Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

4. Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi; PL-x 151/2025.

Dacă din partea iniţiatorilor doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Ca iniţiator, domnule Daniel? (Vociferări.)

Bine.

Comisia pentru administraţie, Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă, vă rog, raportul comun.

Domnul George-Mihail Neamţu:

Raport comun asupra Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă au fost sesizate pentru o dezbatere cu privire la Proiectul de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, transmis cu adresa PL-x 151/2025 din 20 mai 2025.

Avem câteva consideraţii făcute.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi. Potrivit iniţiativei, Parlamentul, Administraţia Prezidenţială, Guvernul, chiar şi Ministerul Afacerilor Externe, autorităţile administraţiei publice locale, precum şi instituţiile publice aflate în subordinea sau coordonarea acestora, pot organiza sau sprijini logistic şi material manifestări culturale dedicate celebrării vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii celor două comisii sesizate în fond au hotărât, cu majoritatea voturilor parlamentarilor prezenţi, să propună plenului Camerei Deputaţilor adoptarea Proiectului de Lege pentru instituirea anului 2026 ca Anul Constantin Brâncuşi, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei Daniel, Grupul PNL.

Vă rog.

Domnul Andrei Daniel Gheorghe:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, ţin să-i felicit pe iniţiatorii acestui proiect.

Constantin Brâncuşi nu este doar un simbol naţional, este un reper al artei, al culturii şi al universalităţii, este unul din acei români care au depăşit graniţele României, este cel care, după cum el însuşi spunea, nu a încercat să surprindă, prin sculptura sa, pasărea, ci zborul. El este cel care spunea că frumosul este echitatea absolută şi cel care considera că arta reprezintă cea mai esenţială formă de materializare a realităţii.

Constantin Brâncuşi, dacă ne gândim acum la întreaga sa operă, fie că vorbim de "Pasărea măiastră", de "Sărutul", de "Rugăciunea", de "Cuminţenia Pământului", de ciclul acesta monumental de la Târgu Jiu, Calea Eroilor, unde vedem "Coloana Infinitului", "Masa Tăcerii" şi "Poarta Sărutului", indiferent dacă vorbim de tinereţea sa petrecută în România ori de maturitatea sa creatoare, în Franţa, este unul dintre acei oameni care pornesc din individualitate şi îşi încheie existenţa în universalitate.

Arta lui Constantin Brâncuşi reprezintă, până la urmă, o sinteză a valorilor spirituale, prin materialitate sculpturală.

Această întreagă perspectivă pe care o vedem, atât cosmogonică, atât ontologică, în întreaga expresie a lui Constantin Brâncuşi, cred că ar trebui să fie unul din acele lucruri care să ne facă mândri, ca români, şi să ne facă mândri, ca oameni. Pentru că el însuşi, Constantin Brâncuşi, nu aparţine doar României, nu aparţine doar artei noastre naţionale, aparţine umanităţii. Şi cred că este foarte important să avem puterea de a învăţa de la Constantin Brâncuşi onestitatea, decenţa şi capacitatea de oglindire a spiritului, prin materie creatoare.

PNL va susţine deplin acest proiect.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Rigman Ciprian-Doru.

Domnul Ciprian-Doru Rigman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Şi Grupul USR va susţine acest proiect.

Constantin Brâncuşi este un simbol al culturii române, este cel care a legat, alături de alte mari nume ale culturii române, ceea ce am produs noi cultural, de spiritul culturii şi civilizaţiei occidentale. Este şi un simbol al tenacităţii, pentru că, ne aducem aminte cu toţii, a plecat la Paris să studieze, la începutul secolului al XX-lea, pe jos - acum... n-a ajuns chiar pe jos, pentru că a luat şi trenul din Elveţia către Franţa -, dar mare parte din drum l-a parcurs pe jos, a şi lucrat, pentru a se putea întreţine. Este un simbol al luării sorţii în propriile mâini, al tenacităţii, al ideii de a nu renunţa niciodată. Şi îmi aduc aminte că, studiind arta sculpturii, în atelierul marelui maestru Auguste Rodin, la un moment dat a decis să plece şi marele maestru francez l-a întrebat de ce anume îşi asumă plecarea. Şi i-a spus foarte simbolic: "La umbra marilor stejari nu creşte nimic". Trebuia să plece, să devină şi el un "stejar", aşa cum a şi devenit. A redus ceea ce înseamnă esenţa sculpturii la sâmburele esenţial.

În altă ordine de idei, mi se pare absolut incredibil cum un domn care jigneşte public, succesiv, aşa cum este domnul Neamţu, să prezinte un raport al Comisiei pentru cultură, vorbind despre Constantin Brâncuşi.

Cred că domnia-sa ar trebui să aibă minima demnitate să se retragă din funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură. (Aplauze.)

Aşteptăm demisia de onoare.

Mulţumesc mult. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Daniel Gheorghe, dezapăsaţi, vă rog!

Doamna Vedinaş, Grupul SOS.

Doamna Verginia Vedinaş:

Domnule preşedinte,

Distinşi colegi,

Constantin Brâncuşi nu este numai un simbol al universalităţii şi al eternităţii poporului român, el este un simbol şi al demnităţii acestui popor.

La un moment dat a intrat în atelierul lui unul din marii bogaţi ai acelor vremuri, care l-a întrebat, după ce s-a entuziasmat de lucrări, la despărţire: "Ce pot să fac, maestre, pentru dumneavoastră?". Şi el a răspuns: "Ia mătura şi te rog să mături atelierul!".

Mă gândesc ce ar fi răspuns cei care, în ziua de astăzi, sunt deschişi să-şi vândă sufletul pentru nişte nimicuri care înjosesc şi un animal, nu numai un om.

Constantin Brâncuşi este şi un martir al poporului român, pentru că acest popor a greşit enorm faţă de el. Şi mă gândesc la momentul 1951, când Constantin Brâncuşi a vrut să doneze statului român opera sa, iar Academia Română, într-o ruşinoasă şedinţă, a refuzat acest lucru.

Eu mă bucur că acum, noi, acest Parlament, vom şterge, măcar în parte, din micimile şi vinovăţia pe care poporul român o are faţă de acest mare simbol al culturii universale.

De aceea, sper din tot sufletul că va fi una din puţinele legi pentru care, cu toţii, ne vom da un aviz şi un vot pozitiv.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Simion.

Domnul George-Nicolae Simion:

Sigur că Grupul AUR votează pentru acest proiect legislativ.

Din păcate, încercăm să-i cinstim memoria marelui Constantin Brâncuşi, aşa cum am făcut-o şi la sfârşitul săptămânii trecute, la Hobiţa. Am marcat, cu această ocazie, şi Ziua Iei. Dar, peste operele sale se aşterne uitarea sau mari scheme de speculaţii financiare se fac pe seama lui Constantin Brâncuşi. Vă aduceţi aminte... domnul Cioloş, domnul Pîslaru... "Cuminţenia Pământului", ce au făcut în 2016.

De asemenea, în Târgu Jiu, primarul Romanescu, trecut de la PNL la PSD, a luat bani consistenţi din reabilitarea absolut împotriva legilor protejării patrimoniului de pe Calea Eroilor, şi ştiţi foarte bine asta, colegii din Gorj şi toţi cetăţenii din Târgu Jiu.

Cât despre pretenţiile celor de la USR, să ne schimbăm noi şefii de la comisii, de la cultură şi din alte părţi, un partid care este astăzi la guvernare, USR împreună cu PSD, deşi a luat puţin peste 10% din voturile românilor...

Dacă ieri v-am citat din Eminescu, astăzi probabil trebuie să vă citez, la acest punct de pe ordinea de zi, din Constantin Brâncuşi, care spunea că: "V-am lăsat săraci şi proşti şi acum vă găsesc şi mai săraci, şi mai proşti". (Aplauze.)

Succes, dragi USR-işti! (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Dimitriu.

Domnul Alexandru-Paul Dimitriu:

Domnule Simion,

Dumneavoastră faceţi ce ştiţi să faceţi - să dezbinaţi, să propagaţi ura. Şi stau şi mă gândesc în felul următor: dacă dumneavoastră sunteţi capabil să susţineţi un om care jigneşte femeile, un om care jigneşte oamenii, îi înjură, în funcţia de preşedinte al Comisiei pentru cultură, ce aşteptări să mai avem, în rest, de la domniile-voastre?

Dumneavoastră, domnule Simion, aţi ajuns un om foarte amărât şi vă înţeleg, la nivel personal. Aţi pierdut lamentabil aceste alegeri prezidenţiale. Dar stăteam şi mă gândeam în felul următor: poate ar fi un moment în care vă gândiţi un pic, în interiorul dumneavoastră, dacă nu cumva aţi făcut şi dumneavoastră vreo greşeală, dacă nu cumva ura pe care aţi propagat-o şi ascultarea acelor ordine venite de la ruşi a reprezentat poate o greşeală. Vă gândiţi la lucrul acesta, domnule Simion, sau continuaţi cu ura, încontinuu, şi dezbinarea asta naţională? Pentru că, vă spun, nu ajungeţi nicăieri!

Ceea ce face domnul Neamţu este o ruşine naţională care se propagă asupra dumneavoastră. Nu că ar mai fi fost necesar, pentru că gradul de ruşine la care aţi ajuns este unul care tinde spre infinit.

Ruşine să vă fie, domnule Simion! (Vociferări.)

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică!

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Simion, vă rog.

Domnul George-Nicolae Simion (din sală):

Drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau al doilea vorbitor de grup.

Domnul George-Nicolae Simion (de la tribună, fără microfon):

Drept la replică.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Sau al doilea vorbitor de grup.

Domnul George-Nicolae Simion:

Cred că de 5 ori mi-a fost invocat numele de partenerii de coaliţie ai PSD-ului, domnii de la USR, care exact la fel, de la tribuna acestui Parlament, spuneau cum noi ne vom alia cu PSD-ul, aveau şi pancarte.

Astăzi sunt în coaliţie şi singurul motiv... şi singura replică pe care aş putea să o dau acestui individ care mi-a invocat de cel puţin 5 ori numele este faptul că nu vom câştiga alegerile peste 3 ani; le-am câştigat şi acum, şi voi le-aţi anulat. Faceţi parte din acest sistem. (Aplauze.)

Nu vom schimba niciun şef de comisie pentru că aşa vrea USR-ul.

Nu vom face nimic pentru că aşa vrea USR-ul.

Recomandăm românilor să se gândească de două ori dacă acceptă aceste taxe abuzive care vin doar să plătească leafa a 5 vicepremieri.

5 vicepremieri - şi se cer sacrificii din partea românilor şi se taie din angajaţii profesionişti de la buget. (Aplauze.)

Bravo, USR, daţi dovadă de micime, staţi liniştiţi că nu ne schimbaţi voi niciun preşedinte!

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Câciu.

Domnul Adrian Câciu:

Mulţumesc mult, domnule preşedinte.

Şi mă bucur că avem din ce în ce mai multe proiecte care cinstesc valorile neamului românesc.

Din păcate, ce nu înţelegem - şi aş face un apel la pace între toate forţele politice, dar şi între cetăţeni - valorile noastre sau cei care, până la urmă, au făcut ceva pentru România, în timpul vieţii lor, din cauza mentalităţii pe care o moştenim încă de la cei care au făurit poporul român, de la daci şi romani, dar mai ales de la romani, care şi-au ucis pe cel care a făcut cel mai amplu imperiu - Brutus l-a ucis pe Cezar -, din păcate, avem această mentalitate, ca valorile sau pe cei care atunci când sunt în viaţă, indiferent unde se află, îi hulim.

Brâncuşi n-a plecat de bine din România. Nadia n-a plecat de bine din România. Toţi ceilalţi pe care acum... - Eminescu, pe care ar trebui să-l cunoască o întreagă naţie, dar generaţiile actuale încep să-l uite... (Vociferări.) n-a dus-o bine.

Dacă vrem să facem ceva mai mult decât a cinsti memoria oamenilor care au făcut ceva pentru România, ar trebui să facem un apel la conciliere, apel la recunoaşterea valorilor noastre care sunt în viaţă, încă. Şi mai puţină ură. Nu ne face bine.

Peste 50 de ani va veni un alt Parlament care va cinsti pe domnul Simion sau pe domnul Dimitriu.

Haideţi, domnilor, să facem întâi pace.

Despre asta e discuţia - despre conciliere, despre înţelegere şi despre a cinsti eroii sau valorile româneşti atunci când ele sunt în viaţă. Şi să nu le uităm niciodată.

Dacă astăzi întrebaţi la Bacalaureat de o poezie, despre Eminescu, o să aveţi surprize mari.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Szabó Ödön.

Domnul Szabó Ödön:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cultura trebuie să unească. Şi cultura a unit întotdeauna, mai ales prin valorile ei importante sau personalităţile importante.

Brâncuşi, la fel ca şi Enescu, la fel ca şi alţii, a generat o valoare pentru întreaga umanitate. Au avut prieteni şi au avut muze, inclusiv din comunitatea noastră maghiară.

Domnişoara Pogany, Pogány Margit, este poate una dintre cele mai cunoscute muze ale lui Brâncuşi. A avut 19 busturi realizate despre doamna Pogány Margit.

"Domnişoara Pogany", cum îi spuneţi dumneavoastră, dar, de fapt, Pogány Margit, a avut... şi este o prezenţă activă în viaţa sculptorului la Paris, în momentele foarte grele din perioada 1914-1916.

Dacă vreţi să faceţi ceva pentru unitate, atunci, cei care sunt astăzi foarte naţionalişti şi foarte împotriva comunităţii noastre, poate ar trebui să vă uitaţi mai des la "Domnişoara Pogany".

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Gigel Ştirbu.

Domnul Gigel-Sorinel Ştirbu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule Câciu, sper din toată inima să fiţi profet mincinos şi peste 50 de ani Parlamentul respectiv să nu-l omagieze pe domnul Simion sau pe domnul... (Râsete.) ...Dimitriu. (Râsete.)

Dragi colegi,

O iniţiativă binevenită. Cu o astfel de iniţiativă probabil ne vom mai întâlni. Sau cu astfel de iniţiative în următorii ani ne vom mai întâlni.

Dar cred că ceea ce trebuie să facem noi este să punem bazele unor iniţiative legislative care să ducă la crearea unor platforme în care tinerii să se dezvolte şi să apară mai mulţi Brâncuşi, mai mulţi de alde Enescu, mai multe de alde Nadia şi aşa mai departe. Pentru că dacă stăm să ne gândim, toţi aceşti oameni au devenit mari personalităţi atunci când au avut o recunoaştere mondială. Atunci când au fost în România sau cât au stat în România şi a trebuit să le oferim recunoaşterea naţională, poporul român n-a făcut-o.

De aceea, dacă vreţi să faceţi ceva pentru generaţiile viitoare, creaţi aceste platforme care să ridice viitorul sau să ridice tinerii noştri.

Aceste legi sunt bune, dar nu mai sunt folositoare celor care şi-au dat viaţa ca numele României să treacă dincolo de graniţele ei.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Albu Dumitriţa.

Doamna Dumitriţa Albu:

Mulţumesc.

Grupul neafiliaţilor va susţine acest proiect, dar să nu uităm că ritmul în care votăm în fiecare săptămână, fie anul unei personalităţi - pe 11 iunie am votat Anul Nadiei Comăneci -, fie ziua unei regiuni istorice - săptămâna trecută am avut Zilele Maramureşului, acum ceva timp am votat Zilele Banatului -, riscăm să procedăm ca Maria Antoaneta, ultima regină a Franţei înainte de Revoluţia Franceză - se spune că atunci când a aflat că poporul nu mai are pâine, a rostit celebra frază - "Să mănânce cozonac!".

Sigur, istoricii au arătat că cel mai probabil nu a spus asta, dar legenda a rămas, tocmai pentru că simbolizează o conducere ruptă de realitatea cetăţenilor săi.

Să nu ajungem în situaţia în care, preocupaţi de festivisme şi declaraţii simbolice, să pierdem din vedere problemele reale ale oamenilor, care nu aşteaptă de la noi comemorări, ci soluţii concrete.

Mulţumesc. (Aplauze. Vociferări.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Bine, fie.

Domnul Muncaciu.

Domnul Sorin-Titus Muncaciu:

Stimaţi colegi,

Nu am intenţionat să iau cuvântul, dar discuţia aceasta legată de cultură mi-a adus aminte de o lecţie pe care am primit-o în Statele Unite, când un profesor conservator vorbea despre cultura Sudului şi un tânăr student s-a ridicat şi a întrebat - "Da' la ce ne trebuie nouă cultura Sudului?". Şi acest profesor s-a uitat la el şi i-a spus - "Tinere, cultura este Divinitatea în viaţa de zi cu zi. Nu bagatelizăm cultura!".

Cred că este un act de injusteţe faţă de tradiţia şi cultura acestui popor să ajungem în sala Parlamentului să avem dispute pe tema culturii. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Nefiind amendamente, proiectul de lege rămâne la votul final.