Parliamentary debates

Domnul Ilie Dan Barna:

Mergem mai departe.

Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor.

Domnul deputat Alin-Costel Prunean este în sală?

Domnul Alin-Costel Prunean (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnul Ioan Oleleu.

Vă rog.

Domnul Ioan Oleleu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat Alin-Costel Prunean,

Permiteţi-mi să răspund punctual la întrebările pertinente, de altfel, şi, în acelaşi timp, să vă mulţumesc pentru faptul că am astăzi ocazia de a vă răspunde şi dumneavoastră, şi poate chiar publicului larg, referitor la întrebarea, ce înseamnă şi care este situaţia cu retragerile la alimentele de la nivel naţional?

Aş dori să clarific foarte pe scurt ce înseamnă două componente pe care le consider importante - Sistemul Rapid de Alertă, care este Sistemul de Asigurare şi ce avem implementat la nivel naţional, din punct de vedere al siguranţei alimentare.

Sistemul Rapid de Alertă este un instrument-cheie, atât la nivel european, cât şi la nivel naţional, gândit astfel pentru a asigura fluxul de informaţii care să permită o reacţie rapidă atunci când sunt detectate riscuri pentru sănătatea publică în lanţul alimentar, fiind denumit "Reţeaua de Alertă şi Cooperare". Această reţea facilitează schimbul de informaţii administrative şi cooperarea între statele membre cu privire la controalele oficiale în lanţul agroalimentar, precum şi sectorul sănătăţii şi bunăstării animalelor.

Reţeaua de Alertă şi Cooperare este compusă din: Sistemul Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje - SRAAF; Sistemul de Asistenţă Administrativă şi Cooperare - AAC şi Reţeaua de Fraude Alimentare - FA. Fiecare reţea este responsabilă pentru diferite aspecte - respectiv, neconformităţi cu risc, respectiv, posibil risc pentru sănătate, neconformităţi cu risc scăzut şi, nu în ultimul rând, suspiciuni de fraudă. Cele trei reţele care compun Reţeaua de Alertă şi Cooperare lucrează împreună pentru a permite un schimb de informaţii cu privire la anumite aspecte referitoare la neconformităţile care pot apărea la un moment dat în lanţul alimentar.

Sistemul de asigurare a securităţii şi igienei publice la nivel naţional are două componente importante - o responsabilitate majoră revine operatorilor din domeniu, care, în cadrul programului de autocontrol, programe de autocontrol care sunt implementate pe tot lanţul alimentar, revine în exclusivitate operatorilor din domeniu; peste acest sistem de autocontrol al operatorilor din domeniu se suprapune Programul naţional strategic al Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, prin efectuarea de controale şi recoltări de probe după analize foarte bine gândite.

Sistemul de control oficial privind siguranţa alimentelor este unul complex, iar la baza proiectării lui stau informaţii privind riscurile identificate, riscurile asociate cu produsele alimentare, istoricul privind domeniul de activitate, antecedentele operatorilor care activează în domeniu, fiabilitatea controalelor proprii şi orice alte informaţii privind neconformitatea. Frecvenţa desfăşurării controalelor oficiale planificate se stabileşte luând în considerare criterii precum istoricul unităţii, neconformităţile şi aşa mai departe. Suplimentar faţă de aceste controale planificate, se desfăşoară controale neplanificate, în baza experienţei anilor trecuţi, a analizelor de risc efectuate la nivel teritorial. Astfel, consumatorii primesc informaţii necesare pentru a fi în măsură să elimine...

Domnul Ilie Dan Barna:

O să vă rog să sintetizaţi.

Domnul Ioan Oleleu:

...din consum...

Cum?

Domnul Ilie Dan Barna:

Timpul a expirat. O să vă rog să sintetizaţi. Aţi avut 3 minute.

Domnul Ioan Oleleu:

Doar un singur punct, dacă îmi permiteţi. O secundă.

Pe parcursul anului 2022 au fost gestionate pe platforma sa, prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje, 132 de notificări.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnule Punean, doriţi să interveniţi?

Domnul Alin-Costel Prunean (din sală):

Da.

Domnul Ilie Dan Barna:

Vă rog.

Domnul Alin-Costel Prunean:

Bună ziua!

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule vicepreşedinte,

Aţi vorbit mult şi n-am înţeles nimic. Eu aveam patru întrebări cât se poate de simple şi trebuia să răspundeţi foarte simplu. Dumneavoastră aţi explicat un mecanism. Acel mecanism îl găsim pe site-uri diferite şi putem să-l înţelegem de acolo.

Practic, pe site-ul ANSVSA vedem tot mai multe produse retrase sau rechemate de la raft, din cauză că sunt infestate cu Salmonella, Listeria, au oxid de etilenă peste limite, reziduuri de pesticide, şi majoritatea acestor produse se adresează copiilor sau persoanelor în vârstă care sunt foarte vulnerabile.

Şi haideţi să vedem ce v-am întrebat. V-am cerut lista cu produsele retrase la iniţiativa operatorului versus cele retrase la solicitarea autorităţii competente. Mi-aţi dat un citat din Regulamentul nr. 625 din 2017. Nimic concret. Era vorba de o listă care, la momentul solicitării mele, nu era completă pe site-ul ANSVSA. Între timp, v-aţi revizuit un pic site-ul.

V-am cerut o analiză, dacă aţi făcut-o, asupra efectului acestor anunţuri privind retragerile de produse de la raft şi ce măsuri aţi luat în urma acelei analize. Dacă sunt eficiente, dacă se întâmplă lucruri. De asemenea, mi-aţi dat un alt citat din Regulamentul nr. 625, cu copy-paste.

V-am cerut... v-am cerut concluziile şi măsurile impuse, dacă a fost cazul, şi din nou îmi vorbiţi de regulamente. De data asta, din alte două regulamente europene - 852 şi 178. Irelevant.

Şi, nu în ultimul rând, v-am solicitat să-mi spuneţi data la care a fost emisă procedura, data intrării ei în vigoare, data la care trebuie revizuită şi de către cine.

E simplu, e o procedură a dumneavoastră, pe care o aveţi publicată pe site. V-am întrebat la ce dată a fost emisă acea procedură. Dacă nici măcar acest lucru nu puteţi să îl spuneţi, mă întreb, ce încredere mai putem să avem noi, cetăţenii, consumatorii, în monitorizările şi în siguranţa alimentară, care ar trebui să fie garantată de dumneavoastră, ca instituţie?

Vă rog foarte frumos să reveniţi asupra răspunsului dumneavoastră şi, într-un termen rezonabil, să îmi răspundeţi punctual la aceste întrebări.

De asemenea, menţionez - întrebările vi le-am adresat în 28 noiembrie. V-a luat două luni de zile ca să îmi daţi cu copy-paste din nişte regulamente europene şi trei luni de zile ca să veniţi aici, în Parlament, trei luni şi o săptămână ca să răspundeţi oral.

Mulţumesc.

Domnul Ilie Dan Barna:

OK.

Domnule vicepreşedinte, aveţi un drept la replică. Doriţi să-l exercitaţi?

Domnule vicepreşedinte!

Aveţi un drept la replică. Doriţi să-l exercitaţi?

Vă rog.

Domnul Ioan Oleleu:

Foarte pe scurt.

Nu am ştiut, în primul rând, termenul pe care îl am la dispoziţie.

Şi aş începe cu ultima dumneavoastră solicitare.

Procedura - a început implementarea în anul 2016, iar ea este corectată în funcţie de ceea ce se întâmplă la nivel european şi la nivel naţional, în fiecare an, prin proceduri specifice.

Lista cu toate produsele retrase de la comercializare putem să v-o punem încă o dată la dispoziţie; este cea mai mică problemă.

În ceea ce priveşte strategia Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, dezvoltarea capacităţii analitice are ca efect, la nivel naţional, scăderea foarte mult a neconformităţilor în produsele alimentare, motiv pentru care şi în acest an am alocat o sumă foarte mare de bani pentru a creşte capacitatea analitică din domeniul sanitar-veterinar de la nivel naţional.

În ceea ce priveşte alertele alimentare la care dumneavoastră faceţi referire, pe bună dreptate, vreau să vă transmit, cu respect, domnule deputat - nu s-au înregistrat toxiinfecţii alimentare datorită operativităţii şi acestui Sistem Rapid de Alertă la care participă un număr foarte mare de colegi, atât în zona de procesare, cât şi în zona de comercializare. Fiecare alertă, atunci când se închide, are un raport care identifică dacă sunt şi cazuri de îmbolnăviri la nivelul populaţiei. Numărul toxiinfecţiilor alimentare de la nivel naţional este unul... cred că cel mai scăzut de la nivel european. Sigur, astfel de neconformităţi apar nu numai în România, apar peste tot, la tot ceea ce înseamnă operatori economici din teritoriu.

Eu am înţeles completările dumneavoastră, pe care le doriţi, şi vă asigur că, în termen de şapte zile, o să le aveţi într-un-material sintetizat.

Domnul Ilie Dan Barna:

Mulţumesc.