Parliamentary debates

Doamna Rodica Nassar:

Doamna deputat Schelean Valeria-Diana. Din partea Ministerului Afacerilor Interne, doamna secretar general adjunct Irina Alexe. Am văzut-o că este prezentă. Vă rog. A, şi doriţi... Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Vă mulţumesc.

Întrebarea mea este adresată domnului ministru Gabriel Oprea, iar obiectul întrebării se referă la procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când trebuie să aplice ordinul de protecţie.

Domnule ministru, printre modificările pe care Legea nr.25/2012 le aduce Legii nr.217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie se numără, printre altele, introducerea ordinului de protecţie.

Aşa cum este prevăzut în art.23 din lege, actul normativ mai susţine că, odată emis de către o instanţă judecătorească, ordinul de protecţie este comunicat de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Nu am să citesc întreaga interpelare. Am să mă refer la întrebările la care doresc un răspuns concret, şi anume: care sunt procedurile generale şi specifice pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când li se comunică de către o instanţă judecătorească un ordin de protecţie? Care sunt procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române în monitorizarea respectării prevederilor ordinului de protecţie? Care sunt procedurile pe care le aplică angajaţii Poliţiei Române atunci când sunt sesizaţi cu un caz de violenţă în familie şi care sunt procedurile de informare asupra măsurilor de protecţie pentru femeile care fie sunt victime ale violenţei în familie, fie sunt sub riscul de a deveni victime ale violenţei în familie, pe baza antecedentelor cunoscute ale partenerului de viaţă sau concubinului?

Vă mulţumesc.

Doamna Irina Alexe (secretar general adjunct, Ministerul Afacerilor Interne):

Mulţumesc.

Stimată doamnă deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, precizăm următoarele:

1. Potrivit prevederilor Legii nr.217/2003, ordinul de protecţie emis de instanţă este executoriu şi se comunică de îndată structurilor Poliţiei Române în a căror rază teritorială se află locuinţa victimei şi a agresorului.

Ordinul de protecţie se pune în executare de îndată de către poliţie sau, după caz, sub supravegherea acesteia.

După primirea şi înregistrarea ordinului, organele de poliţie iau legătura cu agresorul, care va fi informat despre existenţa, conţinutul ordinului de protecţie şi obligaţiile legale ce-i revin, potrivit legii. În acest sens, se încheie un proces-verbal în care se consemnează toate detaliile privind punerea în executare a ordinului de protecţie.

2. Organele de poliţie au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea şi să sesizeze organul de urmărire penală, în caz de sustragere de la executare. Victima va fi instruită cu privire la modul de acţiune în diferite situaţii, îndeosebi cea în care agresorul nu respectă măsura dispusă de instanţă şi, prin activităţi periodice, va fi supravegheat modul în care agresorul respectă măsurile dispuse prin ordin, atât cu ocazia deplasărilor în teren, cât şi prin obţinerea unor informaţii despre situaţia existentă.

În cazul încălcării ordinului, va fi sesizat organul de urmărire penală şi se va întocmi dosar penal pentru săvârşirea infracţiunii de nerespectare a hotărârii judecătoreşti, conform art.32 din Legea nr.217/2003.

3. În ipoteza sesizării unui caz de violenţă în familie, poliţiştii se deplasează la locul faptei, se edifică despre situaţia existentă, izolează victima de agresor, dacă este cazul, şi desfăşoară în continuare activităţi specifice pentru aplanarea conflictului.

De asemenea, informează victimele violenţei domestice cu privire la instituţiile guvernamentale şi neguvernamentale, cărora li se pot adresa pentru consiliere psihologică şi adăpost temporar.

După aplanarea conflictului, în funcţie de natura faptelor sesizate, se întocmesc actele procedurale, luându-se măsurile legale, concomitent cu monitorizarea în continuare a situaţiei.

4. Poliţia Română, prin structurile abilitate, a iniţiat şi derulat, atât la nivel naţional, cât şi la nivel local, campanii de informare şi activităţi de prevenire, la care au participat instituţii cu atribuţii în domeniu, precum şi organizaţii neguvernamentale.

Exemplificăm, în acest sens, activităţile punctuale desfăşurate de reprezentanţii Institutului de Cercetare şi Prevenire a Criminalităţii în cursul anului 2014, cu ocazia zilei de 1 martie, precum şi în data de 2 octombrie, respectiv în data de 10 decembrie.

De asemenea, în anul 2014, au fost implementate, de către structurile de prevenire, peste 50 de proiecte şi campanii, în cadrul cărora a fost abordată problematica violenţei în familie şi au fost desfăşurate la nivel naţional acţiuni de promovare a drepturilor femeii şi de prevenire a victimizării acestora, cu ocazia unor manifestări organizate simultan în toate judeţele. Au fost astfel de campanii "Săptămâna prevenirii criminalităţii", de Ziua Poliţiei Române, şi în unele zile special dedicate acestui grup-ţintă, cum sunt zilele de 1 şi de 8 Martie.

Pe plan instituţional, se colaborează cu reprezentanţii Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Familiei, ai instituţiilor de protecţia copilului şi ai altor instituţii abilitate a desfăşura activităţi în acest domeniu, prin acordarea de sprijin în rezolvarea cazurilor de violenţă în familie şi sesizarea acestora cu privire la cazurile depistate, respectiv în vederea identificării celor mai bune soluţii de prevenire şi combatere a acestui fenomen.

Cu deosebită consideraţie, semnează domnul Gabriel Oprea, viceprim-ministru pentru securitate naţională, ministrul afacerilor interne.

Doamna Rodica Nassar:

Doriţi să interveniţi? Vă rog.

Doamna Valeria-Diana Schelean:

Vă mulţumesc pentru răspuns.

O singură precizare. Am înţeles că Poliţia informează atât victima, cât şi agresorul cu privire la măsurile dispuse de către instanţă, deşi acestora le este comunicat ordinul de protecţie, obligativitate pe care o are instanţa de judecată.

Aţi spus că Poliţia este obligată să monitorizeze. Întrebarea mea se referea, concret, cum monitorizează aceste cazuri şi cum previne existenţa unor situaţii de încălcare a ordinului de protecţie, fiindcă avem numeroase exemple, unul dintre acestea, cel la care m-am referit chiar în cuprinsul întrebării mele, cazul unei domnişoare din Tulcea, care a fost bătută de partenerul de viaţă după obţinerea unui ordin de protecţie, care a făcut numeroase sesizări, inclusiv a furnizat organelor de poliţie dovezi concrete cu privire la încălcarea ordinului.

Aşa încât, vă rog să-mi precizaţi ce se întâmplă în aceste situaţii, concret. Şi, de asemenea, să-mi spuneţi care este procedura în cazul în care, de exemplu, lucrătorii din cadrul Poliţiei Române spun că nu pot şi nu au voie să intre în domiciliul comun al victimei şi al agresorului, fără acordul şi al agresorului.

Cum poate, efectiv, Poliţia Română, să asigure siguranţa victimei în acest context?

Doamna Rodica Nassar:

Doriţi să daţi un răspuns, sau...?

Mai mult decât atât, nu.