Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Cu această precizare, trecem la punctul 4 al ordinii de zi, Raportul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării privind activitatea desfăşurată în anul 2003.

Domnule general Burloiu, vă rog să prezentaţi succint raportul dumneavoastră şi apoi Comisiile de apărare să-şi desemneze reprezentantul care susţine raportul.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare al Ţării:

Stimate domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Vă prezint, în sinteză, problemele analizate de Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, înscrise în raportul transmis de Preşedintele României.

În anul 2003, conform atribuţiilor conferite de Constituţie şi legea care reglementează organizarea şi funcţionarea, Consiliul şi-a desfăşurat activitatea pentru afirmarea intereselor de securitate ale ţării urmărindu-se consolidarea instituţiilor statului de drept, afirmarea identităţii naţionale şi a prezenţei active a României pe arena internaţională ca factor de stabilitate, garantarea drepturilor şi libertăţilor democratice fundamentale, asigurarea bunăstării, siguranţei şi protecţiei cetăţenilor.

Obiectivul prioritar al anului trecut, pregătirea integrării României în Alianţa Nord Atlantică şi aderării la Uniunea Europeană a impus consiliului analize şi evaluări sistematice graduale privind activitatea instituţiilor cu responsabilităţi în aceste domenii.

În acest sens a fost aprobat Planul Naţional de Aderare 2003 - 2004, cel de-al cincilea şi ultimul, apreciindu-se că acţiunile planificate subliniază hotărârea României de a continua procesele de reformă ca parte a strategiei de restructurare a societăţii româneşti.

Tot în acest context s-au stabilit direcţiile pentru adoptarea unei diplomaţii active în relaţiile politico-militare cu ţările membre ale alianţei şi cele invitate, au fost aprobate obiectivele strategice pentru participarea României la activitatea comitetelor şi structurilor integrate ale NATO şi s-a decis asupra contribuţiei ţării noastre la misiunile alianţei.

Parte din măsurile cuprinse în documentele analizate au fost puse de acord cu experţii NATO, iar după semnarea şi ratificarea protocolului de aderare s-a hotărât să fie aduse în continuare îmbunătăţiri pentru creşterea gradului de interoperabilitate cu armatele statelor membre ale alianţei.

De asemenea, s-a făcut o evaluare preliminară a viitorului rol politic al României, ca stat membru cu drepturi depline în NATO şi s-a adaptat cadrului general al politicii militare a ţării pentru consolidarea relaţiilor transatlantice concomitent cu afirmarea noului profil al României în plan european.

Cu privire la aderarea României la Uniunea Europeană, în contextul principalelor evenimente desfăşurate, în plan european şi global, s-a aprobat strategia pentru dezvoltare pe termen mediu şi lung a raporturilor ţării noastre cu statele vest-europene, dar şi proiectul planului strategic de promovare a intereselor politice - economice şi de securitate în relaţiile României cu statele care vor deveni membre ale Uniunii Europene.

Au fost analizate priorităţile rezultatului din raportul de ţară pe 2003 al Comisiei Europene şi s-a aprobat cadrul general de acţiune al Guvernului şi al instituţiilor responsabile pentru punerea în practică a recomandărilor experţilor vest europeni, încheierea negocierilor cu Comisia Europeană în anul 2004 şi îndeplinirea obiectivului strategic de integrare a României începând cu 2007 în Uniunea Europeană.

Urmărind adaptarea continuă a cadrului legislativ din domeniul securităţii naţionale la valorile europene şi euro-atlantice, Consiliul a analizat şi aprobat concepţii, strategii planuri, rapoarte informări, proiecte de lege, regulamente şi acte normative şi a adoptat hotărâri obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale.

Având în vedere statutul României de viitor membru al Tratatului Atlanticului de Nord s-au analizat şi au fost aprobate noile concepte privind rolul structurilor cu responsabilităţi în domeniile apărării, ordinii publice şi siguranţei naţionale şi natura misiunilor pe care trebuie să le îndeplinească acestea.

În consecinţă, Consiliul a analizat şi aprobat planul cadru privind derularea procesului de restructurare şi modernizare a armatei în 2003 şi direcţiile de acţiune necesare trecerii, începând cu anul 2004, la o nouă etapă a restructurării şi modernizării organismului militar în concepţia forţei obiectiv 2007, pusă de acord cu experţii structurilor militare integrate ale Alianţei Nord-Atlantice.

Subliniem faptul că ministerele şi structurile cu responsabilităţi în domeniul securităţii naţionale, prin valorificarea concluziilor dialogului cu NATO şi cu structurile de securitate europene, precum şi a evaluărilor echipelor de experţi ai alianţei au eficientizat acţiunile şi măsurile de reformă instituţională şi funcţională a structurilor militare, contribuind la realizarea obiectivului strategic ca România să obţină calitatea de membră cu drepturi depline în Alianţa Nord-Atlantică.

În contextul amplificării participării militarilor români la misiunile internaţionale de stabilizare a păcii din Kosovo, Afganistan şi Irak, Consiliul a fost informat asupra măsurilor întreprinse pentru realizarea compatibilităţii şi interoperabilităţii cu Serviciile de Informaţii Militare ale statelor membre NATO şi structurile informative ale Alianţei recomandând continuarea acestora conform programelor aprobate.

Periodic, s-au analizat direcţiile de acţiune pentru prevenirea, identificarea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale, generate de lărgirea spectrului riscurilor existente pe plan intern şi internaţional.

Într-o ierarhizare a pericolelor potenţiale la adresa României, în raportul prezentat Parlamentului s-a apreciat că acesta se referă la expansiunea reţelelor şi activităţilor teroriste, a criminalităţii organizate transnaţionale şi a criminalităţii economico financiare, la traficul transfrontalier ilegal de persoane, de droguri, de materiale radioactive şi strategice, de armament şi muniţie, de acţiuni de penetrare neautorizată în sistemele informaţionale şi bancare de dezinformare şi manipulare a informaţiilor, proliferarea armelor de distrugere în masă şi tendinţe şi forme de manifestare a corupţiei.

În acest sens s-a analizat proiectul unui protocol de eficientizare a activităţilor de prevenire şi combatere a criminalităţii transfrontaliere, urmând ca măsurile cuprinse în acesta să fie puse în aplicare în anul 2004, după semnarea lui de către factorii de conducere ai misterelor şi instituţiilor publice cu responsabilităţi în domeniu.

Atacurile teroriste din anul 2003 au constituit o altă temă pentru membrii Consiliului care au concluzionat că neoterorismul a atins un nivel de periculozitate extrem, pe fondul creşterii vulnerabilităţilor faţă de noile ameninţări şi riscuri, între care cele asimetrice deţin locul prioritar.

Prevenirea şi combaterea acestora au impus noi modalităţi de evaluare şi abordare, precum şi capacităţi şi metode de acţiune adecvate.

Apreciate ca principale probleme de securitate ale României, aspectele economico-sociale au fost analizate, adoptându-se recomandări materializate în măsuri şi acţiuni ale Guvernului, care să vizeze redresarea economiei şi eliminarea insecurităţii la nivel social.

Pentru îmbunătăţirea nivelului de siguranţă alimentară a populaţiei şi alinierea la cerinţele pieţei unice europene în domeniu, Consiliul a analizat starea agriculturii şi a cerut ministerului de resort să dispună măsurile necesare pentru organizarea reţelei de informare contabilă agricolă în structurile centrale şi teritoriale, organizarea pieţelor agro-alimentare conform cerinţelor comunitare, consolidarea capacităţii de control în reţeaua sanitar-veterinară şi fitosanitară pe toată filiera de la producător la consumator, precum şi prevenirea şi combaterea bolilor la plante şi animale.

În contextul economic actual al ţării, ţinând seama de calitatea mediului înconjurător, a recomandat Guvernului o serie de măsuri referitoare la realizarea unui program sistematic de creştere a suprafeţei forestiere şi a perdelelor de protecţie, realizarea lucrărilor hidrotehnice necesare pentru prevenirea inundaţiilor şi a secetei, asigurarea alimentării cu apă a localităţilor, promovarea celor mai bune tehnici disponibile în industrie, agricultură şi silvicultură, promovarea surselor energetice regenerabile şi a programului pentru energie nucleară, realizarea cadrului legal şi instituţional necesar pentru problemele de mediu, create de întreprinderile aflate în închidere operaţională, minele care se închid şi depozitele de deşeuri periculoase.

În condiţiile în care protecţia informaţilor clasificate este parte integrantă a angajamentelor asumate de România în calendarul de reformă pentru aderare la Alianţa Nord Atlantică, Consiliul a fost informat despre aplicarea de către ministerele şi instituţiile cu atribuţii în domeniul apărării şi siguranţei naţionale a cadrului legal de protecţie a informaţiilor naţionale şi NATO clasificate.

De asemenea, Consiliul a analizat principalele probleme sociale ale personalului militar activ, în rezervă şi retragere, referitoare la domeniile salarizării, pensiilor militare, locuinţelor, asigurării asistenţei medicale şi a condiţiilor de recreere, odihnă şi recuperare.

Fac precizarea că în majoritatea hotărârilor adoptate îşi găsesc aplicabilitate în activitatea tuturor structurilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale pe parcursul acestui an şi în perspectiva anilor următori.

În raportul prezentat Parlamentului sunt înscrise şi alte aspecte referitoare la organizarea şi coordonarea activităţilor care privesc securitatea naţională, iar în anexa la acesta sunt prezentate hotărârile adoptate în acest sens.

Domnule preşedinte, am încheiat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general. Din partea Comisiilor de apărare? Doamna senator Norica Nicolai, vă rog prezentaţi raportul.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Tot în sinteză am să prezint şi eu concluziile raportului comisiilor reunite.

În conformitate cu atribuţiile stabilite prin lege, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a analizat condiţiile concrete existente pe plan naţional şi internaţional şi a acţionat în vederea integrării României în structurile politice, economice şi de securitate europene şi euro-atlantice. Toate acestea, în deplin acord cu strategia de securitate naţională.

În anul 2003, activităţile desfăşurate de Consiliul Suprem de Apărare au vizat cu prioritate coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea, ordinea publică şi siguranţa naţională, în vederea realizării, protejării şi afirmării intereselor naţionale şi de securitate ale României.

De asemenea, Consiliul a acţionat pentru asigurarea condiţiilor în vederea integrării României în NATO şi Uniunea Europeană, şi-a asumat responsabilităţi şi a participat activ, împreună cu aliaţii din NATO şi din statele partenere la întărirea stabilităţii şi securităţii euro-atlantice.

Consiliul Suprem de Apărare s-a preocupat pentru a asigura drepturile şi libertăţile democratice ale cetăţenilor, siguranţa şi protecţia acestora, întărirea autorităţii instituţiilor statului şi consolidării mecanismelor de respectare şi de aplicare a legii.

În îndeplinirea acestor priorităţi specificate în atribuţiile pe care Consiliul le are în conformitate cu Legea de organizare şi funcţionare, în cadrul şedinţelor s-a procedat la analizarea concepţiilor, strategiilor, rapoartelor şi informărilor, cât şi a unor proiecte de lege incidente în materie a regulamentelor şi actelor normative şi a adoptat hotărâri obligatorii pentru autorităţile administraţiei publice, hotărâri prevăzute în anexă.

Analizând conţinutul acestor rapoarte, analize şi informări dezbătute şi analizate în Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, concluzionăm că ele au vizat pregătirea integrării României în Alianţa Nord Atlantică, aderării României la Uniunea Europeană, o preocupare deosebită pentru îmbunătăţirea şi ameliorarea cadrului legislativ în materie.

S-a procedat, de asemenea, la evaluarea instituţiilor şi a responsabilităţilor acestora în materie de securitate naţională, s-au monitorizat trupele româneşti participante în teatrele de operaţiuni - Irak, Afganistan, Bosnia - asigurarea, de asemenea, a pregătirii şi rezervelor pentru apărare, în acord cu noile prevederi legale care în acest an au fost realizate. Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2004 a desfăşurat aceleaşi activităţi conform specificului lui legislativ, preocupându-se în mod deosebit, aşa cum s-a şi subliniat anterior, de compatibilizarea structurilor noastre de securitate cu cele ale Uniunii Europene şi de protejare a intereselor României la nivel global, în raport de riscurile asimetrice la securitatea României, care v-au fost prezentate.

În raport de aceste prevederi, cele două comisii au avizat favorabil raportul cu privire la activitatea desfăşurată în 2003 şi a recomandat Consiliului Suprem de Apărare o mai mare transparenţă în activitate şi o mai mare compatibilizare cu principiile democratice, în sensul asigurării unei consultări permanente cu Parlamentul României, cu comisiile de specialitate, pe o serie de analize şi decizii majore, ceea ce - din punctul nostru de vedere - nu s-a realizat în activitatea din 2003 şi, din păcate, nu se realizează nici în activitatea din 2004.

Domnul Valer Dorneanu:

Asta a făcut parte din raport? Recomandarea, înţeleg că a făcut parte din raport. Mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi, dacă dintre dumneavoastră doreşte cineva să intervină în dezbateri? Domnul senator Szabo. Poftiţi! Şi doamna senator Norica Nicolai doreşte să ia cuvântul şi în calitate de reprezentant al Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal. Aveţi cuvântul, domnule senator.

Domnul Szabo Karoly Ferenc:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Acest punct de pe ordinea de zi ne oferă prilejul să ne exercităm - în calitate de membri ai Parlamentului României - o îndatorire şi o competenţă fundamentală, aceea de a superviza şi de a exercita, în numele Parlamentului, prerogativele care ne sunt conferite de Constituţie asupra acestui sector atât de important.

Desigur, raportul comisiilor, pe marginea raportului CSAT, a consemnat evoluţiile pozitive asupra cărora putem cădea de acord că au fost fundamentale şi că au însemnat un succes în ce priveşte cel puţin prioritatea fundamentală a perioadei de referinţă, şi anume aderarea la NATO.

În ce mă priveşte, îmi permit să fac unele observaţii în legătură cu raportul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, cu activitatea Consiliului Suprem şi în principal cu implicarea Parlamentului în chestiunea securităţii şi a instituţiilor din sfera aceasta.

Mai întâi, putem observa că prezentarea raportului oglindeşte faptul că Parlamentul nu prea îşi exercită autoritatea conferită de Constituţie faţă de aceste instituţii, pentru că, în raport cu alte rapoarte, el nu a fost prezentat nici măcar de către un membru plin al Consiliului. În opinia mea ar fi trebuit vicepreşedintele Consiliului Suprem de Apărare a Ţării să facă acest demers în faţa Camerelor reunite.

Mergând mai departe, în legătură cu anexa se poate observa că, dacă citim cu atenţie titlul anexei ,,Hotărâri adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2003", în ce mă priveşte sunt tentat - şi cred că şi domniile voastre au această tentaţie - să cred că raportul nu conţine toate hotărârile pentru că, altminteri, ar fi sunat aşa: ,,Lista hotărârilor adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2003". Această chestiune trebuie să fie precizată aici şi acum.

O altă chestiune, o altă observaţie legată tot de anexă. În anii trecuţi, în anexă, în dreptul titlului hotărârilor era marcat cu o literă extrem de semnificativă dacă hotărârea respectivă are un caracter secret sau nu. Acest lucru, aici, nu apare.

Pe de altă parte, sunt înşiruite unele documente care ar fi trebuit să ajungă la Parlament. Iată, de pildă, la poziţia 20 , proiectul Legii privind pregătirea populaţiei pentru apărare. Din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării fac parte miniştri, deci membri ai Guvernului. Înseamnă, în opinia mea, că această hotărâre ar fi trebuit să fie urmată de un proiect de lege cu care Parlamentul să fie sesizat. Evident că, în acest proiect de lege îşi are sediul chestiunea serviciului militar obligatoriu pe marginea căruia, cu ocazia referendumului pentru Constituţie, s-a făcut foarte multă vorbire. În general, introspecţia parlamentarilor - a comisiilor de specialitate şi a membrilor Parlamentului, ca atare - în această chestiune, în această materie, este insuficientă. O bună bucată de vreme parlamentarii nu au putut avea acces la conţinutul hotărârilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, datorită caracterului secret al majorităţii documentelor şi a hotărârilor. Informez de la această tribună Consiliul Suprem de Apărare a Ţării că nu mai poate fi invocată această chestiune, datorită faptului că un număr de colegi din Parlamentul României au căpătat autorizaţia care le conferă dreptul de acces la informaţiile clasificate de diferite grade. Prin urmare, nu se mai poate pune de o parte sub această observaţie sau motivaţie conţinutul hotărârilor.

Evident că, dacă Parlamentul şi-ar fi exercitat cu mai multă hotărâre atribuţiile pe care i le conferă, - repet, deseori, această expresie - Constituţia în materia securităţii şi a controlului asupra instituţiilor din sfera aceasta a securităţii naţionale, atunci, la punctul 23 chestiunea strategiei de securizare a frontierei României, domniilor voastre le vine acum în minte celebrul caz al acelui contract în legătură cu conţinutul căruia nu au ajuns la Parlament elemente substanţiale. Iată, noi, reprezentanţi ai contribuabilului, suntem în afara informaţiilor legate de speţă.

Prin urmare, în afara problemei accesului Parlamentului, ca instituţie, la lucrările Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, eu nu pledez pentru ca reprezentanţii Parlamentului să fie membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, pentru că el trebuie să rămână în sfera Executivului, dar accesul la informaţii şi posibilitatea de a determina - nu numai de a superviza - în calitate de aleşi, de reprezentanţi ai cetăţenilor şi ai contribuabilului , de a determina cursul evenimentelor, a hotărârilor care se iau în acest Consiliu sau măcar de a avea acces la ele, repet, este neapărat necesară. În acest context, este de datoria Parlamentului să modifice Legea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, chiar actualizând-o, pentru că acum vorbim despre securitate mai mult decât despre apărare, securitatea ca domeniu global şi în cadrul ei apărarea ca un domeniu particular.

Iată, deci, onoraţi colegi, că avem foarte multe de făcut în acest domeniu pentru ca să putem spune că integraţi odată în NATO - acest lucru se petrece acum (integrarea, nu dobândirea calităţii de membru) - ne vom alinia şi la uzanţele de acolo în legătură cu atribuţiile Parlamentului în domeniu şi cu exercitarea lor.

Aştept răspunsul la chestiunea punctuală în legătură cu caracterul exhaustiv sau nu al acestei liste.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, nu doresc deloc să restrâng dreptul de exprimare colegilor care urmează - îmi cer scuze doamnei Norica Nicolai - dar vă rog pe toţi cei care urmaţi să încercaţi să fiţi mai sintetici pentru că mai avem multe rapoarte şi avem şi de dat un vot pe bază de apel nominal, cu bile, asupra Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României.

Aveţi cuvântul, doamna senator Norica Nicolai.

Doamna Norica Nicolai:

Domnule preşedinte, înţeleg recomandarea dumneavoastră ca o chestiune de nuanţă şi o iau ca atare.

Nu doresc să subliniez foarte multe lucruri pentru că timpul ne presează şi probabil că sunt şi alte presiuni pe care colegii noştri le au în aceste momente. Doresc să subliniez un lucru. Componenta pozitivă a activităţii Consiliului Suprem de Apărare a Ţării justifică un vot pozitiv cu privire la raport. Ceea ce comisiile au subliniat este o realitate care ţine de comportamentul şi de mentalitatea acestei structuri care mai are nevoie de câţiva paşi pentru a se integra în mentalitatea şi comportarea democratică a structurilor care fac parte din NATO, se impune o mai mare transparenţă a activităţii, se impune un mai mare control asupra anumitor componente de securitate şi, dacă doriţi, se impune o reconfigurare a legislaţiei în materie, în raport de noul statut al României şi de noile prevederi ale Constituţiei.

De asemenea, am constatat că nu a existat în preocuparea dumneavoastră majoră analiza achiziţiilor în vederea realizării compatibilităţii şi interoperabilităţii cu structurile NATO şi nu am văzut nici o hotărâre prin care dumneavoastră să fi analizat proiectele de achiziţii pentru realizarea forţei obiectiv 2007 şi proiectul de achiziţii cu privire la securizarea frontierei, un proiect care, public, este controversat şi dumneavoastră , ca instituţie , aţi fi avut obligaţia să veniţi în faţa cetăţenilor şi să precizaţi dacă acest proiect este compatibil cu acquis-ul Schengen pe care noi suntem obligaţi să-l implementăm. Aceasta este o chestiune.

Analizând, baleind, practic, hotărârile pe care dumneavoastră le-aţi luat în activitatea desfăşurată în 2003, am constatat că sunteţi foarte preocupaţi atât de securitatea economică, că vă preocupă componenta agrară a securităţii economice, sunteţi preocupaţi de securitatea alimentară, de o serie de riscuri asimetrice şi am constatat că aţi fost foarte preocupaţi de componenta de politică externă, pentru că prin Hotărârea nr. 78 aţi analizat stadiul negocierilor româno-ucrainene pentru încheierea Tratatului privind regimul frontierei de stat şi Acordului pentru delimitarea platoului continental al zonelor economice exclusive a celor două state în Marea Neagră. Aş fi curioasă să ştiu dacă din 2003 aţi avut date care priveau acest risc de neînţelegere între noi şi ucraineni pe ceea ce se întâmplă acum în zona respectivă, pentru că, dacă el ar fi existat la momentul respectiv, cred că Parlamentul ar fi trebuit informat.

Deci, în concluzie, noi susţinem acest raport dar susţinem şi ideea că se impune o regândire a activităţii dumneavoastră, dacă doriţi o eficientizare, o integrare deplină pe acquis-ul NATO şi o mai mare transparenţă pentru că, în calitate de membri NATO, va trebui să ne preocupăm de promovarea acestui parteneriat public privat în componenta de securitate atât de necesar şi atât de comun în activitatea NATO, dar, din păcate, puţin abordat în activitatea structurilor româneşti abilitate să asigure securitatea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, distinsă colegă, şi pentru înţelegere şi pentru capacitatea de sinteză. Cine mai doreşte să intervină? Domnul general Bârloiu o să facă unele precizări cu privire la unele probleme ridicate de dumneavoastră.

Domnul general Viorel Bârloiu - secretarul Consiliului Suprem de Apărare a Ţării:

La viitoarea şedinţă a Consiliului Suprem voi informa membrii Consiliului cu toate problemele rezultate în urma prezentării în sinteză a raportului.

Pentru domnul senator Szabo, este o omisiune a noastră. Îmi cer scuze. Trebuia să trecem şi caracterul documentului, dar promit că, până joi, personal am să vin să vă înmânez documentul. Deci, voi completa anexa cu caracterul fiecărei hotărâri adoptate.

Pentru doamna senator Norica Nicolai, problemele legate de relaţiile cu Ucraina au fost discutate - noi ştim de foarte mult timp problemele cu care ne confruntăm - ele au fost discutate frecvent în Consiliul Suprem şi încă la viitoarea şedinţă a consiliului vor figura pe ordinea de zi tot probleme referitoare la acest domeniu.

Îmi cer scuze dacă, cumva, am supărat pe cineva în prezentarea sintezei. Vă mulţumesc mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule general.

Stimaţi colegi, nici acest raport nu se supune aprobării Parlamentului. Urmează doar să luăm act de conţinutul acestuia. Sunt convins că domnul general Bârloiu va comunica punctele de vedere exprimate aici membrilor Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.