Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Următorul proiect vizează Propunerea legislativă privind Legea contenciosului administrativ.

Iniţiatorul propunerii este domnul senator Iorgovan.

Vă rog, domnule senator, să prezentaţi această propunere.

Domnul Antonie Iorgovan:

Mulţumesc mult.

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră a Deputaţilor,

Este pentru mine o mare cinste faptul de a avea ocazia să prezint acest proiect de lege, această iniţiativă legislativă.

Mi-aş îngădui înainte de toate câteva precizări tehnice şi oarecum de ordin istoric în ceea ce priveşte procedura parlamentară.

Legea contenciosului administrativ în vigoare este Legea nr.29/1990. Legea în vigoare a început să producă efecte juridice la 8 decembrie 1990, exact cu un an înaintea Constituţiei.

Între vreme, deci peste un an, se adoptă Constituţia, legea contenciosului administrativ, în toată perioada cât s-a aplicat versiunea din 1991 a Constituţiei, n-a suferit în mod expres nici o modificare, deşi erau texte care intrau în conflict cu textele Constituţiei. Chiar art.1, în art.1 din Legea nr.29 se face vorbire despre actele administrative ale autorităţilor administraţiei publice, în timp ce fostul art.48 din Constituţie a lărgit sfera şi a admis ca cetăţenii, cei vătămaţi în general, să se plângă instanţelor de contencios administrativ, nu numai împotriva actelor care emanau de la autorităţile administrative, ci împotriva actelor administrative de la toate autorităţile publice. Şi alte dispoziţii.

În plus, în 2003, după cum se ştie, a fost revizuită Constituţia, iar unele dintre dispoziţiile legii de revizuire a Constituţiei au vizat în mod expres şi această instituţie a Contenciosului administrativ.

Am în vedere îndeosebi art.21 la care s-a mai adăugat şi alin.4) potrivit căruia jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite şi am în vedere, de asemenea, alin.6 de la art.126 care se referă expres la contenciosul administrativ, arătându-se, la fel cum a făcut legiuitorul Constant în 1923, care sunt actele administrative ce nu pot fi atacate, la fel ca legiuitorul din 1923 şi noi, în 2003, reţinem numai două şi numai două; atunci s-a spus "actele de guvernământ", noi am spus "actele emise în relaţia cu Parlamentul"; atunci s-a spus "actele de comandament cu caracter militar", la fel am spus şi noi acum.

Cu toate aceste modificări implicite, legea n-a fost expres modificată. Apoi, au fost adoptate o serie întreagă de normative, fie cu privire la diferite proceduri, fie cu privire la instituţii, între care Avocatul poporului. Iar Legea Contenciosului administrativ fiind o lege preconstituţională, dinaintea Constituţiei, n-are cum săraca, dacă-mi este îngăduită această expresie, în redactarea ei din 1990 să fie în consonanţă cu instituţia Avocatului poporului şi cu toată filozofia Constituţiei.

De ce o propunere legislativă a unui parlamentar? Păi, pentru că principalul iniţiator al propunerilor legislative, Guvernul, a rămas un pic în urmă. Deci, pe rolul Parlamentului este un proiect de lege, mai exact din 1999. Şi aş vrea să spun că acest proiect în ceea ce priveşte substanţa lui ştiinţifică, este tot o creaţie a şcolii de drept public pe care am cinstea să o reprezint. Pentru că ministrul justiţiei din epocă a trimis o adresă către Facultatea de drept, către decan şi noi profesioniştii dreptului public am luat foarte în serios această solicitare şi am formulat o serie întreagă de propuneri.

Din păcate, însă, proiectul de lege, din tot ceea ce am formulat noi, a reţinut ceea ce au considerat că trebuie reţinut cei care au întocmit proiectul la data respectivă şi l-au înaintat Parlamentului. Dar şi acest proiect care, după părerea noastră, ca specialişti, este trunchiat faţă de spiritul ştiinţei dreptului public de atunci, el cu atât mai mult este rămas în urmă faţă de revizuirea Constituţiei. Este din 1999, noi am revizuit Constituţia în 2003. În plus, aşa după cum am precizat, el nu a reuşit, pentru că dacă-mi este îngăduit să spun, n-a reuşit să surprindă filozofia propunerilor care au plecat din Facultatea de drept.

Greul, stimate şi stimaţi deputaţi, nu este să scrii un text de lege şi dacă-mi îngăduie domnul deputat mai mare peste păduri, am discutat un pic mai înainte, greu este să ştii ce anume să reglementezi printr-un proiect de lege. Deci, greu este să stabileşti filozofia acestuia, care este semnificaţia, unde se introduc textele, ce corelări facem, ce conexiuni. Or, din acest punct de vedere îndrăznesc să spun că şcoala de drept public propune, prin mine, Parlamentului României oarecum o revoluţie a concepţiei în ceea ce priveşte contenciosul administrativ.

Noi nu putem să ne menţinem acum, în 2004, şi în perspectiva drumului european al României la formulele care au fost posibile în realităţile din 1923 când a fost adoptată Constituţia şi în baza unui text din Constituţia din 1923, în 1925, s-a adoptat Legea contenciosului administrativ. Pentru că vreau să spun că legea care este în vigoare, Legea nr.29, ea în esenţă nu este altceva decât o actualizare a legii pe care România a avut-o în 1925. Trăim alte realităţi şi avem alte instituţii publice reglementate prin Constituţie.

Este motivul pentru care am legat instituţia contenciosului administrativ şi am făcut conexiunile respective cu alte instituţii, mai precis alte instituţii reglementate de Constituţie şi-au găsit un rost şi în legătură cu instituţia contenciosului administrativ. Este vorba de Avocatul poporului şi este vorba de Ministerul Public.

În ceea ce priveşte Avocatul poporului, propunerea noastră ca el să fie subiect de sezină, deci să sesizeze şi instanţa de contencios administrativ, pleacă dintr-o soluţie a legii de revizuire a Constituţiei. Dacă noi, când am revizuit Constituţia, am spus că avocatul poporului are dreptul să sesizeze Curtea Constituţională cu excepţii de neconstituţionalitate, deci Avocatul poporului poate să reţină atenţia Curţii Constituţionale la fel ca şi instanţele asupra neconstituţionalităţii unui text dintr-o lege sau o lege în ansamblul ei, ceea ce înseamnă mult.

Deci, dacă poate să reţină atenţia asupra neconstituţionalităţii unei legi, întrebarea care se pune: nu poate şi mai puţin? Cine poate mai mult, nu poate şi mai puţin? Răspunsul este: Da. Deci, un act administrativ este subordonat legii, este emis în baza legii şi dacă Avocatul poporului, sesizat de către un cetăţean sau din oficiu, ajunge la concluzia că este abuziv un act normativ sau un act individual, de ce Avocatul poporului să nu sesizeze instanţa de contencios administrativ, urmând ca în ipoteza actului individual, persoana care este vizată de acel act şi care s-a adresat Avocatului poporului şi care îl ajută acum introducând acţiune în contenciosul administrativ, să-şi însuşească acţiunea Avocatului poporului şi să o ducă mai departe.

Apoi, un alt element de noutate, îndrăznesc să spun, cu caracter revoluţionar, care înseamnă o schimbare de optică şi trebuie să spun că suntem oarecum în contencios cu reprezentanţii Ministerului Justiţiei, îl reprezintă asimilarea actelor administrative şi introducerea în sfera instanţelor de contencios administrativ şi a litigiilor care vizează contractele administrative.

N-aş vrea să dezvolt această chestiune doar dacă apar semne de întrebare din rândul colegilor parlamentari.

Apoi, un alt element de asemenea care reprezintă o noutate în legislaţia românească o reprezintă rezolvarea problemei excepţiilor de legalitate. La ora actuală, noi vorbim doar metaforic, pur teoretic despre posibilitatea invocării unei excepţii de ilegalitate.

Deci, ca să decodific: două persoane fizice se judecă într-un proces civil. Una dintre părţi spune: "Eu îmi întemeiez pretenţiile mele pe instrucţiunea ministrului cutare, a ministerului cutare sau pe hotărârea Guvernului nu ştiu care. Adversarul său, dacă apreciază că actul administrativ invocat de partea respectivă este contrar unei legi sau este contrar Constituţiei, poate să spună - şi la ora actuală, teoretic, dar atâta vreme cât nu avem un text expres, instituţia aproape că nu funcţionează - el poate să se apere în felul următor: "Da. Vă întemeiaţi dreptul pe acest act administrativ, numai că din punctul nostru de vedere acest act administrativ este contrar legii cu privire la, să zicem, societăţile comerciale, este contrar art.100 nu ştiu cât din Constituţie, cel referitor la economia şi la finanţele publice, art.135."

Ce se întâmplă în această ipoteză? Păi, nu prea ştim la ora actuală. Cam câte instanţe, atâtea proceduri. Legea lămureşte această chestiune, proiectul pe care am onoarea să-l propun domniilor voastre. Şi anume, instanţa civilă suspendă cauza civilă şi sesizează instanţa de contencios administrativ care, într-o procedură de urgenţă, se pronunţă asupra legalităţii actului administrativ în cauză. Se întoarce şi, în funcţie de soluţia instanţei de contencios administrativ, se dă o soluţie în instanţa civilă.

Desigur că sunt soluţii în proiectul de lege prin care se aplică principii constituţionale. Mă refer numai la un aspect. În Constituţie, în urma revizuirii, noi am prins soluţia după care persoana care se consideră vătămată prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţă, se poate adresa instanţei de contencios administrativ pentru a-i repara paguba cauzată prin ordonanţă şi, desigur, că o lege trebuie să vină să reglementeze această procedură.

Cam acestea sunt elementele de forţă ale proiectului de lege.

Vă mulţumesc pentru răbdarea dumneavoastră.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc, domnule profesor!

Raportul Comisiei juridice va fi prezentat de către domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică a fost sesizată cu propunerea legislativă privind Legea contenciosului administrativ, propunere iniţiată de domnul senator Antonie Iorgovan.

Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată. Competenţa decizională în cazul acestei propuneri legislative aparţine Senatului.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă cu unele observaţii şi propuneri, conform avizului anexat.

Prin punctul de vedere transmis de către Guvern, acesta formulează unele observaţii şi propuneri asupra iniţiativei legislative, menţionând că în prezent are în lucru un proiect de lege privind contenciosul administrativ ce urmează a fi înaintat Parlamentului spre dezbatere. De asemenea, mai precizează că la dezbaterea acelui proiect de lege, propunerile formulate în iniţiativa legislativă a domnului senator Iorgovan pot fi luate în discuţie.

Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a avizat favorabil propunerea legislativă a domnului senator Iorgovan. Propunerea propusă dezbaterii are ca obiect de reglementare activitatea de contencios administrativ într-o nouă concepţie care să asigure corelarea acesteia cu prevederile Constituţiei, propunând totodată abrogarea actualei reglementări privind contenciosul administrativ şi anume, Legea 29 din 1990.

Comisia a examinat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 23 septembrie 2004. La lucrările şedinţei au participat reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Administraţiei şi Internelor şi a fost prezent, desigur, şi iniţiatorul.

La comisie, s-au depus amendamente scrise de către domnii deputaţi Székely Ervin-Zoltan, Mocanu Alexandru, Ţibulcă Alexandru.

În urma examinării iniţiativei legislative, a amendamentelor depuse în scris, precum şi a celor formulate oral în timpul dezbaterii, membrii comisiei au hotărât cu unanimitate de voturi ca propunerea legislativă privind Legea contenciosului administrativ să fie supusă spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, cu amendamentele admise care sunt redate în anexa 1 la prezentul raport.

Amendamentele respinse sunt redate în anexa 2.

Din numărul total de 23 de membri ai Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au participat la şedinţă 17 deputaţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dacă dintre reprezentanţii grupurilor parlamentare doreşte cineva să intervină.

Poftiţi, domnule Bolcaş! Din partea Grupului parlamentar al P.R.M.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Un singur cuvânt de apreciere: în sfârşit, o lege făcută de un profesionist. După atâtea încercări penibile de amator pe care le-am votat până în prezent, în sfârşit, o lege serioasă. Aş avea rezerve cu privire la raportul comisiei care vorbeşte despre o concepţie total nouă asupra contenciosului administrativ; ceea ce este nou este coerenţa concepţiei şi ceea ce este foarte bun este păstrarea unei tradiţii a contenciosului românesc care n-a fost întreruptă în perioada interbelică, fostul 150 din procedura civilă, permiţând exercitarea pe cale incidentă a cenzurii actelor administrative şi s-a făcut bine o perioadă.

Şi în 1967 sau 1965 când a apărut prima lege, făcută de profesorul Drăgan, aceleaşi probleme principiale au fost puse la baza structurării contenciosului administrativ, iar legea din 2000 nu face decât să le copieze.

Ne aflăm în prezenţa unei structuri unitare, din punctul de vedere al concepţiei, a unei structuri bune, şi pe care - cu îngăduinţa dumneavoastră - o să încercăm să o perfecţionăm acum, pentru că trebuie avut în vedere un lucru care probabil iniţiatorului i-a scăpat.

Avem de-a face într-adevăr cu un soi de Codex al contenciosului, o reglementare de ansamblu, aşa de necesară în orice domeniu al dreptului nostru, care a devenit o mlaştină imposibilă de legi, ordonanţe ş.a.m.d.

Dar această lege se răsfrânge asupra a numai puţin de 124 de alte legi, care vizează dispoziţii speciale de contencios, reglementând, majoritatea dintre ele, termene şi condiţii de exercitare total anapoda. Cine s-a trezit cu un litigiu pe care nu putea să-l definească, l-a trimis la contencios.

Această unitate este scăpată de sub incidenţa acestui proiect de lege, şi cred că va trebui, măcar prin rectificarea unui articol, să i-o redăm. Desigur, vor fi şi observaţii punctuale şi vreau să vă asigur că vor fi constructive şi mai ales vreau să vă asigur că vor fi foarte scurte.

Sub aceste auspicii, grupul nostru parlamentar va vota pentru acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule deputat.

Domnul deputat Ştirbeţ, din partea Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, doresc să apreciez şi eu iniţiativa domnului senator Iorgovan.

Este un proiect de lege care nu numai că este necesar, dar este într-adevăr făcut la un nivel profesionist şi este adaptat, să spun, ultimelor cerinţe constituţionale şi reglementărilor europene în domeniu.

Am, însă, tot o nedumerire care ţine strict de procedură, şi mă refer la proiectul existent, pe care l-a amintit şi domnul senator Iorgovan, depus de guvern în anul 1999, care văd că - din punct de vedere procedural - a fost lăsat, şi nu s-a discutat cel puţin o dată cu acest proiect al domnului senator Iorgovan.

Repet, nu cred că este un proiect mai bun, dar procedural ar fi trebuit luat atât în discuţia Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cât şi Camerei, dacă nu înaintea proiectului iniţiat de domnul senator, cel puţin o dată cu acest proiect.

De altfel, din acest punct de vedere au fost unele observaţii şi ale Ministerului Justiţiei. Aş vrea să sesizez cu această ocazie şi inconsecvenţa - dacă doriţi - în derularea procesului legislativ, în propunerea şi susţinerea anumitor proiecte de lege din partea ministerului.

La fel, există o nedumerire cu privire la graba cu care adoptăm acest proiect: săptămâna trecută s-a discutat în comisie, într-un cadru restrâns; acum, în acest cadru, nu ştiu dacă putem să aducem într-adevăr toate observaţiile şi toate modificările care se impun cu această ocazie. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Dacă mai doreşte cineva să intervină?

Domnul profesor Neagu doreşte să dea un răspuns colegului nostru, domnul deputat Ştirbeţ.

Domnul Ion Neagu:

Aşa cum vă arătam, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, în adresa Guvernului se menţionează că în lucru se află un proiect de lege în perspectivă, şi am înţeles, logic şi implicit, că proiectul existent de vreo 5 ani, în perspectiva adoptării de către Parlament, a fost absolut logic retras, din moment ce spui că am în lucru, în timp ce un alt proiect avansat cu ani în urmă n-a căpătat girul Parlamentului.

De aceea, noi am socotit, vă spuneam, în mod logic, că şi-a retras... În însăşi adresă scrie, în adresa respectivă, şi am înţeles că este retras şi am discutat propunerea legislativă a colegului meu, pe care îl felicit de altfel, domnul Iorgovan, privind Legea contenciosului administrativ. Aceasta este explicaţia pentru care nu le-am luat în dezbatere împreună: adică vechiul proiect din '98 sau '99 (nu mai ţin minte exact) şi propunerea legislativă a colegului nostru. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule profesor Iorgovan, cred că nu mai doriţi să faceţi un comentariu. Eu - dacă nu v-aş fi prieten - aş fi uşor invidios pe calificativele pe care vi le-au dat colegii mei, dar mă asociez lor.

Trecem la dezbaterea textelor proiectului.

La titlul acestuia, dacă aveţi obiecţiuni? Comisia nu a formulat nici un fel de amendament. Nu.

Votat în unanimitate.

La art.1 pentru alin.1 n-au fost amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră? Nu.

Votat în unanimitate.

După alin.1, comisia propune, prin amendamentul nr.1, un alineat nou: îl aveţi la pag.3. Dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptat în unanimitate.

Actualul alin.2 va deveni 3, comisia propune reformularea acestuia. Îl găsiţi în formularea comisiei, la pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnule deputat Bolcaş, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu consider că formularea iniţiatorului este parţial mult mai bună decât a comisiei.

Împrejurarea că petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, trebuie să fie prevăzută expres, pentru că altfel el nu va putea participa la acest proces, care este în favoarea sa. Ceea ce reproşez textului iniţiatorului, pentru care mă pronunţ acum, este aceea că Avocatul Poporului nu se citează. Asta nu se poate. Este titularul acţiunii, petiţionarul devine un coreclamant forţat, dar Avocatul Poporului trebuie să rămână în cauză, pentru a-şi spune punctul de vedere, sau, dacă este posibil, faţă de alte prevederi ale textului de lege, chiar să renunţe la această acţiune. În orice caz, îl felicit pe iniţiator pentru că, în sfârşit, a dat de lucru acestei instituţii absolut inutile, a Avocatului Poporului.

Deci propunerea mea: păstrarea textului iniţiatorului: "Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate". Şi atunci Avocatul Poporului rămâne să fie citat în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Iorgovan, cu privire la propunerea colegului nostru, se citează sau nu se citează Avocatul Poporului?

Domnul Antonie Iorgovan:

Eu sunt tuşat de această... Acum rămâne de văzut ce a spus comisia.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu, dar la dumneavoastră, domnul Bolcaş propune să reveniţi asupra necitării Avocatului Poporului.

Comisia, textul iniţiatorului, fără "nu se citează", deci "se citează", sau textul dumneavoastră?

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

La textul din rubrica 2, a fost de faţă şi colegul meu, profesorul Iorgovan. Eu cred că nu este o greşeală să fie citat totuşi. Citarea este o înştiinţare despre data şi ziua în care are loc activitatea procesuală.

De aceea, cred - şi colegul meu Iorgovan nu are nimic împotrivă, cred că poate fi menţinută. Nu deranjează cu nimic. Sunt citate instituţii aflate mai sus în palierul - dacă vreţi - autorităţilor de stat. Fiind o înştiinţare, cred că poate fi citat. Adică, la comisie, textul din rubrica 2 l-am făcut împreună. A fost de acord şi iniţiatorul. Dacă vreţi acum să revenim la textul din rubrica întâi, eu cred că nu este nimic deosebit greşit. Aşa că, las la aprecierea - în primul rând - a colegului nostru, care a venit cu iniţiativa legislativă, şi bineînţeles plenul să decidă asupra acestei chestiuni.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule profesor Iorgovan, abia aştept să mergem cu o iniţiativă a Camerei Deputaţilor la Senat, să văd cum veţi reacţiona dumneavoastră faţă de iniţiativa noastră.

Supun votului dumneavoastră, presupun că există un accept mai larg, faţă de textul iniţiatorului, fără ultima menţiune, "iar Avocatul Poporului nu se citează".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Unanimitate.

S-a votat deci textul iniţial, la alin.2, care va deveni 3, fără menţiunea "Avocatul Poporului nu se citează".

Actualul alin.3 care va deveni 4, vă rog să-l lecturaţi în formularea comisiei, amendamentul nr.1, pag.4. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnule Bolcaş, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Un principiu al echipolenţei mă îndeamnă ca acest ultim alineat, ce l-am votat pentru Avocatul Poporului, să fie inclus şi în această situaţie, a Ministerului Public, de citare a persoanei vătămate. Aceasta este problema.

În ceea ce priveşte formularea din textul comisiei "acte administrative unilaterale individuale", păi actele administrative sunt de regulă unilaterale, dacă nu vorbim despre contracte administrative. Aşa că nu mi se pare juridică formularea.

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul, întâi, deci cu privire la prezenţa Avocatului Poporului şi cu privire la definirea exactă a actelor administrative.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mărturisesc că nu mă aşteptam ca iniţiativa noastră legislativă să stârnească atâta interes. Mulţumesc pentru aceasta.

Sunt două situaţii, domnule coleg: alin.4 acum vizează ipoteza actului administrativ unilateral, deci cel care produce efecte la nea Ion, la nea Vasile. Iar alineatul următor vizează ipoteza actelor administrative normative. Deci, am gândit implicarea Ministerului Public - pe de o parte - în litigiile care vizează drepturi şi obligaţii născute ...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Act individual, nu unilateral.

Domnul Antonie Iorgovan:

Ştiţi de ce, domnule coleg? Pentru că mai încolo, când dăm definiţia actului administrativ, spunem, după toată doctrina, că sunt actele care dau naştere, modifică strict drepturi şi obligaţii, punem un punct şi zicem: "se asimilează actelor administrative şi contractele". Şi tocmai pentru a face distincţie între contractul administrativ şi actul administrativ propriu-zis sau tradiţional, în unele locuri, unde este vorba numai de manifestarea unilaterală de voinţă, am spus că este unilaterală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De acord.

Domnul Antonie Iorgovan:

Vă mulţumesc respectuos.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia, care este opinia dumneavoastră?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Singura problemă pe care o susţin este citarea ...

Domnul Valer Dorneanu:

. " " a Avocatului Poporului.

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Da, prin simetrie, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, aşa cum arăta şi colegul meu, domnul Bolcaş, citarea este un act de încunoştinţare, făcut vizavi de toţi justiţiabilii "lato senso" înţelegând. Ca atare, şi de data aceasta să-şi găsească locul în reglementare.

O a doua chestiune, aceea legată de acte administrative unilaterale şi individuale. Din explicaţia profesorului Iorgovan, înţelegeam că vrea să facă o departajare între sursele de la care provine manifestarea de voinţă, în sens juridic, numai dacă explicaţia avansată de domnia sa o acceptăm. Deci, rămâne să vedem dacă este bine să lăsăm sau să scoatem din text "individuale".

am înţeles că din explicaţia dată de domnul coleg Bolcaş ar fi situaţii, e drept, izolate, în care n-ar fi vorba de manifestări de voinţă unilaterale individuale, ci ele ar proveni din partea unor subiecţi, cu o altă, să zic, constituţie organizatorică, dacă vreţi. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Supun, în aceste condiţii, amendamentul nr.4, votului dumneavoastră, cu propunerea care s-a făcut, de a se adăuga textul deja dobândit cauzei, cum spunem noi, din finalul alin.2: "Petiţionarul dobândeşte de drept calitatea de reclamant, urmând a fi citat în această calitate".

Dacă sunteţi de acord cu amendamentul nr.4, astfel completat? Mulţumesc.

Dacă sunt voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4 actual, care devine 5. Nu sunt amendamente de la comisie. Dacă aveţi dumneavoastră?

Votat textul iniţial.

La alin.5 urmăriţi amendamentul nr.6 al comisiei.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cred că noi ne-am bătut prea mult cu texte privind autonomii şi colectivităţi şi am rămas fascinat de nişte termeni care se folosesc acolo, mai mult sau mai puţin în sens propriu.

Aici iniţiatorul nu a vorbit, dar comisia a stabilit că pot fi introduse şi grupuri de persoane fizice. Este în afara oricărei noţiuni juridice ideea de "grupuri de persoane fizice".

Sigur că aici se vorbeşte despre persoane care nu dobândesc prin constituirea lor personalitate juridică. Sunt de fapt nişte persoane care întâmplător, într-o conjunctură, au nişte interese comune, dar nu le putem defini într-un act legislativ "grupuri de persoane".

În aceste condiţii, eu v-aş propune să ne referim aici la situaţia coreclamanţilor sau cointervenienţilor, este vorba de pluralitatea de participare, care este foarte bine prevăzută în procedura civilă.

Deci, eu sunt de părere că ar fi bine să păstrăm textul iniţiatorului. Ideea de "grupuri de persoane" este absolut nejuridică.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Iorgovan.

Staţi, puţin, că şi domnul Ştirbeţ doreşte să ia cuvântul.

Domnule profesor, mai aşteptaţi, că şi domnul deputat Ştirbeţ doreşte să intervină.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

Pe aceeaşi idee a domnului Bolcaş, eu cred că acest alineat ar trebui eliminat. Toată procedura civilă administrativă se bazează pe ideea de persoană, şi subiectele care s-au introdus aici, s-a introdus de fapt Avocatul Poporului. Nu cred că putem spune că, în vederea apărării unui interes public, acţiunile în contencios pot fi introduse în numele unui "grup de persoane". În primul rând, această denumire de grup nu este definită sub nici o formă în textul legii. Pot fi două, pot fi trei, pot fi şapte. Nu cred că 7, 10, 2 reprezintă un interes public.

Mai mult, interesul public este reprezentat de comunităţile locale sau comunităţile constituite potrivit legii în unităţi administrative care au reprezentare şi au, chiar în textul acestei legi de contencios administrativ, posibilitatea să sesizeze şi să se constituie în parte a procesului de contencios administrativ.

Din acest motiv, cred că nu este necesară introducerea acestui alineat, şi eu propun eliminarea lui din textul legii. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, vă rog să vă pronunţaţi dacă procedura civilă nu răspunde într-un fel unei eventuale asemenea nevoi, pentru a nu intra în interpretări destul de largi cu grupurile de persoane.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Vă mărturisesc, ieri am discutat la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi o propunere legislativă care a plecat de aici, de la colegii deputaţi. Este o propunere legislativă cu privire la contravenţie. Deci, să modificăm Ordonanţa nr.2. Se sugera să scriem, în legătură cu termenul, cum curge termenul de 48 de ore, să precizăm că acest termen curge numai pe zile lucrătoare.

Dar, la sfârşitul Legii contravenţiilor, există un text după care această lege se completează cu procedura civilă. În final, ştiţi ce s-a decis în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi? Să scriem în propunerea legislativă textele din procedura civilă. Într-un fel, eu am vrut să spun că este un act normativ care se aplică direct şi, mă rog, conexiunile sunt în portofoliul profesioniştilor.

Dar problema este rezolvată. Nu se întâmplă absolut nimic dacă cade acest text. Deci, nu stă legea în el.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Antonie Iorgovan:

Avem dreptul comun la sfârşit, că facem trimiteri la Codul de procedură civilă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Supun votului dumneavoastră eliminarea alin.6.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.6, care va rămâne cu aceeaşi numerotare, ca urmare a eliminării alineatului următor, vă rog să-l citiţi în formularea comisiei, la pag.7.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Formularea comisiei mi se pare deficitară, cu tot respectul pentru colegii mei. Este o terminologie care nu se foloseşte în nici un act administrativ. "În plus, însă, instanţa din oficiu sau la cerere poate introduce..." Nu există "în plus, însă" pentru o instanţă. Ar fi trebuit după virgulă să începem cu sfârşitul: "pentru situaţiile prevăzute la alin.5 şi 6, instanţa poate introduce..." Şi cu asta am rezolvat problema, fără "în plus, însă".

Domnul Valer Dorneanu:

Rog iniţiatorul sau comisia să prezinte colegilor noştri textul, în formula în care doriţi să-l votăm.

Spre deosebire de Comisia pentru apărare, aici... Nu daţi limba română Comisiei pentru apărare, vă rog eu frumos!

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Este corectă propunerea colegului nostru, domnul Bolcaş. Simplificăm textul şi scoatem sintagma "în plus". Cred că nu a fost în momentul acela de faţă domnul profesor Cazimir Ştefan, că imediat ne taxa. Spunea să băgăm în buzunar virgula sau sintagma respectivă. Şi mie mi se pare, pentru claritatea şi preciziunea, acurateţea textului, să scoatem "în plus" şi să inversăm ...

Domnul Valer Dorneanu:

"pentru situaţiile prevăzute ..."

Domnul Ion Neagu:

Sigur că da.

Domnul Antonie Iorgovan:

Mulţumesc, domnule Bolcaş.

Domnul Ion Neagu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră alin.6, în formularea următoare: "Pentru situaţiile prevăzute de alin.5 şi 6, participarea în instanţă a reprezentantului este obligatorie"

Domnul Antonie Iorgovan:

Şi punem punct după "obligatorie".

Domnul Valer Dorneanu:

Şi restul, nu mai vine nimic?

Domnul Antonie Iorgovan:

Nu, punem punct şi începem: "Pentru situaţiile prevăzute ...

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, "participarea în instanţă a reprezentantului Ministerului Public este obligatorie. Pentru situaţiile prevăzute de alin.5, instanţa din oficiu sau la cerere poate introduce în cauză organismele sociale".

Supun votului textul alin.6 în această formulare.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.7. Urmăriţi amendamentul comisiei, care este numerotat 8. Dacă aveţi obiecţiuni la amendament?

Admis amendamentul comisiei cu privire la alin. nr.7 din acest articol.

La alin.8, dacă aveţi obiecţiuni la amendamentul comisiei, numerotat 9.

Admis amendamentul comisiei de la pag.7. Alin.8 va rămâne 8, dar în formularea din amendamentul comisiei, introducându-se sintagma "ale Guvernului".

Tot la pag.7 aveţi un alineat nou, numerotat de către comisie 10. El va deveni însă 9. Dacă aveţi obiecţiuni la el?

Admis amendamentul.

La art.2 alin.1 preambul, comisia nu a avut amendamente. Dacă aveţi dumneavoastră?

Dacă aveţi obiecţiuni la preambulul alin.1 din art.2. Nu.

Votat în formularea iniţiatorului.

La lit.a) şi b) de la alin.1, textul este nemodificat. Dacă veţi dumneavoastră obiecţiuni?

Votat textul iniţial.

La lit.c), urmăriţi amendamentul nr.2 al comisiei, de la pag.9.

Domnul deputat Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Tot formularea iniţiatorului este mai bună: "sunt asimilate actelor administrative şi contractele administrative". Termenul folosit de comisie este general, şi ar însemna că toate contractele administrative totdeauna le vom asimila actelor administrative, ceea ce este fals.

În sensul prezentei legi, da, pentru că ne limităm la cadrele aplicării Legii contenciosului. Sunt pentru păstrarea formulării iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Mare dreptate avea colegul meu Bolcaş, dacă se termina aici textul. Dar, am precizat, stimate coleg, că numai acelea care au ca obiect - treceţi pag.10 şi veţi vedea că nu toate -, şi anume, numai "punerea în valoare a bunurilor proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice şi achiziţiile publice". O oră am discutat aici şi am căzut de acord că atunci când este vorba de bogăţia ţării ş.a., să nu ajungem să ne judecăm undeva departe, aici.

Şi, de aceea, le-am asimilat numai pe acestea, adică, cele patru categorii. Cu alte cuvinte, nu orice contract este asimilat actelor administrative, numai cele patru vă rog să daţi foaia, pe pag.10. Vă mulţumesc. Altfel, observaţia era perfectă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Ştirbeţ.

Pe urmă vă dau cuvântul, domnule Bolcaş.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte,

N-am participat la discuţiile în comisie la acest articol. Aş vrea să spun, însă, că introducem aici calitatea de act administrativ a unui contract, indiferent că este încheiat de Administraţia Publică sau de unităţi administrative, pentru punerea în valoare, pentru prestări servicii sau achiziţii publice.

Vreau să vă spun că de fapt contractele administrative sunt cele enumerate aici, nu prea sunt altele. Mi se pare că introducem o a doua calitate a contractelor, indiferent că, repet, sunt încheiate de unităţi administrative sau de autorităţi publice, introducem şi calitatea de act administrativ al unui contract civil, nu?

Nu este reglementată nicăieri şi nici în prezenta lege această dublă calitate. Cred că s-ar crea confuzii, introducând această situaţie de asimilare a actelor administrative a contractelor încheiate de autorităţile publice, chiar pentru aceste activităţi, să spun, sau pentru punerea în valoare, pentru executarea lucrărilor de interes public, prestări de servicii şi achiziţii publice.

Cred că excedem întregii reglementări sau întregii situaţii de drept a teoriei contractelor civile, şi din nou propun să eliminăm această parte a alin.c), anume "sunt asimilate" şi să rămână "contract civil". Nu este justificat ...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu se elimină în tot textul, se elimină doar sintagma "contractul administrativ".

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Nu, să eliminăm "sunt asimilate" tot. Să rămână numai prima parte. De ce? Sigur că un contract administrativ se încheie în baza unui act administrativ.

Deci, nu cred că trebuie să le asimilăm; contractul rămâne contract. Eu închei un contract, autoritate publică, pentru achiziţii de bunuri. Este un contract civil. Nu pot să-l categorisesc ca act administrativ, pentru că s-ar supune altui regim şi partea contractuală civilă care rămâne doar civilă, nu şi administrativă, ar trebui să se supună unor reguli noi de procedură, inclusiv contencios şi de atacare a actului şi aşa mai departe.

Eu cred că este cuprins în sfera actului administrativ actul prin care se hotărăşte încheierea contractului, că un contract administrativ se încheie în baza unei hotărâri de consiliu, local sau judeţean sau Guvern şi aşa mai departe, hotărâri sau decizii care sunt ale autorităţilor publice.

Ca urmare, acestea sunt acte administrative şi nu cred că este cazul să extindem sfera actelor administrative la contracte.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu cred că toată lumea are dreptate, dar trebuie să hotărâm aici.

În primul rând, distinsului coleg, domnul Ştirbeţ, vreau să-i răspund că problema pe care a pus-o dânsul este o problemă de mare generalitate şi ţine de filozofia acestui proiect de lege.

Este foarte important să asimilăm anumite contracte administrative cu actele administrative, pentru ca prin aceasta să le putem supune controlului şi a contenciosului, pentru că aici contenciosul nu devine exclusivist.

Şi, în aceste condiţii, de câte ori se asigură o cale de atac, de cenzură în plus, este o garanţie în plus a respectării legalităţii.

Problema pe care a ridicat-o domnul profesor Neagu nu se referă la ceea ce am susţinut eu. Aici avem două delimitări: o delimitare a cuprinderii şi în textul iniţiatorului aceleaşi patru contracte erau enumerate ca şi în textul comisiei. Din acest punct de vedere, sunt de acord, este foarte bine! Dar, aceste patru contracte le asimilăm - şi aici este vorba de o acţiune temporală, dacă vreţi - le asimilăm actelor administrative numai în sensul prezentei legi, numai în condiţiile acestei legi, aceste patru contracte. Şi sunt de acord cu dânsul, dar numai în condiţiile prezentei legi, pentru că aşa le permitem să-şi producă şi efectele civile, sub imperiul altor dispoziţii legale, inclusiv a Codului Civil.

Deci, sunt pentru textul iniţiatorului.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu. Alegeţi între introducerea unei noţiuni din doctrină, care este uşor contestată, cu necesitatea ca într-un act normativ să existe mai multă rigoare, care să elimine orice interpretare.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte, aş vrea mai întâi să fac o precizare: să nu creadă cumva cineva din această sală că noi confundăm actele administrative cu contractele. Şi nu intrăm în teoria contractului şi a actelor administrative, pentru că ne-ar trebui multă vreme. S-a dorit un singur lucru şi este o chestiune discutată şi în doctrina europeană, nu este o poveste care a apărut la comisie, că a vrut Neagu sau nu ştiu cine... Ne-a invocat iniţiatorul doctrina în materie, am opinat pentru această variantă din dorinţa de a da o ocrotire dublă, specială, unor valori. Nu cumva să se creadă că noi confundăm contractele cu actele administrative. Vai de mine!

De aceea, zic eu, că nu era inutilă această precizare din lege. Că am putea să formulăm cumva altfel, eu n-am nimic împotrivă! Totdeauna manifest flexibilitate vizavi de lucrurile care vin în perfectarea unui text de lege şi asimilarea lui în mai bune condiţii, care exclud de plano a priori contradicţiile.

Deci, dacă cumva credeţi, domnule iniţiator şi stimaţi colegi, altfel, oameni cu state vechi în meserie, că trebuie să mai cizelăm textul, eu n-am nimic împotrivă. Vreau să subliniem, însă, că textul este făcut în perfectă cunoştinţă de cauză. Să nu planeze, cumva, Doamne fereşte!, asupra comisiei, faptul că facem nişte elementare confuzii. Nu! Discuţia a fost purtată, în doctrina franceză, spre pildă, a fost agreată această idee, ca să nu continui şi cu alte exemple din ceea ce spune colegul nostru Iorgovan. Când am dezbătut o oră şi jumătate sau două această chestiune, numai.

Conchid, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, dacă socotiţi că această formulare poate fi înlocuită cu una mai bună, n-am nimic împotrivă!

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule profesor Iorgovan, având în vedere că disputa se desfăşoară în domeniul dreptului public, care este "grădina" dumneavoastră, faceţi o propunere constructivă.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte, cu acordul domnului coleg Neagu, ca să depăşim această fază, pentru că, mă rog, este şi Senatul, nu vreau să presez Camera Deputaţilor, unde trebuie să ajung fiind în birou: "Sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi", şi luăm conjuncţia "şi contractele încheiate de autorităţi" şi textul curge în continuare.

Domnul Valer Dorneanu:

Comisia îşi însuşeşte această propunere. Eu, oricum, vă supun votului dumneavoastră lit. c) în formularea rezultată din propunerea iniţiatorului, făcută aici în faţa dumneavoastră.

Domnule Ştirbeţ, nu sunteţi de acord? Eu sunt de-a dreptul captivat de frumuseţea discuţiilor de aici, dar mă întreb de ce n-au fost ele desăvârşite acolo, în prezenţa celor care fac acum aici discuţiile acestea.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Domnule preşedinte, nu vreau să provoc discuţii inutile, dar din punct de vedere practic este imposibil să lăsăm un contract administrativ, indiferent la ce nivel de autoritate este încheiat, să-l asimilăm unui act administrativ.

Repet: orice contract administrativ al unei autorităţi publice se încheie în baza unui act administrativ. Acest act administrativ are regimul juridic al contenciosului administrativ şi nu putem asimila un contract unui act administrativ. Contractul este civil între două părţi, care nu produce efecte decât între părţi. Nu e un act administrativ care are alt regim juridic.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Domnul profesor Iorgovan, iniţiatorul acestui proiect ne propune următoarea soluţie la litera c). După sintagma "modificând sau stingând raporturi juridice" să punem punct şi virgulă şi în continuarea să spunem aşa: "Sunt asimilate actelor administrative, în sensul prezentei legi, şi contractele încheiate de autorităţile publice care au ca obiect..." şi rămân enumerările.

Comisia este de acord? Supun votului dumneavoastră acest text.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Cu un vot împotrivă, majoritatea celorlalţi colegi pentru, s-a votat litera c) în această formulare.

Domnul Marcu Tudor (din sală):

Mă mândresc că am aşa colegi!

Domnul Valer Dorneanu:

Mândriţi-vă, stimate coleg, de distinsul dumneavoastră coleg de bancă, dar eu aş ruga pe toţi colegii mei să nu se lase furaţi şi antrenaţi de discuţiile acestea frumoase şi elegante şi să le aducă din comisie aici, în plen. Încercaţi să fiţi mai pragmatici, cum spune Comisia de apărare... Protestaţi? Procedură, vă rog.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Am o rugăminte, domnule preşedinte. Să nu mai invocaţi discuţiile purtate la comisie, că s-ar putea să spun de ce nu am participat atunci.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Consideraţi că mi-aţi spus mie atunci de ce n-aţi participat. Dar mă refeream şi la alţi colegi, că dumneavoastră, în calitatea de şef de grup nu trebuie să participaţi întotdeauna, când nu vreţi!

La litera f), urmăriţi pagina 11. Dacă sunteţi de acord cu textul comisiei? Nu sunt obiecţiuni. Votată litera f) în formularea comisiei.

După litera f) comisia propune două litere noi: g) şi h). Dacă aveţi obiecţiuni? Litera g) adoptată în unanimitate.

La h) are o obiecţiune domnul Bolcaş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Definirea refuzului nejustificat de a soluţiona o cerere ca fiind nesoluţionarea unei cereri privind un drept sau un interes legitim naşte confuzii. Înseamnă că ne aflăm în aceeaşi ipoteză prevăzută la litera g): "nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri". Cred că o definiţie mai simplă şi mai directă ar fi refuzul nejustificat de soluţionare a unei cereri, exprimarea expresă de voinţă de a nu rezolva cererea. Pentru că aceasta deosebeşte refuzul de nesoluţionare: faptul că în mod expres şi explicit cineva mi-a spus: "Nu ţi-o rezolv!".

Dacă o las în sertar şi stă este nesoluţionare, dacă îţi spun sau îţi comunic: "Nu ţi-o rezolv!", n-are importanţă motivul, că o trimit la preşedintele Camerei Deputaţilor, că o trimit în altă parte, acesta este deja refuz.

Deci, la formularea propusă v-aş ruga să-i găsiţi îmbunătăţiri. Exprimarea explicită a voinţei de a nu rezolva cererea.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat, nu vă las să plecaţi de acolo. Vă rog să rămâneţi aici şi să nu mai faceţi reflecţii ştiinţifice, propuneţi textul ca un legislator, ca să ştiu ce supun votului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

De ce mă chinuiţi?

Deci, litera h) va deveni: "Refuzul nejustificat de a soluţiona o cerere - exprimarea explicită a voinţei de a nu rezolva cererea".

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Acum este foarte explicit.

Domnule profesor Neagu, este amendamentul comisiei. Acceptaţi formularea domnului Bolcaş? Iniţiatorul?

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Onorată Camera Deputaţilor, eu am venit la tribună şi la microfon doar pentru a înregistra în stenogramă ceea ce doresc să spun: colegul nostru, Lucian Bolcaş, dacă nu se ştie, trebuie să spun eu lucrul acesta, demonstrează că la origini este un foarte subtil cercetător în dreptul administrativ. Domnia sa şi-a început cariera la institutul de cercetări juridice, sigur, acum câţiva ani, nu foarte mulţi în urmă, când eram noi ceva mai tineri şi aveam mai mult păr...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor, dacă mai continuaţi aşa, o să înţeleg că aţi venit înţeles cu domnul Bolcaş aici în şedinţă.

Domnul Antonie Iorgovan:

Sunt de acord cu amendamentul şi vreau să spun că în teza mea de doctorat este citat la loc de cinste un studiu al domnului Bolcaş.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră litera h) în formularea făcută de către domnul deputat Bolcaş.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi jurişti, încă o dată vă rog să lăsăm demonstraţiile de frumuseţe şi să nu ajungem în situaţia de a nu mai avea cu cine vota şi să îi supărăm şi pe ceilalţi iniţiatori care aşteaptă rândul liniştiţi că mai au şi ei nişte acte normative.

Litera i). Dacă sunteţi de acord cu amendamentul comisiei de la pagina 12? Nu sunt obiecţiuni. Votat amendamentul comisiei.

Litera j), fosta literă h) de la iniţiator. Dacă aveţi obiecţiuni la varianta comisiei? Votată varianta comisiei.

Literele k) şi l) care reprezintă reaşezarea literelor i) şi h), urmăriţi pagina 13.

Domnul Bolcaş are o intervenţie.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Acum eu o să mă încurc în atâtea litere. Daţi-mi voie să spun că este vorba de k) al iniţiatorului: "Excesul de putere, exercitarea drepturilor de apreciere aparţinând ".."

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, staţi un pic! Vreţi dumneavoastră alt alfabet, dar deocamdată pe acesta îl avem!

Suntem la pagina 13, litera i) a iniţiatorului...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, acestea au trecut!

Domnul Valer Dorneanu:

La literele i) şi j) ale iniţiatorului comisia propune să rămână aceleaşi texte, însă marcate ca şi l). Dacă sunt obiecţiuni aici? Nu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La k) era obiecţiunea.

Comisia propune ca "exces de putere" să însemne...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu! Încă o dată! Suntem la pagina 13! Literele i) şi j)...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi aţi ajuns la k)!

Domnul Valer Dorneanu:

N-am ajuns la k)!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Să-mi spuneţi când ajungeţi!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă spun!

Literele i) şi j), marcate de către comisie k) şi l) rămân textele iniţiale.

Litera k) de la iniţiator, marcată m) la pagina 14 de către comisie, aici vă rog să vă pronunţaţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, încurcătura eu am produs-o. Este vorba de faptul că în comisie s-a adăugat: "prin încălcarea garanţiilor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor", spre deosebire de iniţiator care spune: "prin încălcarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale". Sunt două noţiuni constituţionale absolut diferite. Garanţiile drepturilor pot să fie ele înşile anumite legi.

Deci, textul iniţiatorului este mai bun! Nu trebuie să ne referim la garanţiile drepturilor, ci chiar la drepturi.

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, militaţi pentru textului iniţiatorului, chiar fără menţiunea finală "prevăzute de Constituţie sau de lege"?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Nu, cu menţiunea finală care este foarte bună "..

Domnul Valer Dorneanu:

Doriţi să se elimine doar termenul "garanţiilor"?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eliminarea "garanţiilor", pentru că ne aflăm în alt perimetru al instituţiilor constituţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu? Pagina 14 de la raport.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Suntem de acord cu ceea ce propune colegul nostru şi mă iertaţi că rămăsesem înapoi cu o pagină. Îmi împărtăşea nişte impresii colegul meu de bancă, în legătură cu o călătorie făcută în China.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun litera k) a iniţiatorului, m) a comisiei, în formularea comisiei, fără termenul "garanţiilor", deci "încălcarea drepturilor".

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Litera l) iniţiator, n) comisie. Dacă sunteţi de acord cu textul comisiei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Litera m) de la iniţiator, o) de la comisei. Dacă sunteţi de acord cu textul comisiei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Litera l) iniţiator, p) comisie. Dacă sunteţi de acord cu textul comisiei? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

După litera p) comisia propune trei litere noi, ca să termine tot alfabetul: r), s) şi ş). Dacă aveţi obiecţiuni? Nu sunt obiecţiuni. Votat în unanimitate.

Alineatul 2. Urmăriţi textul comisiei la pagina 16, de la amendamentul 2. Adoptat alin. 2 în formularea comisiei.

Articolul 3, urmăriţi amendamentul 3. La alin. 1, textul comisiei. Votat în unanimitate.

Alineatul 2, textul comisiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

La art. 3, "tutela administrativă". În primul rând o observaţie de ordin general: sunt patru categorii de subiecţi care pot introduce acţiuni în contencios în condiţii speciale. Două sunt grupate sub capitolul "tutela administrativă". Este vorba de prefect şi de preşedintele ANFP, iar două, care sunt Parchetul şi Avocatul Poporului, nu se bucură de acelaşi privilegiu de grupare. Este de meditat pentru sistematizarea actului. Nu este o observaţie pe text!

Acum, ce se întâmplă? Textul alin. 1 contravine legii tehnicii legislative. Pentru că în condiţiile în care spunem: "prefectul poate ataca în condiţiile stabilite de Legea administraţiei publice locale", trebuie să indicăm şi textul care stabileşte aceste condiţii. O dată!

Şi, dintr-o dată, dacă spunem: "în condiţiile stabilite de Legea administraţiei publice locale", slăbim valoarea deosebită a acestui act.

Nu noi ne supunem, Legea contenciosului, unei legi speciale, ci legea specială va fi cârmuită de către această lege a contenciosului, pentru o unitate de reglementare. Şi atunci propun să eliminăm "în condiţiile stabilite de Legea administraţiei publice locale". Nu mă interesează, prefectul poate ataca! Procedura pentru prefect aici am prevăzut-o, nu acolo! Nu mă interesează!

Domnul Valer Dorneanu:

Critica colegului nostru vizează şi textul iniţiatorului şi al comisiei. Vă întreb pe rând.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Eliminare în condiţiile stabilite!

Domnul Valer Dorneanu:

L-aş ruga pe domnul deputat Bădoiu să îl informeze şi pe domnul deputat Bolcaş cu privire la rezultatele acţiunii dumneavoastră, ca după aceea eu să-l informez pe domnul Bolcaş despre textele pe care le-am votat în timp ce dumneavoastră îi povestiţi lucrurile acestea, ca să fie dezbaterea mai fluentă.

Domnule Iorgovan, poftiţi.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Este foarte greu să aşezi o instituţie în dreptul comun, în condiţiile în care sunt foarte multe reglementări speciale care au deja soluţii în această materie. Este clar că Legea contenciosului administrativ trebuie să fie dreptul comun şi pentru acţiunile prefectului. Este clar că şi prefectul trebuie să fie guvernat de procedura din această lege şi nu din legile speciale.

Motiv pentru care textul ar trebui - şi îi mulţumesc domnului Bolcaş - să fie următorul: "Prefectul poate ataca, în termenul prevăzut de art. 11 din această lege". Mai departe: "...în faţa instanţei de contencios administrativ"... şi textul curge.

Şi, în final, noi spunem: "orice dispoziţii contrare se abrogă". Deci, în momentul în care intră această lege în vigoare, dispar dispoziţiile cu privire la termene din alte legi, cum este Legea nr. 215, dar este şi Legea prefectului.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu scrie în proiect!

Domnul Antonie Iorgovan:

Nu, dar lămurim acum!

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule profesor Neagu, de acord?

Domnul Ion Neagu:

Da.

Domnul Valer Dorneanu:

Supun votului dumneavoastră textul alin. 1 în următoarea formulare: "Prefectul poate ataca în termenul prevăzut de art. 11 din prezenta lege" şi în continuare: "în faţa instanţei de contencios administrativ"... De acord, da?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatul 2, textul comisiei. Dacă aveţi obiecţiuni?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Aici am o obiecţiune în legătură cu textul iniţiatorului, păstrat de comisie: "Preşedintele ANFP". Iertaţi-mă, preşedintele ANFP nu este subiect de drept aici. Atribuţia de a ataca în contencios, conform statutului funcţionarului public, revine ANFP-ului, deci nu preşedintele. Că preşedintele reprezintă ANFP-ul, se poate, dar nu este preşedintele. ANFP!

Domnul Valer Dorneanu:

Iniţiatorul? De acord.

Deci, textul comisiei, fără "preşedinte", ci "Agenţia Naţională a Funcţionarilor" şi în continuare curge textul.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La alin. 3 comisia nu a avut obiecţiuni. Adoptat textul iniţiatorului.

La art. 4 urmăriţi amendamentul 4. Dacă sunt obiecţiuni la el? Nu sunt. Adoptat amendamentul 4, cu privire la toate alineatele acestea.

La art. 5 urmăriţi amendamentul 5. Dacă sunt obiecţiuni la vreunul din alineate, în formularea comisiei? Admis amendamentul 5, votat art. 5 în formularea comisiei.

Articolul 6, urmăriţi amendamentul 6, pagina 20. Admis amendamentul, modificat art. 6.

Articolul 7, urmăriţi amendamentul 7. Admis amendamentul comisiei...

La alin. 1 de la art. 7 domnul Bolcaş are o intervenţie. Mulţumesc, că am sărit peste două texte.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mai multe nu m-a lăsat inima să sar!

Textul pe care-l am în faţă spune: "înainte de a se adresa instanţei etc.... poate solicita autorităţii publice emitente în termen de 3 zile". Problemă! "Poate" sau "este obligat"?! Dacă introduc "poate", procedura prealabilă...

Domnul Valer Dorneanu:

Păi citiţi textul comisiei, domnule Bolcaş!

Citiţi textul comisiei! Comisia spune "trebuie să solicite".

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă cer scuze, am dispărut!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu, nu dispăreţi de tot, dar veniţi mai rar!

Votat textul comisiei la art. 7.

Articolul 8. Urmăriţi amendamentul comisiei, începe la pagina 24. Nu sunt obiecţiuni. Adoptat amendamentul 8 cu privire la art. 8, care va avea alcătuirea propusă de comisie.

La art. 9, urmăriţi amendamentul 9 al comisiei, de la pagina 26. Adoptat amendamentul 9, art. 9 va avea alcătuirea propusă de comisie.

La art. 10, urmăriţi amendamentul 10, pagina 28. Nu sunt obiecţiuni la amendament. Articolul 10 va avea alcătuirea propusă de comisie.

La art. 11, urmăriţi amendamentul 11 al comisiei; începe la pagina 30. Admis amendamentul, modificat art. 11, în mod corespunzător.

Articolul 12, urmăriţi amendamentul 12, la pagina 33 începe. Admis amendamentul, modificat art. 12, potrivit propunerii comisiei.

Articolul 13, urmăriţi amendamentul 13. Începe la pagina 34. Admis amendamentul, modificat textul, potrivit propunerii comisiei.

Articolul 14, urmăriţi amendamentul comisiei care începe la pagina 36. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul 14, art. 14 se modifică în mod corespunzător.

Articolul 15, urmăriţi amendamentul 15, începe la pagina 38. Admis amendamentul, modificat art. 15 în mod corespunzător.

Articolul 16, urmăriţi amendamentul 16, începe la pagina 40. Admis amendamentul, modificat art. 16.

Articolul 17, urmăriţi amendamentul 17, pagina 41. Admis amendamentul, modificat art. 17.

Articolul 18, amendamentul 18. Nu sunt obiecţiuni. Admis amendamentul, modificat textul.

Articolul 19, urmăriţi amendamentul 19, pagina 43. Admis amendamentul, modificat corespunzător textul.

Articolul 20 - "Recursul", amendamentul 20. Admis textul în formularea comisiei.

La art. 21 comisia propune prin amendamentul 21 eliminarea textului. Admis, eliminat textul.

Articolul 22, care va deveni 21, ca urmare a eliminării celuilalt, urmăriţi amendamentul 22. Care 21? Vă rog! Cel eliminat sau cel rezultat? "Cu titlu executor", acolo am ajuns!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cu "titlul executoriu" am altceva, dar acum o să mă refer la cel eliminat, cu "în situaţii deosebite, recursuri". Voi vorbi puţin mai mult, cer scuze colegilor.

Domnul Valer Dorneanu:

Aoleu, mă speriaţi!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog să păstraţi textul, pentru că este foarte bun! Este o situaţie excepţională, care trebuie să existe. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

M-aţi liniştit şi aţi dat o dovadă de maximă sinteză.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi acum, să vă dau şi argumentul. Există şi în materia procedurii civile situaţii excepţionale, când hotărâri supuse recursului sunt suspendate de drept. Deci, instituţia situaţiilor excepţionale există în sistemul dreptului nostru, iar ceea ce a enumerat iniţiatorul sunt într-adevăr situaţii excepţionale.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule preşedinte,

Dumneavoastră aţi propus eliminarea, vă rog să răspundeţi. Să rămână textul. Comisia îşi revizuieşte punctul de vedere şi propune păstrarea textului iniţiatorului.

Dacă sunteţi de acord cu textul iniţiatorului?

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. 22, urmăriţi amendamentul nr. 22 - "titlurile executorii".

Admis amendamentul, votat textul comisiei.

Art. 23, urmăriţi amendamentul nr. 23.

La care sunteţi, domnule Bolcaş?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Cu titlurile executorii.

Domnul Valer Dorneanu:

Dumneavoastră, tot cu un punct înapoi veniţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Iertaţi-mă, ştiţi, bătrânii, totdeauna, au un pas în urmă, în ceea ce priveşte ritmul, am simţit şi în viaţă chestia asta.

Deci, "titlurile executorii". Aici s-a trecut peste o instituţie a procedurii civile care e aplicabilă în materie, şi anume, "investirea cu formulă executorie", pentru că nu hotărârile pur şi simplu, care sunt definitive şi irevocabile, sunt titluri executorii, ci numai aceste hotărâri care sunt investite cu titlu executoriu.

Deci, formularea trebuie să cuprindă şi această idee a "investirii".

Domnul Valer Dorneanu:

Critica dumneavoastră şi propunerea dumneavoastră vizează atât formularea iniţiatorului, cât şi cea a comisiei.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Hotărârile judecătoreşti irevocabile pentru care s-au admis acţiunile formulate potrivit dispoziţiei, dar nu numai prin care s-au admis, că se pot respinge şi să fie vorba de nişte despăgubiri sau nişte cheltuieli de judecată ce trebuie executate de partea în favoarea căreia s-a respins acţiunea.

Deci: "Hotărârile judecătoreşti irevocabile în materia contenciosului, investite cu formulă executorie, constituie titlu executoriu".

Domnul Valer Dorneanu:

Deci, aţi sintetizat cu textul pe care îl propuneţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Da, exact. Nu numai pentru care s-au admis, şi respingerea se pune în executare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul profesor Neagu.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

De data aceasta, nu mai sunt de acord cu colegul meu, pentru că sunt numeroase situaţii când pentru operativitatea executării este exclusă investirea. Nu numai la aceasta este posibil, cunoaştem şi alte situaţii în care e posibilă executarea fără investire...

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Da, în penal!

Domnul Ion Neagu:

Domnule Bolcaş, de data aceasta, nu numai în penal, îmi pare foarte rău, şi în civil! Şi vă dau şi exemple!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Daţi!

Domnul Ion Neagu:

Deci, domnule preşedinte, nu sunt de acord.

De pildă, domnule Bolcaş, e posibil ca un contract de asistenţă juridică - şi nu e o hotărâre, cum bine ştiţi - să fie un titlu executor, cine îl investeşte?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Instanţa!

Domnul Ion Neagu:

Îmi pare foarte rău!

Deci, domnule preşedinte, sunt "n" exemple, de data aceasta nu suntem de acord. Şi îngăduiţi-mi să simplific expunerea argumentelor ştiinţifice, numai pentru operativitatea şedinţei. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule profesor.

(Domnul Lucian Augustin Bolcaş doreşte din nou să intervină.) Depuneţi concluzii scrise împotriva părerii domnului preşedinte, domnule Bolcaş!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Desfiinţaţi procedura civilă!

Domnul Valer Dorneanu:

Aştept concluzii scrise! La acest text!

Eu, deocamdată, îl supun votului, în formularea comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Solidaritate!

Voci din partea Grupului parlamentar al PRM:

Păi, dumneavoastră nu sunteţi solidari?

Domnul Valer Dorneanu:

Cu 7 voturi împotrivă, majoritatea pentru, s-a adoptat textul comisiei de la art. 22, care va fi renumerotat în art. 21.

Art. 23 amendamentul nr. 23.

Admis amendamentul, modificat art. 23 potrivit formulării comisiei şi renumerotării sale, deci, devine art. 22.

Art. 24, urmăriţi amendamentul nr. 24.

Admis, modificat art. 24 şi renumerotat în art. 23.

La art. 25, urmăriţi amendamentul nr. 25, îl găsiţi la pag. 50.

Amendamentul nr. 25 este admis, neavând obiecţii, modificat textul, potrivit propunerii comisiei.

Art. 26 amendamentul nr. 26, pag. 51.

Admis amendamentul, modificat articolul.

La art. 27, comisia nu are nici un fel de obiecţiuni, dacă aveţi dumneavoastră?

Adoptat textul iniţial.

Art. 28, urmăriţi amendamentul nr. 28.

Admis amendamentul, modificat şi renumerotat acest articol.

Art. 29, urmăriţi amendamentul nr. 29, pag. 53.

Admis amendamentul, modificat...

Domnule Bolcaş? Şi eu, care speram că nu urmăriţi aşa de repede textele, de aceea am accelerat ritmul.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule preşedinte,

Cred că Senatul o să depună concluzii scrise la ce am făcut noi aici.

Aş dori ca la art. 29 corelarea terminologică să fie puţin mai lărgită. "Ori de câte ori într-o lege specială se face trimitere la Legea nr. 29/1990 privind contenciosul administrativ trimiterea se va socoti făcută la dispoziţiile corespunzătoare din legea de faţă." M-ar interesa ca trimiterea să fie făcută la "dispoziţiile şi condiţiile prevăzute de legea de faţă." Deci, prin aceasta, am terminat cu toate termenele şi cu toate celelalte.

Domnul Valer Dorneanu:

Termenul acesta, "legea de faţă", nu este potrivit cu cealaltă lege pe care aţi invocat-o cu distincţie dumneavoastră, cea privind tehnica legislativă.

Domnule preşedinte Neagu, vă rog.

Domnul Ion Neagu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Textul din rubrica doi, unde se arată: "La dispoziţiile corespunzătoare din prezenta lege", corespunde şi Legii nr. 24, în materie, de aceea, vă rog să-l menţineţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Sunt de acord, îl retrag.

Domnul Valer Dorneanu:

Aţi renunţat la amendament?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Am renunţat, este perfect.

Domnul Valer Dorneanu:

Bun.

Deci, art. 29 a fost votat în formularea comisiei şi renumerotat art. 28.

Art. 30 amendamentul nr. 30, pag. 54.

Admis amendamentul, modificat corespunzător acest text.

La art. 31, urmăriţi amendamentul nr. 31.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

O problemă!

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog!

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Eu mă bucur că au trecut art. 29 şi 30 în această formulare, pentru că în sfârşit am desfiinţat toate absurdităţile din legea aprobării tacite, toate termenele şi toate procedurile absurde de acolo sunt desfiinţate. Din moment ce această lege prevede că nerezolvarea sau refuzul se atacă în contencios, aprobarea tacită nu mai există, din această clipă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Afirmaţiile dumneavoastră n-au avut nici o legătură cu prezenta lege.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Păi, prezenta lege ne dă această posibilitate.

Domnul Valer Dorneanu:

La amendamentul nr. 31, dacă aveţi obiecţiuni?

Adoptate amendamentul şi textul în formularea prezentată de către comisie.

Legea mai are alte comentarii?

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Nu a timbrat-o iniţiatorul! Taxa de timbru!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu le-a susţinut nimeni, amendamentele respinse nu le trecem la discuţii în finalul acestei dezbateri.

Parcurgând toate cele 31 de texte ale legii şi adoptându-le, urmează să supunem legea votului final, operaţiune care va avea loc marţi, probabil, săptămâna viitoare. Vă mulţumesc.

Mulţumesc şi celorlalţi iniţiatori prezenţi aici, că au avut răbdare să ne asculte.

Domnul senator Iorgovan doreşte o mică intervenţie, din partea cuvenită iniţiatorului.

Domnul Antonie Iorgovan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Se cuvine, şi nu este o şarjă avocăţească sau o simplă formulă protocolară, este reacţia unui coleg de al dumneavoastră, care, ca şi dumneavoastră, trudeşte în acest Parlament, şi nu de fiecare dată în afară sunt ecouri pozitive despre ceea ce facem noi, vreau să vă felicit pentru modul profesional în care v-aţi comportat faţă de acest proiect şi sunt convins că aşa se procedează şi în alte cazuri. Vă mulţumesc respectuos. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule senator. Vă rog să ne primiţi şi dumneavoastră, când avem câte o iniţiativă, tot aşa cum v-am primit noi.

Pct. 2 şi 3, stimaţi colegi, nu sunt în măsură de a putea fi dezbătute, lipsesc rapoartele suplimentare sau reprezentantul comisiei, la pct. 4.