Parliamentary debates

După o scurtă pauză

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, consacrată primirii răspunsurilor orale.

Vă rog, domnul Paşcan, dacă doriţi să repetaţi, un minut. Ministerul Justiţiei.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am readresat o interpelare Ministerului Justiţiei, în numele Serviciului de Probaţiune Mureş.

Întrucât sediul în care funcţionează acest serviciu în momentul de faţă, parte a instituţiei Curţii de Apel din Târgu Mureş, urmează să intre în reabilitare, este în situaţia în care acest serviciu urmează a fi evacuat.

Problema este veche. De 2 ani de zile, Serviciul de Probaţiune Mureş face schimb de adrese, în privinţa acestei situaţii, cu Ministerul Justiţiei. Nu s-a rezolvat nici până azi.

Am revenit, arătând că s-au epuizat etapele invocate în răspunsul anterior al Ministerului Justiţiei, privind găsirea unui sediu, cu titlu de comodat, care să fie pus la dispoziţie gratuit pentru acest serviciu.

Şi, în consecinţă, aştept răspuns, pentru că etapele eu le consider epuizate. Cele privind acordarea, din partea unei alte instituţii, a unui sediu, cu titlu gratuit, pentru Serviciul de Probaţiune Mureş.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc. (Rumoare.)

Stimaţi colegi, şi de la PSD, şi de la PNL,

Suntem într-o şedinţă de plen, chiar dacă sunt interpelări şi răspunsuri.

Vă rog, domnule ministru.

Vă rog, aveţi 3 minute la dispoziţie pentru răspuns.

Domnul Tudorel Toader (ministrul justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am mai răspuns la interpelarea domnului deputat. Am mai răspuns în scris.

În bună parte reluăm astăzi ceea ce Domnia Sa considerăm că ştie.

Sigur că Sistemul de Probaţiune este într-o restructurare. Şi avem în vedere, la nivel naţional, asigurarea spaţiilor necesare pentru sedii, spaţii funcţionale, moderne; avem în vedere consilierii de probaţiune; avem în vedere logistica necesară.

Ştiţi că sediul instanţei se află pe lista CNI. Urmează o investiţie prin această structură, să construiască sediul modern, funcţional pentru instanţele de judecată.

Procedura legală, cum dumneavoastră, domnule deputat, spuneaţi, cuprinde două etape.

Prima etapă, aceea de epuizare a rezervelor de spaţii care pot fi atribuite cu titlu gratuit, în vederea funcţionării Probaţiunii la Târgu Mureş.

Cea de-a doua etapă este cea de închiriere.

Vreau să vă asigur, şi pe această cale, din nou, faptul că nu s-a epuizat prima procedură, aceea de identificare a unui spaţiu care să fie atribuit cu titlu gratuit Serviciului de Probaţiune.

Vă dau ca exemplu spaţiul care este disponibil şi care poate fi folosit cu titlu gratuit de Serviciul de Probaţiune din Târgu Mureş - unitatea şcolară care în prezent... o unitate şcolară care în prezent, în acest moment, nu este utilizată.

Vreau să vă spun că în proiectul de buget - pentru a trece la etapa a doua, sigur, trebuie consumată prima etapă -, dar în proiectul de buget s-a prevăzut suma de bani necesară pentru trecerea la a doua etapă, în măsura în care prima va fi epuizată şi problema nu va fi rezolvată.

Avem prinse sumele de bani, în buget, pentru asigurarea închirierii plăţii chiriei, pentru 10 servicii de probaţiune din ţară.

Prin urmare, domnule deputat, vă rugăm, noi, la rândul nostru, ca dincolo de corespondenţa oficială purtată, dincolo de tot sprijinul pe care vi-l vom acorda, să identificaţi acele unităţi, spaţii care pot fi folosite gratuit. În momentul în care nu se poate realiza obiectivul prin acest demers, trecem la faza a doua, cea de-a doua soluţie, şi anume închirierea.

Repet, noi vă putem indica spaţii ce pot fi folosite cu titlu gratuit.

Sigur, n-am să spun că este preferabil ca dumneavoastră să le identificaţi. Cei care cunoaşteţi cel mai bine spaţiile, locaţiile, amplasamentul, funcţionalitatea acestora, în acord cu specificul serviciilor de probaţiune.

Cert este - şi cu asta închei - faptul că avem un proces amplu de reformă a întregului sistem de probaţiune, repet, dincolo de logistică, a consilierilor de probaţiune şi a personalului auxiliar.

Noi ştim un lucru, că memorandumul acela, pe care l-am depus la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în vederea realizării obiectivelor, obligaţiilor, până la urmă, pilot, din decizie, au un capitol separat, special pentru realizarea, rezolvarea problemelor din serviciile de probaţiune, la nivel naţional şi la nivel teritorial.

Vă mulţumesc.

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Domnule Paşcan, eu sunt obligat, regulamentar, să vă dau cuvântul încă un minut, dar am o rugăminte la dumneavoastră. Aveţi 5 astăzi. Şi mă adresez şi altor colegi, care, tot la fel, au câte 3-4.

Ţinând cont că programul de lucru e până la ora 18,00, din respect pentru toată lumea, ca să putem să lucrăm astăzi în programul aprobat deja, dacă puteţi să le sistematizaţi puţin pe unele dintre ele. Da?

Vă rog, un minut.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Vă mulţumesc.

Domnule ministru,

Nota bene. Sunteţi primul ministru care vine şi răspunde în mod direct la o interpelare. Deci nu pot decât să apreciez acest lucru.

Vă informez însă că, din păcate, şi chiar vă rog, probabil nu aveţi timp, dar desemnaţi pe cineva din cadrul ministerului, de încredere, să viziteze actualele spaţii în care funcţionează Serviciul de Probaţiune Mureş.

Veţi vedea angajaţi care ar trebui să consilieze puşcăriabili - anumite persoane cu probleme penale, care trebuie reintegrate social - stând la un birou două persoane, într-un spaţiu foarte mic, foarte strâmt. I-am şi întrebat dacă nu au probleme de respiraţie.

Ei bine, eu cred că ar trebui, dincolo de acest schimb de corespondenţă, chiar să se facă ceva la modul concret, întrucât schimbul de adrese dintre consiliul local - Primăria Târgu Mureş, legat de spaţiile de care faceţi vorbire, se derulează consecvent.

Ultima adresă este din decembrie, anul trecut, în care primăria declară că nu poate pune la dispoziţie vreun spaţiu.

Prin urmare, nu rămâne decât situaţia de a se închiria un spaţiu în altă parte.

Prin urmare, s-ar putea arde nişte etape procedurale de care faceţi vorbire. Nu vrea nimeni să nu se respecte legea, dar, în condiţiile actuale, vă asigur că, într-un fel sau altul, serviciul va funcţiona în stradă cât de curând.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc şi eu.

Mai doriţi?

Vă rog, un minut.

Domnul Tudorel Toader:

Domnule deputat,

Interesul şi voinţa sunt comune, şi ale dumneavoastră şi ale noastre.

În plus, noi avem chiar obligaţia rezolvării acestor probleme, pentru că volumul de muncă pentru serviciile de probaţiune se amplifică, trecând peste importanţa acestui serviciu.

Vă asigur că eu, personal, voi veni la Târgu Mureş şi vom identifica împreună calea, soluţia de urmat.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Continuăm.

Domnul Paşcan, Ministerul de Interne.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Foarte pe scurt.

Am adresat o interpelare Ministerului de Interne, arătând că normativele privitoare la actualul Cod rutier sunt, uneori, ieşite din comun, întrucât, de pildă, în timpul zilei, un agent care opreşte un autoturism şi acestuia nu-i funcţionează lumina, becul, pentru fază scurtă, poate reţine certificatul de înmatriculare a respectivului autovehicul.

Mai apoi, ca să-l redobândească, proprietarul trebuie neapărat să se programeze la Registrul Auto Român. Ştiţi exact ce aglomeraţie este la această instituţie. Şi, sigur, după ce face acea verificare, uneori venind de la 60 de kilometri până unde are sediul acest Registru Auto Român, ajunge mai apoi să planifice să-şi recupereze - pentru, repet, un singur bec ars - certificatul de înmatriculare, de la instituţia poliţiei din municipiul reşedinţă de judeţ.

Şi am cerut o simplificare a acestui Cod rutier, pentru că nu este firesc să se întâmple aşa.

Şi eu cred că orice serviciu de inspecţie tehnică autorizat de R.A.R. poate efectua acea verificare şi să dea avizul pentru ca autoturismul respectiv să poată reintra în circulaţie şi să redobândească proprietarul acestuia certificatul de înmatriculare.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Răspuns, Ministerul de Interne, doamna secretar de stat Bîrlibescu.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu (secretar de stat, Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul):

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Referitor la obiectul interpelării dumneavoastră, menţionăm că în ceea ce priveşte posibilitatea schimbării unor reglementări în domeniul circulaţiei pe drumurile publice, vă informăm faptul că în dezbaterea Comisiei pentru industrii şi servicii a Camerei Deputaţilor se află Propunerea legislativă privind Codul rutier; este vorba de Pl-x 428 din 2016.

Astfel, cum ştiţi şi dumneavoastră, în perioada dezbaterii proiectului de act normativ în discuţie, vor fi analizate toate amendamentele formulate cu ocazia acestei dezbateri pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195 din 2002, inclusiv aspectele la care faceţi referire în conţinutul interpelării, urmând a fi incluse toate reglementările naţionale şi europene privind circulaţia rutieră, precum şi propunerile avansate de alte organisme şi entităţi profesionale şi sindicale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Popescu Pavel.

Tot doamna Bîrlibescu, răspunsul.

Vă rog.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

Mulţumesc.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, precizăm următoarele.

O să încerc să fac un rezumat, urmând ca răspunsul scris să vi-l oferim, având în vedere timpul scurt pe care îl am la dispoziţie.

Din informaţiile puse la dispoziţie de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, rezultă că începând din anul 2016 şi până în prezent, în zona oraşului Timişoara au fost depistaţi mai mulţi migranţi ilegali, după cum urmează: în anul 2016 - 582, în anul 2017 - 1.766, iar în primele 3 luni ale anului 2018 au fost depistaţi 211 migranţi ilegali.

În momentul detectării de către autorităţile române, aceştia solicită acordarea unei forme de protecţie pe teritoriul României, care se acordă sau nu, de la caz la caz, în urma unei analize riguroase.

Referitor la întâlnirea de lucru cu partenerii din Germania, legată de problemele de frontieră, menţionăm că aceasta a fost planificată iniţial în perioada 27-28 aprilie 2018, însă, la solicitarea părţii germane, întrevederea a fost amânată pentru o dată ulterioară, care va fi stabilită de comun acord, de procurorul de caz din cadrul DIICOT şi ofiţerul de legătură german din cadrul Ambasadei Republicii Federale Germania la Bucureşti.

Scopul acestei întâlniri este discutarea unor aspecte operative legate de cazurile de călăuzire, la aceste activităţi urmând să participe procurori şi investigatori din Germania şi România.

În legătură cu situaţia adusă la cunoştinţă de partea germană autorităţilor române, cu privire la aspectele la care faceţi referire în interpelare, precizăm faptul că aceasta a vizat informaţiile apărute în presa germană, pe marginea problematicii în discuţie, precum şi interesul conducerii prezidiului Poliţiei Federale Germane, de cooperare cu partea română, pe linia combaterii migraţiei ilegale pe ruta România - Germania.

Totodată, în ceea ce priveşte situaţia migranţilor ilegali, din perspectiva eforturilor care se fac pentru ca ţara noastră să fie primită în Spaţiul Schengen, precizăm faptul că aportul Ministerului Afacerilor Interne, la atingerea obiectivului de aderare a României la spaţiul Schengen, s-a concretizat în coordonarea cu succes a procesului de evaluare Schengen, început în vara anului 2007.

Concluziile Consiliului European, cu privire la finalizarea procesului de evaluare a stadiului de pregătire a României şi Bulgariei pentru aplicarea integrală a prevederilor acquis-ului comunitar Schengen, adoptată la data de 9 iunie 2011 - am confirmat oficial îndeplinirea condiţiilor de aderare.

După avizarea de către Parlamentul European a proiectului deciziei, la data de 8 iunie 2011, procesul a intrat în etapa de amânare a deciziei politice, în care dosarul a fost transferat în zona unei abordări fără legătură cu cerinţele în domeniul Schengen.

În acest context - şi o să închei cu această precizare - precizăm faptul că finalizarea procesului de adoptare...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Concluzionaţi, doamnă secretar de stat, că oricum nu vă ascultă. Vorbeşte la telefon, nu e atent.

Doamna Magda Ştefania Bîrlibescu:

... a deciziei mai sus menţionate nu are legătură cu evenimentele recente de la Timişoara, legate de migraţia ilegală şi cazurile de facilitare.

Mulţumesc. (Voci suprapuse.)

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Gheorghe nu este în sală.

Domnule Lovin, aveţi 3. Credeţi că puteţi să vă alegeţi una din ele? Care?

Vă rog, la microfon.

Vă invit la microfon. Şi reamintiţi tema, una din 3, care doriţi dumneavoastră. Şi, după aceea, fac eu ordine aici.

Vă mai las să vă mai gândiţi 5 minute şi merg mai departe? Da.

Domnul Dohotaru? Nu este.

Domnul Lupescu, un minut, reamintiţi tema.

Domnul Dumitru Lupescu (din sală):

Am cerut răspunsul verbal.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Poftim? Şi nu mai veniţi la microfon?

Domnul Dumitru Lupescu (din sală):

Ba da, dacă trebuie...

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Dacă nu doriţi să reamintiţi tema, îi dau cuvântul domnului secretar de stat.

OK, vă rog, domnul Mergeani.

Da, luaţi loc în prima bancă, aici, dacă, eu ştiu, mai vreţi să interveniţi, după aceea.

Vă rog, domnul Mergeani, Ministerul Muncii.

Domnul Nicea Mergeani (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale):

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1464B/2018 având ca obiect "Cu ce v-au greşit militarii, doamnă Lia Olguţa Vasilescu?", vă comunicăm următoarele.

Începând cu data de 1 ianuarie 2016, pensiile militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special au devenit pensii militare de stat şi au ieşit din cadrul sistemului unitar de pensii publice, fiind incluse în sistemul pensiilor militare de stat.

Potrivit Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, gestionarea sistemului pensiilor militare se află în responsabilitatea Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului Afacerilor Interne şi Serviciului Român de Informaţii.

Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale gestionează exclusiv sistemul public de pensii.

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, respectiv Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se află pe agenda de lucru a Parlamentului, urmând ca reprezentanţii forului legislativ suprem să decidă.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Mai aveţi?

Vă rog, lămuriri suplimentare, domnul Lupescu.

Domnul Dumitru Lupescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Aş vrea să îl rog pe reprezentantul Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale să ia act, da, că i-au fost adresate 20 de întrebări. Răspunsul este conţinut la întrebarea nr. 2 pe care am pus-o eu. Şi anume, este răspunsul dat de Ministerul Muncii generalului Gropan, la data de 11 aprilie 2017, prin care se spune că Ministerul Muncii nu are competenţă în domeniul pensiilor militare.

Celelalte probleme pe care le-am întrebat nu au primit niciun fel de răspuns prin adresa pe care aţi făcut-o.

Solicit în continuare darea răspunsului la întrebările noastre.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Domnule deputat, vă rog, aici, împreună cu domnul secretar de stat, să lămuriţi problema aceasta până se termină şedinţa.

Domnule Lovin, v-aţi decis?

Domnul Dumitru Lovin (din sală):

Da, da.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă rog.

Domnul Dumitru Lovin:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Tema?

Domnul Dumitru Lovin:

Interpelare adresată domnului prim-viceprim-ministru Paul Stănescu, ministrul dezvoltării regionale.

În 2016, reprezentanţii Primăriei Râmnicu Vâlcea anunţau că au predat Companiei Naţionale de Investiţii C.N.I.-S.A. amplasamentul de lângă Parcul Zăvoi, în vederea construirii unui bazin de înot, până la finele anului 2018.

Comunitatea de la Râmnicu Vâlcea a primit cu multă bucurie această veste, cu atât mai mult cu cât pentru acest oraş, în lipsa unor investiţii serioase pe platforma petrochimică şi a unei autostrăzi care să îi aducă mai aproape de Occident, şansele de dezvoltare sunt limitate. Turismul, atracţiile şi obiectivele care încurajează o viaţă activă sunt, totuşi, câteva dintre acestea.

Numai că, la începutul anului 2017, executivul local de la Râmnicu Vâlcea a anunţat că firma care a câştigat licitaţia privind execuţia bazinului de înot de lângă Stadionul Municipal ar fi renunţat la contract, după ce şi-au făcut calcule şi ar fi ajuns la concluzia că nu ar fi o lucrare profitabilă.

Din informaţiile pe care le avem ar fi urmat a doua licitaţie la C.N.I. Dar de atunci a trecut încă un an şi nimeni nu pare să ştie care este situaţia exactă la ora actuală.

În aceste condiţii, mă adresez dumneavoastră, solicitându-vă ca să-mi transmiteţi în ce stadiu se află acest proiect derulat prin C.N.I.; ce presupune această investiţie; ce valoare are şi când estimaţi că va putea fi valorificată de comunitatea de la Râmnicu Vâlcea.

În concluzie, domnule prim-viceprim-ministru, vă rog să vă precizaţi punctul de vedere cu privire la situaţia prezentată mai sus şi, cu autoritatea de care dispuneţi, să găsiţi cele mai bune soluţii de rezolvare.

Solicit răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Cu deosebit respect.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Îl rog pe domnul Angel Gheorghiu... este aici? La microfon.

Domnul Ivan, de la Ministerul Economiei, şi domnul Mergeani, de la Ministerul Muncii, răspundeţi în scris domnului Lovin, da?

Vă rog.

Domnul Angel Gheorghiu (subsecretar de stat, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

Ca urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1536B din 2018, referitoare la obiectivul de investiţii "Bazin de înot didactic, localitatea Râmnicu Vâlcea, Splaiul Independenţei nr. 14, judeţul Vâlcea", precizăm următoarele.

În anul 2010 a fost semnat contractul de proiectare şi execuţie lucrări pentru obiectivul menţionat. În urma finalizării procedurii de achiziţie publică, demarate în anul 2009, prin publicarea anunţului 89.682 din 29 octombrie 2009, ulterior contractării lucrărilor, investiţia a fost sistată din cauza lipsei fondurilor.

Dată fiind perioada scursă de la contractarea lucrărilor, actualizarea proiectului-pilot şi ulterior adoptarea noului proiect-pilot la amplasamentul propus, antreprenorul a solicitat revizuirea şi actualizarea contractului.

În urma negocierilor, cele două părţi implicate, Compania naţională de investiţii, în speţă, şi respectiv antreprenorul, nu au ajuns la un consens şi, astfel, la această dată se propune rezilierea contractului de proiectare şi execuţie.

În paralel, prin Hotărârea nr. 405 din 31 octombrie 2017, Consiliul local al municipiului Râmnicu Vâlcea a aprobat preluarea de la Compania Naţională de Investiţii a terenului pe care ar fi trebuit să se realizeze obiectivul de investiţii, dat fiind faptul că se doreşte accesarea finanţării, prin Programul Operaţional Regional, pentru amenajarea unui parc.

Menţionăm că valoarea investiţiei pentru realizarea bazinului de înot didactic era de 4.251.262 de lei, prevăzut cu cinci culoare, regim de înălţime P+1 şi avea o suprafaţă construită de 840 de metri pătraţi.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice îşi exprimă şi pe această cale totala deschidere şi interesul faţă de solicitările formulate de membrii Parlamentului României, ca importantă resursă pentru optimizarea politicilor sale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Toma. Reamintiţi tema? (Vociferări.)

Vă rog. Păi, numai una este!

Întotdeauna! Dacă nu este, vă răspund eu.

Vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am adresat o interpelare ministrului sănătăţii, pe tema vaccinurilor, una dintre cele mai discutate teme.

În ultima vreme, în judeţul Hunedoara, la cabinetul meu parlamentar s-au prezentat diverse asociaţii ale părinţilor, ale diverselor organizaţii, ONG-uri de sănătate, şi au pus întrebările pe care eu le-am adresat mai departe ministrului sănătăţii.

De ce este necesară această vaccinare?

Cât este de necesară?

Câte vaccinuri din acestea sunt într-adevăr?

De ce trebuie să fie obligatorie?

Şi eu întotdeauna am pus suflet la ceea ce au întrebat şi chiar sunt alături de dânşii.

Aş fi foarte curios dacă toate aceste vaccinuri sunt necesare şi vă rog a se găsi, ştiu eu, o nouă lege a tuturor vaccinurilor, a nu fi obligatorii decât prin consimţământ.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Vă rog, domnule Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu (secretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Bună ziua!

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

O să încerc să dau un răspuns cât mai scurt, pentru a da şi posibilitatea colegilor...

Vă mulţumesc.

Referitor la întrebarea dumneavoastră, Ministerul Sănătăţii a elaborat şi a propus spre aprobare Parlamentului României Proiectul de Lege privind vaccinarea, care stabileşte cadrul legal pentru realizarea activităţilor din sistemul de sănătate, cuprinzând aici mai multe paliere.

Proiectul de lege propus de minister şi transmis Parlamentului României conţine majoritatea propunerilor şi în acest moment se află în dezbatere la comisiile din Senatul României şi în Camera Deputaţilor, având posibilitatea de a propune amendamentele pe care le consideraţi necesare în cadrul comisiilor, urmând ca Ministerul Sănătăţii să fie consultat asupra tuturor amendamentelor depuse.

Vă mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Nicolae Andrei. Tema?

Domnule Dumitrescu - răspuns.

Domnule Dumitrescu, răspunsul pentru domnul... Staţi să vă aducă aminte tema!

Domnul Andrei Nicolae:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea, adresată ministrului sănătăţii, este legată de stadiul implementării Strategiei Naţionale de Control al TBC.

Care sunt noile cazuri apărute în 2017 şi care este stadiul acestei strategii?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dumitrescu.

Domnul Dan Dumitrescu:

La fel, o să am rugămintea să mi se permită să-i înmânez răspunsul întreg şi să fac acum un rezumat.

România continuă să aibă o povară mare de boli infecţioase, în special tuberculoză. Deşi rata de notificare a cazurilor noi şi a recidivelor raportate a scăzut substanţial în ultimul deceniu, aceasta este încă cea mai mare din cele 31 de ţări din Uniunea Europeană, ajungând la 2.876 de cazuri de TBC de reprocesare, raportate în 2016.

Răspunsul naţional la tuberculoza din România se bazează pe un cadru strategic legal, incluzând Strategia naţională pentru sănătate 2014-2020, Strategia Naţională pentru controlul tuberculozei 2015-2020 şi Programul Naţional de TB.

Institutul de Pneumologie "Marius Nasta" va implementa în perioada următoare trei proiecte finanţate de granturi europene, din fonduri norvegiene şi POCU, în valoare totală de aproximativ 28 de milioane de euro, destinate acoperirii nevoilor, din fonduri internaţionale.

În concluzie, România depinde în continuare de finanţarea donatorilor şi, prin urmare, rolul grantului de tranziţie este consolidarea capacităţii de planificare şi coordonare a Ministerului Sănătăţii pentru îmbunătăţirea planificării şi a utilizării eficiente a resurselor interne.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Dohotaru? Nu este.

Domnul Codreanu? Nu este.

Domnule Paşcan, aveţi trei. V-aţi gândit? Da?

Cea cu Ministerul Afacerilor Externe, da?

Domnul Gabriel Wienzer vă va răspunde verbal, iar domnii Ion-Ardeal Ieremia şi domnul Butuza vă vor da scris acum, de faţă cu mine.

Vă rog.

Domnul Emil-Marius Paşcan:

Am adresat o interpelare ministrului afacerilor externe şi ministrului delegat pentru afaceri europene, arătând că este o gafă impardonabilă ca protecţia drepturilor minorităţilor naţionale să fie transferată Consiliului Uniunii Europene.

În acest context, am sesizat că domnul Victor Negrescu, ministru delegat pentru afaceri europene, a trimis Comisiei speciale comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru coordonarea activităţilor parlamentare necesare pregătirii Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene din primul semestru al anului 2019, un proiect de document privind tematicile prioritare ale Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene. Acesta se referă la protecţia minorităţilor naţionale, invocându-se ca pretext faptul că legislaţia Uniunii Europene ar fi defazată în comparaţie cu cea a Consiliului Europei.

În realitate, România dezavuează ideea de acordare de competenţe Uniunii Europene, în problematica minorităţilor naţionale.

Mulţumesc.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Mulţumesc.

Domnul Wienzer.

Domnul Cristian-Gabriel Wienzer (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Externe):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Mulţumindu-vă pentru interesul pe care îl acordaţi procesului de pregătire a Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene, vă asigurăm de întreaga noastră responsabilitate de dialog şi voi încerca să vă prezint pe scurt răspunsul ministerului nostru, suplimentar celui scris, pe care deja am convingerea fermă că l-aţi primit.

Ministerul Afacerilor Externe, prin ministrul delegat pentru afaceri europene, a derulat un amplu dialog cu ministerele de linie şi cu instituţiile subordonate, precum şi cu alte instituţii cu atribuţii în domeniul afacerilor europene. Mă refer aici la Parlamentul României, la Administraţia Prezidenţială, membrii români ai Parlamentului European, ai Comitetului Economic şi Social European şi ai Comitetului Regiunilor, în vederea identificării acelor tematici de interes care pot contribui la elaborarea Programului de lucru al Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene.

Temele astfel identificate, într-o primă fază, au fost ulterior supuse dezbaterii cu actorii sociali, prin "Forumul de consultare publică, comunicare şi dezbateri în vederea pregătirii şi exercitării Preşedinţiei României la Consiliul Uniunii Europene".

Pe baza acestui amplu proces de consultare şi a unor exerciţii succesive de sinteză a fost elaborată structura strategică a Proiectului de program de lucru al viitoarei preşedinţii, cu evidenţierea a patru dimensiuni principale de acţiune. Mă refer în primul rând la Europa convergenţei - creştere, coeziune, competitivitate şi conectivitate; Europa siguranţei; Europa, actor global şi Europa valorilor comune.

Astfel, documentul "Tematicile de interes ale Preşedinţiei României la Consiliul UE", care a fost recent transmis, din nou, Parlamentului României, pentru o nouă serie de consultări, este alcătuit exclusiv din propunerile partenerilor de dialog. Ne aflăm acum într-o etapă ulterioară, în care propunerile sunt analizate, evaluându-se pertinenţa lor la nivel european şi din punctul de vedere al consensului naţional, pentru a fi menţinute într-o versiune actualizată a documentului.

Şi vă informăm, în acest context, că tema menţionată de dumneavoastră nu a fost menţinută în această formă actualizată a documentului.

Mulţumesc foarte mult.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

OK.

Mulţumesc.

Am terminat.

Să aveţi o zi frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,42.