Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Cu aceasta trecem la partea a doua a şedinţei de astăzi, destinată răspunsului la interpelări.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Stimaţi colegi,

Vreau să vă informez că şedinţa de răspuns la interpelări se transmite la radio şi v-aş ruga să urmăriţi cu atenţie pentru a putea asculta colegii dumneavoastră interesaţi şi cetăţenii, răspunsurile pe care domnii miniştri le vor da la interpelările formulate.

Prima interpelare o adresează domnul Adrian Moisoiu Ministerului Administraţiei Publice.

Domnule Moisoiu, doriţi să punctaţi pe scurt întrebarea sau aşteptaţi direct răspunsul?

Domnule ministru Fleşariu? Vă rog să oferiţi răspunsul aşteptat de două minute şi de ascultători, nu numai de deputaţi. La întrebarea adresată de domnul Moisoiu.

Domnul Ionel Fleşariu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei Publice.):

Da, nu-l vedeam pe domnul deputat Moisoiu, dar acum îl văd şi sunt deosebit de bucuros că îl văd, ca să-i dau răspunsul.

Stimate domnule deputat,

Voi încerca să vă răspund la cele 5 întrebări pe care le formulaţi în interpelare.

Aşadar, condiţia domiciliului în localitatea în care candidează este esenţială în cazul alegerilor locale. Dacă cel care candidează nu îndeplineşte această condiţie, candidatura trebuie respinsă. Dacă faptul se descoperă după alegeri, mandatul va fi invalidat, deci cu ocazia validării se invalidează mandatul.

Dacă faptul se descoperă după validare, se aplică procedurile legale privitoare la încetarea mandatului. Avem în Legea nr.215 prevederi care spun ce se întâmplă în asemenea situaţii. Încetează mandatul prin ordin al prefectului.

La întrebarea nr.2: nu intră în preocupările ministerului nostru stabilirea unor astfel de reguli de protocol.

La întrebarea nr.3: la încheierea procesului de prelucrare a datelor recensământului, acestea vor fi date publicităţii, Institutul Naţional de Statistică care nu este subordonat ministerului nostru v-ar putea furniza un răspuns mai precis la întrebarea pe care aţi formulat-o. Noi nu avem elementele necesare pentru a vă spune la ce dată se comunică rezultatele oficiale ale recensământului din anul trecut.

La întrebarea nr.4 vă precizăm că asemenea dispoziţii ar fi trebuit cuprinse în recent adoptata Lege a partidelor politice. Este vorba de Legea nr.14. Acolo este sediul materiei şi nu în Legea nr.215.

Cât priveşte întrebarea de la pct.5 referitoare la o interpelare pe care aţi făcut-o anterior, vă precizăm că încă nu am primit datele necesare de la Prefectura judeţului Mureş, suntem în aşteptare. În momentul în care le vom primi, o să vă dăm răspuns şi la întrebarea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Moisoiu, aveţi dreptul la un comentariu, dar v-aş ruga să nu faceţi 5 comentarii la fiecare 5 întrebări, că atunci lăsăm pe ceilalţi colegi ai dumneavoastră fără replică.

Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Am înţeles, domnule preşedinte.

În primul rând, vreau să-i mulţumesc domnului ministru pentru operativitatea şi modul concis în care domnia sa a dat răspunsul şi care de fapt, undeva este şi o directivă către Prefectura Mureş.

În al doilea rând, eu apreciez că la pct.2, adică la stabilirea unui anumit protocol în care se prezintă partidele la diversele manifestări festive, este o treabă obligatorie, este necesară. De multe ori apar asemenea discuţii care nu ar trebui să fie şi nu ştiu dacă se întâmplă şi în alte judeţe, deşi sunt convins că se întâmplă; în judeţul Mureş se fac abuzuri, din acest punct de vedere, chiar de către reprezentantul Guvernului în judeţ. În concluzie, solicit totuşi să ne mai gândim la acest răspuns.

În ceea ce priveşte rezultatele recensământului, publicarea este o necesitate că deja a trecut mult, a trecut un an şi trei luni de când acesta a avut loc.

Iar la pct.4, domnule ministru Fleşariu, adică acea penitenţă la care m-am referit eu şi care cred că este absolut necesară în clipa de faţă, poate că executivul, dacă nu, atunci, poftiţi, şi noi deputaţii, deci parlamentarii putem să depunem o iniţiativă, dar nu este normal ca astăzi să fii preşedinte de partid şi mâine să ocupi un post de la care nu se admite să faci o anumită politică. Pentru că este incredibil ca de la o zi la alta, în condiţiile în care numirea se face la Bucureşti, iar postul respectiv este undeva la Baia Mare, înseamnă că în momentul în care s-a făcut numirea, de fapt, persoana respectivă încă era membru al unui partid politic. Nu? Pentru că nu s-a făcut peste noapte, la ora 0, şi dimineaţă la ora 8 dumneavoastră sau reprezentantul Ministerului Administraţiei Publice făcea înscăunarea cuiva pe un scaun, de exemplu, hai să spunem de secretar general al unui judeţ, pe care, ştiţi şi dumneavoastră, că nu poate fi numită decât o persoană care nu este înregimentată politic.

În ceea ce priveşte pct.5, vedeţi aici este o dovadă clară asupra modului cum prefectura Mureş nu-şi face datoria. Pentru că, iată, interpelarea a avut loc la 14 aprilie, astăzi suntem la 26 mai, în acelaşi timp, la 4 aprilie, am mai depus la Prefectura Mureş o altă solicitare către corpul de control al domnului prefect, deci al prefecturii şi la care, de asemenea, până astăzi încă nu am primit răspuns.

V-aş ruga ca din acest punct să-i trageţi la răspundere şi cu răspunsurile respective peste două săptămâni ne putem întâlni din nou cu o completare din partea dumneavoastră, dacă veţi considera că este cazul. Eu am încredere în dumneavoastră şi vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doriţi să dezvoltaţi puţin întrebarea sau aşteptaţi întâi răspunsul şi comentaţi răspunsul? E mai bine aşa.

Poftiţi. Credeam că daţi posibilitatea şi altor colegi să asculte răspunsul.

Poftiţi.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Obiectul interpelării este viziunea Ministerului Administraţiei Publice referitoare la o nouă împărţire administrativ teritorială a României. Vreau să fac această interpelare, o să mă refer pe scurt la ea, pentru că, în repetate rânduri, domnul ministru Octav Cozmâncă a ieşit public spunând despre această reîmpărţire administrativ teritorială. O dată la Suceava de 1 martie, când vorbea despre 12 judeţe şi după aceea la Bistriţa, când vorbea de o altă împărţire administrativ teritorială.

De aceea, îi solicit domnului ministru să-mi pună la dispoziţie variantele de reorganizare şi bineînţeles că i-am solicitat să-mi spună de ce nu a venit în programul de guvernare cu această viziune.

Aştept răspunsul, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule deputat, ceea ce vă pot spune este faptul că la ora actuală nu a fost elaborată o strategie, o viziune privitoare la o nouă împărţire administrativ-teritorială. Nu ne-am propus, deocamdată, să elaborăm o asemenea strategie. Atunci când ne vom propune, fiţi sigur că ne vom contura o viziune clară şi precisă în legătură cu această chestiune.

Însă, se discută în ultima perioadă foarte mult, după cum aţi văzut, în legătură cu regionalizarea. Problema regionalizării reprezintă un subiect de o mare complexitate, cu implicaţii majore în toate segmentele societăţii româneşti - politic, social, economic şi cultural. Un rol deosebit de important în găsirea unei soluţii optime pentru România îl vor avea implicarea tuturor factorilor responsabili, a experţilor români şi străini, şi nu în ultimul rând, consultările cu societatea civilă.

Sub aspectul dezbaterilor teoretice şi avansării de propuneri, procesul a început deja anul trecut, prin desfăşurarea Colocviului Internaţional de la Sinaia, sub înaltele auspicii ale domnului prim-ministru Adrian Năstase, ale directorului executiv al Congresului puterilor locale şi regionale din Europa, domnul Rinaldo Locatelli, şi ale şefului delegaţiei comisiei europene la Bucureşti, domnul Jonathan Sheele.

Acolo s-a deschis, practic, dezbaterea acestui subiect la nivel naţional. Procesul a continuat anul acesta cu seminarul de la Bucureşti cu prefecţii, care a avut loc în primăvară, aceeaşi temă fiind abordată şi cu ocazia Reuniunii de la Cluj.

Această temă a fost reluată şi dezbătută în prezenţa primului-ministru, domnul Adrian Năstase, cu prilejul Adunării Generale a Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România de la Târgovişte, din luna februarie a.c.

În urma acestor reuniuni s-a conturat necesitatea unor reforme de substanţă a structurilor administraţiei publice, a unei mai mari apropieri a acesteia de cetăţeni, a îmbunătăţirii serviciilor prestate către aceştia, şi totodată o mai eficientă şi corectă utilizare a fondurilor de preaderare puse la dispoziţia României de către Uniunea Europeană.

Tematica va forma obiectul altor dezbateri, cu participarea tuturor factorilor politici şi administrativi din România, până la conturarea unor soluţii concrete şi viabile, adaptate specificului românesc.

Vă precizăm că la dezbaterile care au avut loc până în prezent, mai ales cea de la Predeal, au participat reprezentanţi ai tuturor partidelor politice, inclusiv preşedintele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Camera Deputaţilor. Cu stimă. Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule Simedru, vă rog, un scurt comentariul, dar insist să fiţi bun coleg cu ceilalţi, care sunt în urma dumneavoastră şi doresc şi dumnealor să primească răspunsuri.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Sigur că da, domnule preşedinte. M-aş bucura dacă şi dumneavoastră aţi fi la fel de bun coleg, şi când reprezentanţii Guvernului lungesc răspunsurile, să le atrageţi şi lor atenţia să le scurteze, ca să poată să ...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu a depăşit durata prevăzută de regulament. Vă rog.

Domnul Dan Coriolan Simedru:

Era o problemă de procedură.

Eu nu am înţeles răspunsul domnului secretar de stat. Dacă domnul secretar de stat a spus că nu se pune problema unei noi împărţiri teritoriale, atunci de ce a mai fost nevoie de atâtea simpozioane şi de ce s-a scris acest lucru în programul de guvernare?

De asemenea, m-aş fi bucurat dacă domnul ministru Cozmâncă ar fi venit aici, pentru că eu citesc aici din declaraţiile domnului ministru Cozmâncă, care au foarte clar conturată ideea, şi unde se spunea aşa: "Se ţin alegerile - şi se referă la anul 2004 - la comune, oraşe, municipii, iar alegerile pentru consiliile judeţene, după ce avem o nouă împărţire teritorială". Această afirmaţie era făcută la data de 1 martie la Suceava.

De asemenea, domnul ministru spune: "Trebuie să ne pregătim foarte serios, să facem analize temeinice cu toţi factorii implicaţi. Nu putem pregăti în laboratoarele de la nivel central un proiect sau altul. Îl aprobăm şi pe urmă constatăm că-i imposibil de aplicat sau foarte greu de aplicat".

Tocmai de aceasta am cerut ca şi Parlamentul şi Opoziţia să aibă la dispoziţie aceste programe pe care le pregăteşte domnul Cozmâncă în aceste "laboratoare", ca să folosim ghilimelele de rigoare.

De asemenea, domnul ministru Cozmâncă, care acum vorbeşte de cele opt regiuni de dezvoltare, spunea, tot la data de 1 martie: "Dacă aveam nişte oameni serioşi şi concepeau ca lumea aceste opt regiuni, probabil că lucrurile ar fi mers foarte bine şi nu se punea problema de reîmpărţire administrativ-teritorială în aceşti termeni, cum se pune acum". Ca şi în Caragiale: "Se pune sau nu se pune problema?" Când ne convine să punem problema, o punem; şi când nu ne convine, ne facem că plouă.

De asemenea, pentru mine este hilară poziţia a doi miniştri din Guvernul Năstase. Mă refer la domnul ministru al dezvoltării, Leonard Cazan, care spune că activitatea consiliilor de dezvoltare regională este o activitate bună, şi la afirmaţiile domnului ministru Cozmâncă, care spune că activitatea consiliilor de dezvoltare regională şi cele opt regiuni sunt în agonie. Probabil că Guvernul Năstase va reuşi să se pună de acord pe această temă. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Fleşariu, dacă doriţi să mai faceţi o adăugire la răspunsul iniţial? V-aş ruga mult să fiţi succint.

Domnul Ionel Fleşariu:

Da, pentru că domnul deputat a făcut trimitere la Programul de guvernare, vreau să vă spun că în Programul de guvernare pe perioada 2001-2004 se prevede următorul lucru, referitor la împărţirea administrativ-teritorială sau la îmbunătăţirea împărţirii administrativ-teritoriale: crearea unui număr de 1.000 de comune şi trecerea în categoria oraşelor a mai multor comune.

Referitor la prima parte, crearea unui număr de 1.000 de comune, vreau să vă spun că Ministerul Administraţiei Publice a transmis tuturor judeţelor o circulară prin care s-a solicitat efectuarea de propuneri concrete pentru organizarea de noi comune. Deci, în Programul de guvernare, după câte reţin eu, nu se vorbeşte de o nouă împărţire administrativ-teritorială. Aşa că, din această cauză, la ora actuală se fac discuţii teoretice pentru găsirea celor mai bune soluţii aplicabile în România.

Eu personal, şi nici Ministerul Administraţiei Publice, şi nici domnul ministru Octav Cozmâncă, deocamdată nu avem conturată o strategie clară şi precisă, privitoare la ... Sunt, se fac căutări în continuare pentru a vedea care este soluţia cea mai bună pentru România în acest domeniu. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ are o întrebare cu privire la situaţia Bibliotecii Naţionale, la care răspunde domnul ministru Şerban Mihăilescu.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Petru Şerban Mihăilescu (ministru, Secretariatul General al Guvernului):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Referitor la interpelarea domnului deputat Dumitru Bălăeţ din 19 mai voi da citire aceluiaşi răspuns pe care l-am dat şi la o altă interpelare, din 9 aprilie, pe acelaşi subiect, în legătură cu situaţia clădirii Bibliotecii Naţionale.

Prin Hotărârea Guvernului nr.578/2002 privind transmiterea unui imobil proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Culturii şi Cultelor şi a Ministerului Educaţiei şi Cercetării în administrarea Regiei Autonome Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat s-a aprobat transmiterea imobilului proprietate publică a statului, compus din 13 corpuri, cu o suprafaţă construită totală de 14.594 m. şi teren aferent în suprafaţă de 54.000 m., situat în municipiul Bucureşti, Splaiul Unirii, împreună cu mijloacele fixe aferente, din administrarea Ministerului Culturii în administrarea Regiei, în vederea finalizării construcţiei noului sediu al Guvernului.

Potrivit art.3 din hotărârea de Guvern amintită, predarea-preluarea bunurilor transmise se face pe bază de protocol încheiat între părţile interesate, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei hotărâri.

Ca urmare a discuţiilor care au apărut imediat după aprobarea acestei hotărâri, protocolul de predare-primire între Ministerul Culturii şi Cultelor şi Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat nu a mai fost semnat.

În continuare, Guvernul României a formulat o solicitare către Parlament privind necesitatea asigurării unui sediu pentru desfăşurarea activităţii Guvernului. Comisia parlamentară investită în acest scop va analiza inclusiv aspectele semnalate de dumneavoastră, iar conduita Guvernului referitor la situaţia acestei clădiri va fi determinată de concluziile raportului acestei comisii parlamentare.

Din datele pe care le avem la ora actuală, comisia parlamentară, în cadrul raportului său, propune ca această clădire să rămână cu destinaţia de bibliotecă naţională, şi a doua zi după ce acest raport va fi aprobat, imediat vom proceda la anularea hotărârii care a fost. Deci, după datele noastre, la ora actuală, dar nu putem face hârtiile, această clădire va rămâne ca sediu al Bibliotecii Naţionale. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat Bălăeţ, aveţi dreptul la un scurt comentariu.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule ministru, vă mulţumesc foarte mult pentru faptul că aţi venit aici şi ne-aţi comunicat datele pe care ni le-aţi comunicat. Din păcate, se lungeşte mult această predare a Bibliotecii Naţionale pentru destinaţia pe care aţi anunţat-o dumneavoastră aici.

În cadrul comisiei, şi aici îl rog şi pe domnul preşedinte al Camerei Deputaţilor, domnul Dorneanu, s-au produs modificări. Domnul Videanu, care este preşedintele acestei comisii, nu mai poate fi găsit şi, după câte ştiu, vrea s-a retras din Parlament, datorită unor incompatibilităţi.

Am discutat cu alte persoane despre această problemă, şi concluziile sunt pesimiste, în sensul că această comisie, care trebuia să dea un verdict rapid şi să comunice concluziile, nu şi le face. Or, nu se poate. E vorba veche românească: "Dă unei comisii, ca o problemă să nu se rezolve". Şi se vede că doi ani de zile investiţia Biblioteca Naţională a rămas fără bani şi fără dreptul juridic de a-şi continua activitatea. 3.000.000 de cărţi stau împachetate, iarna trecută s-au produs jafuri în cadrul clădirii, iar oamenii aşteaptă o rezolvare, nu? În era informaţională nu putem sta cu Biblioteca Naţională în halul în care stăm.

Eu v-aş ruga, domnule Mihăilescu, şi coleg al nostru, şi om de cultură, şi apropiat al domnului prim-ministru, pentru că interpelarea mea a fost adresată deopotrivă şi dânsului, sigur, în alţi termeni, dar rog neapărat ca această perspectivă pe care dumneavoastră aţi afirmat-o aici să se îndeplinească. Adică, să se ia măsuri şi să se tragă concluziile pentru ca acest local să revină Bibliotecii Naţionale.

Şi vă rog să înţelegeţi că mii de bibliotecari din toată ţara aşteaptă asemenea rezolvare, pentru că întregul sistem de biblioteci este legat de acest creier al culturii naţionale. Şi sunt 13.000.000 de volume care stau în condiţii insalubre. Inclusiv în noua clădire sunt 3.000.000 de cărţi care stau împachetate. Nu se poate să continuăm în felul acesta, să aşteptăm ... Să forţăm această comisie, vă rog foarte mult, şi nu să aşteptăm cu mâinile, aşa, încrucişate, bunăvoinţa ei de a se întruni. Nu ştiu, eu vă spun sincer că l-am căutat pe domnul Videanu de zeci de ori la telefon şi nu se găseşte.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, începeţi să vă repetaţi, şi uitaţi-vă în sală, în stânga, unde sunt colegii dumneavoastră de la PRM, care aşteaptă şi dânşii să vină la microfon.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Da, colegii mei din stânga mea sunt coautori, dacă vreţi, oameni care au suferit pentru aceeaşi cauză, şi am încercat, în cadrul discuţiilor despre bugetul de anul acesta, să facem o chestiune din această investiţie.

Ni s-a promis marea cu sarea şi nu s-a făcut nimic. Din acest punct de vedere, vă rog, domnule preşedinte, să ne ajutaţi - şi prin intervenţia dumneavoastră la această comisie, şi a domnului Mihăilescu, pentru că acolo au fost şi experţi, în această comisie ...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, chiar cred că nu ne mai înţelegem. V-am rugat, în numele colegilor dumneavoastră de la PRM, care sunt vreo 12, care aşteaptă şi dânşii să vină la microfon. Vă repetaţi de trei minute cu aceleaşi fraze. S-a înţeles exact esenţa.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Trebuie să ne repetăm, domnule preşedinte. Şi la uşa dumneavoastră am venit de vreo zece ori şi nu m-aţi primit.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Florin Iordache are o interpelare pentru domnul Ionel Fleşariu.

Aveţi cuvântul, domnule Fleşariu.

Domnul Ionel Fleşariu:

Stimate domnule deputat, interpelarea pe care aţi formulat-o este justificată, întrucât la ora actuală există mai multe reglementări în domeniul incompatibilităţilor. Într-adevăr, ceea ce aţi relatat dumneavoastră în interpelare, Legea nr.215, statutul aleşilor locali, care încă nu a fost aprobat, şi Legea nr.161, tratează în amănunt problema incompatibilităţilor pentru aleşii locali. Desigur, întrebarea, repet, este legitimă. S-ar putea produce derută în teritoriu, în legătură cu modul de rezolvare a acestor probleme.

După cum se ştie, ultima reglementare este cea aplicabilă de acum înainte. Este un principiu al dreptului românesc. Iar această reglementare este Legea nr.161/2003. De altfel, prevederile privitoare la incompatibilităţi, cuprinse în Legea nr.215/2001, au fost abrogate în mod expres prin Legea nr.161, iar cele din Proiectul de Lege privind statutul aleşilor locali vor fi eliminate.

Va rămâne, deci, o singură reglementare clară şi precisă, Legea nr.161 din acest an. Cu stimă, semnează ministrul Octav Cozmâncă.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Florin Iordache pentru un comentariul la acest răspuns.

Domnul Florin Iordache:

Vreau să mulţumesc Ministerului Administraţiei Publice pentru răspunsul acordat. Întrebarea mea s-a referit la faptul că la cabinetul parlamentar foarte mulţi cetăţeni şi oameni veneau şi aveau nelămuriri, pentru că existau, la data când am pus eu întrebarea şi interpelarea Ministerului Administraţiei Publice, nelămuriri vizavi de incompatibilităţi. Sper că, o dată cu aceste precizări şi, în plus, cu cele care apar în statutul aleşilor locali, aceste probleme or să se clarifice. Şi vreau să mulţumesc, încă o dată, pentru răspuns şi pentru solicitudine din partea Ministerului Administraţiei Publice. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Adrian Moisoiu are o întrebare pentru Ministerul Justiţiei. O dezvoltaţi sau răspunde direct domnul secretar de stat? Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca urmare a modului în care s-a soluţionat parţial, în clipa de faţă, procesul de privatizare al staţiunii Sovata, şi mă refer la cele trei sentinţe, pe care deja Curtea Supremă de Justiţie le-a dat, şi a faptului că, încă în luna octombrie, mai precis la 2 octombrie, am depus un denunţ penal la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, aş dori să ştiu care este situaţia în clipa de faţă. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule Ivanov.

Domnul Alexe Costache Ivanov (secretar de stat, Ministerul Justiţiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimate domnule deputat,

La interpelarea formulată de dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, adresată ministrului justiţiei, referitoare la denunţul făcut Parchetului Naţional Anticorupţie împotriva unor reprezentanţi ai Autorităţii pentru Privatizare şi Administrare a Participaţilor Statului, care ar fi săvârşit infracţiuni la vânzarea acţiunilor S.C. "Balneo-Climaterica" S.A. - Sovata, vă comunicăm că, din verificările efectuate de acest parchet, a rezultat că denunţul face obiectul activităţii de documentare, analiză şi evaluare, care este desfăşurată de o echipă de specialişti, în vederea definitivării unui raport de constatare.

Dacă din raportul de constatare, ce urmează a fi întocmit, vor rezulta aspecte de natură penală, va demara efectuarea actelor pregătitoare începerii urmăririi penale în cauză.

Deci, rezultă că se află în această etapă de documentare, analiză şi evaluare denunţul care a fost făcut Parchetului Naţional Anticorupţie. Şi, în momentul în care se va finaliza această activitate, probabil, dacă vor fi elemente, se va porni urmărirea penală.

Domnul Valer Dorneanu:

Spuneţi, domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de acest răspuns.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, şi mulţumesc şi domnului secretar de stat Alexe Ivanov. Însă, e vorba de o marjă de timp totuşi, ca să vedem ce se întâmplă, de fapt. Pentru că denunţul penal a fost depus la 2 octombrie. Suntem în 26 mai, şi pe parcurs am mai luat legătura, nu o dată, cu domnul procuror-şef Suhan, de unde aparţine, unde a fost dat acest denunţ pentru rezolvare. Totuşi, după şapte luni de zile dacă o luăm aşa, că o s-o rezolvăm cândva, o să ajungem după şapte ani, şi undeva, deja şi în clipa de faţă începe să fie tardivă această chestiune, pentru că, s-a dat şi ultima decizie a Curţii Supreme, care spunea: "Dispune anularea formelor şi actelor de privatizare întocmite în vederea vânzării prin negociere directă a pachetului de acţiuni APAPS". Deci, iată deja că lucrurile se derulează în continuare, în timp ce rezultatele nu se văd. Deci, undeva, cred că şi Ministerul Justiţiei este dator să dea dovadă de mai multă operativitate, indiferent de cât este de ocupat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă are o întrebare adresată Ministerului Muncii în legătură cu calcularea pensiilor de stat.

Doamna Octavia Monica Muscă:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Obiectul interpelării: calcularea pensiilor de stat.

Stimate domnule ministru,

Modificarea art.180 din Legea nr.19/2000, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.49/2001, articol care ar fi asigurat respectarea principiului egalităţii, pe care se bazează sistemul public de pensii, adică toate pensiile, inclusiv cele stabilite înainte de apariţia Legii nr.19/2000, sunt calculate pe baza aceluiaşi algoritm matematic, a condus la situaţia actuală, care permite existenţa de categorii de pensionari cu cuantumuri de pensie stabilite pe baza a două formule diferite.

Această situaţie este neconformă cu Constituţia şi cu principiile enunţate în art.2 din Legea nr.19/2000: "Solidaritate, egalitate, echitate, contributivitate".

2. Recolerarea pensiilor, măsură aplicată pe baza prevederilor Hotărârii de Guvern nr.1315/2001, se realizează practic prin reducerea punctajului pensionarilor ale căror drepturi de pensii au fost stabilite în perioada 1998 - aprilie 2001. Legea nr.19/2000 nu permite modificarea punctajului mediu anual o dată ce acesta a fost stabilit.

În aceste condiţii, vă rog să-mi răspundeţi, stimate domnule ministru, care este actuala formulă prin care se calculează pensiile de stat, şi să puneţi la dispoziţia partidelor politice, sindicatelor, patronatelor şi societăţii civile, în general, softul de calculare la pensiilor, utilizat de Casa Naţională de Pensii, deoarece consider că este o informaţie de interes public, aşa cum prevede Legea nr.544/2001. Menţionez că doresc răspunsul scris şi oral. Cu stimă, Mona Muscă.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule Ciotloş, aveţi cuvântul.

Domnul Petre Ciotloş (secretar de stat, Ministerul Muncii şi solidarităţii Sociale):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnă deputat,

După cum vă este cunoscut, Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale a fost publicată la data de 1 aprilie 2000. O serie de prevederi ale acestei legi, printre care şi cele ale art.180, trebuiau să intre în vigoare la data publicării. Începând cu acea dată şi până la data punerii în aplicare a celorlalte prevederi ale legii, Guvernul ar fi trebuit să ia toate măsurile pentru punerea în aplicare a prevederilor stipulate în varianta iniţială a legii, legate de înfiinţarea Casei Naţionale de Pensii, de determinarea punctajului mediu anual realizat de fiecare pensionar aflat în plată potrivit prevederilor legii.

Cu alte cuvinte, Guvernul, aflat la Putere în acel moment, ar fi trebuit să organizeze activitatea de stabilire a punctajului mediu anual pentru pensionarii care aveau pensiile calculate conform prevederilor Legii nr.3/1977, pe baza datelor existente în dosarele de pensii.

Din cauza lipsei de decizie politică, din acea perioadă, nu a fost însă creat cadrul instituţional necesar. Casa Naţională de Pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, precum şi structurile sale teritoriale au fost înfiinţate de actualul Guvern, în luna februarie 2001, imediat după preluarea puterii executive. Această întârziere a făcut practic imposibilă aplicarea de la data de 1 aprilie 2001 a legii, în forma ei iniţială, în condiţiile în care lansarea reformei sistemului public de pensii, întârziată şi aşa foarte mult, era absolut necesară.

Astfel, a devenit necesară o modificare a prevederilor legale, pentru care au fost avute în vedere o serie de considerente de ordin tehnic, cum ar fi: lipsa, din cele aproximativ 6.000.000 de dosare de pensie, a informaţiilor necesare determinării punctajului mediu anual.

Potrivit legislaţiei anterioare, baza de calcul a pensiei se determina pe baza veniturilor salariale realizate în 5 ani din ultimii 10 ani de activitate, în vechile dosare de pensii existând informaţii complete privitoare la venituri doar pentru această perioadă. În condiţiile în care foarte multe unităţi s-au desfiinţat sau nu mai deţin arhive, foarte multe persoane ar fi puse în imposibilitatea de a procura documentele doveditoare ale veniturilor deţinute. A mai existat şi alt element: lipsa la acea dată a dotărilor tehnice şi a personalului necesar desfăşurării unei astfel de operaţiuni, precum şi durata lungă de timp necesar desfăşurării unei activităţi atât de laborioase.

Au fost avute, de asemenea, în vedere şi aspecte de ordin legislativ. Astfel, există în plată pensii ale unor persoane pensionate sub imperiul mai multor legislaţii. Menţionez: Decretul nr.292/1959, Legea nr.27/1966, Decretul nr.353/1966, Legea nr.3/1977, Legea nr.4 şi 5/1977, precum şi Legea nr.80/1992, de care au beneficiat aceste persoane. există de asemenea şi acte normative cu caracter special, care reglementau pensionarea unor anumite categorii socio-profesionale, cum sunt: mineri, handicapaţi, nevăzători. Aceste reglementări au prevăzut condiţii de vechime şi vârstă total diferite, chiar în cadrul aceluiaşi act normativ, existând condiţii de pensionare diferită.

Aplicarea în cazul vechilor pensionari a formulei de calcul din Legea nr.19/2000, care prevede condiţii de stagiu şi de vârstă total diferite, ar fi creat inechităţi şi mai mari între aceştia, pe de o parte, şi pensionari cu drepturi stabilite potrivit Legii nr.19/2000, pe de altă parte. Ca să dau un exemplu: unei persoane de sex feminin pensionată în anul 1975, i-au fost necesari la acea dată numai 20 de ani de vechime pentru a obţine o pensie integrală, în timp ce Legea nr.19 prevede sau prevedea la data de 1 aprilie 2001 un stagiu de cotizare de 25 de ani. Împărţind, deci aplicând formula de calcul prevăzută de Legea nr.19, punctajele lunare realizate prin evaluarea salariilor din cei 20 de ani de vechime la 25 de ani de stagiu, prevăzuţi de Legea nr.19, ar rezulta un punctaj mediu anual mai mic şi, implicit, un cuantum mai mic al pensiei decât cel pe care l-ar obţine o persoană pensionată pe baza prevederilor - de exemplu - a Legii nr.3/1977, când, de asemenea, erau necesari 25 de ani de vechime, sau în condiţiile Legii nr.19.

Acelaşi fenomen s-ar fi înregistrat şi în cazul celor pensionaţi cu reducere de vârstă pentru activitatea desfăşurată în grupe superioare de muncă.

Referitor la afirmaţia privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.49/2001, care a modificat art.180 din Legea nr.19/2000 din forma iniţială, vă facem cunoscut că asupra acestui aspect s-a pronunţat Curtea Constituţională prin mai multe decizii: Decizia nr.225/10.09.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.751/15.XI.2002; Decizia nr.328/26.XI.2002, publicată în Monitorul Oficial al României nr.86/11.02.2003; Decizia nr.70/18.02.2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr.211/1.04.2003 şi Decizia nr.112/13.03.2003, publicată în Monitorul Oficial al României nr.231/5.04.2003. Deciziile Curţii Constituţionale au stabilit constituţionalitatea modificărilor art.180 din Legea nr.19/2000.

Legea nr. 19/2000 prevede la art. 168 posibilitatea ca Guvernul să adopte măsuri suplimentare de recorelare a pensiilor.

Articolul 180 alin. 5 prevede că punctajul mediu anual al fiecărui pensionar şi punctajul mediu estimat, acordat în conformitate cu art. 180 alin. 3 şi calculat de Casa Naţională de Pensii, se pot corecta corespunzător recorelării.

Programul de recorelare al pensiilor aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1315/2001 prevede corectarea punctajului mediu anual, prin raportarea cuantumului pensiei cuvenite sau aflate în plată la valoarea punctului de pensie valabil la data respectivă.

La data de 31 decembrie 2002, potrivit art. 2 din Hotărârea Guvernului nr. 1474/2002, în vederea aplicării celei de-a treia etape de recorelare a pensiilor din sistemul public s-a corectat punctajul mediu anual cuvenit fiecărui pensionar ale cărui drepturi s-au deschis anterior intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000.

Astfel, potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 1301 din 2002, cuantumul pensiilor ce au fost indexate diferenţiat pe parcursul anului 2002, cuantum din care a fost dedusă contribuţia pentru asigurări sociale de sănătate, a fost raportat la valoarea actualizată a punctului de pensie din luna decembrie 2002, respectiv 2.252.729 lei.

În unele cazuri, pentru pensionarii care în cursul anului 2002 au beneficiat de procente de indexare a pensiilor mai mici, această operaţie a avut ca efect matematic scăderea punctajului...

Domnul Valer Dorneanu:

Încercaţi să conchideţi, stimate coleg.

Domnul Petre Ciotloş:

... dar nu a condus la diminuarea cuantumului pensiei.

De altfel, numărul pensionarilor care nu au beneficiat de procentul integral de indexare s-a restrâns treptat, astfel încât în luna martie 2003 acesta a ajuns la circa 70.000 de persoane.

Pentru a evalua rezultatele recorelării trebuie avut în vedere faptul că raportul dintre pensia medie a pensionarilor de limită de vârstă şi vechime completă, ai căror drepturi au fost stabilite în perioada 1 ianuarie 1999 - 31 martie 2001, şi pensia medie a pensionarilor de limită de vârstă care au beneficiat de recorelare s-a diminuat de la 1,54, cât era înainte de prima etapă de recorelare, la 1,17, după a treia etapă de recorelare.

În final, vizavi de formula de calcul a pensiilor. Formula de calcul a pensiilor în sistemul public este cea prevăzută de Secţiunea VI "Calculul pensiilor" din Legea nr. 19/2000, modificată şi completată.

În ceea ce priveşte solicitarea de a pune la dispoziţie societăţii civile a unor proceduri informatizate, prin care asiguraţii să-şi poată valida eligibilitatea în cadrul sistemului public de pensii sau, după caz, să se informeze asupra naturii şi cuantumului beneficiilor la care sunt îndreptăţiţi, menţionăm că CNPAS dezvoltă, în prezent, în cadrul procesului de implementare a sistemului informatic integrat al sistemului public de pensii, un portal care va asigura aceste funcţiuni. Această abordare are în vedere prevederile legislative privind informaţiile de interes public, a celor privind protecţia datelor cu caracter personal, precum şi implementarea unor proceduri care să nu favorizeze fraudarea sistemului.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Mona Muscă doreşte să comenteze acest răspuns.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimate domnule Ciotloş, întotdeauna mi-a făcut mare plăcere să dialoghez cu dumneavoastră. Din păcate, de data aceasta, nu a fost un dialog.

1. Fostul guvern nu mai poate fi învinuit pentru ceea ce nu merge bine acum, cât timp există Guvernul Partidul Social Democrat, de 3 ani de zile.

Dacă ar fi aşa cum spuneţi dumneavoastră, atunci, pe o cale logică, elementară, neajunsurile de acum, inclusiv de pe vremea guvernului incriminat de dumneavoastră, s-ar datora guvernelor anterioare, de până în 1996, adică guvernelor FSN, PDSR etc, aceeaşi Mărie cu aceeaşi pălărie.

2. Eu am cerut soft-ul de calculare a pensiilor, nu pentru un hobby al meu, ci am cerut acest soft pentru că toate organizaţiile pensionarilor la nivel naţional v-au cerut acest soft şi nu le-a fost dat. Nu mi se pare normal ca o formulă după care se calculează pensiile să nu fie publică, să nu fie accesibilă oricărui cetăţean din România, inclusiv organizaţiilor sau mai ales organizaţiilor naţionale de pensionari.

Drept urmare, interpelarea mea viza, de fapt, o cerere, şi anume, vă cerea formula de calcul, formulă pe care nu le-aţi dat-o organizaţiilor de pensionari.

Dumneavoastră spuneţi că se va deschide un portal. Eu vă întreb acum: când şi de ce nu daţi această formulă de calcul publicităţii?

Mulţumesc frumos.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru, dacă doriţi să mai oferiţi o completare răspunsului?

Domnul Petre Ciotloş:

Foarte scurtă. Nu am primit - şi o spun foarte răspicat - din partea nici unei organizaţii de pensionari cererea de a pune la dispoziţie programul. Programul este la dispoziţia tuturor persoanelor care doresc să-l folosească în momentul de faţă la nivelul Casei Naţionale de Pensii. Deci, sunt calculatoare "..

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Vi l-am cerut eu acum!

Domnul Petre Ciotloş:

Aţi spus "organizaţii de pensionari"! Dumneavoastră mi-aţi spus şi eu v-am...

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog frumos, nu dialogaţi în acest fel, neregulamentar.

Domnul Petre Ciotloş:

V-am spus că în lege există formula de calcul; oricine o poate aplica. Deci, una este formula de calcul, pe care mi-aţi cerut-o şi care v-am spus: există în lege, oricine o poate aplica, şi alt lucru este programul informatic, care va fi pus la dispoziţie în cadrul unui portal, din considerente de securitate a sistemului informatic.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc. Domnul deputat Petre Posea de la PSD are o interpelare pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu privire la măsurile ministerului pentru sprijinirea noilor proprietari de păduri şi situaţia construcţiei de drumuri auto forestiere.

Doriţi să ascultaţi direct răspunsul?

Domnul Petre Posea (din sală):

Răspunsul direct.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi.

Domnul Ovidiu Ionescu (secretar de stat, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor):

Domnule preşedinte, dat fiind că am înmânat răspunsul în detaliu domnului deputat, o să încerc să fiu cât mai scurt în intervenţia mea.

Domnul Valer Dorneanu:

Vorbiţi, vă rog, la microfon şi mai tare ca să vă audă.

Domnul Ovidiu Ionescu:

Iată răspunsul la interpelarea dumneavoastră, adresată ministerului, şi înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 899 B/2003.

Având în vedere necesitatea sprijinirii noilor proprietari de pădure, sprijinirea comisiilor comunale şi judeţene de aplicare a Legii nr. 1/2000 şi fundamentarea gestionării durabile a pădurilor şi a fondului cinegetic naţional, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor a luat următoarele măsuri: amenajarea pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice, finanţarea unor studii complexe de fundamentare a soluţiilor de gospodărire a pădurilor proprietate privată a persoanelor fizice şi juridice, a înaintat şi aprobat un proiect de dezvoltare forestieră care are una din componente pentru crearea unui sistem de asigurare a unei administraţii durabile a pădurilor private, iar prin elaborarea Ordinului nr. 116/2002 a creat cadrul legal pentru constituirea şi funcţionarea structurilor silvice pentru gospodărirea pădurilor proprietate privată şi a celor proprietate publică aparţinând comunelor, oraşelor şi municipiilor.

În ceea ce priveşte măsurile luate pentru gestionarea durabilă a fondului cinegetic naţional, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Ordinul nr. 478/2002 a elaborat şi întocmit norme de studii de specialitate pentru gestionarea durabilă a vânatului şi instrucţiuni de aplicare a acestora, astfel încât să se asigure gestionarea durabilă a vânatului în perioada de valabilitate a contractului de gestiune şi să reflecte explicit intenţia de bună gospodărire a fondurilor de vânătoare.

Dacă-mi permiteţi, domnule preşedinte, să dau citire şi celei de-a doua "..

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, dar succint, fără să ne mai relevaţi numărul interpelării şi cum a fost înregistrată.

Domnul Ovidiu Ionescu:

În anul 2002 a fost creat cadrul legislativ complet al măsurilor de accesibilizare a fondului forestier, ceea ce a permis Regiei Naţionale a Pădurilor să organizeze corespunzător activitatea de construire a drumurilor forestiere în contrapartidă cu masă lemnoasă.

Începând cu anul 2002 au fost organizate licitaţii pentru construirea de drumuri forestiere în contrapartidă cu masă lemnoasă, pentru un număr de 61 de drumuri forestiere, cu o lungime totală de 167,9 Km, la un număr de 19 direcţii silvice.

Conform adjudecărilor făcute la licitaţie, s-au contractat 57 de drumuri forestiere, cu o lungime totală de 142 de Km, la un număr de 17 direcţii silvice.

Activitatea de contractare a lucrărilor de construire a drumurilor forestiere în contrapartidă cu masă lemnoasă a continuat în ritm susţinut şi în anul 2003, pe baza unui program de licitaţii pentru un număr de 98 drumuri forestiere, cu o lungime totală de 179,6 Km, la un număr de 20 de direcţii silvice.

Anexele cu toate datele necesare sunt ataşate acestui răspuns.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnule deputat Posea, dacă doriţi să faceţi un comentariu la acest răspuns? Poftiţi.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doresc să mulţumesc şi domnului secretar Ovidiu Ionescu pentru răspunsurile competente date şi l-aş ruga în continuare, în special pentru construcţia de drumuri auto forestiere, să se ocupe în mod personal, având în vedere că dacă nu o să avem drumuri auto forestiere, nu o să avem nici exploatare de masă lemnoasă.

Vă mulţumesc.

Domnul Damian Brudaşca (din sală):

E valabil şi la judeţul Cluj. Vă mulţumesc anticipat.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule deputat Brudaşca, o să aveţi în curând cuvântul, la propria dumneavoastră interpelare.

Doriţi un scurt comentariu înainte, o scurtă prezentare? Vă rog. Rezervaţi mai mult timp răspunsului, că este mai interesant, şi apoi comentariului, eventual.

Domnul Gheorghe Dinu:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

începând din 1997 a intrat în vigoare noul Regulament de transport pe căile ferate, aprobat prin Ordonanţa Guvernului nr. 41/1997, care a înlocuit Regulamentul similar din 1929.

Prin Ordinul ministrului nr. 746 din 1998 au fost aprobate şi normele uniforme pentru aplicarea regulamentului sus-menţionat.

Aparent totul ar fi în regulă, dacă nu am ţine cont că OG nr. 41/1997 nici până în prezent nu a fost aprobată în Parlament.

Mai mult, ordonanţa şi regulamentul în cauză au fost emise în temeiul art. 1 din Legea nr. 134 din 1997 pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, iar la art. 2 alin. 2 al legii sus-menţionate se prevede că: "Ordonanţele emise de Guvern în temeiul art. 1 vor fi înaintate Parlamentului spre aprobare, potrivit procedurii legislative, nerespectarea termenului atrăgând încetarea efectelor acestora".

Cu alte cuvinte, la ora actuală, nu avem nici ordonanţa, care nu mai e valabilă, PDSR-ul fiind în opoziţie atunci, mai nou PSD-ul n-au dorit şi au incriminat fostul Minister al Transporturilor că noul regulament nu era în concordanţă cu organizarea căii ferate, făcută de guvern sau ministrul Traian Băsescu.

Dacă puteţi să ne răspundeţi în legătură cu această problemă?

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat Panait, poftiţi.

Domnul Traian Panait (secretar de stat, Ministerul Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, domnule deputat Gheorghe Dinu, adresată domnului ministru Miron Tudor Mitrea şi înregistrată cu nr. 913 B/2003 vă comunic următoarele:

În anul 1997 a intrat în vigoare Ordonanţa Guvernului nr. 41/1997 privind Regulamentul de transport pe căile ferate din România, iar în anul 1998 s-a emis Ordinul Ministerului Transporturilor nr. 746 privind aprobarea normelor uniforme pentru aplicarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România.

În anul 1999, la Comisia pentru industrii şi servicii s-au discutat amendamentele la Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe Căile Ferate din România.

S-a solicitat o amânare privind discutarea Proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1997 privind aprobarea Regulamentului de transport pe Căile Ferate din România, pentru a putea fi corelat în totalitate cu Protocolul din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenţiei privind transporturile internaţionale feroviare, semnată la Berna la 9 mai 1980, semnat la Vilnius la 3 iunie 1999, ratificat prin Ordonanţa Guvernului nr. 69/2001 publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 538 bis, din 1 septembrie 2001.

În urma acestei amânări s-a început corelarea Regulamentului de transport pe căile ferate din România, cu protocolul din 3 iunie 1999 pentru modificarea Convenţiei privind transporturile internaţionale feroviare, iar în decembrie 2002 a fost transmis la Camera Deputaţilor, Comisia pentru industrii şi servicii, urmând a fi trecut pe ordinea de zi.

Cu deosebită consideraţie, semnează Miron Tudor Mitrea.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat este mulţumit de acest răspuns.

Domnul deputat Damian Brudaşca are două întrebări pentru Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale şi l-aş ruga pe domnul Petre Ciotloş să răspundă la amândouă.

Dacă domnul Damian Brudaşca scurtează timpul: acordarea de despăgubiri urmaşilor cetăţenilor români, foşti prizonieri de război în lagărele din Ungaria şi Germania, şi verificarea situaţiei domnului Gavrilă Miron, refugiat din motive etnice.

V-aş ruga, stimate coleg, să oferiţi un răspuns succint.

Domnul Petre Ciotloş:

Ca răspuns la interpelarea adresată domnului Marian Sârbu, ministrul muncii şi solidarităţii sociale, de către domnul deputat Damian Brudaşca, cu privire la aplicarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999, formulăm următoarele:

Beneficiarii prevederilor Legii nr. 189/2000, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cetăţenii români care în perioada regimurilor instaurate cu începere de la 6 septembrie 1940 şi până la 6 martie 1945 au avut de suferit persecuţii din motive etnice, în această categorie încadrându-se şi persoanele care au fost refugiate, expulzate sau strămutate în altă localitate.

În calitate de urmaşi ai persoanelor persecutate etnic, beneficiază de drepturile prevăzute de Legea nr. 189 - accentuez - numai soţul supravieţuitor al celui decedat, cu condiţia ca ulterior să nu se fi recăsătorit. Copiii nu pot beneficia de drepturi în calitate de urmaşi ai persoanelor persecutate etnic, aceasta nefiind o categorie de beneficiari prevăzută de Legea nr. 189/2000. Numai în situaţia în care ei înşişi au fost supuşi persecuţiei etnice pot beneficia de drepturi, ca titulari, şi nu ca urmaşi ai celui decedat.

Dovada încadrării în situaţiile de persoană persecutată etnic se poate face cu acte oficiale eliberate de organele competente, cum ar fi: acte eliberate de lagărele de concentrare, adeverinţe eliberate de arhivele naţionale române sau de direcţiile judeţene ale acestora, carnet de refugiat sau evacuat, eliberate de comisariatele generale ale refugiaţilor şi evacuaţilor, acte eliberate de primăria oraşelor respective, alte asemenea acte oficiale.

În lipsa actelor oficiale, dovada persecuţiei etnice se poate face prin declaraţie cu martori.

Cererile, însoţite de documentele doveditoare, se depun la casele teritoriale de pensii, la nivelul căreia este constituită Comisia pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 189/2000.

În ceea ce priveşte cea de-a doua interpelare, care este legată, de asemenea, de prevederi ale Legii nr. 189. Cum spuneam, conform prevederilor art. 1 al acestei legi, "beneficiază de indemnizaţie reparatorie persoana, cetăţean român, care în perioada regimurile instaurate cu începere de la 6 septembrie a fost refugiată, expulzată sau strămutată în altă localitate".

Prin "persoana care a fost strămutată în altă localitate", în sensul Ordonanţei Guvernului nr. 105, aprobată şi modificată prin Legea nr. 189, se înţelege persoana care a fost mutată sau care a fost obligată să-şi schimbe domiciliul în altă localitate, din motive etnice.

Dovezile încadrării se pot face cu actele pe care le-am menţionat în cursul celeilalte interpelări şi, de asemenea, se face pe bază de declaraţie cu martori.

Din verificările efectuate, concret, de către Casa Judeţeană de Pensii Cluj s-a constatat că domnul Miron Gavrilă a depus iniţial cerere pentru acordarea drepturilor prevăzute de Legea nr. 189/2000, fără a fi însoţită de acte doveditoare a calităţii de persecutat din motive etnice.

Petentul a fost citat cu carte poştală, în vederea prezentării actelor necesare.

Prin cererea înregistrată la Casa teritorială de Pensii sub nr. 60.548 din 23 mai 2003, sus-numitul a depus actele de stare civilă, un act eliberat de arhivele naţionale şi două declaraţii cu martori.

Având în vedere că dosarul a fost completat cu actele necesare, Comisia pentru aplicarea Legii nr. 189 va examina cazul, în regim de urgenţă, şi se va pronunţa printr-o hotărâre motivată, conform dispoziţiilor legale în vigoare.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Damian Brudaşca.

Domnul Damian Brudaşca:

Domnule preşedinte,

Trebuie să fac un anunţ, pentru ca să nu mai existe atâta varietate în prezentarea numelui meu. Având în vedere că mi-am semnat vreme de 35 de ani articolele şi textele cu numele de Dan Brudaşcu, am hotărât să-mi schimb numele în acesta, Dan Brudaşcu, mi-a apărut deja în Monitorul Oficial această solicitare de modificare a numelui, aşa încât, foarte curând o să vă prezint şi buletinul cu noul nume. Am rugămintea să procedaţi la numirea mea sub noul nume.

Şi acum, să fac referire şi comentariu succint la primul răspuns "..

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate coleg, v-aş ruga să faceţi anunţul acesta oficial, potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor. Nu aici!

Domnul Damian Brudaşca:

Am înţeles. Îl voi face corespunzător, atunci. Vă rog să mă iertaţi.

Domnul Valer Dorneanu:

Nici o problemă.

Domnul Damian Brudaşca:

Doream să mă refer la primul răspuns dat de către domnul ministru Ciotloş. Este vorba de un grup de 40 de cetăţeni care sunt purtaţi ca o bilă de ping-pong, mulţi dintre ei sunt moştenitorii celor omorâţi în lagărele de muncă din Ungaria, datorită faptului că părinţii lor au fost chinuiţi şi şi-au pierdut viaţa, au avut o tinereţe şi o viaţă extrem de chinuită. Este regretabil că autorităţile maghiare şi-au bătut joc de ei şi nu le-au dat nici un fel de compensaţii; este singurul stat din Europa care nu acordă compensaţii celor care le-au fost victime. Iar acum, când ei s-au adresat autorităţilor române, se spune că: "sub nici o formă copiii nu pot beneficia de nici un fel de compensaţii pentru suferinţele cauzate de regimurile instalate după 6 septembrie 1940".

Este regretabil că găsim compensaţii inclusiv pentru călăii de altă dată ai poporului român, dar pentru victime nu se găseşte dreptate pe teritoriul acestei ţări. Este, sincer, una dintre cele mai de neacceptat situaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna deputat Mona Muscă are o sesizare a sindicatelor artiştilor interpreţi. V-aş ruga să o prezentaţi pe scurt, pentru a primi răspunsul de la Ministerul Finanţelor Publice.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Nu pe scurt, că este prezentarea pe larg, de data aceasta.

Stimate domnule ministru, adoptarea în 1996 a Legii nr. 8 privind dreptul de autor şi drepturile conexe a reprezentat un pas foarte important pentru alinierea României la standardele europene şi internaţionale din domeniu.

Într-adevăr, dincolo de efortul permanent pe care statul îl face prin alocarea modestă, în condiţiile dificile ale tranziţiei, a unor surse bugetare pentru sprijinirea creaţiei artistice, Legea nr. 8/1996 a creat cadrul juridic necesar ca artiştii să-şi poată culege singuri roadele inspiraţiei şi talentului lor.

Astfel, punerea în practică a acestei legi a condus la înfiinţarea organismelor de gestiune colectivă a drepturilor de autor şi drepturilor conexe, OGC-uri, care să permită pentru fiecare domeniu al creaţiei artistice colectarea şi repartizarea sumelor cuvenite artiştilor, din utilizarea creaţiei lor.

Deşi această activitate de colectare şi repartizare a sumelor aparţinând artiştilor este desfăşurată de OGC-uri, ca organizaţii autonome nonprofit, conduse de organe executive supuse deciziilor Adunării Generale ale membrilor lor, totuşi, acestea sunt supravegheate în ce priveşte respectarea legii şi a propriului statut, de către organismele guvernamentale abilitate - Oficiul Român pentru Drepturi de Autor, prin avizarea înfiinţării şi analizarea dării de seamă anuale, şi Ministerul Finanţelor Publice, prin analizarea bilanţului contabil anual.

Prin funcţionarea acestor OGC-uri s-a ajuns ca toate breslele artistice, autori sau interpreţi să colecteze de la utilizatori importante sume, zeci de miliarde de lei, sume care fiind impozabile, aduc şi statului un venit cert.

În aceste condiţii, este de neînţeles de ce apelul public, făcut prin intermediul presei de către artiştii interpreţi, membri ai organismului de gestiune colectivă, numit Centru pentru administrarea drepturilor artiştilor interpreţi, CREDIDAM, precum şi demersul Oficiului român pentru drepturile de autor şi respectiv al Ministerului Culturii şi Cultelor, cu privire la neregulile în gestionarea drepturilor colectate de acest organism, nu au căpătat din partea Ministerului Finanţelor Publice atenţia cuvenită.

Ce reclamă artiştii membri ai CREDIDAM şi organele de supraveghere ale ORDA şi MCC? Reclamă nereguli descoperite în anul 2002 de o echipă mixtă a corpului de control al ministrului culturii şi cultelor şi a ORDA, nereguli care au condus la stupefianta situaţie că: din circa 6 miliarde lei colectaţi au ajuns la artiştii interpreţi doar 400 milioane lei, şi aceştia pe criterii ciudate.

Pe de altă parte, se ştie foarte bine că procentul legal pentru gestionare este de 15% şi, cu toate acestea, CREDITDAM a folosit 39,5% din sumă pentru administrare.

Ce solicită artiştii interpreţi, membri ai CRDIDAM şi organismele de supraveghere ale ORDA şi MCC? Solicită un control de fond al activităţii CREDIDAM, făcut împreună de Ministerul Finanţelor Publice şi ORDA, pentru ca, prin îmbinarea celor două competenţe de control, financiară şi juridică, să se clarifice situaţia sumelor colectate în numele artiştilor interpreţi.

Este inadmisibil ca la aceste solicitări răspunsul primit de ORDA şi Ministerul Culturii şi Cultelor, din partea compartimentelor de specialitate ale Ministerul Finanţelor Publice, răspuns comunicat şi sindicatului artiştilor interpreţi, care ni l-a pus la dispoziţie, să fie astfel redactat de parcă este făcut de conducerea instituţiei CREDIDAM, reclamată.

Să fie, oare, din cauză că cenzorul CREDIDAM este fostă salariată a Direcţiei de control fiscal al Ministerul Finanţelor Publice? În acest răspuns, cu numărul 30.432 din 24.02.2003, Ministerul Culturii şi Cultelor şi ORDA, autorităţi publice şi respectiv organe de specialitate ale Guvernului, sunt nici mai mult, nici mai puţin, lămurite de Ministerul Finanţelor Publice, cu privire la felul în care funcţionează un OGC, în speţă CREDIDAM, suplinindu-se caracterul autonom al deciziilor luate de Adunarea Generală a acesteia, ca şi cum nu s-ar observa că faptul reclamat este tocmai manipularea Adunării Generale de către conducerea executivă a CREDIDAM şi determinarea acesteia de a vota - atenţie! - decizii contrare legii şi statutului.

Oare este nevoie ca artiştii interpreţi din România să repete experienţa FNI? Căci şi acela era un fond în întregime privat, care se autoguverna, prin statute proprii.

Credem, totuşi, că banii prea multor oameni, circa 2000 de membri, şi prea valoroşi pentru cultura română sunt gestionaţi de un organism de a cărei bună funcţionare nu ne putem dezinteresa, cu atât mai mult cu cât în anul acesta s-au strâns 27 de miliarde de lei, nu 6 miliarde, ca anul trecut.

Un control de fond specializat, cu participarea Ministerul Finanţelor Publice, ar pune în evidenţă nu numai carenţele managementului autonom la CREDIDAM sau încălcări ale legii, ci şi vicii ale legislaţiei care sunt speculate în dauna artiştilor...

Domnul Valer Dorneanu:

Stimate colegă, îmi cer scuze că vă întrerup, dar aceasta este cât o moţiune, nu e cât o întrebare!

Doamna Monica Octavia Muscă:

Îmi daţi voie să termin? Mai este o frază. Un pic de răbdare şi am terminat.

Având în vedere situaţia descrisă mai sus, precum şi faptul că problemele artiştilor interpreţi din România nu pot fi tratate formal şi ţinând seama de competenţele limitate prin lege ale MCC şi ORDA, privind contractele financiare, vă rog să dispuneţi măsurile necesare pentru efectuarea la CREDIDAM a unui control mixt - Ministerul Finanţelor Publice-ORDA - şi comunicarea publică a rezultatelor acestuia.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamna ministru Manolescu, aveţi cuvântul.

Doamna Maria Manolescu (secretar de stat, Ministerul Finanţelor publice):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea doamnei deputat Mona Musca, având ca obiect sesizarea făcută de sindicatul artiştilor interpreţi prin intermediul doamnei preşedinte Mihaela Mihai, ministrul finanţelor publice, domnul Mihai Tănăsescu, comunică faptul că:

După contactarea Oficiului Român pentru Drepturi de Autor - ORDA se va dispune desfăşurarea unui control de fond privind gestionarea drepturilor colectate de Centrul Român pentru Administrarea Drepturilor Artiştilor Interpreţi CRDIDAM, iar rezultatele privind măsurile luate ca urmare a controlului vor fi aduse la cunoştinţă instituţiilor interesate.

Vă asigurăm, doamna deputat, de întregul nostru interes în depistarea eventualelor neajunsuri în acest sector de activitate.

Semnează ministrul finanţelor publice, domnul Mihai Tănăsescu.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Vă mulţumesc, doamnă ministru. Ce am vrut, am obţinut. Un singur lucru v-aş mai cere, un termen, şi voi reveni cu o interpelare în momentul în care acest termen va fi depăşit. Vă mulţumesc.

Este minunat, în sfârşit, se pune în aplicare legea şi obligaţiile pe care Ministerul Finanţelor Publice le are faţă de ceea ce se întâmplă cu Creditdam.

Deci, dacă îmi puteţi da şi un termen-limită până la care acest control va intra în funcţie. Nu mă interesează cât va ţine, ci că va intra într-adevăr în atribuţiile care îi vor reveni.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Baban, pentru domnul ministru Ciotloş: "Meserii vechi, omorâte de birocraţie".

Doamna Monica Octavia Muscă (din sală):

Domnule preşedinte, are să-mi dea un răspuns doamna ministru!

Domnul Valer Dorneanu:

Nu are cum să vă dea un răspuns, acum.

Doamna Maria Manolescu (din lojă):

O să vă dau un răspuns în scris, după ce consult direcţia de profil, Direcţia de control.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă rog, domnule Ciotloş, răspunsul în legătură cu meserii vechi, dispărute. Ca să nu zic "omorâte", că o meserie nu poate fi omorâtă.

Domnul Petre Ciotloş:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice de către persoane fizice este reglementată prin Legea nr. 507/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 58/2003 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a acestei legi.

Meseriile la care se face referire în interpelare: sobar, pălărier sunt meserii simple, cuprinse în Lista meseriilor şi activităţilor simple aprobată prin Ordinul ministrului muncii şi solidarităţii sociale nr. 237/20.05.2002. În conformitate cu art. 2 din ordinul mai sus-menţionat, pentru însuşirea meseriilor şi activităţilor simple se pot organiza programe de formare profesională, în care să fie cuprinse persoane care nu au absolvit învăţământul general obligatoriu precum şi persoane cu handicap, care posedă aptitudinile necesare practicării acestor meserii şi activităţi.

Conform art. 39 alin. 1 din Procedurile privind accesul la măsurile pentru stimularea ocupării forţei de muncă, modalităţile de finanţare şi instrucţiunile de implementare a acestora aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 377/2002, pentru programele care privesc calificarea unor persoane în ocupaţii sau meserii pentru care posedă cunoştinţe ori deprinderi practice în domeniul respectiv durata pregătirii poate fi redusă până la jumătate din durata cursului pentru ocupaţia sau meseria respectivă, cu respectarea proporţiei de o treime din totalul orelor de pregătire pentru partea teoretică şi de două treimi din totalul orelor de pregătire pentru partea practică. În aceste condiţii, persoanele care doresc să urmeze cursuri de formare profesională în ocupaţii sau meserii simple se pot adresa, pentru înscriere la aceste programe, agenţiilor pentru ocuparea forţei de muncă în a căror rază îşi au domiciliul.

De asemenea, prin condiţiile pe care legea le prevede pentru obţinerea autorizaţiei pentru desfăşurarea unor activităţi economice în mod independent sau pentru înfiinţarea şi funcţionarea de asociaţii familiale se numără şi cea conform căreia solicitantul trebuie să aibă calificarea necesară, dovedită prin documente, cum ar fi: certificatul de absolvire a unei forme de pregătire profesională, certificatul de competenţă profesională, cartea de meşteşug sau alte acte. Persoanele care nu deţin dovezi privind pregătirea profesională sau competenţele necesare desfăşurării activităţii pentru care solicită autorizare le pot dobândi prin absolvirea unui curs sau a unui program de pregătire profesională organizat în condiţiile prevăzute de legislaţia privind formarea profesională a adulţilor.

De asemenea, Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor prevede la art. 32 posibilitatea ca persoanele care au dobândit competenţe profesionale pe cale non-formală, respectiv, au experienţă profesională fără să fi urmat o şcoală sau un program de formare organizat, pot fi evaluate, la cerere, de către centrele de evaluare şi certificare-autorizare şi pot primi certificate de competenţe profesionale. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ştefan Baban doreşte să facă un comentariu la acest răspuns. Aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Eu i-aş ruga pe cei în drept să informeze şi aceste agenţii de formare profesională despre aceste acte normative, pentru că ei nu prea le cunosc. Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul deputat Cornel Ştirbeţ are o întrebare pentru Ministerul Administraţiei Publice, în legătură cu modul de interpretare şi aplicare a unor prevederi legale de către Prefectura Sibiu.

Doriţi să faceţi o dezvoltare scurtă a acestei întrebări? Poftiţi.

Domnul Cornel Ştirbeţ:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doresc să fac o dezvoltare a interpelării depuse, doresc în schimb să spun că nu doresc şi nu sunt de acord cu nici un răspuns, indiferent care ar fi el, prezentat de domnul secretar de stat Ionel Fleşariu în numele Ministerului Administraţiei Publice, datorită faptului că eu am sesizat acolo anumite lucruri în care domnul secretar de stat este implicat direct, s-a pronunţat înainte de a da un asemenea răspuns. Ca urmare, cred că ar trebui să se autorecuze şi să nu participe la un răspuns pe care l-am solicitat ca o opinie a ministerului, nu ca o opinie personală a domniei sale.

Sigur că dânsul va susţine aici că va prezenta o opinie a ministerului administraţiei Publice, dar, repet, a fost implicat direct, prin emiterea unor adrese care au stat la baza acestor abuzuri ale prefectului. Şi, pentru un minim respect faţă de Parlamentul României, se impune ca o asemenea situaţie să nu fie prezentată tot de dânsul. Mai ales având în vedere şi faptul că acest respect, să ştiţi, se transmite şi jos, respectiv, prefectul de Sibiu, într-un ziar local, îşi permitea să spună că, de fapt, parlamentarii se întrunesc aici să vorbească între ei, n-au nici o putere, nu pot să rezolve nimic şi, ca urmare, puterea aparţine celor care hotărăsc acolo, la faţa locului.

Ca urmare, vă rog să se consemneze că aştept un răspuns din partea Ministerului Administraţiei Publice în care domnul secretar de stat să nu fie implicat. Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule secretar de stat, eu presupun că aveţi răspunsul domnului ministru Cozmâncă, nu al dumneavoastră personal.

Domnul Ionel Fleşariu:

Domnule preşedinte,

Evident că am răspuns semnat de ministrul administraţiei publice. (Domnul deputat Cornel Ştirbeţ părăseşte sala.)

Sigur că da, în problemele de legalitate ridicate de domnul deputat Ştirbeţ eu am dat nişte răspunsuri la...

Domnul Valer Dorneanu:

Am o rugăminte, nu mai continuaţi răspunsul oral, pentru că domnul deputat a părăsit sala. După regulament, atunci când deputatul lipseşte, nu i se prezintă răspunsul oral. Oferţi-i răspunsul scris. Mulţumesc.

Domnul Ionel Fleşariu:

Cu cea mai mare plăcere.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul deputat Ilie Merce are o întrebare adresată aceluiaşi minister, cu privire la modul în care această instituţie răspunde la petiţiile cetăţenilor. Domnule Fleşariu, aveţi cuvântul...

A, lipseşte domnul Merce? Vă rog să-i transmiteţi şi dumnealui răspunsul scris.

Domnul deputat Ştefan Baban are o întrebare adresată Ministerului Culturii şi Cultelor. Aşteptaţi întâi răspunsul, domnule deputat? Da.

Poftiţi, domnule Opriş.

Domnul Ioan Opriş (secretar de stat, M.C.C.):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

Am să citez răspunsul dat de către domnul ministru Răsvan Theodorescu:

"Apreciez interesul dumneavoastră pentru Mănăstirea Putna, ctitoria lui Ştefan cel Mare a stat şi stă în atenţia specială a Ministerului Culturii şi Cultelor.

Propunerea de a picta biserica mănăstirii a venit din partea aşezământului monahal, care a propus ca executanţi pe pictorii Gavril şi Mihail Moroşanu, acceptaţi şi de Comisia de pictură bisericească a Patriarhiei Române. Deşi Comisia naţională a monumentelor istorice a avizat proiectul altui executant, acesta nu a fost acceptat de către iniţiatorii şi finanţatorii lucrării.

Cu ocazia unei deplasări la Putna, am constatat situaţia existentă la începutul lunii mai a acestui an. Concluzia analizei la faţa locului a privit ansamblul pictat executat până în acel moment, cu o serie de observaţii: calitatea lucrărilor este superioară probelor prezentate anterior; cromatica trebuie atenuată, culorile fiind prea dure, având în vedere tehnica de frescă, este aşteptat ca, în timp, vioiciunea culorilor să se estompeze prin procesul natural de carbonatare; în privinţa celor două mozaicuri, s-a decis că acestea nu vor fi executate, în nişele de pe faţată fiind realizate două portrete în frescă, reprezentându-i pe Ştefan cel Mare şi Daniil Sihastrul."

Semnează ministrul Răsvan Theodorescu.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Baban:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea mea este, în continuare, către ministrul Răsvan Theodorescu, să pună pe cineva să urmărească acolo ce se întâmplă, totul trebuie să se facă (mai ales că este o pasiune a domniei sale) şi să se păstreze ceea ce este de păstrat acolo, adică, să nu se facă kitsch-uri. Dacă este aşa cum spune domnul ministru în răspuns, este foarte bine şi vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul deputat Ştefan Păşcuţ are o întrebare pentru Ministerul Telecomunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei cu privire la posibilităţile de recepţionare a postului de televiziune naţional în comuna Pui judeţul Hunedoara.

Domnul Cezar Armeanu (secretar de stat, Ministerul Comunicaţiilor):

Domnule preşedinte,

Stimate domnule deputat,

Cu referire la interpelarea dumneavoastră privind recepţionarea Programelor 1 şi 2 ale TVR în comuna Pui din judeţul Hunedoara şi în satele aparţinătoare, vă comunicăm următoarele:

Deservirea cu Programul public de televiziune România 1 a comunei Pui şi a satelor aparţinătoare este asigurată de emiţătoarele TV Măgura Boiu - canal 12, Parâng - canal 10 şi translatorul TV Haţeg, excepţie făcând localităţile Ohaba şi Vederi, care nu se află în aria de acoperire. Deoarece nu se află în zona de serviciu a unui emiţător sau translator care emite Programul TVR 2, comuna Pui şi satele aparţinătoare nu pot beneficia de acest program public.

În acest sens, pentru ca satele Ohaba şi Vederi să fie deservite cu Programul de televiziune România 1, iar comuna Pui şi satele aferente să poată intra în aria de acoperire a TVR 2, este necesară montarea a două microemiţătoare TV, împreună cu instalaţiile de recepţie de pe satelit necesare modulaţiei. Problema acoperirii cu semnal TV în localităţile aparţinătoare comunei Pui a fost, de altfel, analizată în data de 23 aprilie 2003, când o echipă de specialişti ai S.N.R. - societatea de radiocomunicaţii - s-a deplasat în zonă pentru efectuarea de măsurători. De altfel, s-a discutat cu primarul Stoica de acolo, domnule deputat.

Pentru difuzarea Programului de televiziune TVR 2, TVR-ul are în prezent instalate un număr de 39 de emiţătoare şi 11 translatoare de televiziune, repartizate pe tot teritoriul ţării, care deservesc aproximativ 47% din populaţia României, Programul naţional de televiziune România 1 beneficiind de o acoperire de 81%.

În strategia de dezvoltare a S.N.R., pentru modernizarea şi completarea reţelei de televiziune TVR 2 este prevăzută punerea în funcţie a 53 de emiţătoare de televiziune şi a sistemelor radiante aferente. Astfel, se va putea asigura o deservire de aproximativ 90% din populaţia României. Finanţarea acestui program este estimată la 70 de milioane de dolari şi include retehnologizarea reţelei de transmise pentru TVR 1 şi extinderea reţelei pentru TVR 2.

Asigurându-vă de înalta mea consideraţie, ministru Dan Nica.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ştefan Păşcuţ:

Vă mulţumesc foarte mult.

Mă bucur să aud că se mişcă ceva, mă bucur să aud că, iată, această hotărâre a Guvernului, mult controversată şi mult hulită de câteva săptămâni încoace a produs şi efecte benefice. Aceşti oameni uitaţi de lume acolo unde ei sunt vor putea recepţiona, sper eu, în curând după cum domnul secretar de stat a spus aici, Postul de televiziune Programul 1 şi 2.

Dar mai este o problemă, nu ştiu dacă este în competenţa ministrului dumneavoastră: aceşti oameni sunt obligaţi să plătească taxa TV. Or, atâta timp cât ei nu beneficiază de serviciile televiziunii publice, nu cred că este normal să plătească această taxă.

Mai mult, ei sunt obligaţi să o plătească, altfel, sunt ameninţaţi că vor fi debranşaţi de la alimentarea cu energie electrică. Ceea ce este un mare abuz!

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valer Dorneanu:

Nu face obiectul interpelării dumneavoastră iniţiale. Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Mircea Costache are o întrebare adresată Ministerului Finanţelor Publice în legătură cu datoriile mass-media la buget. Aşteptaţi răspunsul, domnule deputat? Da.

Poftiţi.

Doamna Maria Manolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea domnului deputat Mircea Costache, adresată domnului ministru Tănăsescu, privind situaţia la zi a datoriilor către bugetul de stat ale instituţiilor media, arătăm următoarele:

În conformitate cu prevederile Titlului 1 - transparenţa informaţiilor referitoare la obligaţiile bugetare restante din Cartea I - reglementări generale pentru prevenirea şi combaterea corupţiei din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, Ministerul Finanţelor Publice a făcut publică lista contribuabililor mari care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat, totalul obligaţiilor bugetare datorate în anii fiscali precedenţi, în care s-au înregistrat obligaţii restante, cuantumul obligaţiilor restante, precum şi modalitatea de colectare a acestora aplicată de organele fiscale teritoriale, indiferent de obiectul de activitate al debitorilor, inclusiv cele al căror obiect de activitate aparţine domeniului media. Publicarea listei s-a realizat în data de 21 mai 2003 pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, conform instrucţiunilor de aplicare a actului normativ menţionat mai sus, instrucţiuni care au fost aprobate prin Ordinul ministrului de finanţe publice nr. 551/2003.

În data de 18 iulie 2003, va fi publicată pe site-ul Ministerul Finanţelor Publice lista contribuabilor mici şi mijlocii care înregistrează obligaţii restante la bugetul de stat la 31 decembrie 2002.

Menţionăm că în conformitate cu prevederile Ordinului ministrului de finanţe publice nr. 551/2003 actualizarea informaţiilor cuprinse pe site-ul M.F.P. se realizează trimestrial, până în ultima zi a primei luni din trimestrul următor celui de raportare.

Semnează ministrul finanţelor publice, domnul Mihai Nicolae Tănăsescu.

Domnul Valer Dorneanu:

Pentru partea a doua a întrebării dumneavoastră, cu privire la accesul la emisiunile TVR, o să primiţi răspunsul într-o şedinţă următoare, pentru că nu s-a prezentat Ministerul Informaţiilor Publice.

Mai doriţi şi alt comentariu?

Domnul Costache Mircea:

O scurtă precizare.

Domnul Valer Dorneanu:

Faceţi precizarea şi întrebaţi şi Ministerul Justiţiei, în continuare, ce doriţi la următoarea întrebare.

Domnul Costache Mircea:

Stimaţi colegi,

În legătură cu răspunsul prezentat de doamna ministru secretar de stat Manolescu, consider că problema în discuţie este de un atât de larg interes cetăţenesc, cetăţeni care nu au încă posibilitatea tehnică şi instrucţia necesară de a accesa site-ul Ministerului Finanţelor, încât cred că ar fi utilă publicarea listei datornicilor şi a cuantumului datoriei către bugetul de stat a tuturor instituţiilor media din România, aşa cum mi s-a opinat de un mare număr de cetăţeni.

În legătură cu întrebarea adresată Ministerului Justiţiei, făceam două referiri: una generală, în legătură cu starea de nemulţumire în rândul populaţiei în legătură cu calitatea actului de justiţie practicat în România acestei perioade (nu de când este justiţia română, pentru că ea a cunoscut şi perioade faste); şi o problemă concretă, era vorba de înstrăinarea ilegală a 11 spaţii comerciale aparţinând cooperaţiei meşteşugăreşti din judeţul Buzău.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule ministru Ivanov, aveţi cuvântul.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Stimate domnule deputat,

Din nefericire, noi nu vă putem da un răspuns la interpelarea pe care aţi formulat-o, pentru că ea este imprecisă.

Prima întrebare se referă la aşa-zisa "proastă funcţionare a justiţiei", în ce constă? Trebuie să ne arătaţi elemente concrete, să ne daţi cazuri!

Domnul Costache Mircea:

Nici nu este nevoie! Vă uitaţi în jurul dumneavoastră, afară! Dumneavoastră pe unde veniţi de acasă?

Domnul Alexe Costache Ivanov:

Aşa, la general, "proasta funcţionare a justiţiei" este o întrebare la care practic nu se poate răspunde.

La fel, şi cea de a doua întrebare. Bine, aceasta este o problemă de...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Vă rog frumos, luaţi loc în bancă şi vă dau cuvântul la sfârşit.

Domnul Alexe Costache Ivanov:

O a doua întrebare se referă la faptul că dumneavoastră aţi constatat că un număr însemnat de cooperatori a fost păgubit prin vânzarea ilegală a unor spaţii comerciale. Care sunt aceştia? Care sunt spaţiile care s-au vândut? Care sunt dosarele în care aceşti cooperatori s-au adresat justiţiei şi nu li s-a făcut dreptate?

Noi, la modul acesta general, nu putem răspunde.

Mai spuneţi aici că s-au adresat Tribunalului Buzău (nici nu înţeleg de ce, pentru că vânzarea legală a unor spaţii comerciale nu o face tribunalul) şi nu li s-a răspuns în termenul legal.

Noi nu avem cum să facem investigaţii aşa, la general, şi să vă dăm un răspuns care nu este, cât de cât, conturat, la o întrebare care să fie, cât de cât, conturată.

La fel, faceţi o referire la un articol din presa centrală. Care este articolul acela, care ziar din presa centrală a publicat articolul, la ce articol faceţi referire, cine l-a scris, în ce zi a apărut? Lucrurile acestea trebuie să le ştim, să nu credeţi că noi suntem ghicitori.

Deci, dacă doriţi un răspuns concret din partea noastră, vă rog să vă precizaţi întrebarea.

Domnul Valer Dorneanu:

Aveţi cuvântul, stimate coleg.

Domnul Costache Mircea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Se pare că domnul ministru secretar de stat Ivanov doreşte să practicăm justiţie la acest microfon şi la această tribună, unde eu să aduc situaţii concrete şi dânsul să le rezolve tot în mod concret, ca să vedem că justiţia funcţionează în România. Datoria noastră este să tragem semnale - şi nu de la noi putere, ci de la cei care ne-au trimis aici - şi să prezentăm probleme de politică generală în domeniul justiţiei

Şi, mai ales, realitatea este vizibilă: toată lumea vorbeşte de starea gravă a fenomenului corupţiei, de infracţionalitate, de fraudarea unor privatizări! Toate forurile internaţionale trag semnale, ne ţin discursuri în această aulă şi nu este un funcţionar public internaţional care să nu facă referire la minusurile din activitatea justiţiei române! Numai domnul ministru secretar de stat pare să nu le vadă şi lasă să se înţeleagă că cineva vine aici cu false probleme.

Cât despre a fi concreţi şi a fi exacţi, se pare că s-a întâmplat o deficienţă tehnică, întrucât copia acestui articol nu a mai apărut la interpelarea adresată Ministerului Justiţiei, o să-i dau eu originalul acum, unde lucrurile sunt documentate destul de temeinic, pentru a face un exemplu de aplicare a justiţiei pe un caz concret semnalat de presă. Dar menirea noastră aici nu este de a rezolva cazuri concrete şi punctuale, ci de a pune probleme majore.

Dacă dânsul nu este convins că nivelul practicat în justiţie este defectuos, eu îi amintesc că de la acest microfon i-am dat şi cazuri concrete, de primari abuziv condamnaţi la câte 11 ani de închisoare, care practică în continuare acelaşi jaf şi stau în continuare în fruntea primăriilor locale şi dânşii plimbă un dosar pe la toate instanţele, uzează de tot felul de subterfugii şi nu se pot pronunţa. Au devenit de râsul lumii în faţa cetăţenilor! Dacă mergeţi într-un sat de munte, cucul, acum, nu mai cântă în pădure, fiindcă a fost tăiată, rasă pământului de un primar abuziv, de ani de zile, de când îşi face această meserie fără să-l oprească nimeni, o să vedeţi că el cântă acum pe piatră, în sat!

Domnul ministru secretar de stat este, undeva, normal să-şi apere branşa, dar cred că deja dânşii se află într-un mare impas în faţa populaţiei României. Şi eu consider, ca şi mulţi alţi cetăţeni, că starea actuală a ţării se datorază în principal modului jalnic de a face justiţie în România.

Una dintre cele mai vinovate instituţii ale statului român pentru starea actuală din ţară este justiţia, care, fie nu se sesizează, fie e mituită, fie e păstorită de tot felul de şmecheri şi vine cineva aici şi spune că nu i-am dat caz concret şi nu i-am dat ziar. Uite, vă dau ziar, domnule ministru secretar de stat! Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Nu este căderea mea să fac alte tipuri de comentarii decât acela că în calitate de preşedinte trebuie să gestionez sau, mai bine zis, să moderez desfăşurarea, în condiţii regulamentare, a procedurilor de întrebări şi interpelări. Reprezentantul Ministerului Justiţiei a încercat să vă spună că, în condiţiile în care justiţia este o putere independentă, Ministerul Justiţiei are nişte atribuţii concrete. Deci, dacă dumneavoastră vreţi să faceţi o interpelare adresată Ministerului Justiţiei, ea trebuie legată nu de starea justiţiei, ci de atribuţiile Ministerului Justiţiei. Asta vă spunea.

De aceea vă cerea exemple concrete, care să vizeze exact modul de îndeplinire a atribuţiilor de către ministrul justiţiei.

Domnul Costache Mircea:

Domnule preşedinte,

Trebuie să ne adresăm cuiva. Pentru că, dacă ne trimiteţi la foruri care nu pot fi interpelate de noi, noi ne adresăm Ministerului Justiţiei, pentru că în faţa noastră, deocamdată, el trebuie să răspundă pentru chestiunea aceasta.

Dacă putem să ne adresăm de la acest microfon şi din această postură altor organisme, spuneţi-ne cui să o facem, pentru că cineva trebuie să mai şi răspundă; că, de vreo 14 ani, nu răspunde nimeni de nimic în ţara aceasta.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul Dumitru Bălăeţ are o întrebare adresată Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, mai exact ce măsuri a luat acest minister pentru combaterea efectelor secetei în agricultură.

Doriţi să mai adăugaţi ceva?

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Doresc să fac unele precizări înainte de a veni domnul secretar de stat să dea răspunsul cuvenit.

Sigur, eu am luat contact cu răspunsul scris la interpelarea mea sau, dacă vreţi dumneavoastră, la cele trei întrebări adresate de mine domnului ministru Ilie Sârbu, şi nu aş dori să citească acest răspuns scris, care are vreo trei pagini, deoarece ar fi inutil. Mai bine să completăm unele lucruri care nu reies din răspunsul scris.

Mai întâi, domnule secretar de stat, vă spun că am fost ieri pe o distanţă de cel puţin 100 de kilometri în judeţul Călăraşi, de la Călăraşi la Bucureşti şi înapoi, şi nu am văzut decât o singură staţie de pompare - cea în dreptul Institutului Fundulea. în rest, în cadrul judeţului, din aceste milioane de hectare pe care le spuneţi dumneavoastră că sunt în situaţia de a fi irigate, nimic nu se vede pe teren.

Pe mine nu mă interesează cifrele acestea, ci irigaţiile reale.

Aflu şi din alte judeţe că situaţia irigaţiilor reale este extraordinar de dificilă. De exemplu, colegul nostru Mircea Costache, care a fost întrebat în legătură cu situaţia din Buzău, spune că trebuie să îl aşteptăm pe Dumnezeu să ne dea apă pentru că nici un metru nu este irigat. Plouă în Buzău, dar în împrejurimi este o secetă extraordinară în continuare. Eu, examinând într-adevăr acest răspuns, socotesc că însăşi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Radu Vasile, aplicată de către Guvernul actual în litera ei, nu ne poate da soluţii valabile în privinţa agriculturii.

La răspunsul acesta scris, socoteam de drept, ţinând seama că eu am semnat ca deputat de Călăraşi...

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule coleg,

Apropo de drept, este nedrept ca dumneavoastră să comentaţi ceva ce nu aţi auzit încă.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Sigur. Vreau să completez.

Domnul Valer Dorneanu:

Totuşi, nu vreţi să ascultaţi răspunsul pe care vi-l dă domnul ministru?

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Pe cel scris îl am. Aş vrea să văd completările de rigoare, în ce măsură judeţul Călăraşi...

Domnul Valer Dorneanu:

Nu este corect, pentru că procedura întrebărilor şi interpelărilor este o procedură orală. Dacă aţi acceptat răspunsul scris de la domnul ministru, atunci nu îl puneţi în inferioritate şi să comentaţi dumneavoastră şi dânsul să nu mai aibă cuvântul.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Are cuvântul pentru că i-l daţi dumneavoastră.

Vă mulţumesc pentru generozitate, şi să nu uite că sunt totuşi deputat de Călăraşi şi că răspund în faţa cetăţenilor, a ţăranilor din Călăraşi, care au foarte multă nevoie la ora actuală de irigaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul ministru Ionescu.

Domnul Ovidiu Ionescu:

Domnule preşedinte,

În conformitate cu programul de guvernare pentru sistemele de irigaţii din România, în anul 2003 s-au prevăzut: pregătirea amenajărilor interioare pentru irigaţii, care au surse de apă şi de energie electrică asigurate, şi există instalaţii de irigat pentru suprafeţele pe contracte, sprijinul financiar acordat asociaţiilor utilizatorilor de apă pentru irigaţii, agenţilor economici şi producătorilor particulari pentru acoperirea, în limita bugetului aprobat, a unor categorii de cheltuieli făcute cu irigarea culturilor, continuarea acţiunilor de privatizare a infrastructurii de irigaţii.

La această dată, sunt pregătite să funcţioneze 1846 staţii de pompare care pot asigura apa pentru 1,3 milioane hectare, iar infrastructura amenajărilor interioare de irigaţii este pregătită pentru 870 de mii de hectare.

67 de asociaţii au preluat în proprietate, la cerere, gratuit de la SNIF, infrastructura de irigaţii, staţii de pompare şi amenajări interioare de irigaţii pentru 216749 hectare.

S-au luat măsuri pentru asigurarea fondurilor şi resurselor tehnice, materiale şi de personal necesare pentru creşterea suprafeţei cu infrastructură de irigaţii, pregătite să livreze apă pentru 1310908 hectare. Aceste resurse vor fi mobilizate pe măsură ce producătorii agricoli sau asociaţiile utilizatorilor de apă pentru irigaţii vor încheia contracte suplimentare de livrare a apei pentru irigaţii.

Pentru a veni în întâmpinarea nevoilor agenţilor privaţi din agricultură, de a depăşi situaţia actuală şi de a evita pe cele viitoare de acest fel, s-au luat următoarele măsuri: se continuă acţiunea de constituire a asociaţiilor, s-a îmbunătăţit sistemul de subvenţionare a irigaţiilor, s-a elaborat şi urmează să fie prezentat Guvernului proiectul noii legi a îmbunătăţirilor funciare, prin care se reglementează următoarele: înfiinţarea şi funcţionarea organizaţiilor de îmbunătăţiri funciare, înfiinţarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare, ca regie autonomă de interes naţional, definirea serviciilor ce se vor presta de Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare şi precizarea atribuţiilor autorităţilor administraţiei publice care coordonează şi reglementează activităţile de îmbunătăţiri funciare, cu consultarea beneficiarilor acestor activităţi.

Domnule preşedinte,

Aş vrea să fac o precizare: indiferent de locul din ţară în care se află aceste sisteme de irigaţii, ele nu pot funcţiona decât la cererea şi cu plata asociaţiilor sau utilizatorilor de apă.

Domnul Dumitru Bălăeţ (din sală):

Aceasta este greşeala prin lege.

Domnul Ovidiu Ionescu:

Nu putem să obligăm pe nimeni să folosească apă din irigaţii.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Mai doriţi un comentariu? Poftiţi.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Vreau să spun că răspunsul mă nemulţumeşte.

De la irigaţiile pe hârtie la irigaţiile reale este o distanţă absolut astronomică.

Rog Ministerul Agriculturii să facă ceva pentru a rezolva problemele reale ale irigaţiilor şi, în special, în judeţul Călăraşi, care este un judeţ bazat în momentul de faţă numai şi numai pe agricultură.

Dacă facem ceva în domeniul agriculturii, salvăm judeţul şi oamenii care au investit în această privinţă. Dacă nu, putem să ne luăm geanta pe umăr şi din Parlament şi din Guvern şi putem pleca la plimbare. Altfel, nu putem duce discuţii utile pe această linie.

Eu cred că va trebui să găsim o soluţie, pentru că însăşi structura ordonanţei care a prevăzut aceste asociaţii ale udătorilor este greşit concepută şi nu poate funcţiona în cadrul unei agriculturi fărâmiţate, aşa cum este cea actuală, şi unde noi va trebui să regândim întreaga problematică a acestor irigaţii.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Cu aceasta, declar închisă şedinţa de astăzi.

Vă doresc o seară plăcută.

Ne revedem mâine în plen.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,40.