Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

V-aş ruga, stimată doamnă secretar de stat Varga, să răspundeţi şi domnului Andrian Mihei, cu rugămintea de a încerca să sintetizaţi şi să comprimaţi puţin răspunsul, pentru că mai sunt încă foarte multe întrebări şi aşteaptă şi colegi de-ai dumneavoastră şi deputaţi.

Doamna Lucia Ana Varga:

Stimate domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind strategia de mediu pentru judeţul Constanţa, vă comunicăm următoarele: în ultimul an, autorităţile de protecţia mediului au avut o activitate foarte intensă pentru recuperarea restanţelor legislative şi pentru mărirea gradului de implementare a legislaţiei specifice. În cadrul acestui efort general, judeţul Constanţa a avut o poziţie distinctă, datorită potenţialului şi poziţiei sale specifice.

În ceea ce priveşte plaja, dorim să vă precizăm că aceasta nu se va concesiona, ci se vor realiza contracte de închiriere pe suprafeţe mari. În acest scop, a fost aprobată o hotărâre de Guvern, prin care se permite Administraţiei Naţionale Apele Române să închirieze plaja pentru activităţi turistice.

Pentru aducerea plajelor la standarde la nivel european, este necesară transferarea lucrărilor nespecifice activităţilor de gospodărire a apelor operatorilor de plajă şi păstrarea către administratorul plajei a lucrărilor specifice obiectului de activitate, ce se pot realiza în mod unitar prin închirierea acestui bun public.

Închirierea plajelor pe o perioadă de 10 ani, cu posibilitate de prelungire în condiţiile legii, conferă stabilitate agentului economic cu privire la derularea investiţiilor, implicit a recuperării costurilor investiţionale.

Mă voi referi în continuare la investiţiile în domeniul mediului şi gospodăririi apelor. Judeţul Constanţa beneficiază în anul 2006 de investiţii cu o valoare de 20,6 milioane RON, care provin atât de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Mediului şi Gospodăririi Apelor, cât şi de la Fondul pentru mediu. Pentru următorii trei ani, în judeţul Constanţa urmează să fie finanţate prin credite externe investiţii cu o valoare totală de 45 milioane RON. În plus, faţă de aceste investiţii, judeţul Constanţa va beneficia, începând cu anul 2007, de investiţii importante pentru reabilitarea şi protecţia litoralului. În prezent, se întocmesc studiile de fezabilitate pentru două zone prioritare, care au fost identificate de către J.I.C.A.

Referitor la îmbunătăţirea infrastructurii pentru apă potabilă, canalizare, epurarea apei uzate, trebuie menţionat că judeţul Constanţa a beneficiat de un proiect ISPA, în valoare de 96,55 milioane euro.

Printr-un memorandum iniţiat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor s-a obţinut acordul de principiu pentru aprobarea contractării de către Ministerul Finanţelor a unui împrumut BIRD pentru finanţarea unor proiecte prioritate de gospodărire a apelor, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Se vor finanţa pregătirea de proiecte şi întărirea capacităţii instituţionale la nivel regional pentru gestionarea instrumentelor structurale pentru 11 judeţe, dintre care, unul dintre ele este şi judeţul Constanţa.

În ceea ce priveşte biodiversitatea, judeţul Constanţa dispune de 34 de arii protejate, cu o suprafaţă totală de 13.807 ha. În vederea alinierii la cerinţele europene, 27 dintre situri cu o suprafaţă de 14.573 ha, au fost propuse să facă parte din reţeaua de situri de interes comunitar "Natura 2000", beneficiind de fondurile respective.

În speranţa că informaţiile au fost utile, vă asigurăm, domnule deputat, de sprijinul nostru şi, totodată, vă stăm la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă doriţi să formulaţi un comentariu la răspunsul pe care l-aţi primit, domnule deputat?

Domnul Andrian-Sirojea Mihei:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnă secretar de stat,

Nu pot să spun că sunt mulţumit de răspunsul dumneavoastră, din mai multe considerente.

În primul rând şi în primul rând, aţi spus dumneavoastră că, datorită integrării României, trebuie să ne aliniem la legislaţia europeană. Nu ştiu, dacă n-ar fi fost acest impediment, ce legislaţie am fi avut? Dar, spuneţi aici că este cel mai dificil, datorită atât efectelor transversale asupra unui număr mare de sectoare economice şi sociale. Nu credeţi că ar fi trebuit să aveţi o conlucrare cu aceste sectoare economice şi sociale? Nu credeţi că ar fi trebuit să intraţi într-un dialog cu celelalte ministere? De exemplu, cu Agenţia Naţională pentru Turism, cu o.n.g.-urile, cu asociaţiile profesionale din acest domeniu? Şi am aici scrisorile unor asemenea o.n.g.-uri, care au dorit să intre într-un dialog cu Compania Naţională Apele Române, sau cu Ministerul Mediului, dar nu au avut succes.

Spuneţi dumneavoastră despre potenţialul turistic. Să ştiţi că esenţa existenţei staţiunii Mamaia şi de fapt a hotelurilor din staţiunea Mamaia este plaja şi marea. Nu există nici o apă termală acolo, nu există nici nămol şi aşa mai departe. De aceea, cred că în primul rând şi în primul rând, deciziile dumneavoastră ar fi trebuit să le luaţi plecând de la acest potenţial turistic, care ar trebui să fie exploatat la adevărata capacitate.

De asemenea, spuneţi dumneavoastră aici că aveţi în procedură modificarea şi completarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului.

Aveţi aici, pe investiţii, un plan cu Agenţia Japoneză de Cooperare Internaţională.

Deci, până când nu aveţi o adevărată imagine a acestei situaţii, referitoare la eroziune, la zona costieră, de ce vă grăbiţi cu închirierea acestei plaje? Pentru că, pentru 10-15 ani, dumneavoastră n-o să mai puteţi să aveţi nici un fel de drept asupra acestor contracte de închiriere. Dacă peste un an, doi ani, aşa cum spuneţi dumneavoastră, din 2007, în urma acestor studii, dumneavoastră va trebui să faceţi anumite lucrări în zonele acestea închiriate, conform contractului de închiriere n-o să aveţi acest drept. Deci, încă 10-15 ani, putem să spunem că aţi pecetluit, într-un fel sau altul, dezvoltarea sau măsurile necesare luate în urma acestor proiecte.

Ar fi foarte mult de spus. Putem să spunem şi despre pădurea de la Comorova. Văd că nici nu aţi atins acest subiect aici. Este o pădure care, de fapt, a fost formată acum 100 şi ceva de ani, tocmai din dorinţa de a avea un studiu asupra eliminării eroziunii, deşertizării, de fapt, a ţărmului litoralului şi de aclimatizare a unor soiuri care să diversifice şi să refacă pădurile împuţinate ale Dobrogei. De fapt, acum pădurea Comorova cred că mai degrabă reprezintă o afacere imobiliară şi văd că nimeni nu se mai ocupă de acest domeniu.

Şi, în încheiere, aş vrea să spun că eu cred că ar trebui să vă aplecaţi mult mai mult şi această consultare a celorlalte medii din acest domeniu cred că ar trebui să fie în atenţia dumneavoastră şi să vă aplecaţi mai mult în a dialoga cu aceste organisme şi de a găsi o strategie care să se alinieze cerinţelor Uniunii Europene, dar care să răspundă şi cerinţelor economice şi sociale ale celor care-şi desfăşoară viaţa economică, socială la malul mării.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să răspundeţi acestui comentariu? Vă rog.

Doamna Lucia Ana Varga:

Aş dori să fac o completare. Este foarte adevărat ce spune domnul deputat că trebuie consultată Agenţia Naţională de Turism.

Domnule deputat, vreau să vă spun că legislaţia privind închirierea plajelor şi legislaţia privind utilizarea plajei în scopuri turistice a fost elaborată împreună cu Agenţia Naţională de Turism şi, la trei şedinţe, a participat şi preşedintele Asociaţiei Operatorilor de Turism.

De asemenea, în cadrul Comitetului Naţional al Zonei Costiere a fost prezentată toată această legislaţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, doamnă secretar de stat.

Îmi îngădui să repet şi pentru dumneavoastră şi pentru colegii care vor urma, şi mai ales pentru Ministerul Relaţiei cu Parlamentul, să încerce să prezinte răspunsurile întrebărilor orale ale deputaţilor, în conformitate cu prevederile regulamentului, mai exact de la art.170 care menţionează că răspunsul nu poate dura mai mult de trei minute.

Încercaţi să cereţi aparatului dumneavoastră să formuleze răspunsurile în acest sens, iar, dacă răspunsul scris este mai detaliat, încercaţi dumneavoastră să-l sintetizaţi şi pentru a respecta textul regulamentului, dar, mai ales, pentru a da dezbaterilor firescul lor, de dezbateri orale, care să fie înţelese şi de cei care ne audiază, pentru că de multe ori această şedinţă este transmisă fie la radio, fie la televiziune.