Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2002
- Abstract of the sittings
- Full-text of the sittings
- Published in Monitorul Oficial no.52/2002
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2002 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 4, 2002
![]() |
5. | Dezbaterea Proiectului de Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamităţi naturale şi alte catastrofe, în agricultură (amânarea votului final). | ![]() |
||
see bill no. 726/2001 |
|||||
| ................................................ |
|
Proiectul de Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamităţi şi alte catastrofe în agricultură. Rog iniţiatorul să prezinte raportul. Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Activitatea din agricultură, spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei naţionale, se deosebeşte şi se desfăşoară în condiţii de risc şi incertitudine, ca urmare a influenţei factorilor naturali, a căror evoluţie nefavorabilă poate provoca, an de an, însemnate pagube producătorilor agricoli. Pagubele produse sunt concretizate în compromiterea parţială sau totală a culturilor, a efectivelor de animale, a producţiei acestora din anul respectiv, dar, tot aşa, efecte nefavorabile, în unele situaţii, şi asupra producţiei viitoare. Seceta instalată din aprilie 2000 şi care, conform prognozelor Institutului naţional de meteorologie şi hidrologie, va continua şi în anii următori va determina pierderi substanţiale de producţii agricole, cele mai afectate fiind culturile care se vor înfiinţa în această primăvară. Pe de altă parte, pe zone întinse ale României se produc aproape an de an inundaţii, alunecări de teren, care provoacă pagube majore culturilor agricole, adăposturilor, cât şi efectivelor de animale. Pentru a veni în sprijinul agriculturii, este necesară elaborarea unui proiect normativ care să prevadă mecanisme economice specifice pentru protejarea producătorilor agricoli confruntaţi cu aceste fenomene. În ţările dezvoltate din Uniunea Europeană, statul sprijină direct asigurările agricole, prin subvenţionarea unei cote variabile din primele de asigurare aferente riscurilor naturale ce se manifestă pe areale restrânse, dar şi atunci când pot provoca pagube imense agricultorilor. În ţara noastră, accesul agricultorilor la asigurările de producţie sunt extrem de mici şi se datorează, în principal, crizei generalizate de fonduri băneşti necesare pentru achitarea acestor prime. În aceste condiţii, asigurările sunt accesibile numai societăţilor agricole care au o mai pregnantă frecvenţă a calamităţilor naturale din ultimii ani, iar efectul economic negativ al acestora a fost deosebit de grav. Prin prezenta iniţiativă legislativă se asigură protecţia agenţilor economici a căror activitate în domeniul producţiei agricole, vegetale şi animale a fost afectată de calamităţi naturale, recuperarea unei părţi din pagubele înregistrate creând astfel posibilitatea refacerii capacităţii de plată şi de desfăşurare în continuare a producţiei agricole şi stimularea producătorilor agricoli să-şi protejeze direct prin asigurare culturile şi animalele. În acest sens, se propune ca să existe printr-o hotărâre a Ministerului Agriculturii un fond, constituit din resurse bugetare şi din alte surse, tocmai pentru a proteja producătorii agricoli. În prezenta iniţiativă legislativă se precizează fenomenele naturale pentru care este necesară acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli în caz de calamităţi. Prin aceeaşi iniţiativă, se prevede acordarea unor facilităţi producătorilor agricoli care au suferit pagube la culturi agricole şi efective de animale şi de pe urma calamităţilor naturale, cum ar fi: alunecări de teren, deteriorarea construcţiilor privind structura acestora, prin subvenţionarea dobânzii la creditele angajate pentru recuperarea acestora. Vă mulţumesc. |
|
Comisia pentru agricultură? |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, În urma examinării Proiectului de Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamităţi naturale şi alte catastrofe în agricultură, în şedinţele ţinute în perioada 13-19 martie 2002, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice a întocmit raportul pe care îl propune, şi îl supune spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor. S-au formulat o serie de amendamente, pentru coerenţă, pentru explicitarea fenomenelor în mod normal. Menţionăm că, la întocmirea raportului comisiei, s-a avut în vedere avizul Consiliului Legislativ şi avizul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Prezentul proiect de lege face parte din categoria legilor organice, şi propun Camerei Deputaţilor analiza şi adoptarea raportului. Vă mulţumesc. |
|
Dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să participe la dezbateri generale. Nu. Trecem la dezbaterea textelor proiectului. La titlu dacă aveţi vreo obiecţie. Domnul Damian Brudaşca. Poftiţi. |
|
Domnule preşedinte, Eu aş propune ca titlul să aibă următoarea formulare: "Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, catastrofe şi calamităţi naturale în agricultură." |
|
Doamna senator, vă rog să vă pronunţaţi la tribună. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Titlul legii care a plecat de la Senat era următorul: "Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de dezastre, calamităţi naturale şi alte catastrofe în agricultură." Noi am considerat că această sintagmă cuprinde absolut toate fenomenele care au un astfel de caracter, deci dorim să menţinem acest titlu. |
|
Domnule preşedinte, Cu tot respectul pentru doamna ministru... |
|
Domnule coleg, doamna ministru a folosit aceeaşi terminologie ca şi dumneavoastră. |
|
Dar a spus că preferă să se folosească numai expresia "calamităţi naturale". |
|
Eu am înţeles că a utilizat titulatura iniţială. |
|
Nu. A utilizat "şi alte catastrofe". Eu aş merge pe această formulă, pentru că spun că este mai coerentă şi este într-o succesiune a gradului de gravitate a fenomenelor pe care vrem să le acoperim pentru asigurarea acestor despăgubiri. |
|
Poftiţi. Domnul deputat Ianculescu, din partea comisiei. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice din Camera Deputaţilor, am scurtat oarecum titlul. De fapt, un titlu de lege trebuie să fie mai scurt. Observaţi că, potrivit oricărui dicţionar al limbii române sau altor dicţionare, şi "Larousse" şi altele pe care vreţi dumneavoastră să le luaţi, în categoria calamităţilor intră şi dezastrele şi catastrofele. De aceea, noi am formulat următorul titlu: "Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură", incluzând aici şi dezastrele şi catastrofele. Nu este nevoie să fac un pleonasm în titlu. Dacă iniţiatorul insistă să fie şi dezastre şi catastrofe, cred că noi, ca legiuitori, trebuie să eliminăm pleonasmele dintr-un titlu. Poate sunt şi alţi colegi parlamentari care pot să-şi spună punctul de vedere pe marginea celor spuse de mine. Vă mulţumesc, domnule preşedinte. |
|
Stimaţi colegi, Aţi aflat argumentele comisiei, ale iniţiatorului şi ale domnului deputat Damian Brudaşca. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Din perspectiva tehnicii legislative, şi noi ne pronunţăm pentru formula menţionată aici în amendament: "Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură". De obicei, atunci când în cuprinsul unei noţiuni sunt incluse alte elemente, precum dezastre şi aşa mai departe, trebuie să folosim sintagma acoperitoare, şi nu să mergem pe o detaliere în concret a fiecărui element. Deci, din punctul de vedere al tehnicii şi al rigorii juridice, se impune formula: "Lege privind acordarea despăgubirilor în caz de calamităţi naturale în agricultură". Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Vom supune votului întâi textul propus de către comisie. Dacă va fi votat acest text, la mediere vor mai avea timp specialiştii noştri să vadă exact cum este cu dicţionarele, cu titulatura armonizată cu reglementările europene. Cine este pentru titlul legii din amendament de la pct.1 al comisiei? Vă rog să vă pronunţaţi, stimaţi colegi prezenţi în sală, pentru că, dacă din cei înregistraţi prezenţi, 260, sunt prezenţi efectiv 50 şi votează 13, ajungem la un scor... 112 voturi pentru. Împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu 112 voturi pentru şi o abţinere, s-a adoptat titlul din varianta comisiei. Titlul cap.I. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul de la pct.2. Nu aveţi. Votat în unanimitate. La art.1 dacă aveţi obiecţii la amendamentul de la pct.3 al comisiei, pag.2. Domnul Damian Brudaşca. |
|
Domnule preşedinte, Eu aş propune să avem formula "cauzate de manifestarea distructivă", şi nu "cauzate prin manifestare distructivă". |
|
Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Cred că este bine aşa cum am formulat noi: "cauzate prin manifestare distructivă", pentru că reprezintă o acţiune. O acţiune nu este "de", ci este "prin". Se imprimă mai mult caracterul de acţiune distructivă prin introducerea cuvântulului "prin manifestare distructivă" decât "de manifestare distructivă". |
|
Nu ar fi fost mai corectă formularea "printr-o manifestare distructivă," dacă vreţi să fim foarte riguroşi? |
|
Da, este mai corect astfel: "printr-o manifestare distructivă". De acord. |
|
Vă rog, domnule deputat. Ne "lovim" de prepoziţii. |
|
Dacă este formula pe care dumneavoastră aţi observat-o, eu aş propune să fie: "produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale", nu "cauzate". |
|
Este mai corect astfel. De acord, domnule Ianculescu, cu formularea: "produse printr-o manifestare distructivă"? Bun. Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul de la pct.3, la penultimul rând, reformulat astfel: "produse printr-o manifestare distructivă". Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. Domnul profesor Leonăchescu, ca să mai alternăm ordinea luării cuvântulului. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Textul propus de către comisie suportă îmbunătăţiri. Vă rog să observaţi rândul al doilea al amendamentului - "care provoacă" - şi penultimul rând al amendamentului- "care produc". Deci este o repetiţie într-o frază foarte lungă, supărătoare. Dar şi mai supărător este că în rândul al doilea este "provoacă". Trebuie neapărat modificat, şi eu am următoarea variantă: în loc de primul cuvânt "provoacă" de la rândul al doilea să spunem "generează", iar, la final, cred că ar trebui eliminată formularea "care produc pagube", pentru că la început se spune "care generează". Oricum, textul necesită revederi masive. Mulţumesc. |
|
Stimate coleg, vă rog să propuneţi exact textul. |
|
Domnul Andrei Ioan Chiliman (din sală): Domnule preşedinte... |
|
Am înţeles că doriţi să interveniţi la alt text. Să lămurim întâi art.2. |
|
La art.2, eu propun următoarea variantă: "Fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi naturale şi sunt necuprinse la riscuri asigurate sunt (...) cu pagube în sectorul vegetal şi animal..", deci finalul este modificat în sensul că se elimină formularea "care produc pagube în sectorul". Mulţumesc. |
|
Deci la penultimul rând, nu "care produc", ci "cu pagube". Domnule Chiliman, am înţeles că dumneavoastră aveţi o problemă cu art.1. Să terminăm cu art.2, pentru că altfel nu mai înţelegem ce votăm şi ce nu votăm. |
|
Nu, domnule preşedinte. Am o problemă cu ambele articole, şi poate găsim o formulare care să fie clară. |
|
Să fie atentă comisia. Vă rog să ascultaţi intervenţia domnului deputat Chiliman. |
|
Noi trebuie să facem legi care să fie cât se poate de clare şi să nu permită nici un fel de interpretări. Aici, la art.1, se spune: "În sensul prezentei legi, sunt considerate calamităţi naturale dezastrele şi alte catastrofe..." Or, dacă am scos "dezastrele şi alte catastrofe" din titlu, ele nu mai au ce să mai caute în art.1. Ar trebui să fie: "În sensul prezentei legi, prin calamităţi naturale se înţelege..." |
|
Stimate coleg, dumneavoastră citiţi de unde nu trebuie. Citiţi art.1 astfel cum a fost amendat de comisie. Acolo nu găsiţi "...dezastrele şi alte...", ci doar "calamităţi naturale". |
|
În schimb, art.2 trebuie simplificat, pentru că apar de două ori două puncte în forma iniţială, şi cred că formula propusă de domnul Leonăchescu este corectă, dar este totuşi o lipsă în acest articol. Se spune astfel: "...fenomenele naturale şi bolile...", dar pe urmă bolile nu mai sunt enumerate. Ar trebui să se spună numai: "...fenomenele naturale care provoacă..." Eventual, pentru boli trebuie făcut un alineat suplimentar. Eu constat că din titlu apar nişte boli, dar nu sunt enumerate. Eventual, trebuie găsită o formulă ca într-un alin.2 să fie enumerate principalele boli sau să se spună ce tipuri de boli sunt cele care provoacă calamităţi naturale. Deci mie mi se pare că, aşa cum este acum formulat art.2, acesta este incomplet, chiar cu amendamentul domnului profesor Leonăchescu. |
|
Poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Distinsul nostru coleg, domnul Chiliman, s-a referit la textul iniţial, la textul Senatului, în care, într-adevăr, sunt în text de două ori două puncte, ceea ce nu este corect într-un text de lege. Noi am corectat; există numai o singură dată două puncte. A doua chestiune: probabil că distinsul nostru coleg, domnul Chiliman, nu a observat alin.2 al acestui articol, în care se spune clar că "Nominalizarea şi încadrarea în categoria bolilor care provoacă calamităţi naturale la plante şi animale se realizează în Ministerul Agriculturii", deci bolile acestea le stabileşte Ministerul Agriculturii, având în vedere faptul că anumite boli, epizootii deja sunt finanţate de la bugetul de stat şi nu fac obiectul acestei legi. De aceea, aş vrea să concluzionez. De acord cu propunerea distinsului nostru coleg, domnul Leonăchescu, în sensul ca, în loc de cuvântul "provoacă", să fie "generează". Iar la ultima frază din acest articol s-a produs probabil o greşeală de dactilografiere; în loc de "produc" este "produce pagube". Este vorba de stratul gros de zăpadă, acesta fiind cel care produce pagube în sectorul vegetal şi animal. Nu orice strat gros de zăpadă poate să fie interpretat ca o calamitate în agricultură. Deci, în loc de "produc" este "produce". |
|
Stimaţi colegi, La o lege tehnică constat atâtea dispute lingvistice. Poate suntem mai dispuşi să dezbatem legea şi să o adoptăm. Poftiţi, domnule deputat. |
|
Am vrut să atenţionez şi eu asupra cacofoniei pe care textul o conţine, şi este necesară evitarea ei prin cuvântul propus de domnul Leonăchescu: "care generează calamităţi naturale şi nu sunt cuprinse la riscuri asigurate", sunt eu de părere, pentru că formularea "şi necuprinse la riscruri asigurate" nu este suficient de clar înţeleasă. De asemenea, aş mai propune eliminarea cuvintelor "râuri sau de alte", având în formula mea: "...inundaţiile din revărsări de ape curgătoare şi ruperi de baraje". În felul acesta, cred că nu este chiar foarte important să precizăm exact ce fel de inundaţii ale căror revărsări sunt cuprinse şi acoperitoare prin această lege. Deci, eu propun completarea formulării cu expresiile menţionate: "şi nu sunt cuprinse la riscuri asigurate", respectiv "revărsări de ape curgătoare..." |
|
Domnul deputat Ianculescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Noi nu putem să modificăm în text aşa cum a propus distinsul nostru coleg, domnul deputat Brudaşca. Ar exista riscul ca societăţile de asigurare să nu plătească calamităţile. Ceea ce am trecut noi în acest alineat al art.2 se regăseşte exact în statutul societăţilor de asigurare şi de asigurare-reasigurare, ceea ce asigură ei la factori de risc. Deci noi nu putem să trecem altceva, pentru că aceşti factori sunt neasiguraţi. Observaţi că sunt necuprinse la riscuri asigurate. De exemplu, la riscuri asigurate este grindina, pe care nu am prins-o aici, pentru că deja acea calamitate produsă de grindină o plătesc societăţile de asigurare-reasigurare, unde producătorii agricoli s-au asigurat. Aici sunt cuprinse fenomenele naturale care nu sunt în lista factorilor de risc asiguraţi, şi cei neasiguraţi sunt cuprinşi exact cu textul acesta în obiectul de activitate al societăţilor de asigurare-reasigurare. Vă mulţumesc. |
|
Poftiţi, domnul deputat. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimate şi stimaţi colegi, Se dovedeşte încă o dată că agricultura are complexitate şi se bucură de mare atenţie, iar legea aceasta ca atare, într-adevăr, este una din legile care trebuie să completeze pachetul de legi pentru susţinerea şi îmbunătăţirea funcţionalităţii în agricultură. Mi-aş permite, pentru a încerca să finalizăm discuţiile pe cele două articole, cred că a scăpat comisia la art.1, în forma în care am mers pe calamităţi, şi nu pe dezastre şi aşa mai departe. Cred că ar trebui să completăm varianta comisiei, şi dau citire întregului articol: "În sensul prezentei legi, sunt considerate calamităţi naturale pierderile cantitative şi calitative de record, mortalitatea sau sacrificarea de necesitate a animalelor cauzate prin manifestare distructivă a unor fenomene naturale...", şi cred că este bine să adăugăm şi "...boli", pentru că într-adevăr, după aceea, la art.2, venim şi spunem: "Fenomenele naturale şi bolile care...", aşa cum s-a făcut precizarea şi propunerea, "...generează...", în loc de "provoacă", şi suntem de acord cu cuvântul "generează", "...calamităţi naturale...", şi textul curge, şi, în condiţiile în care am spus "boli", punem pe acelaşi nivel de egalitate bolile cu seceta, cu ruperea de baraje şi aşa mai departe. În ultima parte, la propunerea făcută de domnul coleg Leonăchescu, aş propune să rămânem la varianta comisiei, însă schimbând cuvântul "produc" cu "...produce pagube în sectorul vegetal şi animalier". Anticipez practic că acest cuprins legat de boli, spre exemplu, se regăseşte la art.2 în continuare, printr-un amendament de la pct.2 formulat, în care nominalizarea şi încadrarea în categorii a bolilor care provoacă calamităţi naturale la plante şi animale se realizează de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. De ce? Pentru a asigura o funcţionalitate a legii şi a da posibilitatea Ministerului Agriculturii, în funcţie de evoluţia bolilor din fiecare an, pentru că diferă în funcţie de condiţiile climatice, să stabilească practic care sunt bolile care vor fi susţinute din acest punct de vedere. Vă mulţumesc. |
|
Domnul Leonăchescu. |
|
Mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Tema de rezolvat este foarte delicată, complexă şi grea, pentru că, în definţiile clasice, catastrofele sunt naturale şi provocate, or, aici, discutăm numai de catastrofe naturale, şi enumerăm ruperea de baraje, de exemplu, dar sunt şi situaţii intermediare între cele provocate şi naturale. Imaginaţi-vă o catastrofă intermediară în care un baraj este distrus nu printr-o mişcare seismică, ci printr-o manevră greşită - declanşarea unei lovituri de berbec ce distruge porţile de închidere, vanele de închidere, tunelurile şi alte repere tehnice. Imaginaţi-vă că scapă de sub control un virus puternic dintr-un laborator şi provoacă o catastrofă care nu este naturală, ci artificială, dar într-un spaţiu intermediar. Întrebarea mea este: avem soluţii şi pentru aceste situaţii de catastrofe provocate sau la limită între şi între? Aş dori o explicaţie pe această temă. Mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, Eu constat un lucru cam paradoxal: dezbateri în comisii şi aici, în plen. Am rugămintea: ori sunteţi consecvenţi cu amendamentele pe care le-aţi propus, ori vă propun să retrageţi legea şi să faceţi un nou raport. Votăm un articol, revenim la el, adăugăm alte aspecte? Dacă există voinţa să scoatem această lege, vă rog să îmi spuneţi, ca să o scoatem. Dacă invocaţi tot felul de inadvertenţe tehnice şi de reveniri la un articol deja votat, dacă mai intervin asemenea texte, eu propun plenului să restituim legea la comisie, pentru a reface raportul. Să revenim totuşi la art.1, cu această adăugare a bolilor, pentru că înţeleg că acestea se regăsesc în tot cuprinsul legii. La art.1 era precizarea finală: "...produse printr-o manifestare distructivă a unor fenomene naturale şi a bolilor." Iniţiatorul este de acord? |
|
Doamna Elena Sporea (din banca iniţiatorilor): Da. |
|
Bun. Cine este de acord cu această adăugare? Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.2, vă rog să urmăriţi amendamentul de la pct.4. Comisia şi-a însuşit rectificările de estetică. Textul este: "...fenomenele naturale şi bolile care generează calamităţi..." Am înţeles de la comisie că în continuare merge pe acelaşi text până la penultimul rând, unde sintagma "care produc" se va modifica în "care produce" şi fără virgulă înainte. Deci, textul este: "...stratul gros de zăpadă care produce...", fără virgulă. Cu aceste precizări terminologice, cine este pentru amendamentul de la pct.4 al comisiei? Mulţumesc. Dacă sunt voturi împotrivă. Abţineri? Unanimitate. La art.2 alin.2, vă rog să urmăriţi amendamentul 5. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 5? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.2 alin.2 va avea alcătuirea rezultată. Art.3. Urmăriţi amendamentul 6. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Domnule Pambuccian, dumneavoastră vreţi să susţineţi legea acum? Aveţi cuvântul... (Domnul deputat Pambuccian, care discuta cu cei din loja Guvernului, se duce la prezidiu) Vroiam să vă atrag atenţia discret că noi dezbatem o lege şi să ne lăsaţi, totuşi, s-o dezbatem. (Amuzament în sală) La art.3, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 6? Domnul Chiliman. |
|
Domnule preşedinte, Onorată comisie, Mie mi se pare că această caracterizare şi încadrare ar trebui făcută la propunerea cuiva, adică ar trebui cineva să analizeze. Cred că rolul prefecturilor, în acest caz, ar trebui să se regăsească aici, pentru că, dacă mutăm totul direct la minister, s-ar putea ca timpul de reacţie să fie foarte lung şi cred că, la nivelul prefecturilor, sunt anumite lucruri care se cunosc mai bine. Deci ar trebui pus, aici: "se aprobă prin Hotărâre de Guvern ". "Se realizează de Ministerul Agriculturii, la propunerea nu ştiu ce şi se aprobă prin Hotărâre de Guvern, la propunerea prefecturilor". Mie mi se pare că e nevoie de "prefecturilor", tocmai ca să existe o reacţie mai rapidă. |
|
Domnule preşedinte, Stimate şi stimaţi colegi, Cred că este bine să rămânem la varianta aceasta, pentru că se realizează de minister prin organismul, care este Direcţia Agricolă, la fiecare judeţ, şi acesta intră, conform legislaţiei în vigoare, în funcţie imediat, în priză imediat, adică sunt lucruri care se fac de zeci de ani, practic, se cunoaşte această... şi prefectura nu-i bine s-o implicăm. Rămânem la varianta... |
|
Nu mai continuaţi, pentru că şi-a retras amendamentul, înţelegând explicaţia dumneavoastră. |
|
Bine. Mulţumesc. |
|
Dacă sunt şi alte obiecţii la amendamentul 6? Nu. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.3 va avea alcătuirea rezultată. Titlul capitolului II. Nu sunt obiecţiuni. Dacă dumneavoastră aveţi? La art.4, vă rog să urmăriţi amendamentul 8. Nu aveţi obiecţiuni la amendamentul 8. Votat în unanimitate. În consecinţă, art.4 va avea alcătuirea rezultată. Art.5 alin.1, urmăriţi amendamentul 9. Domnul Chiliman are o intervenţie. |
|
Aici, trebuie făcută o corelare cu ceea ce s-a aprobat la art.1 şi 2, respectiv textul ar trebui să sune aşa: "Plata despăgubirilor producătorilor agricoli pentru calamităţile naturale produse de fenomenele naturale şi bolile prevăzute". Deci trebuie adăugat "şi bolile prevăzute" ş.a.m.d., ca să fie o corelare totală între texte. |
|
Poftiţi. Domnule Nicolescu. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Există societăţi de asigurare şi societăţi de asigurare-reasigurare. Aşa cum e formulat aici, este o scăpare şi ne cerem scuze că ne-a scăpat la comisie. Trebuie să prevedem "de către societăţile de asigurare şi de asigurare-reasigurare", pentru că, aşa cum este formulat, am eliminat "societăţile de asigurare" şi trebuie să trecem cele două categorii: "societăţile de asigurare " şi sunt altele de "asigurare-reasigurare". Cred că este corect, pentru că, altfel, am elimina "societăţile de asigurare". |
|
Şi cu bolile sunteţi de acord? |
|
Da, de acord. |
|
Stimaţi colegi, Supun votului dumneavoastră amendamentul 9 cu privire la art.5 alin.1, reformulat, potrivit propunerii domnului Chiliman, cu adăugarea "bolilor" şi a propunerii domnului Nicolescu, cu privire la "societăţile de asigurare-reasigurare". Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.5 alin.2, amendamentul 10. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.6, amendamentul 11. Dacă aveţi obiecţiuni? Domnul Chiliman. |
|
Domnule preşedinte, Onoraţi colegi, Aici, cred că e nevoie de o precizare, la art.6, în sensul că, dacă societăţile de asigurare-reasigurare plătesc despăgubirile pentru pagubele suferite culturi, pierderi de animale, familii de albine etc., etc., există nişte pierderi care, în mod normal, nu pot fi prinse în această categorie şi suportate de societăţile de asigurare-reasigurare sau de asigurare, spre exemplu, un teren din care jumătate a fost luat de apă sau alte asemenea. Şi cred că ar trebui precizate cazurile la lit. a), într-un paragraf sau, în fine, printr-o metodă, cazurile în care se dau aceste despăgubiri băneşti producătorilor care suferit, care sunt aceste pagube pentru care se dau despăgubirile băneşti, pentru că, altminteri, există riscul să se creadă despăgubirile astea băneşti se vor da în toate cazurile. Or, nu este normal ca, atunci când ţi-ai asigurat o cultură şi ai primit despăgubirile de la societatea de asigurări, să mai capeţi şi o altă sumă de bani echivalentă din partea cealaltă. Deci ar trebui văzut care sunt pagubele pentru care se plătesc aceste despăgubiri, eventual o definire a lor, în aşa fel încât să nu apară despăgubiri obţinute din două locuri, o dată de la societatea de asigurări şi a doua oară, prin efectul acestei legi, de la stat. Nu am observaţii, în schimb, la lit.b), care este foarte corectă. |
|
Comisia. |
|
Domnule preşedinte, Credeam că domnul coleg se referă la adăugirea din nou a "fenomenelor naturale şi bolilor". În rest, propunem să rămânem la formularea comisiei, pentru că aceste despăgubiri au ca substanţă cele menţionate la art.2 alin.1. În funcţie de cele menţionate acolo, se dau despăgubirile. Propunem să aprobăm varianta comisiei, trecând şi însuşindu-ne adăugirea "şi bolile". Mulţumesc. |
|
Iniţiatorul, de acord cu comisia? Supun votului dumneavoastră, stimaţi colegi, amendamentul 11, cu precizarea făcută de domnul deputat. Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La art.7, urmăriţi, vă rog, amendamentul 12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 12? Nu. Votat în unanimitate. La art.8, urmăriţi amendamentul 13. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul 13. Art.8 se modifică corespunzător. Titlul capitolului III. Urmăriţi, amendamentul 14. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat amendamentul, modificat titlul capitolului III. Art.9 alin.1, amendamentul 15. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.9 alin.2 nu are o altă precizare. Art.10, urmăriţi amendamentul 16. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.11, urmăriţi amendamentul 17. Nu aveţi obiecţiuni. Admis în unanimitate amendamentul 17. Art.12, amendamentul 18. Nu aveţi obiecţiuni. Votat în unanimitate. Art.13, urmăriţi amendamentul 19. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. La art.14, urmăriţi amendamentul 20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. În continuare, vă rog să urmăriţi amendamentul 21, care transformă art.2 în art.12. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 21? Nu aveţi. Admis în totalitate, şi, în consecinţă, art.12 va avea alcătuirea rezultată. Art.15, urmăriţi amendamentul 22. Votat în unanimitate şi, în consecinţă, va deveni 13, în structura prezentată. La amendamentul 23, vă rog să urmăriţi: comisia propune ca art.10 să devină art.14, în alcătuirea precizată. Dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul 23? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Art.16, urmăriţi amendamentul 24. Nu aveţi obiecţiuni. Admis amendamentul 24, art.16 va deveni 15, cu următorul cuprins din raport. Titlul capitolului IV rămâne nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. La art.7, urmăriţi amendamentul 26. Nu aveţi obiecţiuni. Admis, în unanimitate, amendamentul 26. Art.18, urmăriţi amendamentul 27. Nu aveţi obiecţiuni. Admis, în unanimitate, amendamentul 27. |
|
Domnul Andrei Ioan Chiliman (din loja comisiei): La "fenomene naturale", "şi bolile". |
|
Deci, la amendamentul 27, care se referă la art.18 iniţial, care va deveni 17, se adaugă, la sintagma "fenomene naturale", "şi bolile". Cine este pentru? Mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate, s-a admis amendamentul 27 completat cu "bolile". Art.19, urmăriţi amendamentul 28. Şi aici se adaugă bolile? |
|
Domnul Mihai Nicolescu (din loja comisiei): Este vorba de calamitate. |
|
Vă rog. |
|
Aici este introdusă o noţiune, la alin.2, de la nr.crt. 28, referitor la art.18. La alin.2, este introdusă o noţiune care ar trebui precizată. Spune aşa: "Despăgubirile se acordă imediat după constatare şi evaluare". Acest "imediat" poate să lase, de fapt, loc... Eu cred că trebuie să spunem: "Despăgubirile se acordă în termen de" un număr de zile, şi eu aş vrea să vă propun un termen de 30 de zile, în aşa fel încât să se poată face acest lucru. Acest "imediat" ar trebui înlocuit cu un termen clar, care să creeze o obligaţie precisă, pentru că, altminteri, imediatul ăsta poate să fie şi un an de zile sau doi, în funcţie de alte criterii. Deci: "Se acordă în termen de 30 de zile, după constatare şi evaluare". Asta e propunerea pe care o fac. |
|
Aveţi vreo soluţie, pentru că şi soluţia Senatului, "cu prioritate" şi asta cu "imediat", ambele sunt nedefinite! |
|
Cu stimă şi respect, aş dori să ne aplecăm asupra problemelor care se pot controla. S-a mers, la Senat, "cu prioritate" şi la comisie la Cameră cu "imediat", pentru că sunt fenomene pe care nu le putem stabili imediat. Am spus şi am făcut referire la fenomenul de îngheţ. Sunt fenomene pe care nu le putem dimensiona imediat, ce s-a întâmplat cu fenomenul, ca atare. Spre exemplu, la viţa de vie, dacă am un îngheţ, de multe ori, constat ceea ce obţin în momentul în care recoltez şi, de aceea, acolo unde se poate merge imediat, după ce am stabilit dimensiunea calamităţii, mergem şi se primeşte în funcţie de dimensiunea calamităţii. De aceea nu se poate da un termen de 30 de zile, de 60, pentru că fenomenul de îngheţ îl pot avea la viţa de vie acum şi eu văd care este repercusiunea după ce s-au format strugurii deja, ca să pot să evaluez producţia, încât propun să rămână pe varianta Camerei Deputaţilor. Vă mulţumesc. |
|
Nemaifiind alte intervenţii, eu sunt obligat să pun, întâi, la vot varianta comisiei şi apoi a domnului Chiliman. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul 28, inclusiv cu privire la precizarea cerută de domnul Chiliman, dar neînsuşită de comisie. Comisia merge pe varianta "se acordă imediat", la art.12 alin.2. Cine este pentru varianta comisiei, cu "imediat"? Voturi împotrivă? Nu sunt voturi împotrivă. Abţineri? Nu sunt abţineri. Cu unanimitate, s-a adoptat amendamentul 28. Amendamentul 29 cu privire la art.20. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate. Amendamentul 30 cu privire la art.21. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate amendamentul şi, în consecinţă, art.21, care va deveni 20, va avea alcătuirea rezultată din amendamentul 30. Art.22, amendamentul 31. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Titlul capitolului V rămâne nemodificat. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Votat în unanimitate. Art.23, urmăriţi, amendamentul 33. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu. Adoptat amendamentul 33, art.23 va deveni 22, în formularea comisiei. Art.24, urmăriţi amendamentul 34. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis amendamentul 34, art.24 va deveni 23, cu formularea comisiei. Art.25, amendamentul 35. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Admis în unanimitate amendamentul 35. După art.24, comisia propune un articol nou, 25. Urmăriţi-l la amendamentul 36. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Adoptat în unanimitate amendamentul 36 şi implicit art.25, în formularea comisiei. Tot la amendamentul 36, vă rog să urmăriţi: comisia propune transferarea actualului art.11 în art.26 reformulat. Dacă aveţi obiecţiuni la noul art.26? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Actualul art.26, prin amendamentul 37, comisia propune să fie reformulat în 27. Urmăriţi-l la amendamentul 37. Dacă aveţi obiecţiuni? Nu aveţi. Votat în unanimitate. Cu aceasta, am parcurs, cu greutate, textele acestei legi cu caracter organic. O vom supune votului final la şedinţa de vot final. |


