, pentru intonarea Imnului naţional.

(Se intonează Imnul naţional "Deşteaptă-te, române!").

Vă mulţumesc.

Pentru a marca această zi, în continuare urmează să avem intervenţii din partea grupurilor parlamentare, cu un singur vorbitor de grup, în limita a 3 minute, iar reprezentantul deputaţilor neafiliaţi să aibă două minute.

Aşadar, dau cuvântul reprezentantului Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

Doamnă Mirela Adomnicăi, vă rog.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Parlamentul României demonstrează cu recunoştinţă şi cu fiecare ocazie respectul faţă de eforturile înaintaşilor şi activitatea diplomaţiei româneşti care a acţionat constant pentru realizarea obiectivelor naţionale pe palierul politicii externe, inclusiv pentru recunoaşterea internaţională a Marii Uniri.

În acest sens, marcăm astăzi Ziua Tratatului de la Trianon, în conformitate cu prevederile Legii nr. 256/2020 care a stabilit declararea zilei de 4 iunie drept zi dedicată acestui moment istoric. Este o continuare firească a demersurilor prin care Parlamentul României a marcat în mod sistematic momentele emblematice din istoria noastră, atât în scop comemorativ, cât şi educativ.

Bazându-se pe realitatea rezultată din dizolvarea marilor imperii multinaţionale ale Europei şi pe principiile formulate de preşedintele american Wilson, în anul 1918, reprezentanţii statelor participante la Conferinţa de Pace au negociat viitorul continentului, aplicând un concept revoluţionar pentru acea vreme - autodeterminarea popoarelor. Pentru prima dată în istorie, construcţia păcii s-a sprijinit nu doar pe considerente politice, ci şi pe expertiză politică ştiinţifică. Specialişti în drept internaţional, istorie, statistică, cartografie, lingvistică şi etnografie au fost implicaţi în fundamentarea deciziilor teritoriale, oferind legitimitate şi echilibru actelor adoptate.

Sfârşitul Primului Război Mondial, Marea Unire din 1918 şi Conferinţa de Pace de la Paris, finalizată prin semnarea Tratatului de la Trianon, reprezintă borne fundamentale în istoria noastră modernă, care au marcat împlinirea idealului naţional şi afirmarea României ca stat suveran, unitar şi recunoscut pe plan internaţional.

Tratatul de la Trianon, semnat la 4 iunie 1920, a consfinţit voinţa exprimată democratic de populaţia majoritar românească din regiunile ţării şi a fost un act de justiţie istorică, nu de revanşă, un moment de echilibru bazat pe dreptul popoarelor de a-şi decide singure destinul, recunoscut şi garantat internaţional.

Tot în cadrul acestui efort de reconstrucţie globală s-a decis şi înfiinţarea unui organism internaţional menit să apere pacea şi să prevină izbucnirea unor noi conflicte - Liga Naţiunilor -, cu sediul la Geneva.

Tratatele de la Saint Germain şi de la Trianon, conforme celui de-al zecelea punct din cele 14 ale preşedintelui Wilson, au oficializat întregirea României, ale cărei noi frontiere au fost trasate de o comisie internaţională condusă de geograful francez Emmanuel de Martonne, un prieten sincer al cauzei româneşti.

Istoria de după 1918 a cunoscut transformări majore de ordin etnic, economic şi cultural, influenţate dramatic de regimurile totalitare şi în perioada comunistă.

Astăzi, însă, România şi Ungaria sunt membre ale Uniunii Europene, iar tratativele bilaterale recunoscute fără echivoc, în ciuda provocărilor geopolitice contemporane, arată că avem interese comune - economice, sociale, culturale şi politice - şi vor continua să susţină o pace durabilă, bazată pe dialog, respect şi bună vecinătate.

De asemenea, trebuie remarcat că la...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Doamna Mirela Elena Adomnicăi:

...4 iunie 1920, semnarea Tratatului de la Trianon a fost întâmpinată, la Bucureşti, nu prin manifestări cu exuberanţă şi cu satisfacţie, ci printr-o bucurie liniştită şi profundă, ca o recunoaştere a faptului că Unirea şi recunoaşterea Marii Uniri trebuiau să se întâmple, mai devreme sau mai târziu, ca un act de normalitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Pentru a fi corect şi cu celelalte grupuri parlamentare, întrucât intervenţia primului vorbitor a depăşit cu un minut timpul aprobat iniţial, toate grupurile parlamentare vor beneficia de aceeaşi facilitate.

Vă mulţumesc.

Grupul AUR, domnule Dan Tanasă, vă rog.

Domnul Dan Tanasă:

Hristos s-a Înălţat!

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi oaspeţi,

Marcăm astăzi 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, moment astral în istoria neamului românesc.

După îndelungi dezbateri şi după o cerere de reexaminare cât o insultă la adresa poporului român, a fostului preşedinte, Klaus Iohannis, în 2020, Parlamentul României a adoptat Legea nr. 256/2020 pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon. A făcut asta la iniţiativa domnului senator Titus Corlăţean, în timp ce USR s-a abţinut, iar UDMR a votat împotrivă.

Până la 1918, dragi confraţi din Ardeal, nu aveaţi voie să aveţi nume româneşti, nu aveaţi voie la şcoala publică în limba română şi nici să faceţi parte din administraţie, iar vreme de 300 de ani nu aţi avut voie să purtaţi cizme, să aveţi biserici de piatră şi să vă stabiliţi în oraşe.

Tratatul de la Trianon din 4 iunie 1920 reprezintă triumful naţiunilor ocupate şi asuprite timp de secole.

Tratatul de la Trianon reprezintă validarea internaţională a legitimităţii Unirii de la 1 Decembrie 1918 şi a ieşirii naţiunilor - română, slovacă, cehă şi sârbă - de sub ilegitima ocupare feudală a unor naţiuni ce se considerau superioare.

Tratatul de la Trianon reprezintă actul de naştere a statului ungar, care se desfiinţase în 1526, după tragica înfrângere de la Mohács. A însemnat şansa Ungariei de a deveni cu adevărat un stat european liber de prejudecata medievală a superiorităţii faţă de români, slavi şi germani. Teritoriul Ungariei nu a fost ciopârţit, ci a rămas în limitele sale fireşti, chiar dacă a continuat să înglobeze populaţii importante străine - români, nemţi, slavi. Ungaria a pierdut doar teritoriile ocupate prin cucerire, care nu-i aparţineau şi care erau locuite de naţiuni nemaghiare.

Astăzi, Tratatul de la Trianon trebuie sărbătorit de toate naţiunile din Imperiul Habsburgic, naţiunile eliberate, dar şi naţiunile care au revenit astfel, după 400 de ani, fiecare, în graniţele sale fireşti.

Justeţea Tratatului de la Trianon a fost probată şi validată încă o dată în 1947, prin Tratatul de Pace de la Paris, când, după cel de-al Doilea Război Mondial, Transilvania de Nord a fost oficial restituită României încă o dată.

Astăzi, instigarea la revizionism îndreptată împotriva României, utilizarea simbolisticii revizioniste, negarea genocidului antiromânesc din Transilvania de Nord-Vest, Bucovina şi Ţinutul Herţei ori acţiunile hibride îndreptate împotriva caracterului de stat naţional al statului român, inclusiv prin instigare la separatism teritorial, trebuie să fie sancţionate cu fermitate prin lege.

La mulţi ani, România!

La mulţi ani naţiunii române!

Sus inima!

Doamne-ajută! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, din partea Grupului PNL.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Tratatul de la Trianon de la 4 iunie 1920 consfinţeşte actul Marii Uniri de la 1 Decembrie 1918, Alba Iulia. Este un act care reprezintă recunoaşterea internaţională, după aproape doi ani de bătălii politico-diplomatice la Paris - Versailles. Reprezintă un moment în care comunitatea internaţională a recunoscut ceea ce deja se întâmplase - voinţa exprimată în mod liber, democratic şi asumat de români la 1 decembrie 1918.

La Trianon, din partea României au semnat două mari personalităţi - Nicolae Titulescu şi doctorul Ion Cantacuzino, reprezentanţi ai Guvernului condus de Alexandru Averescu, erou al Primului Război Mondial.

La Trianon vedem cum sunt duse la bun sfârşit eforturile elitei româneşti, eforturile care au încununat actul glorios, momentul culminat al istoriei noastre naţionale, de la 1 Decembrie - lupta lui Ion I.C. Brătianu, lupta Reginei Maria şi a Regelui Ferdinand I "Întregitorul", lupta lui Iuliu Maniu, a lui Vasile Goldiş, a lui Alexandru Vaida-Voevod, lupta lui Take Ionescu, a lui Iuliu Hossu, a lui Ion Flueraş şi a tuturor liderilor care au înţeles ceea ce înseamnă spiritul unităţii naţionale româneşti.

Tot la Trianon au fost recunoscute graniţele României în Vest şi în Nord-Vest.

La Trianon, trebuie să spunem un lucru, au fost recunoscute aceste graniţe aşa cum sunt ele astăzi.

Iar un merit aici îl are şi Robert Ficheux şi, de asemenea, savantul francez Emmanuel de Martonne, cei care au procedat la această expertiză internaţională.

Robert Ficheux a fost peste tot, în Transilvania, a fost în Oaş, în Maramureş, în Lăpuş, în Năsăud, în Haţeg, în Apuseni, şi a văzut că Transilvania este românească, a văzut că acolo românii sunt la ei acasă şi trăiesc de milenii.

Momentul Trianon este un moment pe care se cuvine să-l cinstim şi să-l pomenim. La fel cum la 14 decembrie, delegaţia românilor ardeleni în frunte cu Iuliu Hossu, Vasile Goldiş, Alexandru Vaida-Voevod, în faţa Guvernului liberal condus de Ion I.C. Brătianu şi a Regelui Ferdinand, a venit să prezinte Actul Marii Uniri, atunci când Ionel Brătianu a spus foarte ferm - "Fraţilor, vă aşteptăm de o mie de ani şi aţi venit să nu ne mai despărţim niciodată!".

Şi niciodată nu ne vom mai despărţi de Transilvania. Niciodată nu ne vom mai despărţi de fraţii care ne-am regăsit după o mie de ani de separare.

Pentru noi, Partidul Naţional Liberal, o formaţiune ancorată puternic în ceea ce reprezintă identitatea naţională, patriotismul, spiritul unităţii naţionale şi ideea unei naţiuni româneşti puternice şi demne, momentul Trianon este un moment de recunoaştere, un moment de demnitate şi un moment de respect.

Să plecăm fiecare dintre noi capetele noastre în faţa marilor înaintaşi, să nu uităm cine sunt cei care s-au jertfit pentru Marea Unire şi să nu uităm că suntem o naţiune mare şi demnă în Europa şi în lume, o naţiune care are dreptul să aibă o voce puternică pretutindeni de spus.

Fiţi demni, fiţi mândri!

Trăiască România!

La mulţi ani, România! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Grupul parlamentar al USR. (Vociferări.)

Grupul parlamentar SOS România.

Domnul Tudor Ionescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Da, sărbătorim, într-adevăr, astăzi, Tratatul de la Trianon.

S-au spus multe aici - că a consfinţit Marea Adunare de la Alba Iulia.

A consfinţit-o parţial. Să nu uităm că la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, de la 1 Decembrie 1918, voinţa exprimată a fost de unire a întregului Banat cu Regatul României, a întregii Crişane şi a întregului Maramureş.

Aşa că acest Tratat de la Trianon, pe care îl sărbătorim, desigur, a făcut României o dreptate incompletă - ni s-a dat, dar ni s-a şi luat. Vestul Banatului ni s-a luat, vestul Crişanei ni s-a luat şi nordul Maramureşului ni s-a luat. Să nu uităm acest lucru. Şi să ne gândim întotdeauna la aceşti români care au fost lăsaţi în afara graniţelor României, prin voinţa şi jocurile de putere ale Marilor Puteri; să avem întotdeauna grijă de aceste comunităţi româneşti vitregite, supuse unui proces accelerat de deznaţionalizare.

Şi noi, românii care avem şansa să trăim în interiorul graniţelor României, care avem şansa să ne trimitem copiii la şcoli în limba română, care avem şansa, iată, să ni se nască copiii şi nepoţii într-o ţară care se numeşte România şi în care limba română e oficială, să ne gândim în permanenţă la aceşti români care au fost părăsiţi şi lăsaţi în afara graniţelor României.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Markó Attila, din partea Grupului UDMR.

Domnul Markó Attila-Gábor:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Cursul istoriei este format întotdeauna de către oameni. Prin modul lor de viaţă, prin luptele la care participă. Poporul român şi-a format istoria recentă şi contemporană împreună cu noi, maghiarii din România, şi cu celelalte etnii care trăiesc aici.

Luptele şi războaiele au însă, întotdeauna, învingători şi învinşi. Iar nobleţea adevărată se manifestă atunci când învingătorii se apleacă spre cei învinşi, iar învinşii rămân împreună cu învingătorii şi acceptă demn starea de fapt.

Însă ceea ce ne îngrijorează pe noi, maghiarii din Transilvania, este faptul că uneori se pune prea mult accent pe situaţii şi împrejurări istorice care ne despart, în loc să încercăm să aprofundăm convieţuirea, prin invocarea multor momente istorice care ne unesc. Şi sunt destule asemenea momente: am fost împreună, mineri români şi maghiari, în Valea Jiului, în '77, când am strigat împreună: "Să procedăm la fel ca Ungaria în '56". Am fost împreună şi în '87, la Braşov, atunci când muncitori maghiari şi români au ieşit în stradă, tot împotriva comunismului. Şi am fost împreună şi în decembrie '89, la Timişoara, Târgu Mureş, Braşov, Sibiu - maghiari, germani, români - şi atunci am şi învins regimul comunist. Iată că sunt nenumărate momente care ne unesc, haideţi să punem accent pe acestea.

Noi, maghiarii din România, ne iubim pământul natal la fel de mult cât îl iubesc şi românii din Transilvania. Şi este acelaşi pământ natal - iată încă un exemplu care ne uneşte. Noi nu ne dorim altceva decât să ne putem creşte copiii, educa tinerii în limba noastră maternă. Ne dorim să ne păstrăm cultura, tradiţiile şi ne dorim să putem folosi liber limba maternă. Şi, peste toate acestea, ne dorim să convieţuim într-o normalitate pe care, din păcate, încă învăţăm ce înseamnă. Iar primul pas către o asemenea normalitate ar însemna să înţelegem reciproc faptul că evenimentul legat de Trianon pentru poporul român a fost, firesc, o victorie; în schimb, pentru alţii, a fost un sentiment de pierdere. Şi indiferent de percepţiile pe care le avem, trebuie să înţelegem că avem aceleaşi scopuri, obiective comune - de a trăi într-o societate bazată pe valori europene împărtăşite.

Haideţi să privim înainte!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Ganţ, din partea Grupului minorităţilor naţionale.

Domnul Ovidiu Victor Ganţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale salută faptul că Parlamentul României celebrează astfel de momente extrem de importante în istoria naţiunii române. Credem că e important pentru întreaga societate, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă.

Semnarea Tratatului de la Trianon, consfinţirea, de fapt, de jure a unor decizii luate anterior, în baza principiului autodeterminării popoarelor, enunţat de preşedintele american Woodrow Wilson, este un astfel de moment. Românii adunaţi la Alba Iulia la 1 decembrie 1918 au hotărât să se unească Banatul şi Ardealul cu Regatul României. Dar nu au fost singurii care au decis acest lucru în baza acestui principiu - la o lună, saşii transilvăneni adunaţi la Mediaş hotărau în unanimitate, având totală încredere în Rezoluţia de la Alba Iulia, acelaşi lucru; ulterior, alte minorităţi reprezentate în grupul nostru parlamentar - evreii, romii şi alţii - au decis acelaşi lucru.

În ceea ce priveşte Banatul, pe 10 august 1919, şvabii adunaţi la Timişoara decideau în unanimitate acelaşi lucru.

Nu e un aspect derizoriu, din contră, e un lucru extrem de important, pentru că aceste decizii au fost luate cu mult înaintea semnării tratatului, în timpul negocierilor de pace, iar aceste decizii au reprezentat argumente extrem de importante în favoarea poziţiei României, atunci când s-a pus problema graniţelor ţării noastre.

Acest eveniment are relevanţă inclusiv astăzi, în actualitatea pe care o trăim. România a reuşit, după Revoluţia din 1989, să găsească soluţii elegante, atât în Constituţie, cât şi în legislaţie, în ceea ce priveşte drepturile minorităţilor naţionale.

Noi mulţumim şi salutăm aceste decizii pe care le-am luat împreună, deopotrivă, români şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. De aceea, ne referim la naţiunea română în integralitatea sa, atunci când amintim aceste lucruri.

În aşteptările noastre actuale se regăseşte faptul că sperăm ca toate forţele politice din România să respecte aceste decizii de la Alba Iulia şi în ceea ce priveşte reprezentarea parlamentară, reprezentarea noastră în administraţie, justiţie, învăţământ în limbile minorităţilor naţionale, culte şi aşa mai departe şi să nu încerce să schimbe aceste lucruri, pentru că noi ne reafirmăm loialitatea totală în raport cu România, ţara noastră, o ţară liberă şi democratică, membră a Uniunii Europene şi NATO - apropo, am pus umărul la realizarea acestor deziderate unanime naţionale, atunci când a fost cazul -, o ţară în care să trăim în pace şi prosperitate cu toţii, indiferent de apartenenţa etnică sau religioasă.

Vă mulţumesc frumos. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Cîmpan Cristian-Emanuel, Grupul POT.

Domnul Cristian-Emanuel Cîmpan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Astăzi, 4 iunie, ne aflăm în faţa unui moment cu profundă semnificaţie pentru destinul naţional - marcarea a 105 ani de la semnarea Tratatului de la Trianon, document prin care comunitatea internaţională a recunoscut juridic un fapt istoric deja înfăptuit de către poporul român - Unirea Transilvaniei cu România.

Nu este o zi în care celebrăm pierderea altora, ci una în care reafirmăm un adevăr fundamental - România modernă s-a clădit pe temelia voinţei democratice, a suferinţei colective şi a sacrificiului celor care au visat la un stat naţional, suveran şi indivizibil.

Dar acest tratat a consfinţit în plan internaţional ceea ce românii deciseseră prin sânge, prin jertfă şi prin credinţă - reîntregirea naţională.

Dar prin acest tratat este responsabilitatea noastră, ca aleşi ai poporului, să apărăm cu luciditate şi demnitate acest adevăr istoric. Să nu permitem revizionismului sau relativismului istoric să altereze aceste fapte. Istoria trebuie să fie un teren al adevărului, nu al manipulării.

În acelaşi timp, cred că suntem datori să promovăm o memorie istorică matură, care nu se sprijină pe resentimente, ci pe încredere în valorile care ne-au unit - dreptate, libertate, solidaritate naţională.

Transilvania nu a fost un premiu de război, ci o revenire firească la un trup din care fusese smulsă.

Şi, prin toate acestea, suntem datori să cinstim memoria celor care şi-au dat viaţa pentru un vis românesc împlinit prin suferinţă, dar legitimat prin drept şi recunoscut prin diplomaţie. Să păstrăm vie moştenirea celor care au zidit România întregită. Să ne ridicăm ca generaţie la înălţimea faptelor lor. Iar în faţa istoriei să nu ne fie niciodată ruşine că am apărat adevărul cu verticalitate.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Moşteanu.

Domnul Liviu-Ionuţ Moşteanu:

România are o zi naţională, şi ea e pe 1 Decembrie.

E bine să ne uităm la istorie şi să aplaudăm, să ne înclinăm cu respect în faţa reuşitelor diplomatice ale oamenilor politici care au condus ţara noastră. Facem asta, învăţăm din fiecare moment politic important pentru ţară.

Venim şi mai înspre zilele noastre şi trebuie să salutăm toate tratatele realizate cu multă diplomaţie politică - aderarea la NATO, aderarea la UE, toate momentele mari, importante, diplomatice, şi să învăţăm şi din acestea şi să ne uităm în viitor, pentru că provocările sunt importante, în viitorul apropiat, pentru România, pentru Europa, pentru toată lumea.

Şi, vorbind de Trianon, trebuie să mai învăţăm ceva din istorie. Să învăţăm că războaiele nu sunt o soluţie. Şi speram, cu toţii, să nu mai vedem un război atât de aproape de Europa, atât de aproape de România.

Iată că se întâmplă din nou şi insist, şi e important să ne uităm ce se întâmplă în războaie, să ne uităm că nu există învingător, câştigător. Toţi pierd, toată lumea pierde. Unii pierd mai puţin, unii pierd mai mult, unii, din păcate, pierd absolut tot.

Şi, cu asta în minte, noi, ca oameni politici responsabili, indiferent de partid şi de culoarea politică, trebuie să facem fiecare pas în activitatea şi în viaţa noastră politică, încercând şi făcând tot ce ţine de noi, să folosim diplomaţia, să facem tot ce ţine de noi să împiedicăm orice război.

Cu gândul acesta sunt aici - şi vi-l las şi dumneavoastră - şi gândiţi-vă, fiţi responsabili, nu rostogoliţi minciuni. Patriotismul înseamnă să fii cinstit, să nu păcăleşti oamenii, colegii, românii, cei care ţi-au dat încrederea să vii, să-i reprezinţi în această instituţie, în Parlament.

Avem o democraţie. Haideţi să avem grijă de ea!

Şi vă invit pe toţi, în astfel de momente, în care, iată, ne uităm la istorie şi la momentele mari din istoria României, să reflectaţi la ce putem face mai bine, împreună, în continuare.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Coarnă Dumitru, din partea deputaţilor neafiliaţi.

Domnul Dumitru Coarnă:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Sigur că sunt momente, în istorie, când trebuie să reflectăm cu toţii.

4 iunie 1920 a reprezentat victoria naţionalismului, în România.

4 iunie 1920 a consfinţit, dacă vreţi, lupta înaintaşilor noştri: de la Burebista, Mihai Viteazul, Ştefan cel Mare, Horia, Cloşca şi Crişan, Avram Iancu, martiri care s-au jertfit pentru această ţară şi care au făcut posibil actul istoric, Tratatul de la 4 iunie 1920.

Din păcate, astăzi România nu se mai află în aceleaşi graniţe pe care le-am avut la sfârşitul Primului Război Mondial. Au venit Tratatul Ribbentrop-Molotov, prin care ne-au luat Bucovina şi Basarabia, sigur, odiosul Dictat de la Viena, din 1940, care, din nou, a sfâşiat din trupul ţării.

Din fericire, încă mai avem o ţară funcţională, din fericire încă mai suntem împreună.

Eu cred că trăim clipe istorice, eu cred că trebuie, împreună, să privim în istorie şi să fim alături de înaintaşii noştri, să ne păstrăm ţara întreagă. Sunt momente cruciale pe care noi le trăim, istorice, războiul este la graniţele noastre, iar România trebuie să militeze pentru pace.

Să ştiţi că o naţiune care îşi pune resursele în slujba unui război care nu e al ei, este o naţiune pierdută. De aceea, trebuie să cântărim bine, temeinic, să păstrăm limitele şi să milităm pentru pace.

Trăiască România!

Trăiască naţiunea!

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

La acest punct de pe ordinea de zi am încheiat intervenţiile.