Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm şedinţa în plen a Camerei Deputaţilor, urmând să dezbatem proiectul de Lege privind Statutul funcţionarilor publici.

Comisia juridică să-şi ocupe locul destinat...

Voci din sală:

De administraţie, nu juridică!

Domnul Vasile Lupu:

Sunt două comisii sesizate în fond: Comisia juridică şi cea pentru administraţie publică. Deci Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică sunt invitate să-şi ocupe locul.

Din partea Guvernului...

Voci din sală:

Nu e nimeni!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, dacă identificaţi doi secretari de şedinţă, să se aducă şi catalogul!

Voci din sală:

Este dificil!

Domnul Ilie Neacşu (din sală):

Poate aveţi nevoie şi de un ministru!

Domnul Vasile Lupu:

Cine îi anunţă pe secretarii de şedinţă că au început dezbaterile?

Domnul Ilie Neacşu (din sală):

Femeile de serviciu!

Domnul Vasile Lupu:

Chestorii, chestorii! Vedeţi vreun chestor?

Domnule Popescu, pregătiţi lista de prezenţă şi apelul nominal!

Domnule Vida, mai întâi să apelăm preşedinţii de comisii. Domnul Cârstoiu este aici; de la Comisia juridică de disciplină şi imunităţi este cineva din birou? Cred că până la vot putem începe totuşi dezbaterile generale.

Din sală:

Nu, nu, nu este nimeni de la ministere.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, avem un secretar de stat de la administraţie publică locală, care a pregătit proiectul de lege prezent, vine un secretar de stat de la justiţie, imediat ce se încheie dezbaterea la Senat, va fi prezent şi domnul ministru Valeriu Stoica şi putem începe dezbaterile.

Stimaţi colegi,

Dezbaterile generale le putem desfăşura.

Din sală:

Nu, nu... Apel!

Domnul Vasile Lupu:

Deci, domnule secretar, nu avem condiţia decât pentru apel nominal acum.

Domnul Ioan Vida Simiti (dă citire tabelului nominal de prezenţă):

Domnul Vasile Lupu:

Domnule secretar, suspendăm apelul, suntem în cvorum.

Din sală:

Nuu..., până la capăt!

Domnul Vasile Lupu:

Suspendăm apelul, trecem la dezbateri.

Înţeleg că în sală sunt unii care regretă că sunt prezenţi şi nu i-aţi strigat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

O zi istorică în dezbaterile parlamentare postdecembriste: proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici, lege aşteptată de 10 ani.

Stimaţi colegi,

Vă rog luaţi loc în bănci! Numai la sfârşitul şedinţei motivăm absenţele.

Din biroul Comisiei juridice, domnul Grădinaru, am înţeles că este mandatat să susţină, în numele comisiei, raportul.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din partea Guvernului participă domnul secretar de stat Petre Diaconu de la Departamentul pentru reformă şi administraţie publică locală. Domnia sa a coordonat lucrările la întocmirea proiectului de lege în dezbatere. Din partea Ministerului Justiţiei este prezent domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa, domnul ministru Valeriu Stoica, imediat ce va epuiza procedura de la Senat, va fi prezent aici şi vă rog să aveţi înţelegerea să trecem la dezbateri. Să nu cereţi un ministru de la administraţie publică locală, pentru că nu există postul în schema Guvernului. Doamna Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Grupul parlamentar PDSR, ca şi celelalte grupuri parlamentare de altfel, au în vedere faptul că acest proiect de lege este un proiect de lege foarte important şi tocmai de aceea dorim ca el să fie dezbătut în condiţii optime. Aşadar, vă reamintesc că în săptămâna anterioară, joi, s-a amânat dezbaterea acestui proiect de lege datorită absenţei domnului ministru Stoica în calitate de iniţiator. Vreau să nu consideraţi că Grupul parlamentar PDSR obstrucţionează dezbaterea lucrărilor la acest proiect de lege, cu atât mai mult cu cât membri ai grupului parlamentar au contribuit la acest proiect de lege, dar, având în vedere art.124 din regulament, alin.2, vă rog să luaţi în considerare solicitarea noastră, şi anume participarea şi prezenţa obligatorie a miniştrilor, membri ai Guvernului, care sunt iniţiatori ai acestui proiect de lege.

Aşadar, considerăm că putem trece la dezbaterile generale, dar nu vom fi de acord cu continuarea proiectului de lege în absenţa acestora, cu atât mai mult, cu cât o parte din domnii membri ai Guvernului iniţiatori sunt şi deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, doamna deputat. Într-adevăr, până la trecerea la dezbaterea pe articole, domnul ministru Valeriu Stoica va fi prezent, dar înţeleg că acceptaţi să facem dezbaterile generale. (Vociferări.)

Deci, mai aveţi obiecţiuni?

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte de şedinţă, eu vreau să vă amintesc cine este iniţiatorul acestui al doilea proiect de lege la Statutul funcţionarului public: ministrul justiţiei, Ministerul Finanţelor, al muncii, a protecţiei sociale, Consiliul pentru Reformă, aşadar, vă rog să aveţi în vedere solicitarea pe care am făcut-o noi.

Domnul Vasile Lupu:

Să vedem ce spune comisia. Domnul preşedinte Cârstoiu.

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să precizez că acest proiect nu este proiectul Ministerului Justiţiei şi al Guvernului României, reprezentat prin ministrul reformei şi prin ministrul cu legătura cu Parlamentul.

Cele două ministere nu mai funcţionează în momentul de faţă, deci, Guvernul trebuie să-şi trimită un reprezentant.

Deci, nu este vorba despre domnul ministru Stoica.

Din sală:

S-a desfiinţat Sassu?

Domnul Vasile Lupu:

Poftiţi doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte, eu am citit exact din proiectul care este venit de la Guvern, sub semnătura domnului prim-ministru, în care spune aşa: "Vă înaintăm alăturat noua variantă a proiectului de Lege privind statutul funcţionarilor publici, elaborată de colectivul mixt, format din reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Consiliului pentru Reformă". Aşadar, nu doresc să vă contrazic domnule preşedinte de şedinţă, dar eu am citit ceea ce domnul prim-ministru semnează.

Domnul Vasile Lupu:

Acei reprezentanţi sunt prezenţi aici doamna Afrăsinei.

Stimaţi colegi,

Vă rog să acceptaţi să realizăm faza de dezbateri generale şi la dezbaterea pe articole, sigur vom avea şi miniştrii solicitaţi prezenţi.

Deci, intervenţiile la dezbaterile generale vor fi urmărite cu atenţie de delegaţii Guvernului aici prezenţi şi sigur, miniştrii vor fi în măsură să răspundă la întrebările dumneavoastră.

Domnul secretar de stat Petrică Diaconu... domnul Mocuţa doreşte să prezinte proiectul de lege din partea Guvernului. Domnul Gheorghe Mocuţa, secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Aveţi cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnilor şi doamnelor,

În condiţiile instituirii statului de drept în România, se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferenţiată de statutul altor categorii de personal. Aşa cum se precizează în programul de guvernare, reforma în administraţia publică în România se fundamentează cu prioritate pe acele iniţiative legislative care pot asigura administraţiei publice o autonomie reală şi un înalt grad de profesionalism.

Constituţia României prevede la art.72 alin.3, lit.i) că statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidenţiază importanţa deosbită acordată de legea fundamentală a ţării acestei categorii sociale în buna funcţionare a statului de drept. În scopul mai sus arătat a fost elaborat proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici. La elaborarea proiectului au fost avute în vedere standardele Comunităţii Europene în acest domeniu, urmărindu-se formarea unui funcţionar public de carieră, neutru din punct de vedere politic, capabil să-şi îndeplinească sarcinile într-un serviciu public compatibil cu structurile similare din ţările având o experienţă îndelungată a democraţiei.

Potrivit proiectului de lege, funcţionarii publici sunt împărţiţi în trei categorii, definite în raport de nivelul studiilor absolvite. Fiecare categorie este împărţită în trei grade profesionale. Gradul este o etapă din cariera funcţionarului public şi este personal. Gradul corespunde unei poziţii ierarhice a funcţionarului public şi nu este legat de post sau de funcţia publică.

Condiţiile pe care o persoană trebuie să le îndeplinească pentru a ocupa o funcţie publică au avut în vedere îmbinarea calităţilor şi ţinutei de cetăţean şi specialist. În această privinţă s-a optat pentru crearea unui corp de elită, tehnocrat al funcţionarilor publici, care să se supună interesului naţional şi binelui public în primul rând.

În acest scop s-a introdus în proiect conceptul de stabilitate al funcţionarului public, în sensul protejării acestuia faţă de schimbările de ordin politic. Funcţionarul beneficiază de o garanţie a postului care nu dispare decât în caz de culpă sau de incapacitate profesională. Selectarea candidaţilor la o funcţie publică se face numai prin concurs, respectându-se cu prioritate criteriul competenţei şi profesionalismului. Tot ca urmare a accentului deosebit pus pe profesionalism, proiectul de lege reglementează şi situaţia acelor funcţionari publici care dau dovadă de incompetenţă. Se instituie un sistem de notări anuale, consecinţele obţinerii unor calificative slabe fiind trecerea într-o funcţie inferioară sau chiar eliberarea din funcţie.

Confidenţialitatea notărilor anuale, precum şi a întregului dosar profesional al funcţionarului public, ca şi obligaţia de a i se pune la dispoziţie acest dosar, este prevăzută de texte speciale.

La baza concepţiei capitolelor privitoare la îndatorirea şi răspunderea funcţionarilor publici a stat obligaţia generală a acestora de a-şi îndeplini îndatoririle profesionale cu loialitate, conştiinciozitate şi fără întârziere, fără părtinire, fără a abuza de putere, cu demnitate şi cu abţinerea de la orice comportament incompatibil cu calitatea de funcţionar public.

Măsurile disciplinare prevăzute pentru încălcarea obligaţiilor ce decurg din prezentul statut sunt însoţite de posibilitatea de apărare a celor învinuiţi, precum şi de posibilitatea apelării la instanţele de judecată, în cazul în care funcţionarul public sancţionat se consideră nedreptăţit.

În privinţa răspunderii patrimoniale, funcţionarul public răspunde pentru pagubele aduse patrimoniului serviciului public cu intenţie sau din culpă, dar este exonerat de răspundere dacă a produs o pagubă în exercitarea cu bună credinţă a atribuţiilor sale.

Proiectul de statut prevede un capitol special, dedicat drepturilor funcţionarilor publici. Acestora le este garantat dreptul la opinie, la asociere sindicală şi grevă, în condiţiile legii, la asociere în organizaţii profesionale.

O atenţie deosebită s-a acordat dreptului la salariu, la indemnizaţii şi sporuri, la prime şi premii, la remunerarea sau recuperarea cu timp liber corespunzător a orelor suplimentare efectuate, la concedii, la perfecţionare profesională. Se instituie un spor special la salariu, cel de stabilitate, pe lângă cel de vechime în muncă, precum şi facilităţi materiale privind efectuarea concediului de odihnă, asistenţă medicală, drepturi speciale pentru femei, dreptul la pensii.

Se dispune, de asemenea, dreptul funcţionarilor publici la protecţia legii în exercitarea atribuţiilor lor, precum şi dreptul la despăgubiri, dacă au suferit prejudicii din culpa serviciului public.

Prevederile referitoare la incompatibilităţi au avut la bază teoriile actuale referitoare la dezvoltarea unei etici a serviciului şi funcţionarului public, a unor noi mentalităţi şi practici în relaţiile dintre administraţii şi public, având ca rezultat final creşterea eficienţei serviciului public, precum şi creşterea încrederii cetăţeanului în funcţionarul public. În acest scop, se stabileşte că funcţionarul public nu poate deţine două funcţii, cu excepţiile arătate în lege, că anumiţi funcţionari publici nu pot îndeplini funcţii în cadrul unor regii autonome sau societăţi comerciale şi nu pot face parte din consilii de administraţie la societăţi comerciale cu capital privat şi nici nu pot exercita activităţi cu scop lucrativ care au legătură cu atribuţiile lor.

Se stabileşte, de asemenea, dreptul funcţionarilor publici care, de o perioadă determinată, exercită, în calitate de ales, un mandat public, să revină în serviciul public pe aceeaşi poziţie sau pe o poziţie echivalentă la terminarea mandatului.

Încetarea raporturilor de serviciu, eliberarea sau destituirea din funcţie, sunt foarte riguros reglementate, ţinând seama atât de motivaţiile şi interesele serviciului public, cât şi de cele ale funcţionarului public.

Prin proiectul de lege se instituie la nivel central, în subordinea Guvernului, Agenţia Naţională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public, care are ca principale atribuţii: elaborarea principiilor privind managementul şi politicele de resurse umane, comune tuturor instituţiilor din cadrul serviciului public, elaborarea de proiecte şi acte normative ce urmează a fi adoptate de Guvern în domeniul legislaţiei secundare privind serviciul public, elaborarea unor reglementări comune tuturor instituţiilor din cadrul serviciului public privind gradarea şi clasificarea posturilor, stabilirea unor criterii obiective pentru evaluarea activităţii funcţionarilor publici, crearea şi dezvoltarea unui sistem de formare profesională a funcţionarilor publici, crearea şi administrarea bazei de date a serviciului public, cuprinzând evidenţa funcţiilor publice şi a funcţionarilor publici.

De asemenea, se instituie o comisie subordonată direct primului ministru care are ca atribuţie principală urmărirea respectării dispoziţiilor prezentului statut în relaţiile dintre autorităţile publice şi funcţionarii publici. Cele două organisme sunt obligate să raporteze anual primului-ministru asupra respectării Statului funcţionarului public şi asupra situaţiei generale a serviciului public în România.

Pentru o bună colaborare între funcţionarii publici şi autorităţile publice, proiectul de lege instituie în cadrul fiecărei instituţii publice câte o comisie paritară în alcătuirea căreia intră, în număr egal, reprezentanţi desemnaţi de conducătorul instituţiei publice şi de sindicatul funcţionarilor.

Proiectul de lege propus are caracter de statut-cadru, urmând desigur, a se iniţia procedurile de adoptare a unor statute deja existente la prevederile acestuia.

Faţă de cele de mai sus, vă supunem, spre dezbatere şi adoptare, proiectul de lege în redactarea alăturată.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumim. Comisia? Domnul preşedinte Cârstoiu are cuvântul.

Domnul Ion Cârstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibrul ecologic şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au fost sesizate cu proiectul de Lege privind statutul funcţionarilor publici pentru analiză în fond, în luna martie 1998.

În luna septembrie 1998, într-o şedinţă comună a celor două comisii, la care au participat ministrul reformei şi ministrul pentru relaţia cu Parlamentul, precum şi experţi ai Băncii Mondiale, Uniunii Europe, SIGMA, USAID şi alţii, s-a stabilit să se constituie un colectiv care să analizeze proiectul de lege şi să elaboreze propuneri şi amendamente privind îmbunătăţirea acesteia.

Colectivul format din reprezentanţi ai celor două comisii ale Camerei Deputaţilor şi din specialişti ai Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, Ministerului Finanţelor şi Consiliului pentru Reformă au procedat la analiza proiectului de lege şi la elaborarea amendamentelor ce se impuneau.

În urma acestui demers, a rezultat practic o nouă formă a proiectului de Lege a Statutului funcţionarilor publici. Noua variantă a proiectului de lege a fost analizată de Guvern, iar în urma analizei făcute, primul-ministru a comunicat Biroului permanent, în luna decembrie 1998, că Guvernul şi-a însuşit noua formă şi propune ca aceasta să înlocuiască varianta transmisă în luna martie.

Noua variantă a fost trimisă comisiilor noastre şi a fost analizată în fond, iar cele două comisii vă propun dumneavoastră ca această nouă variantă să fie supusă spre dezbatere şi aprobare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Dacă grupurile parlamentare şi-au desemnat oratorii, câte unu de fiecare grup, vă rog să comunice numele lor la prezidiu.

Din partea Grupurilor parlamentare: domnul Radu Mânea, domnul Pop, domnul Bălăeţ, domnul Miclăuş, domnul Varga, domnul Emil Putin şi domnul Bara, de la PDSR.

Domnul Radu Mânea are cuvântul.

Stimaţi colegi,

Vă rog insistent să nu părăsiţi sala, astfel ca, după dezbaterile generale, să putem trece la votul pe articole şi, fiind nişte texte foarte elaborate şi cu multe critici consemnate pe parcursul evoluţiei acestui proiect, să ne putem pronunţa în condiţii de cvorum asupra fiecărui text.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Radu Mânea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propunerea legislativă încearcă să reglementeze în mod unitar Statutul funcţionarilor publici, constituindu-se într-o lege-cadru.

Proiectul de lege defineşte noţiunea de funcţionar public şi funcţie publică, stabileşte structurile serviciilor publice şi procedurile managementului funcţionarilor publici şi al resurselor umane din administraţia publică.

Proiectul de lege statuează drepturile, obligaţiile şi îndatoririle funcţionarilor publici, precum şi relaţiile funcţionale de colaborare şi subordonare, modalităţile de selecţie şi investire în funcţie a acestei categorii de salariaţi, precum şi incompatibilităţile cu calitatea de funcţionar public.

De asemenea, proiectul de lege tratează problemele legate de evaluarea activităţii şi promovarea funcţionarilor publici, precum şi răspunderea juridică a acestora, corelate cu modalităţile de modificare şi încetare a raporturilor de muncă.

În elaborarea şi amendarea proiectului de lege, la Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului s-au avut în vedere următoarele principii: asigurarea promptă şi eficientă a serviciilor de către funcţionarii publici, libere de prejudecăţi, corupţie şi abuz în serviciu, selectarea funcţionarilor publici pe bază de merit şi criterii de competenţă, egalitatea şanselor la admiterea şi promovarea în serviciul public, garantarea stabilităţii funcţionarilor publici, atâta timp cât sunt îndeplinite criteriile de performanţă.

De menţionat că proiectul de Lege privind Statutul funcţionarilor publici urmăreşte selectarea şi formarea continuă a unor funcţionari publici de carieră, în serviciul şi la dispoziţia cetăţeanului, eliminând carierismul, corupţia şi abuzul în serviciu practicate curent la nivelul administraţiei publice.

Desigur, sunt şi multe puncte de vedere în divergenţă, care se regăsesc în cuprinsul proiectului de lege. Prin vot democratic, exprimat în urma dezbaterilor punctuale, sperăm să găsim soluţiile care să conducă la o lege cât mai bună.

Statutul funcţionarilor publici are caracter de lege organică şi este extrem de important în continuarea şi consolidarea reformei în administraţia publică, pe care Putere şi Opoziţie, deopotrivă, dorim să o edificăm.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

De la PDSR, domnul Liviu Bara.

Domnul Radu Liviu Bara:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Problematica Statutului funcţionarilor publici reprezintă o chestiune pe cât de importantă, pe atât de delicată. Importanţa acesteia derivă din faptul că funcţionarul public este pionul esenţial al funcţionării serviciului public. El umple administraţia publică cu fiinţe umane, pune în mişcare competenţele legale, studiază, analizează, face evaluări, dă soluţii sau contribuie la conturarea acestora şi, ceea ce este cel mai important, decide asupra modului de îndeplinire a cererilor, sesizărilor şi reclamaţiilor cetăţenilor, asupra modului de satisfacere a intereselor personale şi colective ale oamenilor, asupra modului în care drepturile şi obligaţiile acestora sunt satisfăcute.

Funcţionarul public ne apare astfel ca exponentul autorităţii publice, însărcinat de lege cu obligaţia de a transpune în practică deciziile politice luate în legătură cu satisfacerea trebuinţelor individuale şi colective ale populaţiei şi cu ducerea la îndeplinire a obligaţiilor stabilite de lege în sarcina locuitorilor ţării.

În ceea ce priveşte delicateţea exercitării unei asemenea funcţii, ea rezidă din situarea funcţionarului public între ciocan şi nicovală. El este dator să ducă la îndeplinire deciziile politice, transformându-se în instrumentul care manevrează forţa publică, instrument care se izbeşte de interesele cetăţenilor, o adevărată nicovală a dezideratelor umane.

Pe fondul acestor exigenţe, problema Statutului funcţionarilor publici dobândeşte câteva aspecte distincte. În rândul acestora, considerăm că trebuie avut în vedere, înainte de toate, că prin adoptarea unei asemenea legi nu se urmăreşte şi nici nu trebuie să se urmărească aplicarea diferenţiată a Codului muncii la categoria funcţionarilor publici.

Printr-o asemenea reglementare nu trebuie să se urmărească ideea creării unui statut privilegiat pentru cei care intermediază satisfacerea trebuinţelor umane prin prisma unor valori politice.

Sensul real al statutului funcţionarilor publici îl constituie umplerea structurilor administraţiei publice cu un corp uman apt să răspundă exigenţelor diferenţiate şi specifice ale fiecărei autorităţi administrative.

Acest corp trebuie să beneficieze de un statut special numai în măsura în care acesta asigură ducerea la îndeplinire a sarcinilor administraţiei publice în condiţii de exigenţă sporită, de reducere a costurilor legate de autorizarea şi funcţionarea autorităţilor administraţie publice, de ducerea operativă la îndeplinire a prevederilor legale care revin acestora şi de transpunere în fapt a doleanţelor administrative ale populaţiei.

Aşa cum se poate observa, proiectul de lege privind statutul funcţionarilor publici nu răspunde unor astfel de exigenţe. În loc să fie aplecat pe interesele funcţionării serviciilor publice, el plasează această exigenţă în afara acestora, subordonând-o unor interese de moment, unor oportunităţi politice şi mai ales ideii de conservare a statu quo-ului actual din administraţia publică.

La ideea de reformă, prin acest proiect de lege se răspunde cu ideea de conservare a actualelor structuri administrative şi de încremenire pe funcţii a tuturor acelora care în ultimii ani lucrează în acest domeniu.

Sub aspect pur tehnic, proiectul de lege are o multitudine de vicii, mai mult sau mai puţin ascunse, unele din ele fiind augumentate de contribuţiile Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic.

În virtutea contribuţiei comisiei, care de altfel nu a examinat niciodată acest proiect de lege în întregul său, sarcina fiind plasată unei subcomisii, noţiunea de serviciu public constituie un concept de referinţă pentru întreaga arhitectură a legii. Chiar şi aşa, din totalul articolelor din care este formată legea, peste 30% au fost eliminate şi peste 50% modificate.

Din nefericire, în proiectul de lege nu există o referire precisă la serviciul public. Spre ştiinţa autorilor legii, dorim să precizăm că noţiunea de serviciu public acoperă totalitatea autorităţilor publice statale din România, dar şi pe cea a autorităţilor specifice colectivităţilor locale, a căror organizarea şi funcţionare este supusă regulilor autonomiei locale.

În aceste condiţii, sunt evidente cel puţin două întrebări.

Proiectul de lege se doreşte a fi atotcuprinzător sau el îşi propune să se limiteze la serviciile publice din administraţia publică de stat? Prima întrebare.

A doua: proiectul de lege se referă atât la funcţionarii publici din administraţia statală, cât şi la funcţionarii publici din administraţia publică locală, deci la amândouă împreună?

Răspunsurile la aceste întrebări nu se desprind explicit din reglementările propuse, ceea ce pune largi semne de întrebare asupra realizării obiectivului propus prin proiectul de lege.

În opinia noastră, proiectul de lege privind statutul funcţionarilor publici nu poate avea ca obiect asigurarea reglementării cadru pentru un serviciu public permanent şi imparţial. Se pune iarăşi întrebarea: ce este un astfel de serviciu public?

Din modul de formulare a primului articol din proiectul de lege se poate desprinde ideea că legiuitorul intenţionează să instituie o reglementare juridică aplicabilă instanţelor judecătoreşti. Nu sunt ele, oare, servicii publice permanente şi parţiale ministerului public, ca şi altor autorităţi publice?

După părerea noastră, ideea de serviciu public trebuie circumscrisă în exclusivitate problematicii administraţiei publice. de aici rezultă şi necesitatea de a construi un statut specific funcţionarilor administrativi, şi nu tuturor lucrătorilor din autorităţile publice.

Mai mult, proiectul de lege suferă şi prin faptul că nu face nici o deosebire între funcţionarii publici din administraţia statală şi cei din administraţia locală. În opinia noastră, funcţionarii din administraţia publică nu pot avea acelaşi statut cu cei din administraţia publică locală.

În toate cazurile însă, viciile proiectului de lege au în vedere faptul că statutul funcţionarului public nu este privit în logica funcţionării instituţiilor publice. Se face chiar o confuzie între instituţia publică şi serviciul public.

În opinia autorilor proiectului, serviciul public se opreşte la graniţa instituţiilor publice. În realitate, serviciile publice se extind dincolo de această limită, acestea putând fi îndeplinite şi de particulari, pe bază de concesiune şi alte contracte administrative.

Astfel de aspecte nu sunt lămurite de proiectul de lege în cauză.

Proiectul reglementării juridice care ni se propune este un proiect de lege chinuit. Diferite variante ale acestuia au stat la Senat ani de zile. Cei care l-au trimis acum la Camera Deputaţilor speră să aibă alte şanse. Ei cred că ceea ce a murit la Senat poate învia la Camera Deputaţilor. Este o speranţă deşart㠖 mortul nu se întoarce niciodată de la groapă.

De aceea, îi recomandăm Guvernului să-şi retragă proiectul de lege, să-i caute pe acei specialişti care ştiu că statutul funcţionarului public nu este un cod al muncii transpus în domeniul public cu secvenţe intermitente şi după opţiuni absolut voluntariste.

Atragem atenţia asupra faptului că modificările operate de Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic în proiectul de lege nu numai că nu slujesc proiectului de lege, dar aduc prejudicii chiar structurii sale paupere.

Propunerile comisiei concură la accentuarea impreciziilor din proiectul de lege, la accentuarea ambiguităţilor, la centalizarea regimului exercitării funcţiilor publice, în condiţiile în care Constituţia României vorbeşte despre descentralizarea sarcinilor publice, despre autonomia locală.

Este, oare, compatibilă autonomia locală cu gestionarea statutului funcţionarilor publici ai acesteia de către Agenţia Naţională pentru managementul resurselor umane din serviciul public sau cu Comisia superioară a funcţionarilor publici, cei care ştiţi, dinainte de 1989, este exact secţia de cadre a CC-ului!

Domnilor parlamentari,

Nu numai că regulile de tehnică legislativă ne obligă să nu utilizăm neologisme, în cazul nostru – "management", dar ne întrebăm dacă este posibil, în condiţiile autonomiei locale, o astfel de agenţie să stabilească politicile de resurse umane valabile pentru autorităţile administraţiei publice locale, aşa cum este stabilit la art.30 lit.a) din proiectul de lege.

Ne-am obişnuit până acum ca textele constituţionale să fie respectate în materie de administraţie publică locală. Astfel, între prefecţi şi consiliile locale sau primar nu există şi nu pot exista relaţii de subordonare, în schimb, prin proiectul de lege, aceste autorităţi locale pot fi subordonate unei agenţii naţionale pentru managementul resurselor umane. În opinia noastră, această soluţie este contrară Constituţiei României.

Din lipsă de timp, nu voi insista asupra erorilor şi deficienţelor de text ale acestui proiect de lege, dar considerăm că cele relatate până acum constituie argumente edificatoare pentru a ne permite ca, prin această nouă reglementare juridică, să introducem un set de imposibile antinomii în sistemul nostru de drept şi să contribuim la dezorganizarea prin lege a administraţiei publice din ţara noastră.

În încheiere, vă rog, stimaţi colegi de la Putere şi Opoziţie, să lăsaţi deoparte orice ambiţie politică pentru discutarea acestei legi foarte importante, pe care într-adevăr trebuia să o avem cel târziu din anul 1991, şi vă rog să fiţi de acord cu returnarea ei la iniţiator.

Propun să se formeze o comisie mixt㠖 deputaţi şi specialişti de la Guvern – care în 30 de zile să vină cu o propunere de lege viabilă, care să poată fi aplicată, indiferent de cine este la conducere. Dacă vrem să avem o administraţie stabilă şi competentă, aceasta este singura soluţie.

Sper că am fost bine înţeles şi, ca un om care am lucrat în administraţie peste 20 de ani, vă mulţumesc anticipat pentru hotărârea pe care o veţi lua - de restituire a legii la iniţiator şi formare a comisiei respective.

Şi ultima frază pe care vreau să v-o spun: de la începutul discutării acestei legi, am cerut Guvernului să ni se prezinte o listă cu categoriile de funcţionari publici şi care sunt instituţiile. Am prezentat raportul fără ca Guvernul, cum spunea domnul preşedinte de şedinţă Lupu, într-un an de zile, să ne poată prezenta această listă.

Vă daţi seama, cred că şi dumneavoastră cunoaşteţi, şi în celelalte ţări, în Suedia, în Ungaria, în Belgia, această listă este obligatorie, există o anexă, să vedem care sunt instituţiile şi care sunt categoriile de funcţionari care se încadrează în cadrul acestei legi. Ei, Guvernul nu a putut să ne dea această listă.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Urmează, din partea UDMR-ului, domnul Varga Attila.

Domnul Attila Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În mod incontestabil, putem afirma că proiectul de lege privind statutul funcţionarilor publici este fundamental pentru reforma în administraţia publică.

Art.72 alin.3 lit.i) din Constituţie prevede că Parlamentul elaborează Legea privind statutul funcţionarilor publici, fiind lege organică.

Din 1991 până astăzi, în martie ’99, au existat mai multe proiecte şi mai multe variante, dar Parlamentul nu a ajuns să discute această lege. Este adevărat că sarcina elaborării unei asemenea reglementări nu este deloc uşoară, dificultăţile pe care le prezintă nejustificând însă neglijenţa şi întârzierea acestui proiect.

Putem preciza că în lipsa unei asemenea legi care să reglementeze în mod coerent statutul funcţionarilor publici nu putem pretinde existenţa unei activităţi al serviciilor publice competente şi eficiente.

Problema de bază a legii şi implicit a iniţiatorului, respectiv a legiuitorului, este de a determina foarte precis categoria funcţionarului public, de a o delimita de alte categorii de salariaţi sau angajaţi bugetari. Nici aceasta nu este o sarcină uşoară, întrucât chiar şi în literatura juridică de specialitate sunt controverse, opinii diferite privind modurile şi criteriile de delimitare a funcţiilor publice, a funcţionarului public.

Doar pentru exemplificare, menţionez că unii autori consideră că ar fi trei criterii de clasificare, şi anume: gradul de pregătire profesională, natura funcţiei, modul de investire.

Alţi autori identifică următoarele criterii de clasificare a funcţiilor publice, şi implicit a funcţionarului public, cum ar fi: importanţa funcţiei, vorbind de funcţie de conducere sau de execuţie, natura disciplinei, vorbind de funcţii civile şi militare, de desemnarea titularului, fiind ales sau numit, regimul juridic aplicabil, statut general sau statute speciale.

Prin toate acestea am dorit doar să demonstrez că această delimitare, determinare a funcţionarului public este destul de dificilă, dar în acelaşi timp deosebit de necesară. În cazul nostru, evident, este vorba de funcţionarul public de carieră din administraţia publică, şi poate ar fi fost utilă, cum a spus şi antevorbitorul meu, existenţa unei anexe, care ar fi făcut parte integrantă din lege, în care ar fi fost menţionat nomenclatorul funcţiilor publice.

Este cunoscut că aparatul birocratic actual este supradimensionat, în multe situaţii ineficient şi insuficient de profesional.

Este necesară schimbarea mentalităţii, pe de o parte, privind activităţile funcţionarului public, pe de altă parte, privind însăşi persoana funcţionarului public.

Activitatea funcţionarului public trebuie să fie într-adevăr un serviciu public competent, permanent, imparţial şi eficient, desfăşurat într-o structură, de asemenea, adecvată serviciului public.

O altă problemă fundamentală a legii este modul de selectare a funcţionarilor publici – să existe condiţii şi criterii foarte precise, chiar severe, pentru a deveni funcţionar public.

Este esenţial ca acest cod profesional al funcţionarilor publici să fie unul de carieră, asigurând activităţii serviciilor publice permanenţă şi un nivel ridicat de competenţă şi profesionalism.

Proiectul de lege reglementează în mod detaliat toate aceste aspecte, multe cu caracter tehnic. Trebuie precizat şi remarcat că în comisia de specialitate textul a fost îmbunătăţit în mod substanţial şi în mod considerabil.

Ne rezervăm dreptul de a interveni ori de câte ori este necesar pentru a susţine punctul nostru de vedere, cu intenţia de a îmbunătăţi în continuare acest proiect, ca la final să putem adopta un act normativ care să poată constitui o bază legală, solidă pentru o autentică reformă în administraţia publică.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, vă mulţumesc.

Domnul Dumitru Bălăeţ, din partea PRM.

Se pregăteşte domnul deputat Vasile Miclăuş – PUNR.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Eu sunt de acord cu domnul Lupu, că avem în faţă o zi istorică cu începerea dezbaterii acestui proiect legislativ, dar vreau să atrag atenţia că este o zi istorică, în multe privinţe negativă. Negativă, domnule preşedinte, pentru că avem de-a face cu o situaţie întârziată peste măsură în legătură cu această lege.

Cum domnul ministru al muncii a citat aici, la sfârşitul votării Legii pensiilor, din Cicero, îmi permit şi eu să reiau această idee şi să spun că o lege a funcţionarilor publici, chiar dacă nu ar fi fost perfectă şi nu ar fi îndeplinit toate condiţiile, ar fi fost bună dacă ar fi fost dreaptă şi s-ar fi exercitat într-o situaţie anterioară momentului în care ne aflăm.

Pentru că, domnilor, trebuie să recunoaştem că, în decurs de nouă ani, serviciile de funcţionari publici s-au degradat în România şi s-au degradat foarte mult în ultimii ani, încât astăzi va trebui să refacem o situaţie mai bună în această privinţă şi să trecem totuşi la dezbaterea acestui proiect de lege, chiar dacă el prezintă multe, multe aspecte negative. De ce? Pentru că ar trebui să lichidăm situaţia de bun plac, de haos şi de ingerinţe politice foarte mari în administraţie.

Noi am atras atenţia încă de la începutul actualei legislaturi asupra acestei situaţii şi am fi vrut ca noua coaliţie politică care a preluat puterea în 1996, să fi înţeles lucrul acesta şi să fi trecut la dezbaterea acestui proiect de lege care exista şi să-l introducem ca o problemă esenţială în privinţa însănătoşirii serviciilor noastre publice.

Iată că nu s-a făcut şi, dacă ne gândim că până la intrarea în vigoare a legii, cu toate imperfecţiunile ei sau cu toate avantajale ei care se vor crea în urma dezbaterii, la începutul anului viitor, ne apropiem de sfârşitul acestei perioade, acestei guvernări şi ne putem afla într-o situaţie de continuă degradare a instituţiilor funcţionarilor publici.

Şi mai este încă un pericol, şi acesta este foarte mare, şi anume crearea unui statu quo, în legătură cu situaţia funcţionarilor publici care sunt promovaţi pe criterii absolut politice. Alfăm că în multe instituţii până şi portarii au fost promovaţi pe asemenea criterii, şi pericolul este tocmai de a crea un statu quo al situaţiei actuale, încât va trebui să fim foarte atenţi la articolele care privesc această problemă şi să le discutăm în profunzime, în raport de Putere şi Opoziţie, în cadrul Camerei Deputaţilor.

Aş vrea să citez şi câteva deficienţe majore care stau la baza acestei legi, şi anume nişte lucruri despre care s-a mai amintit aici. În primul rând, o indistincţie, nefavorabilă reglementării pe care o dorim, între funcţionarii publici centrali, ai puterii de stat, şi funcţionarii publici locali. Aici va trebui, cred eu, să fim atenţi în dezbateri şi să aducem îmbunătăţiri legii.

De asemenea, mi se pare că legea prevede un statut special pentru controlul acestor funcţionari publici, din partea unei comisii subordonată primului-ministru, or, şi aici se vede posibilitatea de ingerinţă politică asupra funcţionarilor publici, care rămâne o problemă pe care să o dezbatem.

Cred că şi acea agenţie de management trebuie să fie în atenţia noastră şi să găsim soluţii mai potrivite pentru rezolvarea problemelor funcţionarilor publici.

În sfârşit, vreau să spun că Grupul parlamentar al PRM pleacă de la principiul că o lege cum este aceasta a funcţionarilor publici trebuie dezbătută fie şi mai târziu decât niciodată, pentru că statul nostru de drept trebuie să intre în atribuţiile sale şi să realizeze un corp de profesionişti şi de oameni competenţi şi independenţi în domeniul administraţiei publice centrale şi locale şi care să fie ocrotiţi de ingerinţele politice care sunt foarte numeroase în acest domeniu. Sigur că lucrul este relativ, dar, în cadrul acestei relativităţi, noi trebuie să ne bazăm şi pe principii, pe idei mai generale, care să depăşească partidele şi situaţiile politice de la un moment dat.

Ne rezervăm dreptul de a a interveni şi de a sugera trimiterea la comisiile de fond a acelor articole care nu ne sunt convenabile în cuprinsul legii.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Are cuvântul domnul Vasile Miclăuş. Se pregăteşte domnul Pop Viorel, din partea independenţilor.

Dacă celelalte grupuri parlamentare? Da. Se pregăteşte domnul Emil Putin şi apoi domnul Pop Viorel.

Dacă din partea celorlalte grupuri parlamentare, Partidul Democrat, Partidul Naţional Liberal, Grupul minorităţilor, mai doresc să se înscrie la cuvânt?

Poftiţi, domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Miclăuş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Sigur că astăzi ne-a fost adusă spre dezbatere una dintre legile foarte importante, în condiţiile instituirii statutului de drept şi credem că toţi ne dorim acest stat de drept.

Deşi târziu, este bine că printre algoritmi şi ordonanţe îşi mai fac loc şi unele legi absolut necesare pentru realizarea reformei reale în instituţiile democratice, destul de firave, de altfel. Am întârziat şi întârziem prea mult cu promovarea legislaţiei în domeniu. Propovăduim reforma reală, dar nu statuăm baza acestei reforme. Parlamentarii PUNR salută acest pas făcut astăzi.

Se impune cu necesitate ca raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici să li se stabilească o reglementare specifică, diferenţiată de statutul altor categorii de personal.

Constituţia României prevede la art.72 alin.3 lit.i) că statutul funcţionarilor publici se reglementează prin lege organică, fapt care evidenţiază importanţa deosebită acordată de legea fundamentală a ţării acestei categorii sociale în buna funcţionare a statului de drept.

Această lege reprezintă un început în promovarea reformei reale în administraţia publică.

Proiectul de lege a avut mai multe forme până a fi supus dezbaterii Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic şi Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. De asemenea, comisiile sesizate în fond s-au aplecat cu multă atenţie asupra proiectului de lege, lucru ce poate fi constatat din numărul mare de şedinţe de dezbatere asupra lui – aproape 20 pe perioada aprilie-decembrie 1998 -, precum şi de faptul că aproape fiecare articol a fost amendat.

Veţi vedea, de asemenea, că forma adusă spre dezbatere de către comisiile sesizate în fond diferă mult de forma înaintată de Guvern. Şi toate acestea, pentru a scoate o lege cât mai bună, pentru a creşte profesionalismul celor puşi în slujba cetăţeanului.

În discuţii, s-a reuşit depăşirea adversităţilor politice, fiind animaţi de dorinţa de a elabora o lege care să răspundă realităţilor.

Ca orice lucru ieşit din mâna şi mintea omului, şi această lege va avea limitele şi neajunsurile ei, dar, pe măsura verificării ei în practică, va putea fi perfecţionată.

În dezbaterile din comisie s-au avut în vedere standardele Comunităţii europene în domeniu.

Se urmăreşte formarea unor funcţionari publici de carieră, neutri din punct de vedere politic, capabili să-şi însuşească sarcinile într-un serviciu public, compatibil cu structurile similare din ţării având o experienţă îndelungată în democraţie. Dorim ca o persoană care va ocupa o funcţie publică să îndeplinească câteva condiţii minimale în ceea ce priveşte ţinuta de cetăţean şi specialist, drept pentru care s-a optat pentru crearea unui cod de elită, tehnocrat al funcţionarilor publici, funcţionari publici de carieră. S-a introdus în proiect conceptul de stabilitate a funcţionarului public în scopul protejării acestuia faţă de schimbările de ordin politic. Funcţionarul beneficiază de o garanţie a postului, care nu dispare decât în caz de culpă, sau incapacitate profesională. Selectarea candidaţilor la funcţia publică se face numai prin concurs, respectându-se criteriul competenţei.

Sigur, ne întrebăm dacă acest lucru nu vine prea târziu? Dacă politicul nu şi-a pus deja amprenta asupra acestei categorii profesionale, care ar trebui să slujească numai interesul cetăţeanului? Credem că da.

Se reglementează, de asemenea, foarte clar îndatoririle şi răspunderile funcţionarilor publici, drepturile şi incompatibilităţile lor.

Sigur, este o lege pur tehnică şi sperăm ca ea să rezolve aceste disfuncţionalităţi şi dereglări în activitatea funcţionarilor publici, astfel ca cetăţeanul în viitor să aprecieze activitatea acestei categorii profesionale, pusă exclusiv în slujba sa.

În măsura în care se vor accepta amendamentele propuse de către comisia de specialitate sesizată în fond la proiectul de lege înaintat de Guvern, parlamentarii PUNR vor vota în favoarea acestui proiect de lege.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc. Domnul Putin are cuvântul. Se pregăteşte domnul Pop Viorel.

Domnul Emil Livius Nicolae Putin:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În sfârşit, purcedem la discutarea şi adoptarea unui proiect de lege mult aşteptat, proiect care este fundamental pentru administraţia publică şi, spun eu, era obligatoriu încă după adoptarea acestei Constituţii.

Îmi amintesc că încă din 1993 au fost depuse mai multe proiecte de lege privind statutul funcţionarului public, s-au făcut şi seminarii cu sprijinul unor fundaţii străine, însă, totuşi, acest proiect de lege n-a fost adoptat. Motivul? Motivul – acelaşi pentru care după 2 ani de la noua legislatură, în sfârşit, este pus în discuţie acest proiect de lege.

Eu cred că este un proiect de lege absolut important şi absolut necesar, pentru două motive principale: 1. pentru a proteja funcţionarul public de orice presiune politică şi 2. pentru a crea un corp al funcţionarilor publici profesionist, necesar într-un stat de drept, selectat pe bază de concurs, pe bază ierarhică, de merit şi competenţă, şi nu pentru partizanat la un partid, sau dependent de o persoană.

Noi vom vota acest proiect, repet, necesar şi fundamental pentru administraţia publică şi vom veni şi cu amendamente.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Pop.

Domnul Viorel Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, acest proiect de lege este aşteptat de peste 8 ani de zile. A îmbrăcat, în această perioadă, mai multe forme. Baza de la care s-a ajuns la cea discutată astăzi a fost elaborată de către Guvernul Văcăroiu. Trebuie spus cu sinceritate că se mai regăseşte în forma actuală foarte puţin din ceea ce a fost iniţial.

Deputaţii independenţi, membri ApR, care au participat la dezbaterea în comisii a acestui proiect de lege, şi-au adus amendamentele lor, care au fost acceptate şi noi, ca atare, suntem satisfăcuţi de prevederile actuale.

Nu putem spune că este un proiect de lege perfect. Mai are multe lipsuri, dar considerăm că trebuie aprobat în forma actuală, putând eventual să fie modificat ulterior.

Este aşteptat de multă lume, cel puţin de cei care intră sub incitenţa prezentului statut.

Prin acest proiect, sperăm să asigurăm un serviciu public permanent şi imparţial, calat pe următoarele principii: selectarea funcţionarilor publici pe bază de merit, egalitatea şanselor la intrare şi promovarea în cadrul serviciului public şi asigurarea promptă, eficientă a serviciilor de către funcţionarii publici, liberă de prejudecăţi, corupţie şi abuz de putere.

Un lucru deosebit pe care îl prevede legea este faptul că se creează Agenţia Naţională pentru Managementul Resurselor Umane din serviciul public.

Noi credem că, la fel cum în alte ţări există institute de cercetare de specialitate, care au drept scop perfecţionarea funcţiei publice, aducerea cât mai aproape de cetăţean, de nevoile lui, pentru a presta servicii de cea mai bună calitate, la preţuri cât mai mici. Şi agenţia nou creată o să-şi îndeplinească sarcina pentru care a fost înfiinţată.

Grupul parlamentar ApR va vota prezentul proiect de lege în funcţie de amendamentele sau modificările care se vor aduce.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumim.

Domnul Sârbu.

Deci, o intervenţie de procedură?

Domnul Marian Sârbu:

Vreau să pun o întrebare. De procedură este.

Domnul Vasile Lupu:

Da, poftiţi, vă rog. Da, vrea să pună o întrebare.

Domnul Marian Sârbu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Este o întrebare procedurală care, fireşte, are legătură cu traseul pe care l-a avut această lege, pentru că suntem la dezbateri generale şi, conform regulamentului, domnule preşedinte, avem dreptul să punem Executivului întrebările necesare, astfel încât să votăm în cunoştinţă de cauză.

Eu vreau să vă reamintesc, din punct de vedere procedural, foarte corect, faptul că noi am lucrat în Comisia pentru muncă şi protecţie socială un anumit proiect de lege. Am lucrat 3 luni de zile pe banii contribuabililor, am făcut o serie întreagă de amendamente la un anumit proiect de lege. Este firesc, după părerea mea, să întrebăm Executivul, sau reprezentanţii Executivului, fiind vorba de dezbateri generale, care a fost modificarea fundamentală pentru care s-a venit cu un alt proiect de lege, după ce am fost obligaţi, în cadrul Comisiei pentru muncă să muncim 3 luni pe un cu totul alt proiect de lege? Ce s-a schimbat fundamental în concepţia acestui proiect de lege?

Eu cred că este o întrebare firească, preocupă pe toată lumea, pentru că, în mod firesc, şi vreau să atrag atenţia celor care au redactat acest proiect de lege, evident important – şi vreau să vă spun că PDSR este pregătit pentru ca să participe în mod constructiv la această lege -, aş vrea să întreb Executivul legat de definiţia funcţionarului public, pentru că vreau să vă spun că rezultă foarte clar din text că funcţia publică este un ansamblu de atribuţii, iar funcţionarul public este persoana numită într-o funcţie publică. Adică, nu ştiu cum să vă spun? Deputatul este cel care este ales în Camera Deputaţilor, iar Camera Deputaţilor este un ansamblu de deputaţi. Nu se poate aşa ceva!

Este un element extrem de important definiţia calităţii funcţionarului public, care, după opinia noastră, nu rezultă foarte clar din acest text de lege.

Deci, aş vrea reprezentanţii Executivului să ne spună foarte clar ce sunt funcţionarii publici, în raport cu celelalte categorii care pot lucra, într-adevăr, în instituţiile publice ca angajaţi, ca oameni cu contract individual de muncă şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Vasile Stan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Această lege, în prima ei variantă, a fost trimisă Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Pentru avize, a fost trimisă la Comisia pentru muncă şi protecţie socială.

După ce am dezbătut în vreo 2-3 şedinţe şi constatând că acest proiect de lege era cam subţirel şi că multe din prevederi erau de asemenea anacronice şi ţinând cont de părerea, din partea Guvernului, a unui director care nici el nu era mulţumit de proiectul de lege şi dând vina pe Ministerul Muncii că a schilodit-o, am intervenit prin preşedintele comisiei la domnul Alexandru Sassu, care era cu relaţia cu Parlamentul, şi ni s-a promis o nouă lege. Din această cauză, Comisia pentru muncă şi protecţie socială a întrerupt dezbaterea primului proiect.

Spre surpriza noastră, în luna ianuarie am primit la casetă noul proiect de lege, dar şi raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care avea la bază a doua variantă. Deci, Comisia pentru muncă şi protecţie socială nu a putut să ia în discuţie noul proiect de lege.

după părerea noastră, multe prevederi şi din raportul Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic ar putea fi eliminate, specificând totuşi că comisia şi-a adus o contribuţie însemnată la îmbunătăţirea acestui proiect de lege şi, din această cauză, rugăm conducerea şedinţei să ne dea posibilitatea ca la articolele respective să putem face amendamentele respective.

V-aş da un exemplu. Poate că dacă această lege trecea prin Comisia pentru muncă şi protecţie socială, constata că art.17 din lege nu există. Deşi, în lege, de la art.16 se trece la 18, şi în raportul comisiei, de la art.16 se trece la 18. Şi probabil că noi reuşeam să observăm acest lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Doriţi să se răspundă şi apoi să mai puneţi alte întrebări?

Da, poftiţi, doamna Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Am, de asemenea, o întrebare pentru reprezentanţii Guvernului. Dacă este posibil, domnule preşedinte de şedinţă, să ne răspundă ....

Domnul Vasile Lupu:

Este posibil.

Doamna Viorica Afrăsinei:

.... ce părere are vizavi de avizul Consiliului Legislativ la această lege. După care, am să vă rog să fac un scurt comentariu.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Să dăm posibilitatea reprezentanţilor Guvernului să răspundă, pentru că, dacă se adună prea multe întrebări, va pierde şirul.

Deci, mai doriţi, domnule Buzatu?

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş dori să pun o întrebare iniţiatorului pentru a sonda o anumită intenţie a acestuia care a fost anulată de către comisia de specialitate. Prin raportul pe care l-a propus, comisia de specialitate ne-a cerut să eliminăm Capitolul al III-lea din corpul acestei legi.

Eu am ascultat prezentarea făcută de iniţiator, iar punctele tari, punctele forte ale acestei prezentări sunt că acest proiect de lege nou este de o competenţă mai înaltă, a fost întocmit cu o competenţă mai înaltă decât proiectul vechi şi cu mai mult profesionalism.

Or, în Capitolul III, eu cred că totuşi iniţiatorul a vrut să spună ceva prin art.21, 22 şi celelalte, a vrut să impună o anumită formă de control, deci, privind respectarea prezentei legi prin instituirea acelei comisii superioare a funcţionarilor publici. Sigur că n-am înţeles eu foarte bine din ce cauză acestă comisie urma să fie formată dintr-un număr atât de mare de persoane, pentru că după un calcul sumar pe care l-am făcut, această comisie superioară urma să fie formată cam din 3 mii şi ceva de persoane. Ceea ce mă duce cu gândul că au vrut să instituie un fel de adunare ateniană, din aceea făceau parte 6 mii. Aici erau un pic mai puţin, dat fiind probabil restricţiile bugetare.

Poate că iniţiatorul ar putea să ne dea câteva explicaţii în legătură cu competenţa şi profesionalismul celor care au introdus acest capitol cu secţiunea respectivă în cuprinsul proiectului de lege.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul deputat Gaspar şi apoi domnul secretar de stat Diaconu, ca să răspundă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că se impune să facem puţină ordine în legătură cu acest proiect de lege şi, ca toată lumea din sală să-şi reamintească evoluţia acestui proiect de lege, o să-mi permit să vă redau istoricul lui.

Deci, la data de 10 martie 1998 ....

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, istoricul poate mergea la dezbaterile generale. Dar pe noi, istoricul ne interesează, sau conţinutul actual?

Dacă aveţi de pus întrebări Guvernului, vă rog, dar să nu ne întindem la discuţii.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, eu vreau să vă spun următorul lucru, că acest istoric este legat de o chestiune de procedură şi vă rog să-mi daţi voie să vă spun ceea ce am de spus în legătură cu acest aspect. Dacă nu, vă spun din capul locului că acest proiect de lege în această formă nu poate fi dezbătut, vreau să vă spun, domnule preşedinte că, deşi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, care a fost sesizată în fond, a cerut avizul Consiliului Legislativ la noua formă, aşa cum era şi firesc, acest aviz nu a fost difuzat, avizul conţine observaţii pe 11 pagini, de care comisia nici nu a ţinut seama absolut, iar unele dintre amendamentele care sunt propuse de către Consiliul Legislativ sunt evident demne de a fi luate în consideraţie.

Pe de altă parte, Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi cred că şi Comisia pentru drepturilor omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi-au dat avizul la o formă anterioară. Or, în raportul pe care comisia sesizată în fond l-a depus pe data de 30 decembrie, face menţiune că la definitivarea şi întocmirea raportului au fost avute în vedere aceste avize.

Vreau să vă spun că forma a doua este radical, radical îmbunătăţită, schimbată dacă vreţi, faţă de forma pe care a depus-o la 10 martie 1998 Guvernul.

Ca atare, domnule preşedinte, vă rog să constataţi că nu sunt îndeplinite condiţiile ca acest proiect de lege să fie luat în dezbatere, el să fie remis comisiei sesizate în fond, care să ia în discuţie avizul Consiliului Legislativ, dar, mai mult, să primească la noua formă avizele din partea celor două comisii la care m-am referit, respectiv Comisia pentru muncă şi protecţie socială şi Comisia pentru drepturilor omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Petre Diaconu are cuvântul, pentru a răspunde.

Domnul Petre Diaconu:

Diaconu mă numesc. Sunt secretar de stat la Departamentul pentru reforma administraţiei publice de stat.

Am să încerc să răspund la prima întrebare referitoare la schimbarea fundamentală a primului proiect de lege faţă de al doilea proiect de lege.

Schimbarea a constat în introducerea noţiunii de carieră a funcţionarului public în prevederea creării Agenţiei pentru Managementul Resurselor Umane din administraţia publică şi faptul că funcţionarul public dă o singură dată concurs la intrarea în funcţia publică, urmând apoi o carieră ascendentă, fără alte concursuri.

În ce priveşte avizul Consiliului Legislativ. El a fost urmărit pe parcursul elaborării raportului şi aş menţiona că, în general, în avizul Consiliului Legislativ au fost urmărite problemele de natură juridică, probleme pe formă, în special. Problemele de fond au fost în general avute în vedere.

Credem că avizul Consiliului Legislativ, într-adevăr, cu referirile la prevederile de fond, a dus la îmbunătăţirea proiectului de lege depus ulterior, celui de al doilea proiect de lege.

Dacă mai sunt întrebări, putem să răspundem în continuare.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

O singură remarcă vreau să fac în legătură cu afirmaţia pe care a prezentat-o aici reprezentantul Ministerului Justiţiei. Raportul comisiei sesizate în fond la noul proiect de lege a fost înregistrat pe 30 decembrie 1998. Avizul Consiliului Legislativ la cererea Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic datează din 16 februarie 1999. Aşa că nu văd cum au putut fi avute în vedere observaţiile şi sugestiile Consiliului Legislativ.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul preşedinte Cârstoiu are cuvântul.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Eu aş vrea să spun câteva cuvinte în legătură cu avizul Consiliului Legislativ. Deci, pe primul proiect s-a dat un aviz, aviz care a fost luat în considerare atât de comisia mixtă, cât şi de noi. Celelalte avize ale celor două comisii pentru aviz, de asemenea, au fost luate în calcul. Deci, nici un fel de trimitere către noi nu a fost lăsată deoparte. După ce s-a făcut noul aviz, din nou s-a discutat cu Consiliul Legislativ. Niciodată, nici o comisie nu este obligată să respecte întocmai avizul Consiliului Legislativ. S-a ţinut seamă de ambele avize şi s-a făcut noul proiect de lege.

Deci, v-aş ruga să nu mai insistăm pe acest lucru, pentru că comisia a ţinut seamă de toate rapoartele primite şi de avizul Consiliului Legislativ.

Faţă de aceasta, nu cred că trebuie să mai dau nici un alt răspuns şi vă rog, domnule preşedinte, să supuneţi proiectul la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă vorbesc în calitate de membru al subcomisiei care a lucrat la acest proiect de lege, al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. Aşadar, vă mărturisesc cu toată sinceritatea, nu am avut cunoştinţă până astăzi de avizul Consiliului Legislativ.

Pe de altă parte, am rugat anterior să-mi permiteţi să fac un scurt comentariu la răspunsul domnului secretar de stat cu privire la avizul Consiliului Legislativ. Aşadar, permiteţi-mi să vă fac comentariul despre care vă vorbeam.

Actuala propunere legislativă a avut în vedere doar în principiu observaţiile şi propunerile Consiliului Legislativ făcute la primul proiect de lege primit de la Secretariatul General al Guvernului, acestea regăsindu-se în mică măsură în textele sale. De altfel, şi soluţiile pentru care au optat autorii propunerii legislative sunt în multe privinţe altele decât cele avute în vedere de către Guvern.

Proiectul de lege, în ansamblul său, nu delimitează cu suficientă precizie cadrul general în care se aplică şi nici principiile pe care se bazează reglementările propuse. Astfel, nu rezultă dacă sunt avuţi în vedere numai funcţionari publici din administraţie, sau şi cei din sfera celorlalte puteri, dacă reglementările propuse se aplică numai funcţionarilor publici numiţi, sau şi a celor aleşi. Or, dacă sunt sau nu avute în vedere şi persoanele care ocupă funcţiile de demnitate publică, întrucât şi aceste funcţii sunt tot funcţii publice.

De asemenea, nu se prevede dacă funcţionarii publici pot sau nu să fie membri ai partidelor politice, ori dacă această interdicţie priveşte numai anumite funcţii publice.

Considerăm că în aplicarea prevederilor constituţionale ale art.37 alin.3, potrivit cărora nu pot face parte din partidele politice şi alte categorii de funcţionarii publici, stabilite prin lege organică, s-ar fi cuvenit să se precizeze în acest statut cu rol de lege organică, de bază în materie, care sunt aceste categorii de funcţionarii publici.

Nici principiul stabilităţii în funcţie a funcţionarilor publici nu este expres prevăzut şi asigurat prin prevederile prezentului proiect de lege. Proiectul omite să precizeze un element esenţial al statutului funcţionarului public, stabilitatea în funcţie a acestuia.

Apreciem că structura proiectului de lege nu are coerenţa necesară pentru a asigura o conexiune logică a reglementărilor în ansamblul lor.

Doamnelor şi domnilor colegi, v-am citit din avizul Consiliului Legislativ.

Iată, aceasta este motivaţia pentru care susţinem aici propunerea făcută anterior de colegul nostru, domnul deputat Acsinte Gaspar şi vă rugăm să înţelegeţi importanţa acestui proiect de lege şi noi înţelegem importanţa acestui proiect de lege. Vom vota acest proiect de lege, dar într-o formă corectă, corespunzătoare statutului funcţionarului public, aşa cum un funcţionar public trebuie să funcţioneze în ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul preşedinte Cârstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Îmi pare rău că trebuie să dialoghez cu colegi din comisie şi asta spune într-adevăr foarte mult şi nu vreau să spun eu acum de ce. Vreau să reiau, chiar dacă plictisesc, o serie de lucruri.

Deci, avizul Consiliului Legislativ a fost luat în calcul. Cel de al doilea aviz nu a fost cerut de comisia noastră. A fost cerut de Biroul permanent.

S-a dat cel de al doilea aviz după ce noi am făcut acel raport. Acel aviz, fie el pozitiv sau negativ, se dezbate odată cu raportul. Eu nu ştiu o altă cale, iar vă rog foarte mult să mă înţelegeţi că noi am ţinut seamă de tot.

Dacă vreţi să avem un funcţionar public, o lege a funcţionarului public, trebuie să trecem la vot.

Din punctul meu de vedere comisia a făcut absolut totul ca această lege să fie bună şi o să vedeţi în final, pentru că sunt convins că nu toată lumea o cunoaşte amănunţit, legea este bună şi trebuie pusă la vot.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Cristea are cuvântul.

Domnul Cristea era înscris, domnule Gaspar.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Degeaba încercaţi să opriţi ......

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, domnule preşedinte, eu nu încerc. Noi încercăm ca proiectul acesta de lege să fie dezbătut în condiţii normale, să se respecte toate procedurile.

Dumneavoastră spuneţi că nu aţi cerut şi nu aţi primit avizul.

Domnule preşedinte, dumneavoastră aţi dat raportul de fond pe 30 decembrie 1998, iar avizul vi s-a comunicat pe 16 februarie 1999. Ce spune în adresa Consiliului Legislativ: "Camera Deputaţilor, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echiliburul ecologic, domnului preşedinte Ion Cîrstoiu. Urmare adresei dumneavoastră nr.XVIII/6 din 8 decembrie 1998 vă transmitem alăturat avizul Consiliul Legislativ referitor la propunerea legislativă privind Statutul funcţionarului public." Atât, şi atunci ce mai spuneţi.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Cred că ultima dată voi mai spune aceste lucruri. Deci, încă o dată, comisia noastră a avut aviz legislativ, pe care l-a luat în calcul la elaborarea noului proiect. Biroul permanent când a ajuns proiectul nostru acolo cu modificările cu amendamente a cerut punctul de vedere al Guvernului şi de la Consiliul Legislativ. Deci, ce trebuia să mai facă comisia noastră? Punctul de vedere de la Consiliul Legilativ este favorabil, ceea ce a spus acolo Consiliul Legislativ se găseşte în lege sau dacă nu se găseşte aveţi amendamente respinse şi admise care pot corecta legea. Mai mult de atât ce se mai doreşte? Dacă doriţi să împiedicaţi votarea legii este altă poveste. Dar, eu insist încă o dată să supunem la vot acest lucru.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Domnul deputat Cristea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu intervin strict pe procedură pentru că sigur nu prea înţeleg ce se invocă aici de către colegii din Opoziţie. Procedural, avizul Consiliului Legislativ este consultativ. Nu este obligatoriu, pentru că altfel lucrurile ar sta în partea cealaltă. Ar trebui să nu mai facem noi legea, s-o facă Consiliul legislativ. Dacă comisia preia din acest aviz formulări, observaţii este dreptul ei de a prelua. Dacă nu le preia, nu le preia şi cu asta basta.

A doua chestiune, tot procedurală. Dacă există un raport, conform procedurii, orice amendament depus la comisie şi respins de comisie este prezentat în plen, este susţinut în plen şi dacă susţinerea respectivă este convingătoare, plenul nu are nimic împotrivă în a adopta acest amendament. Mai departe, nu mai înţeleg, eu nu înţeleg că trebuie să venim la microfon şi să spunem că, legea trebuie să arate aşa şi raportul trebuie să arate aşa cum îl gândesc eu, eu fiind oricare din această sală. Cred că nu s-a întâmplat şi nu o să se întâmple în Parlament aşa ceva. Deci, procedura de dezbatere poate să demareze şi vă rog, domnule preşedinte, să purcedeţi la aşa ceva, pentru că sunt îndeplinite absolut toate condiţiile.

Inclusiv Consiliul Legislativ este obligat, pe procedură, ca înlăuntrul unui termen să transmită avizul, pentru că dacă nu-l transmite dezbaterea la comisie îşi urmează cursul. Orice comisie care avizează tot înlăuntrul unui termen trebuie să trimită avizul, pentru că dacă nu-l transmite procedura trebuie să urmeze. V-aş putea exemplifica cu cazuri de la Comisia de agricultură, unde după 3 luni de zile nu am aviz la un proiect de lege de la o comisie parlamentară. Asta înseamnă că eu nu voi mai dezbate proiectul în comisie? Nu. Deci toate procedurile, repet, regulamentare sunt îndeplinite pentru a purcede la dezbaterea proiectului de lege, aşa cum, de altfel, ştiţi şi dumneavoastră foarte bine.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Decât să ne certăm pe istoricul acestui proiect de lege şi să consumăm astfel timpul, cred că este preferabil să luăm articol cu articol şi să purcedem la dezbaterea legii. Noi am avut o dispută cu Senatul şi toţi membrii Biroului permanent şi reprezentanţii grupurilor parlamentare din Cameră am fost pe aceeaşi linie, că un act normativ poate fi completat fără să se ia chestiunea de la capăt. Or, a se invoca aici că s-a dat avizul unor comisii sesizate doar pentru avizare pe proiectul iniţial şi după aceea a fost modificat, la comisia sesizată în fond nu s-a mai revenit cu aviz că şi-ar fi schimbat prea mult conţinutul proiectul de lege nu cred că este de natură decât să ne bage în fundătură, în care să scăpăm pe această sesiune parlamentară proiectul de lege.

Eu fac un apel, cu respectul cuvenit, către toţi colegii să trecem la dezbaterea pe articole. Avem şi avizul Consiliului Legislativ, al doilea, din câte am înţeles, deputaţii s-au luminat, dacă nu putem vota astăzi vom continua joi, dar dacă retrimitem la comisie, unde s-a învârtit vreun an de zile, riscăm să scăpăm această sesiune parlamentară de o asemenea iniţiativă foarte importantă.

Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vreau să vă reamintesc că într-o şedinţă a Biroului permanent a fost discutată scrisoarea pe care primul ministru a adresat-o Biroului permanentui şi v-o citesc. "Vă facem cunoscut că Guvernul şi-a însuşit noua variantă a proiectului de Lege privind Statutul funcţionarilor publici, alăturată, şi propunem ca această nouă variantă a proiectului de lege să înlocuiască proiectul Legii privind Statutul funcţionarilor public care a fost înaintat Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare în luna martie 1998. Cu acel prilej, noi am cerut, şi aţi fost şi aţi votat şi dumneavoastră, ca primul ministru să trimită o nouă notă de fundamentare pentru că nota de fundamentare, expunerea de motive nu mai corespundea cu noua reglementare, Guvernul în şedinţă să-şi însuşească, lucru care s-a petrecut, să se ceară avizul Consiliului Legislativ la această nouă formă.

Îi dau dreptate domnului deputat Cristea când spune că avizul Consiliului Legislativ este consultativ, dar există în Legea Consiliului Legislativ o prevedere care spune aşa: "Proiectele de legi se depun la Parlament însoţite de avizul Consiliului Legislativ". Ca atare, Guvernul, când a depus noul proiect de lege, că v-am citit din ceea ce spune premierul, trebuia să depună şi vizul Consiliului Legislativ. Astăzi, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră aveţi acest aviz, nu ştiu câţi dintre dumneavoastră l-aţi citit ca să puteţi, într-adevăr, atunci când votaţi un text din noua formă, să vedeţi dacă este sau nu este corect.

Şi, domnule Cristea, să lăsăm totuşi oamenii de specialitate, aşa cum dumneavoastră sunteţi specialist pe probleme de agricultură şi nimeni nu se bagă, să lăsăm Consiliul Legislativ, că de aceea este organ al Parlamentului, ca să redacteze cum trebuie legile. Că de aceea am ajuns să adoptăm nişte legi pe care nu le mai înţelege nimeni. De aceea se adoptă tot felul de ordonanţe de urgenţă, iar acum am auzit, şi vreau să mă duc să verific în Monitorul Oficial, că s-ar fi adoptat o ordonanţă de urgenţă a Guvernului prin care atribuţiile preşedintelui Curţii de Conturi au fost suspendate. Păi, cum să suspenzi atribuţiile preşedinteluid, când el este în activitate? Deci, domnilor, să se ţină seama că totuşi organul de specialitate să fie lăsat să-şi facă meseria.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule Gaspar, eu nu sunt specialist în probleme de agricultură, am avut o iniţiativă doar privind reglementarea juridică a terenurilor, şi în această poblemă s-au băgat cam toţi, inclusiv cei care au aranjat la secretariatul general să treacă iniţiativa pe la 5 comisii.

Stimaţi colegi,

Eu voi supune la vot solicitarea Grupul parlamentar al PDSR ca acest proiect să se întoarcă la comisie, după intervenţia domnului Protopopescu, dacă plenul va hotărî retrimiterea la comisie, aşa va fi, dar eu cred că mai bine ar fi să dezbatem aici.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Cornel Protopopescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Sunt şi eu unul dintre membrii Comisiei de administraţie publică, unul dintre cei care am lucrat la acest proiect de lege. Orice proiect de lege poate fi considerat bun sau poate fi considerat rău în funcţie de punctul de vedere al unuia sau altuia dintre colegii noştri. Dacă avem interesul ca un proiect de lege să fie luat în dezbatere şi dezbătut şi îmbunătăţit, atunci proiectul de lege este foarte bun, aşa cum este, este un proiect lucrat, un proiect care a ţinut cont de absolut toate propunerile, toate amendamentele venite, toate formele care au fost, dar asta nu înseamnă că a trebuit comisia să şi introducă, să şi îmbunătăţească cu toate amendamentele respective, pentru că nu toate au fost considerate de către comisie, de multe ori au fost tranşate astfel de amendamente prin vot.

În cazul în care o parte din colegii noştri nu-şi regăsesc în acest proiect de lege amendamentele pe care le-au propus, nu-i nmic, ele se regăsesc în raportul respectiv şi pot să intervină în plen şi pot să dea explicaţii şi pot să fie convingători şi dacă vor fi convingători, plenul va tranşa în favoarea domniilor lor. Asta nu înseamnă că trebuie să punem beţe în roate, să nu putem să introducem în dezbatere decât la modul general, la expunere de motive şi formele acestea paleative, dacă vreţi, ale proiectului respectiv şi să intrăm pe fondul problemei, pentru că acest proiect este bine lucrat.

Dacă vreţi chichiţe avocăţeşti, găsim o mie la orice proiect de lege, de aici încolo orice proiect care vine poate fi într-un fel sau altul blocat pe anumite chestiuni. Deci încă odată, comisia este suverană în a lua hotărâri şi suveranitatea ei provine din tranşarea prin vot. Camera, la rândul eu, este suverană şi tranşează o problemă sau alta prin vot. În cazul în care se consideră că nu s-a ţinut cont de anumite amendamente, de anumite păreri ale unuia sau altuia, inclusiv de un aviz al Consiliului Legislativ, şi eu vă spun că s-a ţinut cont de astfel de avize şi nu putem să dovedim cu altceva, decât cu faptul că noi spunem că s-a ţinut cont şi se regăsesc o parte din astfel de amendamente în conţinutul formei pe care dumneavoastră o aveţi aici sau în raportul, mai bine zis, al comisiei şi deci consider că tot ceea ce se încearcă sau s-a încercat până acum nu este de fapt de a îmbunătăţi conţinutul raportului şi conţinutul proiectului de lege, ci sunt numai metode, ca să nu le zic că ele pot fi asociate cu mijloacele de care se poate uzita în astfel de situaţii, pentru ca să întârzie astfel de proiect, care este un proiect deosebit de important. Este un proiect, dacă vreţi, fundamental în activitatea administrativă a ţării.

Eu vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Domnul Dan Marţian.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Cred că trebuie să facem o limpezire a lucrurilor, pentru că, într-adevăr, sunt câteva aspecte care arată că examinarea acestui proiect de lege extraordinar de important, şi asupra importanţei lui s-au ponunţat absolut toţi colegii care au vorbit în numele grupurilor parlamentare, să-l ducem la îndeplinire, la examinare şi luarea unei decizii în legătură cu el, pentru marea importanţă pe care o comportă adoptarea lui pentru funcţionarea funcţiei publice, în general a serviciilor publice, şi mai ales pentru elaborarea corespunzătoare a statutului funcţionarului public.

Totuşi, sunt câteva lucruri care nu sunt în regulă şi eu l-aş ruga pe domnul preşedinte să transmită încă o dată Biroului permanent, spun că l-aş ruga pe dânsul încă o dată, pentru că am avut în Parlament până acum câteva intervenţii scrise la Biroul permanent, în numele comisiei şi al problemelor ridicate de colegii din comisie în legătură cu elaborarea rapoartelor comisiilor care sunt sesizate în fond cu un proiect de lege sau propunere legislativă, ca în ceea ce priveşte aceste rapoarte ale lor, elaborarea lor să se facă în conformitate cu exigenţele pe care le prescrie regulamentul. Or, art.63 din regulamentul nostru spune foarte clar: "În raportul comisiei sesizate în fond se va face referire la toate avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectivă la toate amendamentele primite şi la avizul Consiliului Legislativ".

Or, ce constatăm noi în raportul comisiei care a analizat în fond? o versiune la care a aderat, textul legii pe care o discutăm şi, în final, câteva amendamente care au fost respinse. "Noi, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, am formulat unele propuneri de amendare a textului". La aceste propuneri nu există nici un fel de ecou în raport, nu sunt menţionate, nu neapărat ca o prioritate a noastră sau o idee care vrem să fie, mă rog, prezentată ca aparţinând unor membri din comisia noastră, poate să fie o coparticipare a comisiei şi luarea în considerare a unui punct de vedere al comisiei noastre sau al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat, numai puţin vă întrerup.

Stimaţi colegi, nu părăsiţi sala, pentru că urmează un vot important.

Domnul Marţian Dan:

...în măsura în care au existat convergenţe. Dar, eu cred că dincolo de faptul că se fac rapoarte destul de sumare şi nu se menţionează aceste amendamente care să dea dreptul după aceea, în cadrul dezbaterilor, autorilor lor să poată interveni şi să apere respectivele amendamente, dincolo de aceste lucruri care arată nereguli în ceea ce priveşte modul de a întocmi rapoartele comisiilor sesizate în fond, a unora dintre ele, există o chestiune foarte importantă în acest caz. Anume, există proiectul de lege care a fost înaintat de Guvern în cursul lunii martie 1998 şi bunăoară comisia noastră când a discutat pe acel proiect a lucrat, la acel proiect a prezentat anumite propuneri de amendare şi bănuiesc că alte comisii care au fost sesizate de Biroul permanent în legătură cu acest proiect de lege au procedat în mod similar. Ulterior, a survenit o nouă variantă, pe care a însuşit-o Guvernul şi a trimis-o ca înlocuind pe cea anterioară. Se pare însă că, aceasta a doua variantă nu a mai fost luată în considerare de către comisie şi în orice caz nu se face o referire foarte exactă la ea, namaivorbind despre faptul că noi, comisiile care am fost sesizate în fond, n-am mai putut lua în discuţie aceasta a doua variantă. Nouă ni s-a trimis, în numele Biroului permanent, de o manieră informativă această variantă, nu s-a mai cerut ca noi să examinăm această formă şi să prezentăm în lumina unui termen convenit cu comisia sesizată în fond punctul de vedere, avizul comisiei la această chestiune. Din punctul acesta de vedere există nişte lucruri care spun, după aproape 10 ani de parlamentarism în România, e regretabil că ele se întâmplă.

A treia problemă. Trebuie făcută o referire de către comisia sesizată în fond la problemele pe care le sesizează Consiliul Legislativ. Aici nu mai este o chestie voluntară, este expres formulată această exigenţă în partea finală a primului paragraf al articolului nr.63 din regulament.

Şi atunci, domnule preşedinte, eu cred că noi toţi, pornind de la adeziunea pe care o avem, la faptul că această lege trebuie pregătită şi adoptată într-un termen cât mai repede posibil, cred că în faţa acestor nereguli singura alternativă sănătoasă, parlamentară şi demnă de o instituţie care trebuie să lucreze pe bază de norme şi proceduri pe care şi le-a codificat, este aceea de a retrimite la comisia sesizată în fond acest proiect de lege şi să se revadă toate aceste probleme care au fost ridicate aici, să se vadă în ce sens trebuie completat raportul şi în aceste împrejurări cred că vom avea toate premisele pentru a dezbate în deplină cunoştinţă de cauză, cu seriozitate şi cu respect faţă de procedurile noastre acest proiect de lege şi vom asigura, în acest fel, adoptarea lui şi promulgarea cât mai repede.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră solicitarea Grupul parlamentar al PDSR de a fi retrimis la comisie textul proiectului de lege.

Cine este pentru? Număraţi, vă rog. 28. Vă amintesc că cvorumul de lucru este 117 astăzi. 28 pentru.

Voturi împotrivă? 90 împotrivă.

Abţineri? 13 abţineri.

Propunerea nu a trecut.

Stimaţi colegi,

Supun votului dumneavoastră titlul legii.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 7 abţineri.

Titlul legii a fost adoptat.

Suspendăm şedinţa şi vă invit să veniţi cu tot materialul necesar, avizele Consiliului Legislativ, câte sunt, Guvernul să fie pregătit cu toată documentaţia şi-i asigur pe colegii din Opoziţie că fiecare amendament prezentat la comisie va putea fi susţinut în plen şi dezbaterile pe fiecare articol vor fi pe măsura importanţei acestui proiect de lege.

Vă doresc o seară plăcută.

Lucrările s-au încheiat la ora 16,25.