Parliamentary debates

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Procedural, neputând să fie prezent iniţiatorul, vom trece la următorul proiect de lege.

Este vorba de proiectul de Hotărâre pentru constituirea Comisiei de anchetă a Camerei Deputaţilor pentru investigarea cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torenţiale căzute în luna iunie a.c., în unele zone ale ţării.

Din partea iniţiatorului, domnul deputat Marian Ianculescu.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Se prezintă Camerei Deputaţilor astăzi un proiect de Hotărâre pentru constituirea unei comisii a Camerei Deputaţilor, în vederea investigării cauzelor care au produs dezechilibre ecologice majore, urmate de pierderi de vieţi omeneşti, generate de ploile torenţiale căzute începând cu luna iunie încoace, până în luna octombrie.

Hotărârea iniţială a făcut referire la ploile torenţiale căzute în luna iunie, sperând că această iniţiativă legislativă va intra pe ordinea de zi a Camerei Deputaţilor în cursul lunii iunie.

Datorită faptului că au fost alte priorităţi la acea dată şi nu a fost posibil să fie inclusă în ordinea de zi, desigur că titlul hotărârii trebuie reactualizat, în sensul de a cuprinde şi lunile iulie şi august, în special, care au fost, într-adevăr, cu o frecvenţă foarte mare de ploi torenţiale şi acele ploi torenţiale au generat dezechilibre ecologice majore.

Această iniţiativă legislativă, vreau să specific din capul locului, nu se vrea să se constituie într-o comisie pur de anchetă, noi să ne transformăm în nişte anchetatori.

Această comisie a pornit de la dorinţa ca forul legislativ, ca Parlamentul României să sensibilizeze prin măsurile pe care le ia, factorii de decizie şi în special Executivul, de a lua toate măsurile de efectuare a lucrărilor, care pot să prevină şi să diminueze consecinţele catastrofale care pot avea asemenea dezechilibre ecologice. De altfel, aşa cum s-a întâmplat în cursul acestui an, din cauza acestor dezechilibre ecologice majore, au pierit foarte mulţi oameni şi, după părerea mea, marea majoritate a celor care au decedat, puteau să nu decedeze, dacă se luau măsurile din timp.

Eu nu vreau să incriminez o anumită perioadă de timp, în sensul de a incrimina ultima perioadă de trei ani de zile, pentru că aceste măsuri care trebuiau luate, ele vin din timp, ele vin din istorie şi noi nu mai putem să mai tărăgănăm situaţia existentă, în sensul de a diminua lucrările de investiţii, exact acolo unde sunt dezechilibre ecologice.

De aceea, scopul acestei iniţiative a fost, în urma investigaţiilor respective, să venim în faţa dumneavoastră, să vă propunem măsuri concrete de prevenire, în primul rând, şi de diminuare a efectelor catastrofale ale acestor dezechilibre ecologige. Şi acest lucru stă în putinţa omului.

De aceea, în tematică, am cuprins, după părerea mea, principalele aspecte care stau în mâna omului, măsurile respective, dacă se iau, să fie menite să prevină şi să diminueze efectele dezechilibrelor ecologice.

La aceste măsuri pe care le-am propus, bineînţeles, la propunerile dumneavoastră se pot adăuga şi alte măsuri, de altfel, în tematica hotărârii am lăsat spaţiu liber pentru a cuprinde şi alte măsuri care pot să concure la diminuarea acestor dezastre. Printre acestea, cu implicaţiile cele mai mari, după părerea noastră, sunt următoarele: existenţa unui procent de împădurire cât mai ridicat, în asemenea zone cu un echilibru ecologic labil, în special în zonele de dealuri şi munte, dar în special în zonele de dealuri, acolo unde, deja procentul de împădurire este cu mult sub cel optim.

Iată, de aici pot să decurgă nişte măsuri pe care să le ia Parlamentul, într-o iniţiativă legislativă, pentru a se asigura împădurirea terenurilor degradate, pentru a se asigura conservarea pădurilor, în felul acesta să nu se mai efectueze defrişări rase în zonele respective şi aşa mai departe.

O altă măsură care stă tot în putinţa omului, este cea legată de corectarea torenţilor. Dacă exista corectarea torentului din spatele barajului din Retezat, părerea mea este că nu aveam de-a face cu pierderile de vieţi omeneşti respective. Deci, acest lucru nu a fost efectuat şi stătea în putinţa noastră să îl efectuăm, indiferent în ce perioadă. Nu mă refer la o anumită perioadă, nu incriminez pe nimeni, dar trebuia efectuat.

De asemenea, o altă măsură care stătea în mâna omului era legată dau tot acel exemplu de la Râul de Mori – de acel complex în care locuiau oameni, era un complex social, în spatele lui era muntele, deci cu siguranţă trebuia, cu certitudine trebuia să fie executat un zid de sprijin acolo. Nici acest zid de sprijin nu a fost efectuat.

Iată, v-am dat numai câteva exemple care stau în puterea omului, pentru a preveni şi pentru a diminua efectele catastrofale ale unor asemenea dezastre ecologice.

De asemenea, stă tot în puterea omului de a lua măsuri de regularizare a cursurilor de apă, pentru ca apele care provin din ploi torenţiale să aibă o curgere liberă, în felul acesta să nu se producă inundaţiile respective, dacă există regularizarea cursurilor de apă respective. Şi acest lucru stă tot în putinţa omului.

De asemenea, există la nivel guvernamental o comisie care se ocupă cu prevenirea şi combaterea dezastrelor, special instituită printr-o hotărâre de Guvern. Să vedem ce ar trebui să mai adăugăm la acea hotărâre de Guvern, ca măsuri, pentru ca această comisie să funcţioneze aşa cum trebuie.

De aceea, am simţit necesitatea, stimaţi colegi, ca Parlamentul României să nu fie indiferent la ceea ce s-a întâmplat în anul 1999 în ţara noastră, unde au murit foarte mulţi oameni, şi ca noi să luăm aceste măsuri pentru anii următori, pentru că, cu certitudine, vor mai fi asemenea fenomene meteorologice, vor mai exista perturbări climatice. Nu discut de cauzele generării acestor perturbări climatice, pot fi şi ele nominalizate, nu insist, nu este cazul în cadrul acestei comisii de investigare, dar, cu certitudine, asemenea ploi torenţiale, asemenea averse de ploaie vor mai fi, în perspectivă, în România şi chiar probabil şi anul viitor.

De aceea, este imperios necesar ca noi, prin măsurile pe care le vom propune în urma acestei comisii de investigare a cauzelor respective, să punem pe masa Executivului propuneri certe, bine documentate, care să fie luate foarte serios şi trecut la executarea lucrărilor respective.

Domnule preşedinte,

Ţin să vă mulţumesc. Ştiţi, există o vorbă românească, că mai bine mai târziu decât niciodată.

Desigur, dacă noi luam măsura să funcţioneze această comisie de investigare a acestor cauze care au produs dezechilibrele ecologice, la sfârşitul lunii iunie, în ultima zi parlamentară, vă spun că era foarte bine. Dar, este bine şi acum şi eu ţin să vă mulţumesc, domnule preşedinte, că aţi fost receptiv la această solicitare a noastră.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Înainte de a continua dezbaterile vreau să vă anunţ că într-una din loje se află domnul David Funderburk, membru al Congresului Statelor Unite ale Americii şi fost ambasador în România al Statelor Unite ale Americii. (Aplauze).

O să vă rog să-mi permiteţi să îmi dau cuvântul de la microfon, după care o să vă dau cuvântul, în continuare, celorlalţi care doriţi să luaţi cuvântul pe marginea acestei propuneri de hotărâri, făcută de domnul deputat Marian Ianculescu şi Grupul P.D.S.R. (Coboară din loja rezervată preşedintelui de şedinţă, la tribună).

Onoraţi colegi,

Sigur, poate nu este foarte bine procedural ca un preşedinte de şedinţă să-şi dea cuvântul, ţin, însă, să vă spun că am avut o serie de discuţii cu domnul deputat Ianculescu, iniţiatorul acestei comisii, şi vreau să vă spun că eu consider că este bine ca această comisie să fie instituită, însă nu ca o comisie de anchetă, ci ca o comisie care să cerceteze cauzele reale care au dus la dezechilibrele ecologice majore, care, evident, au avut drept consecinţă nu numai ploile torenţiale din anul acesta, din anii trecuţi, dar care sunt generatoarele valurilor de căldură abătute asupra acestei zone a Europei, în ultimii ani de zile şi care, probabil că sunt legate, aşa cum, în fine, spun diverşii specialişti în domeniu, de o serie de fenomene globale, naturale, ale căror cauze, evident, sunt mai greu de elucidat de către o comisie a Parlamentului României.

Această comisie, însă, ar trebui să aibă rolul – şi acest rol eu personal îl voi susţine - ca să conştientizeze Guvernul, Parlamentul, ministerele de resort că asemenea fenomene sunt inevitabile pe o perioadă mai lungă de timp, de mai mulţi ani, să se ia măsurile necesare ca efectele lor, care pot să ducă până la sfârşit chiar la pierderi omeneşti, cum a fost cazul în acest an, să fie diminuate prin nişte măsuri practice, care ne stau la îndemână, în aşa fel încât, chiar în condiţiile în care fenomenele se vor repeta şi este foarte probabil ca acest lucru să se întâmple, noi să putem să spunem că în România s-au luat măsurile respective pentru limitarea acestor dezastre şi a efectelor care pot să ducă la pierderi omeneşti.

Este motivul pentru care eu voi susţine această comisie, dar nu ca o comisie de anchetă, ci ca o comisie care să cerceteze cauzele, să propună soluţii practice şi cred că acest lucru este necesar.

Fac precizarea că nu numai în România, în toată Europa, în ultimii ani de zile au fost ploi torenţiale, au fost revărsările unor râuri şi ale unor fluvii care au produs mari, enorme pagube. În toată Europa au fost călduri foarte mari care au adus şi ele la rândul lor pagube agriculturii şi economiei altor ţări, nu numai în România. Or, asemenea fenomene, fiind la nivel planetar, la nivel continental, probabil că noi nu vom putea să le stăvilim, dar măcar efectele dezastruoase ale acestor fenomene să încercăm să le determinăm şi să le găsim nişte rezolvări, în aşa fel încât să putem să dăm Guvernului, să dăm ministerelor care sunt abilitate, posibilitatea să ia măsurile care trebuie pentru limitarea lor.

Eu vă mulţumesc şi sper ca în acest sens să putem scoate un rezultat din această comisie, am discutat şi cu iniţiatorul, la care este necesar să participe specialiştii institutelor de specialitate din România, inclusiv cele ale Academiei, fiind vorba de o chestiune extrem de complexă şi căreia, evident, eu cred că putem să-i găsim o rezolvare.

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Ioniţă, aveţi cuvântul.

Se pregăteşte domnul deputat Popescu.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu aş vrea să pun problema, în primul rând, din punct de vedere formal, procedural. Atât din cuvântul colegului Ianculescu, iniţiatorul acestui proiect de hotărâre, cât şi din cuvântul dumneavoastră am înţeles că se va propune Parlamentului României formarea unei comisii care nu este anchetă, este de altceva şi voi vorbi după aceea despre asta.

Dacă nu este de anchetă, după câte cunosc eu, Regulamentul de funcţionare a Camerei Deputaţilor nu instituie posibilitatea formării unei altfel de comisii. Deci, sunt comisiile permanente, care funcţionează conform regulamentului şi există posibilitatea regulamentară de a se forma şi altfel de comisii, care sunt de anchetă. Dacă nu este comisia de anchetă, întrebarea pe care o pun iniţiatorului: de ce este această comisie?

Având în vedere argumentele pe care iniţiatorul le-a adus, sunt nişte argumente de ordin tehnic, după părerea mea, regularizarea cursurilor unor râuri, ape curgătoare, construirea unor ziduri de protecţie, părerea mea este că acestea sunt nişte lucruri care ţin de activitatea unor specialişti în domeniu şi nu de activitatea Parlamentului României. Eventual, s-ar putea atrage atenţia Guvernului României, Executivului, să întreprindă ceva în această direcţie sau Parlamentul României să producă o propunere legislativă care să reglementeze domeniul.

Deci, efectiv, nu văd rostul formării unei comisii care se spune că n-ar fi de anchetă, ar fi de altceva. Eventual, poate ar trebui formată o echipă de specialişti care să-şi spună părerea şi de pe urma unui raport, al unei astfel de comisii, să se facă un proiect legislativ care să reglementeze domeniul.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu-Bejat.

Domnul Ştefan Marian Bejat-Popescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problematica ridicată prin iniţiativa domnului deputat Ianculescu este extrem de importantă şi cred că dezbaterile care au avut loc, la vremea respectivă, în presa română au adus suficiente informaţii pentru susţinerea instituirii unei asemenea comisii, care să stabilească multiplele cauze care au condus la asemenea evenimente, pe de o parte. Şi, prin extensie, să stabilească, la nivelul ţării, zonele, suprafeţele care sunt cele mai susceptibile pentru a fi afectate de asemenea fenomene naturale. Relieful ţării noastre este constituit de aşa manieră încât atât energia de relief, cât şi structura mineralogică permit prezenţa şi dezvoltarea unor fenomene extrem de grave.

În ceea ce priveşte caracterul de anchetă al acestei comisii, acesta poate să fie discutabil. În sensul că se pot găsi în Parlamentul României suficienţi specialişti în materie, care să facă un studiu al condiţiilor care au favorizat asemenea evenimente. Şi, totodată, să sugerăm instituţiilor de resort, inclusiv Guvernului şi ministerelor care au asemenea sarcini, să dispună nişte măsuri care să reducă, pe cât posibil, din efectele dezastroase ale fenomenelor respective.

Trebuie să fim de acord cu toţii că dacă aveam o avertizare referitoare la zona Retezat cu una-două-trei zile înainte şi, pe această informare, am fi făcut evacuarea oamenilor din cabanele respective, nu am fi înregistrat pierderile umane pe care le cunoaştem.

De aceea, eu şi partidul meu, Partidul Democrat, susţinem constituirea acestei comisii. Bineînţeles că fiecare grup parlamentar dispune de oamenii necesari, cu pregătire de specialitate, pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea unei asemenea investigaţii. Şi, în afară de această chestiune, îi amintesc colegului meu care a vorbit anterior că avem şi posibilitatea de a solicita şi de a mobiliza anumiţi specialişti din sectoare de specialitate, care să vină în sprijinul nostru, pentru a conduce la nişte investigaţii corespunzătoare şi la nişte concluzii pe măsură. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Matei şi domnul deputat Acsinte Gaspar, după aceea.

Domnul Ion Lucian Matei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Problema pusă acum în discuţie este o problemă deosebit de complexă. Şi eu am luat cuvântul acum în calitatea mea dublă, să mă exprim astfel: de meseriaş şi aceea de deputat.

De fapt, ceea ce punem noi acum în discuţie este existenţa acestor calamităţi şi posibilitatea ca noi să reducem riscul apariţiei lor. Şi, în aceeaşi manieră, punem în discuţie posibilitatea prin care Parlamentul poate să intervină în acest subiect deosebit de delicat.

Sigur că dacă este să iau în discuţie calamităţile care afectează teritoriul României – şi vorbesc acum ca geolog, ar trebui să ţinem cont de trei lucruri esenţiale, şi anume, că acestea sunt: în primul rând, inundaţiile; în al doilea rând, alunecările de teren; în al treilea rând, sunt seismele. Teritoriul României este, de bună seamă, într-adevăr, facil pentru producerea acestor lucruri.

Dar, acum, nu putem crea o comisie de anchetă, cum bine s-a spus. Să creăm o comisie care să investigheze aceste fenomene este foarte greu, rolul nostru este cel legislativ, nu cel de a face cercetări în teren. Aş vrea să spun că aceasta ar însemna să ne suprapunem activităţii unor institute de cercetări care lucrează de ani îndelungaţi în acest domeniu. Şi, iată, aş lua ICIM – Institutul de cercetări pentru ingineria mediului, aş lua INMH – care se ocupă cu problemele meteorologice şi ale cursurilor de apă în România. Ar trebui să luăm în discuţie multe alte institute, care îşi duc activitatea în aceste planuri.

Mai mult decât atât, poate colegii noştri nu sunt informaţi, şi îmi cer scuze dacă apelez la microfonul Parlamentului, să le spun acum, există create în ţară şi funcţionează o serie de comisii, în cadrul MAPPM-ului şi în cadrul MLPAT-ului: o comisie care este condusă de profesorul Lungu şi care lucrează cu japonezii, studiază riscul la seisme, urmează să fie scoasă o hartă în acest domeniu; o altă comisie este cea privitoare la alunecările de teren şi în cadrul căreia ar trebui să vă spun, cu modestie, că am publicat eu însumi o hartă de reducere a riscului la alunecări de teren, în primăvara acestui an, ea a fost publicată şi în "Revista pădurilor", a fost dată şi în Buletinul Oficial. Şi iată că aceste activităţi există, ele sunt în preocuparea ministerelor de resort şi a institutelor respective.

Atunci, cum putem interveni noi, ca parlamentari? Poate, mai mult decât atât, ar trebui să vă spun că România este semnatara unor acorduri internaţionale – a se vedea Acordul de la Kyoto pentru schimbările climatice, care a fost reluat şi la Arhus, în Danemaca, şi în care noi, cel mult putem raporta că, într-adevăr, comisiile de resort din Parlament pot şi sunt interesate în a face ceva în acest domeniu.

Dar îmi vine greu să cred că ne putem substitui institutelor de cercetări, comisiilor create în cadrul MLPAT şi MAPPM şi să putem da nişte răspunsuri în acest domeniu. Noi nu suntem cercetători, suntem nişte creatori de lege, şi este cu totul altceva. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă fac o precizare în legătură cu modul în care s-a ajuns ca în Regulamentul Camerei să se prevadă, printre altele, că se pot institui, la nivelul Camerei sau la nivelul ambelor Camere, comisii de anchetă. Să ştiţi că nu este o inovaţie a Regulamentului Camerei Deputaţilor sau al Senatului.

Atunci când s-a lucrat la acest regulament a existat o mare bază de documentare şi o să observaţi că în toate Parlamentele se pot institui comisii de anchetă. Numai că trebuie făcută o distincţie între "ancheta parlamentară" şi anchetele care se fac de către organele competente, potrivit legii. Niciodată, o anchetă parlamentară nu o să-şi propună să prevadă sancţiuni. Cel mult ea constată nişte lucruri, şi pe baza acestor constatări se sesizează organele competente.

Aş vrea aici să le reamintesc colegilor care au fost în legislatura anterioară, când s-a făcut comisia de anchetă în legătură cu navele şi când, pe baza constatărilor care au rezultat în urma acestor investigaţii, au fost sesizate: Parchetul, Curtea de Conturi, organe abilitate să procedeze la luarea unor măsuri. Deci, termenul acesta de "comisie de anchetă" vă spun că se poate institui în cadrul controlului parlamentar pe care îşi propune să-l efectueze vreuna dintre Camere.

Dacă o să vă uitaţi mai atent în proiectul de hotărâre, o să observaţi că obiectivele care se propun sunt într-adevăr de natură de a face investigaţii parlamentare. Şi, în final, printre obiective, se spune aşa: "Propuneri de măsuri care trebuie luate la nivel decizional şi legislativ pentru prevenirea producerii de..." Deci, finalul acestor investigaţii va fi acela de a se face, pe baza constatărilor, nişte propuneri de ordin legislativ sau nişte măsuri care pot fi luate, însă, de alte organe şi nu de Parlament.

Iată de ce am ţinut să fac această precizare, pentru că nu este nimic neregulamentar ca această comisie să fie intitulată "comisie de anchetă". În afară de comisiile permanente, cunoaşteţi că mai avem comisiile speciale, pentru avizarea sau elaborarea de propuneri legislative, mai avem comisiile de mediere, iar una dintre formele comisiilor este şi comisia de anchetă.

Ca atare, domnule preşedinte, eu cred că nu trebuie să discutăm cum să fie intitulată această comisie, nu putem să o denumim decât aşa, iar obiectivele ei corespund unei anchete parlamentare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Matei.

Domnul Ion Lucian Matei:

Sigur că în prima mea intervenţie poate că am fost un pic prea tehnic şi m-am referit la lucruri care ar putea fi de domeniul ştiinţei, mai repede. Dar revin, pentru a mă face înţeles.

Dacă creăm o asemenea comisie, oare ce anchetăm noi? Anchetăm fenomenele care se produc în această ţară sau, nu care cumva, dedesubtul acestei chestiuni este aceea de a ancheta, din nou, nişte miniştri? Pentru că, altfel, nu înţeleg cum putem rezolva aceste lucruri! Mie mi-e teamă că, de fapt, în spatele acestor chestiuni stă tot un lucru care să urmărească anchetarea unor miniştri, aflaţi la conducerea ministerelor care se ocupă cu reducerea riscului acestor calamităţi! Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este îndeobşte cunoscut, şi credeam că este cunoscut pentru toţi colegii noştri din Parlament, rolul controlului parlamentar în sistemul instituţional românesc. Nu am înţeles deloc, trebuie să mărturisesc, afirmaţia domnului deputat Matei: "Mi-e frică că e vorba de controlul asupra unui ministru!" De ce să ne fie frică? este firesc ca miniştrii să fie controlaţi, iar cei care controlează miniştrii suntem noi, Parlamentul, suntem singurii care avem dreptul, prin Constituţie şi prin regulamentele noastre, să controlăm activitatea unor miniştri, să vedem dacă îşi fac datoria sau nu.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din sală):

Faceţi o moţiune!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, aveţi cuvântul!

Domnul Miron Tudor Mitrea:

Sigur, eu aş putea să încerc să-i explic prietenului meu, pe care îl respect foarte mult, domnul Alecu, că nu există în sistemul instituţional românesc moţiune împotriva unui ministru. Este rău că nu există, iar singurul sistem este al controlului parlamentar şi o parte din controlul parlamentar poate fi exercitat printr-o comisie de anchetă. Dar aceasta nu avea neapărat legătură cu cazul în sine.

Eu am intervenit, însă, în special pentru a spune: Nu văd de ce ne e frică! Avem ceva de ascuns, cu vreun ministru? Pentru că este evident că în cei trei ani de zile de când sunteţi la putere s-au refuzat toate comisiile de anchetă care puteau să ancheteze vreun ministru sau vreun mic demnitar din partea dumneavoastră. Nu era cazul, acuma!

Este evident că, afară de fenomenele meteo, pe care nu le putem noi controla, există măsuri pe care organele centrale şi locale trebuie să le ia. Nu sunt de profesie, dar înţeleg acest lucru. Noi nu suntem convinşi că aceste măsuri au fost luate! Sau că au fost bine luate! Poate că nu au fost luate, pentru că oamenii care trebuiau să le pună în practică nu sunt pricepuţi, sau poate nu au avut resurse. Dacă nu sunt pricepuţi, îi anunţăm pe cei care îi numesc că nu sunt pricepuţi, şi e treaba lor. Şi dacă nu sunt resurse din punct de vedere legislativ, nu avem cadrul legal sau cadrul financiar, încercăm să luăm măsuri. Mi se pare firesc acest lucru!

Iar referitor la prima intervenţie, când aţi spus că nu vedeţi de ce trebuie făcute comisii de anchetă când există instituţii, vă dau un exemplu de la dumneavoastră din ogradă. Pe domnul preşedinte Emil Constantinescu, care înfiinţează comisii şi comiţii pe toate zonele în care nu ar avea ce să caute altcineva decât organele abilitate ale statului! Zone mult mai grave decât o alunecare de teren ş.a.m.d.!

Deci, nu mergeţi pe sistemul: ceea ce facem noi – adică, dumneavoastr㠖 e bine, că noi suntem buni, iar ceea ce vor să facă ceilalţi e rău, pentru că ei sunt răi! Comisiile de anchetă sunt bune, pentru că ele creează o oarecare îngrijorare celor care lucrează în domeniu. Să nu mergem în toate domeniile cum am mers cu privatizarea, să nu excludem total controlul, cum am făcut acolo, pentru că, ulterior, socoteala va fi mult mai aspră decât dacă ar fi fost un control permanent pe acel domeniu. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioniţă, se pregăteşte domnul deputat Alecu.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu nu am afirmat că nu ar fi regulamentară întemeierea unei comisii de anchetă. Şi eu, personal, nu am împotrivă nimic ca să se constituie comisii de anchetă şi să se verifice orice fel de minister. Eu vreau să spun că iniţiatorul a spus că această comisie nu este "de anchetă". Dânsul a spus treaba aceasta, şi eu, atunci, am întrebat iniţiatorul: dacă nu este de anchetă, de ce este?

Nu avem nimic împotriva controlului parlamentar, şi domnul deputat Mitrea ştie foarte bine că se poate executa acest control şi prin alte metode decât comisiile de anchetă. Prin comisiile permanente, unde miniştri sunt obligaţi să vină de câte ori sunt chemaţi. Foarte clar! Sau în faţa plenului pot să fie chemaţi. Bun, acesta este alt aspect.

Deci, întrebarea mea: dacă nu este comisie de anchetă, ce este? Iar dacă este comisie de anchetă, problema este că în argumentaţia dânsului se invocau nişte chestii tehnice. Adică, Parlamentul, ce să ancheteze? Că râurile au cursuri neregulate şi că trebuie construite ziduri de protecţie? Nu cred că Parlamentul poate să controleze aşa ceva!

Dacă este comisie de anchetă asupra ministrului de la mediu, foarte bine, să se spună chestia aceasta, Parlamentul va hotărî..., majoritatea va hotărî, în orice caz... Şi, eventual, dânsul aş vrea să argumenteze, de ce consideră că este necesară o anchetă asupra ministrului mediului? Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu, se pregăteşte domnul deputat Piţigoi.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Domnul preşedinte şi stimaţi colegi,

Încep prin a afirma că eu agreez ideea domnului şi colegului deputat Ianculescu. O agreez, chiar, din mai multe puncte de vedere: ca om care este direct implicat, prin meserie şi specialitatea funcţiei, funcţiilor, profesiei pe care o are, în ceea ce se numeşte mediu şi natură în România; prin faptul că sunt un om politic, şi un om politic trebuie să se gândească întotdeauna la viitor, ţinând cont, însă, şi de trecut şi de prezent. O agreez şi o consider chiar benefică pentru un viitor program de minister sau de ministeriat al unui gânditor politic, care, gândindu-se că vine la putere peste un an-doi, îşi face de acum planul, ce să facă în viitorii patru-cinci ani.

Afirm că sunt întru câtva de acord şi cu domnul deputat Gaspar, care vine şi spune aici că nu e nici o noutate, pentru că şi regulamentul nostru şi al Senatului permit. Permit! Însă, atunci când între formă şi fond încerci să bagi o strâmbă, atunci, chiar că permite orice!

Pentru că puţină lume spune că în cadrul Parlamentului comisiile parlamentare de specialitate avizează propunerile legislative în domeniu, dându-şi un gir, pe baza unor informaţii pe care fiecare deputat este obligat să le cunoască şi, dacă nu le cunoaşte, este obligat să se informeze. Regulamentul spune clar că atunci când în societate apar probleme ciudate în anumite domenii de activitate, Parlamentul, în cadrul comisiilor de specialitate, poate institui comisii de anchetă.

S-au făcut, în România, comisii: pentru zahăr – a existat, deci, un subiect, o motivaţie, nişte cauze, se impunea o concluzie; a existat pentru corupţie; a existat pentru apartamente. Dar au fost, clar, comisii de anchetă, care trebuiau să facă, să cerceteze, să constate dacă există, eventual, unele probaţiuni cu caracter penal, şi Parlamentul, după aceea, să propună organelor în drept începerea sau neînceperea cercetărilor de rigoare, care se finalizează, de obicei, cu deschideri sau nedeschideri de dosare penale.

De aici, de la aceste realităţi, până la ideea de a analiza sau de a face o comisie parlamentară care, prin regulament, este numită "de anchetă" şi să se susţină aici că, de fapt, nu "anchetez", fac nişte studii aprofundate despre cum plouă în România, când şi cum, despre posibilitatea de a veni nişte cutremure, nişte alunecări de teren, şi nişte oameni, în cadrul comisiilor, care, oricât de informaţi ar fi ei, nu au statura ştiinţifică să tragă concluzii şi să spună: "Punct! Aici trebuie să facem aşa!", este o distanţă mare!

Eventual, acest lucru îl puteţi face dumneavoastră, stimaţi susţinători ai acestei iniţiative, printr-o moţiune de cenzură, moţiune simplă, care nu trebuie să se refere la un ministru, ci la întreaga politică care se întâmplă în România de vreo 15-20 de ani..., 30-40... şi să o botezaţi: "Moţiunea apă de ploaie" sau "Moţiunea vine cutremurul"!

Pentru că, subliniez, încă o dată, sunt absolut de acord cu ceea ce susţine domnul deputat Ianculescu, însă, consider că probitatea domniei sale – ştiinţifică, morală şi de om politic – ar fi trebuit să spună, dacă nu reuşea în comisie, în cadrul Parlamentului: Doresc sau dorim – şi am fi fost de acord! – să instituim, în cadrul comisiei de specialitate!, un colectiv format din specialişti de mare marcă, cărora să li se pună la dispoziţie mijloace, documentaţie să facă un studiu serios, să prezinte un document fundamentat, care poate sta în picioare, începând de la Academia Română până la căpătâiul fiecărui ministru care se gândeşte la ceea ce înseamnă viitor pentru munţii, câmpiile, râurile şi dealurile României. Şi o asemenea iniţiativă, nu că ar fi meritat îmbrăţişată, ar fi meritat susţinută cu entuziasm!

Că am fi deranjat cumva acele comisii care deja funcţionează şi în care sunt implicaţi academicieni, doctori în ştiinţă..., care nu sunt, nici într-un caz, ţărănişti, liberali, PDSR-işti, PRM-işti sau PSM-işti, sunt oameni de ştiinţă, cu diplome, cu calificări, cu specializări, care ar fi formidabil de deranjaţi să vadă că vine un Alecu..., un Alecu: "Nea Alecu, nea Alecu ...", să tragă şi el concluzii despre cum vor veni viiturile în Carpaţii României!

Haideţi să lăsăm ce este autoritate şi specialitate pe mâna acestor oameni! Eu îl sfătuiesc sincer pe domnul deputat Ianculescu să se gândească la propunerea unui asemenea comitet de studiu în cadrul comisiei, să se pună la dispoziţie şi să iasă un document serios, sobru, fără implicaţii politice! Pentru că, dacă vom intra într-o asemenea comisie, cum e propusă şi susţinută, vom avea şansa formidabilă de: a scoate rapoarte care nu vor trage nici o concluzie, a arunca acuzaţii care nu au nici o justificare, terminând probabil cu acuzaţiile că cei care au murit acum un an, 2, 3 sau 5, din cauza ploilor, şi nu din alte motive, am putea spune că au murit din cauza unor oameni. Eu, de exemplu, aş putea să spun aici că ceea ce s-a întâmplat în zonele unde s-au produs asemenea catastrofe a avut ca motivaţie şi faptul că baracamentele respective sunt părăsite de ani de zile, dar nu sunt părăsite, în fapt, de oameni; că baracamentele respective au fost construite din resturile de pe la şantiere, fără documentare ştiinţifică serioasă; că au fost amplasate exact pe mijlocul şipotelor, izvoarelor şi văilor, fără nici un fel de studiu... Şi, de aici încolo, a face anchetă pe aşa ceva, consider că este, de fapt, o aberaţie politică!

Lăsaţi specialiştilor ce este al lor şi haideţi să facem ceea ce se numeşte act de voinţă politică! Eventual, concluziei respective să-i dăm caracter de lege şi să devină obligatorie pentru societatea românească. Într-o asemenea iniţiativă, l-aş susţine mai mult decât ar dori domnia sa, pe colegul deputat Ianculescu. Pentru ceea ce susţine, nu e cazul! Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Piţigoi, se pregăteşte domnul deputat Avramescu.

Domnul Barbu Piţigoi:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Din cele discutate până acum, rezultă că tema în dezbatere are două componente clare: o componentă politică şi una tehnică. Dacă este vorba să atacăm un subiect politic - şi mie mi se pare normal să atacăm un subiect politic, pentru că suntem oameni politici şi avem tot interesul să etalăm motivaţiile care ne îndeamnă către o anumită acţiune, părţile bune, părţile rele -, atunci, haidem să o punem ca atare, problema de anchetă a unui minstru din actualul Guvern, care este suspectat de actuala Opoziţie de te miri ce fel de activităţi sau lipsă de activitate, care a dus la nişte necazuri în teritoriu. Dacă punem aşa problema, atunci este dreptul Opoziţiei să ceară anchetarea unui ministru şi nu este nimeni de altă părere, nu ne opunem, dacă este vorba să facem o anchetă şi să răspundem la nişte acuzaţii.

A plimba problema că regulamentul prevede comisie de aia sau comisie de ailaltă, este a ne îndepărta de subiect. A face o motivaţie, a spune că s-au mai făcut comisii..., sigur s-au mai făcut comisii, dar ele au avut toate caracter politic ş.a.m.d.

În ceea ce priveşte al doilea aspect, acela tehnic, şi mie mi se pare o aberaţie ca noi, cei prezenţi aici, să ne apucăm acum să studiem fenomenele naturale în complexitatea lor, cunoscând că un eveniment, să zicem, meteorologic, care are loc acum, undeva, este în interdependenţă cu mulţi alţi factori, din alte părţi ale continentului sau dincolo de continent, să constatăm că trebuie făcute nişte regularizări de râuri..., aceste elemente nu se constată printr-o comisie a Parlamentului, se fac studii de specialitate de către institute – s-a numit aici ISPIH-ul şi alte astfel de instituţii.

Sigur că aceste regularizări de râuri s-au făcut, în ţara românească. Iată, perioada de dictatură comunistă, care a avut la dispoziţie întreaga avere naţională timp de 50 de ani de zile, a reuşit, s-au făcut câteva regularizări: pe Argeş, pe Olt etc., dar aceasta înseamnă eforturi, sume de bani etc., care nu se fac de la o zi la alta şi nici nu se poate spune că, acum, de 3 ani de zile, au început să apară inundaţiile, când anumite măsuri puteau să fie luate de multă vreme, să spunem, de 7 ani, de 10 ani ş.a.m.d.

Deci, mie mi se pare că a face o anchetă în ceea ce priveşte partea tehnică a problemei este o aberaţie care nu aparţine Parlamentului, şi ancheta trebuie transferată unor instituţii de specialitate, care, însă, pot, eventual, să aducă în faţa noastră concluziile pe care să le judecăm. Să nu confundăm legile fizicii cu legile pe care le facem noi în Parlament!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Avramescu.

Se pregăteşte domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Din cuvântul domnului deputat Ianculescu a rezultat la un moment dat că această solicitare nu îmbracă şi nu trebuie să îmbrace un aspect politic, ci este o treabă de actualitate, care ne interesează pe toţi şi trebuie tratată ca atare. Pentru această afirmaţie, dacă a făcut-o, îl felicit.

Totodată, dumnealui a atras atenţia asupra unor măsuri care trebuie luate - împăduriri, regularizări de râuri, ziduri de sprijin; eu aş mai putea adăuga: asecări şi alte lucruri. Dar, dumnealui, ca om care a lucrat în branşă, a intrat într-un domeniu foarte riguros, într-un domeniu tehnic – ce trebuie făcut, de luat o măsură sau de luat alta. Din acest punct de vedere, mă raliez unor antevorbitori - că aici nu este vorba de o anchetă, ci este vorba mai mult de un studiu adaptat realităţilor, şi la ceea ce s-a întâmplat astăzi, la aceasta aş mai adăuga şi faptul că până la ora actuală există studii, în special în zona subcarpatică, în ceea ce priveşte perimetrele afectate sau posibil de a fi afectate de alunecări, în zona aceasta subcarpatică sunt mai dese astfel de fenomene. Deci s-au făcut o serie de lucruri.

În aceste condiţii, că-i zic comisie de anchetă, că-i zic altfel, până la urmă am impresia că depăşeşte compentenţa Parlamentului, chiar dacă unii dintre noi sunt oameni în domeniu; dar aici ei sunt pe posturi de deputaţi, şi nu de specialişti.

În aceste condiţii, aş îndrăzni să vă propun ca în această fază de fapt noi să cerem Guvernului să ne prezinte o situaţie actuală a cercetărilor, a stadiului acestor cercetări – ce mai trebuie făcut, de aici, ce măsuri trebuie luate în continuare, care sunt soluţiile cele mai favorabile, fiind, sigur, o informare mai amplă, nu de trei pagini. Şi, în funcţie de acest material pe care îl vom primi de la Guvern, după aceea noi vom chibzui ce este mai bine de făcut – poate chiar o comisie de anchetă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să fac un scurt comentariu pe marginea a ceea ce a spus domnul deputat Alecu.

Dânsul spunea că problemele care ar urma să facă obiectul acestei comisii de anchetă ar putea fi foarte bine examinate de către o subcomisie din cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice unde sunt specialişti.

Vreau să-i spun că acest lucru este posibil, dar că acea comisie se numeşte tot de anchetă, şi vă citesc art.68: "Orice comisie permanentă poate porni o anchetă, în cadrul competenţei sale, cu încuviinţarea Camerei Deputaţilor...". Deci nu văd ce deranjează dacă această verificare se face de către o comisie în care vor intra parlamentari şi de la alte comisii; vor intra mai mulţi deputaţi.

În plus, dacă veţi citi hotărârea, veţi vedea că, într-adevăr, pentru realizarea obiectivelor comisiei se poate recurge la colaborarea unor specialişti în domeniu.

Pe de altă parte, vreau să-i spun domnului deputat Paul Alecu că la poz.7 din lista cu cei care au semnat instituirea acestei comisii figurează şi dânsul - Alecu Paul – PNŢCD semnat. Deci eu consider că atunci când aţi semnat, dumneavoastră aţi semnat în cunoştinţă de cauză şi aţi văzut care sunt obiectivele.

Deci, domnule preşedinte, eu cred că dacă colegii noştri ar avea asupra lor proiectul de hotărâre şi s-ar uita la obiectivele care sunt prevăzute ca să fie investigate, şi-ar da seama că nu este vorba de un ministru, de un minister, ci este vorba de nişte activităţi în legătură cu care se cere instituirea acestei comisii.

Domnul Aurelian Paul Alecu (din bancă):

Replică!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ioniţă, şi vă dau cuvântul imediat, domnule deputat Alecu.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu mă mir că domnul Gaspar, care este un specialist renumit în cele ale dreptului şi ale regulamentului, invocă art.68, pentru că pentru înfiinţarea unei subcomisii nu este nevoie de o hotărâre a Parlamentului, şi nimeni nu a împiedicat formarea unei astfel de subcomisii care poate să ancheteze, într-adevăr, orice. Aceasta, apropo de suspiciunile pe care le are domnul Mitrea – că, vezi Doamne, noi am avea ceva de ascuns cu privire la activitatea ministerului şi a ministrului nostru.

Vreau să spun de la microfon că şi noi avem totuşi nişte suspiciuni neprobate, ce-i drept, încă, în ceea ce priveşte constituirea unei astfel de comisii de anchetă, şi anume suspiciunile sunt foarte clare – se pare că, prin activitatea ministerului în domeniul mai ales al gestionării fondului silvic, domnul ministru şi ministerul în general a deranjat nişte oameni care au, eu ştiu, foarte multă chemare în a lucra că pădurile româneşti. Ca să mă exprim mai clar, probabil că a deranjat ceva mafii din domeniul lucrului cu cheresteaua.

Suspiciunea noastră este acuma: cumva că aceşti oameni care ar trebui să aibă poate de-a face cu legea - "poate" am spus - ar avea o oarecare susţinere politică?

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alecu. Replică.

Domnul Aurelian Paul Alecu:

Se impun două precizări, pentru a nu fi acuzat de duplicitate.

Prima precizare: în cuvântul meu anterior am spus că agreez în totalitate ideea domnului Ianculescu dacă la nivel de comisie, prin cooptare de specialişti, prin consilierii care sunt acolo, chiar printr-un colectiv lărgit, care stă în puterea comisiei să-l angajeze, poate duce la crearea unui asemenea document. Asta am spus aici, şi domnul Acsinte Gaspar, dacă înţelege ce vrea domnia sa, pe mine nu mă surprinde prea mult.

Partea a doua: că am semnat iniţiativa domnului Ianculescu.

Păi pot eu, ca deputat român, coleg în Parlament, să mă opun dorinţei unui deputat de a discuta în plenul Camerei Deputaţilor o anumită problemă?

Eu sunt în stare să semnez din partea dumneavoastră orice document care vine spre mine ca iniţiativă legislativă, pentru că numai discutându-l aici ajungem la o concluzie corectă, politică, normală, aşa cum trebuie să înţelegem cu toţii că trebuie făcut.

Nu ştiu de ce ar exista în subsidiarul gândirii destul de ascunse a domnului deputat Acsinte Gaspar că eu, dacă aş fi PNŢCD, n-aş putea să semnez o iniţiativă legislativă de hotărâre sau de orice altă natură a unui coleg PDSR! O semnez! Decât că aici o discutăm, şi aici, dacă este cazul, îi trag de mânecă; iar acum îl trag de mânecă pe domnul Ianculescu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog liderii de grupuri să-i cheme pe colegii care sunt la grupuri, pentru că avem voturi finale peste 5 – 10 minute, în principiu, în funcţie de cum continuă dezbaterile aici. Va trebui să facem o mică pauză, pentru ca să dăm voturile finale care s-au acumulat până acum, precum şi cele care au fost programate de săptămâna trecută.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Văd că pe foarte mulţi dintre noi îi deranjează unele cuvinte, unele formulări din acest proiect de hotărâre, cum ar fi: să nu se numească comisie de anchetă. Toată lumea doreşte, în acelaşi timp, să se facă o analiză, o verificare, şi din aceasta să se extragă ceea ce este de făcut, spre a evita în viitor efectele unor astfel de calamităţi naturale, în speţă, ca urmare a viiturilor.

Eu n-am să insist pe necesitatea unei astfel de verificări, unei astfel de analize, pentru că aceasta este inerentă. Ceea ce s-a întâmplat în ultimul timp, şi chiar din anul ’72 până acum, şi mai ales cu efectele crescânde ale unor astfel de calamităţi, de viituri, într-o singură expresie, aş vrea să înţelegeţi că există cauze care generează şi extind astfel de efecte: noi astăzi exploatăm, din 6 milioane de hectare de pădure, numai 4 milioane de hectare; în cele 2 milioane de hectare de pădure cei care exploatează nu au acces. Dacă nu au acces, masa lemnoasă de 14 – 16 ani şi mai de demult, de când se făceau drumuri forestiere între 400 şi 1000 de kilometri pe an, vă daţi seama ce defrişare şi ce degradare a solului este numai prin transportul de scos al masei lemnoase şi de a circula pe oriunde şi oricând. Aceasta, pe de o parte.

Pe de altă parte, nu se mai fac lucrări de consolidare a solurilor şi a versanţilor, şi astfel se întâmplă necazuri mai amplificate decât altă dată, pentru că apa circulă pe unde vrea şi necondusă, antrenând mâl, sol şi pietre din toţi versanţii, ducându-le în lacurile de acumulare, care erau tampoane la viituri pentru zonele din aval şi, de fapt, dacă dorim să ştim lucruri de acest gen, nu putem s-o facem decât analizând la faţa locului câteva exemple.

Domnul Barbu Piţigoi (din bancă):

N-aţi făcut-o în 7 ani!

Domnul Marin Cristea:

N-am făcut-o 150 de ani! Şi nu erau efectele de astăzi, pentru că fiecare dintre noi am trăit până acum ani mulţi şi ştim ce s-a petrecut în România.

Este de strictă necesitate o astfel de acţiune. Nu avem decât să-i spunem altfel - să-i spunem comisie de analiză, dacă nu vrem să fie de anchetă, să excludem orice noţiune de pierderi de vieţi omeneşti, pentru că se pierd vieţi omeneşti şi în astfel de situaţii, şi în alte catastrofe create de om; deci, pe oriunde vedem astfel de exprimări, să le excludem.

Să denumim comisia "Comisie de analiză a cauzelor care au generat sau care au amplificat efectele dezastrelor de acest gen – ecologice", să excludem de oriunde "pierderi de vieţi omeneşti"; dacă vreţi, mai excludem şi alte exprimări, pentru că în final, la art.1 lit.h), se spune următorul lucru: "să se facă, ca urmare a unor astfel de acţiuni, propuneri de măsuri care trebuie luate la nivel decizional şi legislativ pentru prevenirea producerii de noi dezechilibre ecologice majore, generate de aversele de ploaie.".

Vreau să vă mărturisesc faptul că, dacă vrem să facem într-adevăr nişte acţiuni care să diminueze efectele de acest gen, acestea nu privesc un minister, nu privesc numai Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, ci privesc foarte multe alte domenii de activitate, inclusiv, dacă vreţi, Ministerul Apărării, cu alte cuvinte, inclusiv Legea de apărare împotriva dezastrelor, care şi în acest domeniu are implicaţii. Deci, privesc foarte multe alte ministere sau domenii de activitate.

De aceea, poate că cuvântul "anchetă" nu este potrivit; nu anchetă vrem, ci vrem să găsim soluţiile care vor fi aplicate, mai devreme sau mai târziu, şi să susţinem pe cei ce sunt puşi să aplice astfel de acţiuni şi măsuri, pentru că nu putem fi indiferenţi la ce se întâmplă şi la ce se poate întâmpla în viitor, ca grad de agravare a unor astfel de lucruri.

Încă o dată, eu vă propun să definim comisia de verificare, pentru că noi o aprobăm aici, şi hotărârea are putere de lege a Camerei Deputaţilor, să excludem de oriunde cuvântul "anchetă", şi să trecem la fiecare prevedere de aici şi să o adoptăm ca atare.

Este utilă, este necesară, nu putem fi indiferenţi.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă anunţ că în 5 minute trecem la voturile finale, oprind, evident, pentru perioada voturilor finale dezbaterile la acest proiect de hotărâre.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Popa.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Sigur că nu găsesc o explicaţie de ce ne ferim ca Dracul de tămâie dacă dăm denumirea aceasta de comisie de anchetă. Pentru că noi am văzut şi am observat de foarte mult timp carenţe şi disfuncţionalităţi în funcţionarea ministerelor, şi unul dintre ministerele care era vizat în această situaţie era Ministerul Mediului, unde s-a văzut foarte clar că inactivitatea domnului ministru Tomescu şi a celorlalţi membri ai acestui minister, care s-a dovedit, sigur, în calamităţile care au fost în perioada iunie – iulie anul acesta, a generat probleme grave care, bineînţeles, au afectat oamenii care au avut de suferit de pe urma calamităţilor.

Nu ştiu de ce ne ferim de acest termen, "comisie de anchetă", pentru că acest lucru s-a mai dovedit şi atunci când am constituit acea comisie de anchetă pentru privatizarea ROMTELECOM-ului, şi atunci am dovedit că din nou nu s-a dorit acest lucru, ca să ne dăm seama că de fapt s-a făcut o mare greşeală, şi venim acum iarăşi să propunem o altă comisie de anchetă pentru modul de privatizare a ROMTELECOM-ului.

De asemenea, noi nu trebuie să fim atât de fatalişti şi să ne luăm după reprezentanţii Preşedinţiei care spun: "Domnule, nu avem ce face, aceasta este natura, suntem neputincioşi în faţa ei!".

De aceea, eu propun să susţinem iniţiativa domnului Ianculescu pentru constituirea comisiei de anchetă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai doreşte cineva? Da.

Domnule deputat Titu Gheorghiof, aveţi cuvântul.

Domnul Titu Nicolae Gheorghiof:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iată că încă odată apar carenţele regulamentului nostru, şi cred că domnul vicepreşedinte Acsinte Gaspar este de acord cu ideea că acest regulament ar trebui cumva modificat, pentru a fi cât mai clar chiar şi atunci când facem diferite comisii. Pentru că există două paragrafe în care se vorbeşte despre ceea ce putem noi înfiinţa. Se vorbeşte de comisie specială şi comisie de anchetă.

Dacă rezultatul a ceea ce vrem noi să facem astăzi - să instituim o comisie - ar fi să îmbunătăţim legislaţia în domeniu, în domeniul pentru care acum se solicită înfiinţarea unei comisii, materia nu se află la comisia de anchetă, pentru că comisia de anchetă, aşa cum este definită în regulamentul nostru, se ocupă cu altceva, şi veţi vedea că la penultimul alineat al art.71 se spune că "Preşedintele comisiei, - atunci când caută să afle adevărul şi numai adevărul privitor la fapte sau la împrejurări - atrage atenţia persoanei audiate că are obligaţia să spună numai adevărul, de a nu ascunde nimic din ceea ce ştie şi că nerespectarea acestor obligaţii atrage răspunderea legală.".

Deci, iată că este vorba de cu totul altceva decât ceea ce se doreşte să ni se inducă nouă prin instituirea unei comisii de anchetă.

Ei, dacă este vorba de finalitatea pe care de fapt şi iniţiatorul şi-ar dori-o, în sensul de a fi o îmbunătăţire în domeniul legislativ pentru materia pe care urmează să o analizeze această comisie, atunci vă rog să observaţi că se referă la comisia specială - o comisie specială care să propună elaborarea unor propuneri legislative în aceste domenii, şi anume: cred că se doreşte să elaborăm acte normative care să îmbunătăţească şi să ducă activitatea respectivă la normele legale, care să apere în materialitatea lor persoana şi bunurile sale, deci, nu poate să fie decât comisia specială. Pentru că dacă este comisie de anchetă, noi va trebui să chemăm în faţa acestei comisii pe cei răspunzători de o faptă sau de o activitate, deci de fapta şi activitatea referitoare la cauză, şi nu numai la efecte. Cauza este o intemperie naturală, un cataclism sau o alunecaare de teren, care nu poate să fie altceva decât suprema natură.

Şi în Statele Unite să ştiţi că s-a întâmplat un caz din acesta meteorologic în care a fost trăznită o casă a unui cetăţean, iar cetăţeanul revoltat a chemat în judecată cauza – pe Dumnezeu, la noi, fiind foarte buni creştini, nu cred că se va întâmpla treaba aceasta!, şi bineînţeles că a câştigat prin nereprezentare. Cred că nu vrem şi noi să facem acelaşi lucru – să analizăm şi să chemăm în faţa anchetei pe cineva care nu se poate prezenta, pentru că aşa, vom chema şi noi în judecată pe cel care a produs calamitatea, care nu se poate prezenta, şi vom câştiga noi.

Deci, nu cred că este vorba de o comisie de anchetă, ci de o comisie specială care să ne ducă pe noi în faţa a ceea ce dorim să facem, şi anume o reglementare în materie, şi atunci, comisia specială presupune, pe bună dreptate, aşa cum şi regulamentul nostru spune, "…elaborarea unor propuneri legislative…", cred că acest lucru îl doreşte şi iniţiatorul.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteţi să fac o precizare: în Constituţie, la art.61 alin.4, scrie aşa: "Fiecare Cameră îşi constituie comisii permanente şi poate institui comisii de anchetă sau alte comisii speciale.". Deci, Camerele îşi pot constitui comisii comune, dar este vorba de alte comisii speciale.

Regulamentul nostru este foarte clar: comisiile de anchetă sunt comisii speciale de anchetă, iar comisiile speciale, deci celelalte, sunt comisii care încearcă să îmbunătăţească legislaţia.

Deci iniţiatorul trebuie să decidă exact ce fel de comisie doreşte să instituie, pentru că s-au adus destule argumente care au arătat care este cauza pentru care este greu să se instituie o comisie de anchetă.

Aveţi cuvântul, domnule deputat Ianculescu, ca iniţiator.

Domnul Marian Ianculescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Regret că în urma acestei iniţiative care a fost pornită dintr-o sinceritate mare, ca să rezolve o problemă, nu din dorinţa de a face nişte anchete, ea de altfel fiind iniţiată din luna iunie, probabil că o anumită parte a Parlamentului are tot dreptul să fie suspicioasă, în urma recentelor iniţiative de formare a unor comisii de anchetă a unor miniştri.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun din capul locului că nu este vorba de aşa ceva! Am specificat din capul locului că nu este vorba de o anchetare a unor persoane, de o anchetare a unui minister; nicidecum nu este vorba de aşa ceva. Dacă citeaţi hotărârea, vă dădeaţi seama că nu era aşa.

Eu vreau să mulţumesc tuturor distinşilor deputaţi care au luat cuvântul; în general toţi au vorbit şi, practic, prin ceea ce au spus, au vorbit în favoarea acestei iniţiative, pentru că atât domnul Alecu, cât şi domnul profesor Matei, exact asta au spus. Şi ceea ce au spus dânşii este exact ce se doreşte să facă comisia; nu este vorba de o comisie de anchetă politică, pe criteriul algoritmului din Parlamentul României. Dacă citiţi cu atenţie această iniţiativă şi vă duceţi la art.3, veţi vedea că această comisie este grefată exact pe comisiile de specialitate ale Parlamentului – pentru agricultură - silvicultură şi pentru echilibru ecologic; deci nu intră şi alte comisii cu roluri în această activitate. Această comisie poate să funcţioneze aşa cum propunea domnul deputat Alecu şi domnul profesor Matei.

Deci, nu este vorba de o anchetă politică la nivelul Parlamentului asupra unor organisme ale statului.

În al doilea rând, vreau să vă spun că această acţiune de investigare a acestor cauze se face, de regulă, sub coordonarea acestei comisii a Parlamentului, dar se face, împreună cu instituţiile abilitate ale statului. Dacă citiţi cu atenţie art.2 din hotărâre, veţi vedea că acolo se spune clar: "Camera Deputaţilor împuterniceşte comisia să solicite sprijinul organelor abilitate ale statului, instituţiilor, organizaţiilor, societăţilor comerciale şi cetăţenilor, să pună la dispoziţia acestei comisii datele sau materialele solicitate de aceasta.".

Deci, stimaţi colegi, nu are nici o tentă politică! Nu vă temeţi, că nu este sinonimă cu comisiile recent înfiinţate, de anchetare a unor miniştri ţărănişti sau a unor miniştri democraţi!

Această iniţiativă legislativă face bine Parlamentului, dă imagine bună Parlamentului, stimaţi colegi!

Nu putem să rămânem indiferenţi faţă de ceea ce s-a întâmplat cu dezastrele ecologice din ţara noastră, cu pierderile de vieţi omeneşti. Noi trebuie să fim stindardul, iar controlul trebuie să se facă de sus în jos. Degeaba organele abilitate ale statului - instituţiile de cercetare de specialitate - au făcut asemenea cercetări, dacă nu sunt luate în seamă la nivel decizional. Or, dacă această comisie a Parlamentului vine din partea Parlamentului, Guvernul este obligat să le ia în seamă.

Spunea domnul deputat Avramescu că se bucură că eu nu am dat tentă politică acestei comisii. Îi dau dreptate şi îi mulţumesc pentru acest lucru, dar domnia sa a trecut în terenul politicului când a cerut ca această acţiune să o facă Guvernul, Guvernul este politic, deci nu putem să cerem Guvernului acest lucru. Trebuie să fie făcută sub coordonarea Parlamentului.

Vă mărturisesc sincer că eu nu am avut şi nu am intenţia, prin ce am propus să anchetăm în mod special pe cineva. Dacă citeaţi cu atenţie această hotărâre, ea nu se referă la perioada ultimilor 3 ani, şi am specificat-o şi eu – este vorba despre ce s-a întâmplat de-a lungul timpului, inclusiv când eram şi eu ministru, inclusiv înainte, inclusiv de-a lungul timpului, ce s-a întâmplat.

Deci noi trebuie să venim cu măsuri concrete, şi avem datoria morală să prevenim efectele acestor dezechilibre ecologice care generează sute de pierderi de vieţi omeneşti, şi va genera şi în continuare, dacă nu vom lua asemenea măsuri.

De aceea, vă rog în mod suprem să fiţi de acord cu această comisie. Puteţi să-i spuneţi cum doriţi - puteţi să-i spuneţi "de specialitate" sau "de investigare"; nu are caracter de comisie de anchetă. Să o încadrăm în procedurile parlamentare şi, în funcţie de tematica ei, să ne circumscriem exact la ceea ce hotărâm cu toţii în Parlament, pentru că vom discuta hotărârea pe text, şi dumneavoastră pe text puteţi să veniţi cu amendamentele respective.

Această iniţiativă pe care am propus-o nu vizează nici un atac la nici o persoană, nici chiar la şeful statului, aşa cum, probabil, mulţi dintre dumneavoastră, în special de la PNŢCD, vă imaginaţi.

Vă mărturisesc în modul cel mai sincer că nu despre acest lucru este vorba.

Vă mulţumesc. (Aplauze din partea stângă a sălii.)