Parliamentary debates

(După pauză, lucrările sunt conduse de doamna Daniela Popa, vicepreşedinte al Camerei Deputatilor.)

Doamna Daniela Popa:

Începem şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări.

Răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM. Răspunde secretar de stat Alexandru Mircea - Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Domnul Constantin Niţă:

Doamna preşedinte, eu eram primul pentru răspunsul Guvernului.

Doamna Daniela Popa:

Dar, nu aveţi reprezentantul Guvernului.

Domnule deputat, poftiţi.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Doamna preşedintă, eu vă solicit, pentru rigurozitatea consemnării care să demonstreze indolenţa acestor miniştri şi dispreţul pe care îl afişează faţă de Parlament, să daţi strigare planificării, cu consemnarea dispusă de dumneavoastră, a lipsei ministrului care a fost chemat în faţa Parlamentului României, şi lista să curgă.

Cine este prezent să răspundă, cine nu, să răspundă.

Doamna Daniela Popa:

De acord, domnule deputat, cu amendamentul că miniştrii s-ar putea să fie la acelaşi tip de şedinţă şi la Senat. Este vorba de răspunsul dat domnului deputat P.S.D. Constantin Niţă şi domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al PPRM, din partea ministrului delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului, domnul Laszlo Borbely.

Domnul Constantin Niţă:

Am o chestiune de procedură, doamna preşedintă.

Doamna Daniela Popa:

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Niţă:

Sunt aproape 3 săptămâni de când am făcut această interpelare şi văd că nimeni nu doreşte să-mi răspundă. Interpelarea a fost făcută domnului prim-ministru, în mod firesc trebuie să vină cineva să-mi spună dacă este bună sau nu este bună interpelarea mea. Este proastă sau trebuie dată la coş. Deci v-aş ruga foarte mult să interveniţi şi să puneţi lucrurile la punct. Atunci, nu mai vedem necesitatea acestor şedinţe, dacă nu suntem în stare să răspundem.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Da, şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog, domnule Laszlo Borbely, sunteţi aşteptat la microfon să daţi răspunsul domnului deputat Constantin Niţă.

Domnul Borbely Laszlo (ministru delegat pentru lucrări publice şi amenajarea teritoriului):

Doamna vicepreşedintă de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Mă scuzaţi pentru întârziere. Domnul deputat Constantin Niţă a întrebat ministerul în legătură cu autostrada Bucureşti-Braşov.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă prezentăm următorul răspuns. În conformitate cu Programul de guvernare pe perioada 2005-2008, adoptat de Parlamentul României, Politica în domeniul transporturilor, lit.b), Strategia în domeniul infrastructurii rutiere se menţionează ca şi prioritate şi dezvoltarea reţelei de drumuri publice, prin finalizarea lucrărilor începute pe autostrada Bucureşti-Braşov.

Promovarea realizării autostrăzii s-a făcut în temeiul Ordonanţei Guvernului nr. 16/2002 privind contractele de parteneriat public-privat aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 470/2002. Procedurile din această lege au fost criticate de Uniunea Europeană, nefiind conforme cu normele acesteia. Pentru a intra în conformitate cu exigenţele şi cerinţele Uniunii Europene, în urma criticilor formulate de aceasta şi de instituţiile financiare internaţionale BERD şi BEI, Ordonanţa Guvernului nr. 16/2002 a fost modificată şi completată prin Legea nr.528/2004. Autostrada Bucureşti-Braşov, la care faceţi referire, a fost împărţită în 3 segmente, după cum ştiţi, pentru tronsonul de autostradă Bucureşti-Ploieşti negocierile s-au purtat cu firma Strabag A.G. - Austria, pentru tronsonul Comarnic-Predeal cu firma Vinci-Franţa, iar pentru tronsonul Predeal-Braşov cu Consorţiul de firme Ashtrom & Roichmann Israel.

Firmele care finanţează lucrările la Autostrada Bucureşti - Braşov urmează să realizeze proiectul tehnic şi detaliile de execuţie după semnarea contractelor de proiecte.

Autostrada Nădlac - Arad - Timişoara - Lugoj - Deva -Sibiu - Piteşti - Bucureşti - Constanţa - legătura cu Coridorul IV, este o altă prioritate actuală, stabilită în capitolul nou al negocierilor cu Uniunea Europeană.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, poftiţi.

Domnul Constantin Niţă:

Şi eu îi mulţumesc domnului ministru, dar mă aşteptam să-mi spună că începe autostrada în primăvara asta, nu că va începe cândva, pentru că, din câte ştiu eu, finanţarea este asigurată de aceste grupuri, nicidecum de Guvern, şi atunci în mod firesc lucrurile trebuiau să meargă mult mai repede, pentru că dacă dorim să dezvoltăm turismul, dacă dorim să ne racordăm la Europa, atunci avem nevoie de aceste drumuri.

Or, nu putem să spunem, în condiţiile în care facem de la Braşov la Bucureşti 3-4 ore, şi ştiţi foarte bine lucrul acesta, numai delegaţiile pe care le primiţi şi le duceţi prin zonă, faceţi câteva ceasuri, indiferent dacă aveţi, să spunem, girofar. Deci, nu e în regulă. Adică trebuie să începem odată construcţia acestor obiective.

Este inadmisibil să intrăm în Uniunea Europeană fără a avea o infrastructură corespunzătoare. Mai ales în aceste zone, în care turismul trebuie să devină prioritatea nr.1, dacă vreţi să fie industrie, ca turismul să devină o adevărată industrie pentru România.

Vă mulţumesc şi sper că veţi suplimenta, să spun aşa, răspunsul dumneavoastră şi pentru cealaltă Braşov-Bechtel... Borş cu firma Bechtel, unde iarăşi avem probleme şi văd că şi acolo o bălmăjiţi. Nu ne spuneţi foarte clar: domnilor, o facem sau nu o facem.

V-aş ruga frumos să n-o mai tot...iarăşi o să facem o interpelare. Vreau să vă spun că în fiecare lună vă dau câte o interpelare, pentru Braşov-Bucureşti şi pentru Braşov-Borş. Să vedem când o să începeţi, dacă nu, atunci ne spuneţi. În 12 luni, 12 interpelări pe această chestiune.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat, pentru tenacitate. Probabil o să rebotezăm autostrada Bucureşti-Bechtel făcută de Firma Borş şi atunci s-ar putea să se urgenteze finalizarea acestei autostrăzi.

Aveţi perfectă dreptate. Din păcate, în România, şi trebuie să recunoaştem cu toţii, haideţi să fim sinceri, timp de 15 ani nu prea s-au construit autostrăzi. Suntem codaşi în Europa şi haideţi s-o recunoaştem şi trebuie să construim autostrăzi în perioada următoare.

revin la interpelarea de astăzi şi sunt sigur că, cunoscându-vă tenacitatea, veţi adresa şi alte interpelări. referitor la autostrada Bucureşti-Braşov, negocierile sunt într-o fază finală, s-au făcut şi auditul şi ceea ce prevede de fapt legislaţia în vigoare. Eu sper şi sunt convins că în perioada următoare vom finaliza aceste negocieri.

Vreau să vă spun că totuşi firmele acestea vin cu banii, dar va trebui să plătească România din buget cândva. Noi când facem acum bugete multianuale, trebuie să luăm în considerare şi capacitatea de absorbţie a bugetului şi, evident, din moment ce 15 ani n-am fost capabili să construim decât câţiva kilometri de autostradă, acum, dintr-o dată, e nevoie de a se construi cât mai multe autostrăzi şi aici e vorba de capacitatea de absorbţie a bugetului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Răspundeţi tot dumneavoastră, domnule ministru.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Borbély László:

Vă mulţumesc, doamna vicepreşedinte.

Domnul deputat Moisoiu a avut o interpelare în legătură cu unele lucrări de infrastructură, mai ales în judeţul Mureş, pentru că dânsul este deputat din judeţul Mureş şi este normal să-l intereseze aceste proiecte de infrastructură.

Referitor la interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele:

În conformitate cu planul de acţiune pentru perioada 2005-2008 privind integrarea reţelei de drumuri naţionale la reţeaua europeană de transport, prin programul de acţiuni în judeţul Mureş, Compania Naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale urmăreşte: reconfigurarea reţelei de drumuri naţionale prin realizarea de lucrări de întreţinere drumuri naţionale, lucrări de reparaţii capitale şi lucrări de investiţii, dezvoltarea reţelei de drumuri naţionale prin construirea autostrăzi Braşov-Borş, situaţie în care judeţul Mureş va fi traversat de tronsonul Făgăraş-Sighişoara-Târgu-Mureş-Câmpia Turzii şi dezvoltarea reţelei de drumuri naţionale care mai cuprinde şi realizarea variantelor de ocolire a municipiilor Târgu-Mureş, varianta Est şi Reghin.

În anul 2005, pentru judeţul Mureş, sunt alocate surse financiare direcţionate pentru lucrări de reparaţii, lucrări de reparaţii capitale şi lucrări de investiţii, în valoare de circa 33 de miliarde de lei. Evident, această sumă va putea fi şi eu sunt convins că va fi modificată în urma intrărilor care vor fi la minister şi în urma reanalizării acestor lucrări, probabil în vara anului acesta. Noi sperăm că vor fi alocaţi mai mulţi bani, mai multe resurse pentru aceste investiţii.

În perioada 2006-2008, în cadrul Proiectului - Eliminarea efectelor inundaţiilor din anul 2004 şi măsuri de prevenire a lor, derulat în cadrul programului BEI2., se va aloca pentru judeţul Mureş suma de 1.827.000 de euro, pentru consolidarea şi protecţia unor sectoare de drum naţional.

În afară de aceasta, în anul 2005, vor continua lucrările de reabilitare a drumului naţional DN 13A bălăuşeri-Sovata-Miercurea-Ciuc. La drumul Târgu-Mureş-Topliţa, în acest an vor fi alocate sume pentru întreţinere. Sumele care se vor aloca vor fi definitivate în funcţie de intrări surse proprii şi intrări de credite interne şi externe.

Drumul judeţean DJ 153C Ivăneşti-Lăpuşna, limita judeţului Harghita, nu face parte din reţeaua de drumuri naţionale şi nici nu se încadrează în prevederile art.7 alin.1 din Ordonanţa Guvernului nr.43/1997 privind regimul drumurilor, aflându-se în administrarea Consiliului judeţean Mureş.

Compania naţională de autostrăzi şi drumuri naţionale nu dispune de fondurile financiare necesare executării lucrărilor pe sectorul de drum judeţean Tuşnad-Harghita, deoarece în conformitate cu prevederile art.28 alin.4 din Legea nr.511 din 2004 privind aprobarea bugetului de stat pe 2005, repartizarea sumelor defalcate din taxa pe valoarea adăugată destinate finanţării cheltuielilor cu drumurile judeţene, se face de către Consiliul judeţean, nu de către Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule ministru.

Ca de obicei, am eu câteva mici dureri, mai ales că, de fapt, discutăm cu oameni din acelaşi judeţ, domnule ministru, şi sunt bucuros de faptul că sunteţi din judeţul Mureş şi cunoaşteţi exact şi potenţialul turistic al judeţului şi faptul că este direct interesat pentru ca să poată să realizeze nişte fonduri.

Ştiţi foarte bine, Consiliul judeţean, în clipa de faţă, nu este în măsură să finanţeze, iar drumul judeţean 153 C Ivăneşti-Lăpuşna, la care dumneavoastră vă refereaţi adineauri şi care duce la fosta casă a fostului conducător al statului şi cu teritoriul de vânătoare şi aşa mai departe, reprezintă o sursă deosebită de fonduri, de atragere a unor fonduri pentru consiliul judeţean.

Deci, în măsura în care dumneavoastră derulaţi programul pe 2005, 2006, 2007 sau 2008, cum spuneaţi adineauri, o să ne bucurăm că o să ajungem în 2008, până atunci ce se întâmplă cu toate aceste case, cu aceste hoteluri, cu aceste...Rugămintea sau ceea ce ar trebui făcut în clipa de faţă este de găsire a unor fonduri pentru ca programul de refacere a drumurilor şi, respectiv, darea unui imbold întregii zone să se facă cât mai rapid.

De la Topliţa, de asemenea, deşi este drum naţional, ştiţi foarte bine că este plin de gropi şi nimeni nu are curajul să vină de afară şi să se deplaseze în zona aceea, deşi este o zonă minunată şi ar fi un dublu câştig pentru mai multe judeţe ale ţării: Mureş, Harghita, Covasna, de asemenea, pentru staţiunea Sovata şi ar avea o influenţă teribilă asupra chiar a aeroportului din Târgu-Mureş care astfel şi-ar găsi utilitatea, în măsura în care cei care ar veni din străinătate la o cură balneară, ar putea astfel să beneficieze.

Sper ca, totuşi, în decurs de câteva luni, să presupunem că în clipa de faţă, suntem în miez de primăvară sau de-abia începe primăvara, să vă mai prezentaţi aici la o eventuală invitaţie, aşa cum spunea domnul Niţă, care eventual să fie o invitaţie din partea mea, din punctul ăsta de vedere. Şi în felul ăsta, să ne daţi nişte veşti mai fericite pe care să le ducem celor din Mureş care vă aşteaptă cu rezultate corespunzătoare.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnule ministru, mai interveniţi? Nu.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Florin Bejan de la Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei.

Lipseşte? Mă scuzaţi atunci, domnule secretar de stat. Răspunsul în scris atunci domnului deputat.

Răspuns la interpelarea domnului deputat Adrian Moisoiu, Grupul parlamentar al P.P.R.M. Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea, Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră cu privire la articolul "Poveste topliţeană cu poliţişti corupţi, pădurari mânjiţi şi hoţi de lemne", apărut în săptămânalul "Vocea Mureşului şi Harghitei", în care sunt semnalate aspecte negative şi acte de corupţie din activitatea unor poliţişti din cadrul Poliţiei Municipiului Topliţa, vă comunicăm următoarele:

Aspectele semnalate au fost verificate, rezultând după cum urmează: poliţistul Cadar Florin a fost verificat încă dinaintea apariţiei articolului sus-menţionat sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de fals intelectual, braconaj, nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor.

Actele premergătoare întocmite în cauză au fost înaintate Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita care are competenţa să soluţioneze, conform normelor legale, aspectele respective.

Poliţistul Colcer Nicolae este cercetat în dosarul penal nr.2736/2004 al Tribunalului Harghita, fiind reclamat pentru infracţiunea de lovire sau alte violenţe. În prezent, nu există plângeri împotriva acestuia pentru fapte de viol. Însă Colcer Nicolae a fost cercetat într-un dosar din 2001 pentru infracţiunea de viol, dosar în care s-a dispus de către procurori neînceperea urmăririi penale.

Din verificările efectuate, nu au rezultat abateri semnificative în activitatea profesională şi comportamentul poliţistului Răzorea Luca. În privinţa acuzelor aduse de jurnalistul Tănase Julien la adresa poliţiştilor Colcer Nicolae şi Răzorea Luca, potrivit cărora aceştia ar fi înlesnit furtul din locuinţa unui coleg de-al lor, al unui poliţist, vă informăm că din verificările efectuate nu au rezultat aspecte de participare a acestor poliţişti. În cauză există un grup de suspecţi, bunurile sustrase au fost recuperate şi restituite părţii vătămate, iar cercetările continuă pentru identificarea făptuitorilor.

pe linia activităţilor în domeniul silvic, vă aducem la cunoştinţă că nu au fost situaţii în care poliţiştii să fi fost implicaţi în comiterea unor fapte de natură penală sau contravenţională. Poliţia a organizat însă un volum însemnat de activităţi preventive pentru combaterea acestui gen de fapte în colaborare cu alte instituţii ale statului abilitate în constatarea şi sancţionarea faptelor ilicite în domeniul silvic.

Referitor la modul în care s-au rezolvat sesizările domnului Balmoş Gavril cu privire la fraudele şi neregulile comise de primarul comunei Corbu, judeţul Harghita, despre care se afirmă că nu au fost luate în considerare sau la care s-au dat răspunsuri formale de către Postul de poliţie Corbu, Inspectoratul de poliţie al judeţului Harghita, Curtea de Conturi Harghita şi Parchetul Naţional Anticorupţie, vă comunicăm următoarele:

La data de 24 mai 2004, la Postul de poliţie al comunei Corbu, a fost înregistrată o petiţie depusă de domnul Balmoş Gavril în care acesta semnala nereguli în cadrul Primăriei Corbu comise cu implicarea, cu ştirea primarului Coruş Gheorghe.

Verificările efectuate au stabilit că cele sesizate sunt de competenţa Curţii de Conturi Harghita şi a Inspectoratului teritorial de regim silvic şi cinegetic Braşov, Filiala Harghita, instituţii cărora li s-au adus la cunoştinţă cele semnalate de petent, fapt ce s-a adus la cunoştinţă, prin răspuns scris, de către instituţiile menţionate.

La data de 22.VII.2004, s-a primit la I.P.J. Harghita scrisoarea aceluiaşi semnatar din comuna Corbu, adresată cotidianului "Evenimentul Zilei" şi înregistrată cu nr.35.874. Obiectul sesizării se referă la tăieri ilegale de arbori de pe păşunile comunale şi organizarea de licitaţii de vânzare a masei lemnoase în perioada 2000-2004, de către primarul comunei Corbu, fără îndeplinirea condiţiilor legale, precum şi folosirea abuzivă de către primar a autoturismului din dotarea primăriei.

În urma verificărilor, s-au întocmit dosarele penale pentru trei persoane care sunt paznici în cadrul Primăriei Corbu, pentru comiterea infracţiunilor de neglijenţă în serviciu. Petentului i s-a comunicat răspunsul scris.

Pe data de 11.X.2004, acelaşi petent a adresat o petiţie Ministerului Administraţiei şi Internelor care a fost trimisă spre verificare conform competenţei, la I.P.J. Harghita.

Aspectele sesizate în petiţie se refereau la aceleaşi ilegalităţi descrise anterior, respectiv, la cumpărarea unui autoturism pentru Primăria Corbu şi efectuarea unor abonamente la telefonia mobilă, pe cheltuiala Primăriei, pentru persoane din afara acestei instituţii.

Verificările efectuate au stabilit că unele din aspectele sesizate se confirmă, respectiv faptul că celor trei paznici de păşune ai Primăriei li s-au întocmit dosare penale, fiind trimişi în judecată pentru comiterea infracţiunii de neglijenţă în serviciu.

Celelalte sesizări privind activitatea de gestiune internă a Primăriei au fost semnalate Curţii de conturi Harghita, care urma să efectueze descărcarea de gestiune anuală, precum şi Inspectoratului teritorial de regim silvic şi cinegetic Braşov, Filiala Harghita.

Petiţionarului i s-a comunicat în scris rezultatul verificărilor efectuate de poliţie.

La data de 28.I.2005, la I.P.J. Harghita a mai fost înregistrată o plângere a aceleiaşi persoane. Obiectul petiţiei îl constituie organizarea de licitaţii de vânzare a materialului lemnos fără îndeplinirea condiţiilor legale de către primarul comunei Corbu; înfiinţarea şi funcţionarea Firmei S.C. Corbu import-export SRL, având ca obiect de activitate exploatarea materialului lemnos, firmă al cărei acţionar este primarul comunei Corbu, care nu şi-ar fi achitat taxele şi impozitele faţă de bugetul de stat precum şi alte fapte ilicite ale acestuia.

În urma cercetărilor efectuate, i s-a comunicat petentului că aspectele semnalate fac obiectul verificărilor din partea Inspectoratului teritorial de regim silvic şi cinegetic Braşov şi Curtea de Conturi Harghita.

Pe data de 3.II.2005, la I.P.J. Harghita a mai fost primită de la Prefectura, de data aceasta, a judeţului Harghita, petiţia aceloraşi persoane. În urma verificărilor, s-a constatat că sesizarea priveşte aceleaşi aspecte reclamate anterior care sunt în competenţa de verificare a instituţiilor despre care am vorbit.

În contextul aceloraşi verificări, numitul Balmoş Gavril, primarul, este cercetat în dosarul penal 9/B/2005, sub aspectul comiterii infracţiunilor de fals, înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals în documente eliberate de A.F. Balmoş Gavril-Corbu SRL. Această cauză este în curs de finalizare, în prezent efectuându-se verificarea financiar-contabilă a acestei asociaţii de către Direcţia generală a finanţelor publice Harghita.

Vă mulţumesc foarte mult. A fost un răspuns mai lung pentru că este într-adevăr un act de sesizare destul de mare şi cu multe repetări.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat.

Domnul Adrian Moisoiu:

Mulţumesc, doamna preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul pe care mi l-aţi dat şi spun cinstit că intenţionat nu v-am anexat ziarul acesta regional şi vreau să apreciez acest lucru, exact ca să văd dacă dumneavoastră veţi căuta să găsiţi ziarul şi pe urmă să luaţi articolul în sine pentru că era pe patru pagini, foarte detaliat, prezentată situaţia din zonă.

Deci, sub acest aspect n-am nimic de obiectat, din contră, au punct roşu, aşa cum de fapt spuneam de la bun început şi în interpelarea mea că eram plăcut surprins de modul cum a demarat activitatea domnul ministru Blaga.

Însă, în privinţa conţinutului, de data aceasta, ca şi de altă dată, mai lăsăm încă de dorit. De ce? Şi am să vă spun următorul lucru: articolul din ziar se termină cu o chemare, domnule secretar de stat. Concluzia e una singură: "Daţi afară doar un singur pădurar corupt, daţi afară doar un singur poliţist infractor şi condamnaţi doar un singur hoţ de lemne şi vă asigur că se va pune capăt mârşăviilor topliţene!"

Din răspunsul dumneavoastră şi din materialele pe care eu le-am prezentat, nu rezultă nicăieri aceste aspecte. Cât despre situaţia de viol, de asemenea, este foarte clară, pentru că victimele îşi retrag plângere, aşa cum de fapt şi dumneavoastră spuneţi, sau mai sunt altele care nu au curajul să facă această plângere. Deci, mai încape. sper ca din acest punct de vedere, să veniţi şi singur să ne spuneţi că aţi acţionat din proprie iniţiativă să luaţi nişte măsuri, ca astfel, în zona Topliţei, oamenii să nu mai fie terorizaţi şi, respectiv, să se mai stârpească din aceste furturi care au loc în zona respectivă.

În ceea ce priveşte punctul doi, şi anume, sesizările domnului Balmoş Gavril, de astea am auzit. am auzit situaţii în care a fost implicată Curtea de conturi, în care a fost implicat Inspectoratul de poliţie Harghita şi aşa mai departe, dar nimeni nu mişcă un deget. Toată lumea blochează, mai ales, observaţi că sunt şi oameni din sectorul justiţiei implicaţi în această situaţie, în aceste acţiuni locale şi se realizează acea lege a tăcerii şi, în felul acesta, toată lumea este fericită. Şi dacă vreţi, spunem cam aşa: în momentul când pleacă controalele, în momentul acela, de la Miercurea-Ciuc către zona respectivă, deja se dau telefoane. peste tot se închid porţile şi gaterele nu mai funcţionează, nu se mai poate descoperi nimic. După ce însă pleacă acest control, după ce l-a efectuat, se retrage, după aceasta, însă, imediat activitatea se reia. Mai încercaţi şi mai întoarceţi-vă înapoi din drum, la o oră-două după ce pleacă controlul, şi o să vedeţi că dintr-o dată aspectele semnalate se vor confirma toate.

Şi mai ales v-aş ruga ceva, şi anume, ceea ce este absolut necesar, eficienţa. Eu nu cred că activitatea Ministerului Administraţiei Publice şi Internelor ar putea să se realizeze fără eficienţă. Depinde de dumneavoastră.

Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Şi vă rog altă dată să respectaţi şi timpul prevăzut în regulament.

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, dacă vreţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumesc foarte mult.

Aş face o singură remarcă. Într-adevăr, Ministerul Administraţiei şi Internelor este preocupat să aibă eficienţă în activitatea sa, în egală măsură este absolut preocupat ca activitatea pe care o desfăşoară şi măsurile pe care le dispune să fie în conformitate cu legea, atât faţă de proprii angajaţi, cât şi faţă de persoanele cercetate. Măsurile penale, soluţiile penale care se propun Parchetului au la bază expertizele care se fac de Curtea de conturi, de organele financiare şi de orice organ al statului care este abilitat să facă aceste expertize. Sigur că nici un poliţist, şi vă asigur de treaba aceasta, vinovat nu va rămâne în structură, vinovat de faptele de corupţie, astăzi, şi vă mulţumesc foarte mult, aţi aprobat aici Legea privind înfiinţarea Direcţiei anticorupţie din minister şi aceasta este una din ţintele direcţiei respective, dar poliţiştii vor fi daţi afară atunci când faptele sunt, într-adevăr, constatate ca fiind penale şi constatate de către Parchet.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, veţi prezenta şi răspunsul la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

În interpelarea dumneavoastră referitoare la faptul că "după două luni de guvernare, judeţul Botoşani a ajuns în situaţia tragică de a nu avea prefect", vă comunicăm următoarele:

Prin Hotărârea Guvernului României nr.189 din 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, domnul Roman Cristian Constantin a fost numit în funcţia de prefect al judeţului Botoşani. Numirea domnului Roman Cristian Constantin a fost determinată de faptul că domnul Diaconu Ion solicitase eliberarea sa din funcţia de prefect al judeţului Botoşani, cererea domniei sale fiind aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.106 din 2005, publicată în Monitorul Oficial nr.174 din 28.II.

În conformitate cu prevederile art.36 alin.2 din Legea 340 privind instituţia prefectului, potrivit cărora în lipsa prefectului, subprefectul îndeplineşte, în numele prefectului, atribuţiile ce-i revin acestuia, în intervalul de 3 săptămâni existent între eliberarea din funcţie a domnului Diaconu Ion şi numirea în funcţia de prefect a domnului Roman Cristian Constantin, atribuţiile funcţiei de reprezentant al Guvernului pe plan local au fost exercitate de către subprefectul judeţului, respectiv domnul Şalgău Aniţei David.

În această perioadă, domnul Şalgău Aniţei David a asigurat în mod corespunzător soluţionarea problemelor curente, specifice domeniului de interes al instituţiei prefectului din judeţul Botoşani. Răspunsul este un pic mai lung, în esenţă, aceasta am vrut să vă aduc la cunoştinţă.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Ştefan Baban:

Aş ruga ca atunci când numiţi prefecţii, poate îi sfătuiţi să înveţe şi Constituţia ţării.

Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Petru Călian, Grupul parlamentar al P.P.R.M.

Răspunde domnul secretar de stat Alexandru Mircea.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate, domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră prin care solicitaţi constituirea unei comisii de anchetă care să verifice şi să propună măsurile ce se impun în vederea înlăturării abuzurilor săvârşite în exercitarea mandatului de către primarul comunei Bobâlna, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele:

Potrivit dispoziţiilor art.120, corelate cu cele ale art.121 din Constituţia României, republicată, administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrării serviciilor publice, iar autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală din comune sunt consiliul local şi primarul, aleşi în condiţiile legii.

Referitor la aspectele semnalate cu privire la abuzurile săvârşite în exercitarea mandatului de către primarul comunei Bobâlna, precizăm că, la nivelul instituţiei prefectului judeţului Cluj, nu s-a constatat săvârşirea de către domnul Augustin Mureşan a unor discriminări inclusiv de natură politică, acesta desfăşurându-şi activitatea în limitele stabilite de actele normative în vigoare, în vederea asigurării respectării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti ale tuturor locuitorilor comunei.

Precizăm totodată faptul că potrivit dispoziţiilor constituţionale şi ale Ordonanţei Guvernului nr.37, cu modificările şi completările ulterioare, în România sunt interzise şi sancţionate toate formele de discriminare, noţiune definită de legislaţie ca fiind orice deosebire, excludere, restricţie sau preferinţă pe bază de rasă, naţionalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex sau orientare sexuală, apartenenţa la o categorie defavorizată sau orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea sau înlăturarea recunoaşterii, folosinţei sau exercitării în condiţii de egalitate a drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale.

Orice persoană care are cunoştinţă despre săvârşirea unei discriminări de orice fel se poate adresa Consiliului Naţional pentru combaterea discriminării, organism care, în conformitate cu dispoziţiile Hotărârii nr.11/1994, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei nr.37/2002, are competenţa de a analiza solicitările primite şi de a adopta măsurile necesare în cadrul oricărei sesizări privind încălcarea dispoziţiilor legale.

Potrivit dispoziţiilor Legii nr.416/2001, că aceasta este esenţa, de fapt, a întrebării, privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Hotărârii Guvernului nr.1099/2001 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr.416, cuantumul ajutorului social se stabileşte ca fiind diferenţa dintre nivelul lunar al venitului minim garantat şi venitul lunar net al familiei sau al persoanei singure.

Aceste dispoziţii prevăd şi faptul că în anumite condiţii, expres prevăzute de lege, persoanele apte de muncă ce nu realizează venituri din salarii sau din alte activităţi se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit pe familie.

În cazul comunei Bobâlna, instituţia Prefectului ne-a comunicată că, prin Hotărârea nr.9/10 februarie 2005 a Consiliului Local al comunei Bobâlna, s-a stabilit că persoanele apte de muncă pot realiza un venit minim lunar în cuantum de 300.000 de lei, cuantumul ajutorului social calculat potrivit normelor legale diminuându-se în mod corespunzător. Este vorba de toate persoanele, şi nu de unele, care aparţin unui partid sau altul.

În ceea ce priveşte presupusa situaţie de incompatibilitate a primarului comunei Bobâlna, instituţia Prefectului ne-a comunicat faptul că autorizaţia de funcţionare nr.26.435/18 august 1998, emisă pe numele domnului Augustin Mureşan, a primarului, în baza prevederilor Decretului-lege nr. 54/1990 privind organizarea şi desfăşurarea unor activităţi economice pe baza liberei iniţiative, a fost anulată şi s-a emis Dispoziţia nr.185/18 iunie 2003 a primarului comunei Bobâlna, acest demers fiind comunicat la Oficiul Registrului Comerţului şi Administraţia Finanţelor Publice.

Activitatea pe care o desfăşura în baza acelei autorizaţii, respectiv de efectuare a controlului oficial al performanţelor zootehnice şi însămânţărilor artificiale ambulatorii la specii bovine, porcine ş.a.m.d., este desfăşurată în prezent de către o altă persoană, în baza Autorizaţiei nr.40/1 martie 2005, eliberată de Direcţia de agricultură şi pentru dezvoltare rurală Cluj.

Prin urmare, situaţia de incompatibilitate nu mai există. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Călian, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Petru Călian:

Doamnă preşedintă,

Stimate domnule secretar de stat,

Mă simt ca şi un elev trimis la plimbare sau trimis din nou la şcoală. De ce vă spun acest lucru? Că dumneavoastră aţi făcut un lucru simplu: v-aţi adresat prefectului, prefect care face parte, este coleg de partid şi de bancă, dacă tot vorbeam de şcoală, cu primarul comunei Bobâlna.

Am discutat, repet, cu prefectul. M-am adresat domniei sale în mai multe rânduri, şi dumneavoastră aţi făcut acelaşi lucru. Tocmai pentru că nu am primit un răspuns corespunzător, m-am adresat ministerului şi am cerut constituirea unei comisii de anchetă. Nu aţi făcut acest lucru şi mă puneţi în situaţia să vă interpelez din nou.

Mai mult decât atât, am şi eu o întrebare: cum se stabilesc persoanele apte de muncă? Chiar dacă pe timp de vară îşi mai găsesc câte ceva de lucru cu ziua, pe timp de iarnă nu pot să muncească, iar acele 300.000 lei reţinute, sunt reţinute lunar, nu temporar, iar modul în care se stabileşte persoana aptă sau neaptă de muncă este total evaziv şi, repet, se face doar pe baza clientelei politice.

Aşadar, răspunsul dumneavoastră, din păcate, mă nemulţumeşte total. Aştept să-mi răspundeţi încă o dată şi să-mi spuneţi: constituiţi o comisie care să ancheteze la faţa locului situaţia la care am făcut referire, sau continuaţi să-mi daţi răspunsuri evazive? Este foarte important să aveţi puncte de vedere şi din partea cetăţenilor comunei Bobâlna. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule secretar de stat, poftiţi.

Domnul Mircea Alexandru:

Stimate domnule deputat,

Dumneavoastră apreciaţi că aţi primit un răspuns evaziv. Eu fac precizarea că v-am făcut un răspuns legal şi constituţional.

Deci, activitatea, actele Consiliului Local sau actele Primarului sunt supuse controlului Prefectului.

Ministrul Administraţiei şi Internelor şi Ministerul Administraţiei şi Internelor, conform prevederilor constituţionale, nu au dreptul să intervină în activitatea Primăriei. Acestea sunt prevederile legale, acestea sunt prevederile constituţionale referitoare la raporturile dintre Executiv şi Puterea locală.

Deci, m-am străduit să fac..., poate am exagerat un pic cu referiri la trimiterile din Legea nr.215 şi din Constituţia României, tocmai pentru a sublinia acest lucru. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, veţi prezenta şi răspunsul la interpelarea domnului deputat Marius Iriza, Grupul parlamentar al PPRM. Vă rog.

Nu este în sală domnul deputat Iriza.

Atunci, vă rog, domnule secretar de stat, răspunsul în scris.

Domnul Mircea Alexandru:

Da, am înţeles, doamnă preşedintă. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Domnul deputat Ioan Munteanu, Grupul parlamentar al PSD, este mulţumit de răspunsul dat de la Ministerul Educaţiei şi Cercetării, deci răspuns în scris.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Petre Popeangă, Grupului parlamentar al PPRM.

Răspunde secretarul de stat de la Ministerul Finanţelor Publice, domnul Sebastian Bodu. Poftiţi.

Domnul Sebastian Bodu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Domnule deputat,

Cu privire la întrebarea dumneavoastră referitoare la datoria publică externă, vă comunicăm următoarele: "În perioada 2001-2004, au fost executate garanţii pentru credite interne emise de stat prin Ministerul Finanţelor Publice, în sumă de 149,2 miliarde lei, valoarea garanţiilor de stat pentru credite interne, la 31.12.2004, a fost în sumă de aproape 4.000 de miliarde de lei, din care 2.800 miliarde lei reprezintă garanţiile acordate în anul 2004 pentru împrumuturile contractate de autorităţile Administraţiei Publice Locale pentru prefinanţarea de proiecte în cadrul Programului SAPARD, finanţat de UE.

Ponderea garanţiilor executate din totalul garanţiilor emise de stat pentru credite interne, la sfârşitul anului 2004, reprezintă 3,8%. Valoarea creditelor externe contractate de agenţi economici garantate de stat, pentru care Ministerul Finanţelor Publice a executat plăţi la extern în perioada 2001-2004, este de 2.200 milioane dolari SUA, reprezentând 19,1% din valoarea garanţiilor de stat pentru credite externe la 31.12.2004, în sumă de 11.935 milioane dolari SUA.

În acest context, subliniem că executarea garanţiilor de stat pentru credite interne şi efectuarea plăţilor de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant al creditelor externe, nu determină creşterea datoriei publice garantate de stat.

În această situaţie, se modifică doar sursa de plată a serviciului aferent acestor credite, în sensul că plata nu se mai face din sursele proprii ale agenţilor economici, ci din fondul de risc constituit în acest scop, şi în completare, de la bugetul de stat.

În perioada 2001-2004, în contul garanţiilor executate pentru credite externe, s-au efectuate plăţi în sume de 161 miliarde lei, din care 149 de miliarde lei reprezintă rambursări de rate de capital, şi 12,6 miliarde lei reprezintă plăţi de dobânzi şi comisioane.

Ponderea plăţilor efectuate în contul garanţiilor executate pentru credite interne, în total plăţi efectuate în contul creditelor interne garantate de stat, a fost în valoare de 7,8% în perioada analizată, deci 2001-2004.

Totodată, în aceeaşi perioadă Ministerul Finanţelor Publice a efectuat plăţi la extern în contul agenţilor economici garantaţi, în valoare de 1.329 milioane dolari SUA, reprezentând rate de capital, dobânzi şi alte costuri. Aceste plăţi reprezintă 30,7% din serviciul datoriei publice externe garantate de stat, aferent perioadei 2001-2004.

Cine a beneficiat de aceste credite cu garanţia statului? Siderurgica - Hunedoara - 145,8 miliarde lei, valoare garanţii executate, cauza executării garanţiei - facilităţi pentru privatizare; S.C.G.D.V. "Impex" S.R.L. - 0,2 miliarde lei, motivul - lipsă lichidităţi; S.C. "Romagro" S.A. - 0,4 miliarde lei, faliment; S.C. "Comcereal" Satu Mare - 1,7 - lipsă lichidităţi; S.C. "Agrocelectis Rost" - Dolj - 0,5 miliarde lei - faliment; S.C. "Industrial Conserv" - Calafat - 0,6 miliarde - faliment, în total 149,2 miliarde lei.

Principalii debitori faţă de Ministerul Finanţelor Publice, beneficiari ai creditelor externe garantate de stat sunt: Termoelectrica, Nuclearelectrica, Compania Naţională a Huilei S.A. "Petroşani", ROMARM şi S.C. "Orăştie" S.A.

O altă categorie de societăţi comerciale pentru care Ministerul Finanţelor Publice a efectuat plăţi în calitate de garant sunt: S.C. "Oltchim" S.A. - Râmnicu Vâlcea, S.C. "Azochim" S.A. - Piatra Neamţ, S.C. "Novatex" S.A. - Piteşti, S.C. "Pomicola" S.A. - Valul lui Traian, S.C. "Probac" S.A. - Bacău, S.C. "Contrasimex" S.A. - Bucureşti, S.C. "Moldoplast" S.A. - Iaşi, WTC CCIB S.A. - Bucureşti, S.C. "Sidernet" S.A. - Călan, S.C. "Chim Complex" S.A. - Borzeşti, S.C. "OCRIN România" S.A., S.C. "GS" S.A. - Scăieni, S.C. "Oltplast" S.A. - Drăgăşani, "EXIMPAN" - Bucureşti, S.C. "Roman" S.A., S.C. "Sanevit" S.A. - Arad, S.C. "Letea" S.A. - Bacău, S.C. "Rulmenţi" S.A. - Bârlad, S.C. "Rulmenţi" S.A. - Braşov, Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare S.A. "Tomistone" - Constanţa, deci numai societăţi una şi una.

Precizăm că în baza Ordonanţei Guvernului nr.29/2002 şi a Normelor de aplicare aprobate prin HG nr.303/2002, respectiv Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.42/2003, creanţele statului provenind din plăţile efectuate la extern de către Ministerul Finanţelor Publice, în calitate de garant pentru creditele externe contractate de aceste societăţi, au fost cesionate la AVAS.

În baza acestei ordonanţe, AVAS a preluat pentru valorificare creanţe în sumă de 27.626,5 miliarde lei, din care a recuperat suma de 868 miliarde de lei. Ministerul Finanţelor Publice a efectuat plăţi la extern în contul agenţilor economici, în baza Legii nr.81/1999 privind datoria publică şi a Normelor metodologice nr.1.651/1999 de aplicare a acesteia. Menţionăm că agenţii economici au declarat pe proprie răspundere că nu au resurse financiare pentru respectarea obligaţiilor scadente conform acordurilor de împrumut.

Şi, în final, în completarea celor de mai sus, precizăm că datoria publică efectivă, la sfârşitul anului 2004, era în sumă de 10.204,9 milioane euro, în creştere cu 575,2 milioane euro, faţă de sfârşitul anului 2003; asta înseamnă 6%". Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Vă rog, aveţi cuvântul, domnule deputat Popeangă.

Domnul Petre Popeangă:

Mulţumesc, doamnă preşedintă de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat,

O să încep scurta mea pledoarie cu ceea ce aţi exprimat dumneavoastră la sfârşit: "Tot societăţi una şi una". Păi, cine le-a dat garanţie acestor societăţi, domnule secretar de stat? Ministerul Finanţelor Publice, din care faceţi parte.

Eu v-aş sugera, în calitatea dumneavoastră şi de coordonator al structurilor de control, să faceţi un demers şi să vedeţi cum au fost acordate aceste garanţii de stat, şi pentru ce au fost date, dacă s-au realizat programele pentru care au fost acordate garanţiile, şi o să aveţi nişte surprize foarte, foarte neplăcute. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Tot domnul secretar Sebastian Bodu trebuie să dea răspuns interpelării doamnei deputat Graţiela Iordache, Grupul parlamentar al PUR. Nu este în sală, şi atunci predaţi răspunsul în scris.

De la Grupul parlamentar al PUR, domnul deputat Nicolae Popa.

Răspuns din partea domnului secretar de stat Vasile Lupu, Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

La interpelarea dumneavoastră, vă comunicăm următoarele: "Legea nr.33/1995 nu este numită Legea Moţilor, aşa cum precizaţi în interpelare, ci este Legea nr.33/29 aprilie 1995 privind ratificarea Convenţiei - cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, încheiată la Strasbourg în februarie 1995.

Având în vedere că vremurile de tristă istorie pentru poporul român, când moţii din Munţii Apuseni erau consideraţi minorităţi naţionale, au apus de mult, propunem să ne îndreptăm atenţia către Legea nr.33 din mai 1996 privind repunerea în unele drepturi economice ale locuitorilor din Munţii Apuseni.

Pentru ca aplicarea acestei legi să nu fie blocată de modificările intervenite implicit prin Legea bugetului de stat, la iniţiativa Autorităţii Publice Centrale care răspunde de silvicultură, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, la acea dată, şi a Ministerului Lucrărilor Publice, Transporturilor şi Locuinţei, a fost adoptată Legea nr.229/aprilie 2002 pentru modificarea art.12 din Legea nr.33, şi prin această lege a fost introdusă dispoziţia reducerii de 50% pe calea ferată şi reducerea cu 50% din costul materialul lemnos de care beneficiază titularii carnetului de moţ, care se suportă de la bugetul de stat, prin bugetele celor două ministere.

Ulterior au fost elaborate şi Normele metodologice de aplicare a Legii nr.33 cu dispoziţii detaliate privind modul cum se asigură materialul lemnos titularilor acestui carnet.

Cu privire la termenul de valabilitate de 24 de ore al avizului de însoţire a materialelor lemnoase, prevăzut la art.7 alin.4 din Normele privind circulaţia materialelor lemnoase, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.427/2004, precizăm că acest termen se aplică numai în cazul transportului rutier.

În cazul transportului feroviar sau naval al materialelor lemnoase, termenele de valabilitate ale avizelor de însoţire sunt termenele legale de execuţie a contractului de transport.

Considerăm că reglementările privind circulaţia materialelor lemnoase nu sunt decizii aberante şi nici măsuri birocratice, ci ele chiar sunt instrumente de control menite să împiedice sustragerile ilegale de materiale lemnoase.

Propunerea ca pe avize să fie trecută perioada reală necesară pentru transport nu poate fi acceptată, deoarece lăsată la bunul plac al fiecăruia, această aşa-zisă perioadă reală poate deveni suficient de mare încât - în cadrul termenului de valabilitate al avizului - să ofere posibilitatea realizării a două transporturi cu acelaşi aviz.

În acest fel, materialele lemnoase fără provenienţă legală pot fi transportate cu documente de transport valabile. Acesta a fost şi motivul pentru care reprezentanţi ai autorităţilor de control din ţară au susţinut ca la elaborarea şi avizarea proiectului hotărârii să nu fie stabilit un termen mai mare de 24 de ore.

Pentru a vă convinge că termenul de valabilitate contestat nu se încadrează în categoria dispoziţiilor abuzive, care încalcă multe prevederi legislative aflate în vigoare, cităm din Decretul-lege nr.1977/1938 privitor la controlul circulaţiei materialului lemnos, semnat de ministrul Agriculturii şi Domeniilor - Gheorghe Ionescu Şişeşti, promulgat de regele Carol, în mai 1938: "Toate produsele lemnoase ale pădurii tăiate pe bază de autorizaţiune legală şi transportate pe drumurile publice cu care, sănii sau orice alte vehicule - plutirea pe ape, depozitarea în staţii, rampe de încărcare şi transportul pe CFR -, vor trebui să fie însoţite de adeverinţe de transport, scutite de orice taxe ori timbre sau bonuri ori chitanţe de vânzare, prevăzute cu data plecării transportului din pădure sau locul de depozit, şi cu firma proprietarilor respectivi, valabile 24 de ore de la data emiterii lor".

Dacă la viteza de deplasare a vehiculelor din 1938 era suficient termenul de 24 de ore, considerăm că distanţele care pot fi acoperite cu tehnica actuală de transport sunt mult mai mari, şi nu necesită modificarea termenului în sensul propus în interpelare.

În fapt, s-a urmărit eliminarea posibilităţii de a se introduce în circuitul comercial materiale lemnoase fără provenienţă legală, prin utilizarea în termenul de valabilitate al aceluiaşi aviz de însoţire pentru două sau mai multe transporturi pe aceeaşi rută, fenomen constatat de Autoritatea de control în practica aplicării reglementării anterioare, respectiv HG nr.735/1998.

Toate aceste dispoziţii abuzive sunt menite, totuşi, să apere pădurea românească de tăieri ilegale". Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat Popa, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae Popa:

Mulţumesc, doamna preşedintă de şedinţă.

Sigur că îi mulţumesc şi domnului secretar de stat. Este de la bun început o disertaţie istorică, şi problema de fond nu a fost abordată. Mai mult, s-a mers pe a puncta anumite probleme care nici nu aveau ce căuta în această interpelare sau în acest răspuns la interpelare, pentru că nu este importantă o greşeală de dactilografiere a anului respectiv, ci este importantă problema cu care se confruntă această populaţie din Munţii Apuseni, numită moţi.

Trebuie să vă spunem cu tot regretul, că această absurdă lege şi o consider absurdă în continuare, de pe vremea guvernării PSD, îngrădeşte drepturile moţilor. Şi a emite un act normativ, deci un act de însoţire a mărfii, numai pentru o perioadă de 24 de ore, nu mi se pare în regulă.

Nu trebuie să pornim de la principiul sustragerilor, n-avem voie să suspectăm moţii, sub nici o formă, că ei ar fi în stare şi ar avea această intenţie de a sustrage masa lemnoasă, pentru că adevărul nu este aici. Dumneavoastră şi noi, cu toţii, trebuie să facem ordine şi trebuie să educăm salariaţii, pădurarii şi pe cei care lucrează în domeniul silvic, să nu mai dea iama prin pădurile noastre, aşa cum se procedează în momentul de faţă, pentru că aceste măsuri care au fost luate în 2003, nici pe timpul lui Ceauşescu nu funcţionau.

Deci, noi nu trebuie să suspectăm oamenii. Noi trebuie să vedem unde se produc aceste ilegalităţi şi, ca atare, să luăm măsurile de rigoare, pentru că este un proverb românesc: "Peştele de la cap se-mpute". Dar nu-i nici un fel de problemă, domnule secretar de stat, voi iniţia în perioada imediat următoare un proiect de lege pentru abrogarea Hotărârii de Guvern nr.427/2004, şi le transmit moţilor că voi lupta în continuare pentru drepturile lor. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat doreşte să intervină.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Lupu:

Mulţumesc.

Doresc să vă informez pe acestă cale, domnule deputat, că noi nu ne opunem, sub nici o formă, drepturilor pe care moţii le au. Nici nu trebuie înţeleasă vreodată o asemenea atitudine din partea autorităţii centrale care răspunde de silvicultură.

Doi: procedura pe care eu v-am expus-o este veche, din 1938; chiar dacă are rezonanţă istorică, ea şi-a dovedit utilitatea în timp. Documentele care însoţesc orice material lemnos sunt de două categorii: unul este document de însoţire; unul este document de provenienţă. Documentul de provenienţă rămâne, indiferent, până când pleacă din ţară, iar documentul de însoţire este documentul asupra căruia dumneavoastră faceţi referire şi merge până la primul depozit de acolo. Dacă se opreşte lemnul acolo, pleacă către port, către CFR, cu alt document de însoţire.

Deci, problema este rezolvată. Ceea ce aţi spus dumneavoastră, şi consider că am răspuns la întrebare - cu tot respectul vă spun treaba asta - că dacă se defectează un mijloc de transport, acesta este un caz accidental, şi se poate rezolva şi aceasta, există posibilitatea prelungirii acestui aviz. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interpelarea adresată de către domnul deputat Lucian Augustin Bolcaş, Grupului parlamentar al PPRM, interpelare adresată primului-ministru.

Răspunde domnul ministru delegat pentru relaţia cu Parlamentul, domnul Bogdan Olteanu.

Domnul Bogdan Olteanu:

Doamnă preşedintă,

Domnule deputat,

Îmi permit să mă aflu astăzi aici, în faţa dumneavoastră, în locul primului-ministru, date fiind circumstanţele excepţionale în care ne aflăm; domnul prim-ministru se află şi astăzi la celula de criză de la Cotroceni.

Am înţeles, din partea domnului deputat Bolcaş, că domnia sa doreşte să primească răspunsul direct din partea domnului prim-ministru. Şi, în aceste condiţii, o să vă rog să binevoiţi a admite o amânare a răspunsului, până la următoarea sesiune.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş (din sală):

Mulţumesc pentru politeţe.

Rog să se ia act.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc.

Tot dumneavoastră, domnule ministru, veţi da răspuns interpelării domnului deputat Garda Dezso, Grupul parlamentar al UDMR.

Este prezent? Nu este prezent.

Atunci, răspuns în scris.

Domnul Bogdan Olteanu:

Am comunicat în scris.

Doamna Daniela Popa:

Domnului deputat Constantin Tudor, Grupul parlamentar al PUR, nu este prezent în sală.

Răspuns în scris.

Domnului deputat Victor Ponta, Grupul parlamentar al PSD, nu este în sală.

Răspuns în scris.

Doamnei deputat Gabriela Creţu, Grupul parlamentar al PSD, care este în sală, vă rog răspundeţi interpelării domniei sale.

Aveţi cuvântul, domnule ministru.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimată doamnă deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră privind proiectele guvernamentale pentru zone defavorizate economic, precizez, din partea domnului prim-ministru, că România a negociat cu Uniunea Europeană acordarea unei perioade de tranziţie, avându-se în vedere rezultatele bune obţinute din implementarea politicilor zonelor defavorizate şi pentru evitarea unor posibile delocalizări a activităţii agenţilor din aceste zone.

Astfel, agenţii economici care au obţinut certificat de investitor înainte de 1 iulie 2003 au beneficiat de scutire de impozit pe profitul aferent investiţiilor efectuate până la data de 15 septembrie 2004. Pentru dezvoltarea durabilă a regiunilor slab dezvoltate, prin încurajarea efectuării de investiţii şi a creării de locuri de muncă în aceste zone, practicile Uniunii Europene permit acordarea de ajutoare de stat regionale.

Concret, în regiunile în care produsul intern brut pe cap de locuitor este mai mic de 60% din media comunitară, se poate acorda un ajutor de stat de maximum 50% pentru întreprinderile mari.

Pentru stimularea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă, agenţii economici din zonele defavorizate beneficiază de programe de dezvoltare regională, cu fonduri de la bugetul de stat sau fonduri PHARE pentru coeziune economică şi socială.

Susţinerea zonelor slab dezvoltate se va realiza pe baza programelor de dezvoltare, care vor stabili condiţiile ce trebuie îndeplinite de agenţii economici, sumele fiind alocate în urma licitaţiilor de proiecte.

Având în vedere că obiectivul actualului guvern este ca, în perspectiva integrării europene, România să se ridice la standardele economice şi sociale ale Uniunii Europene, proiectele guvernamentale care vizează zonele defavorizate vor face parte din programe mai ample de dezvoltare durabilă şi din strategia de ansamblu cu privire la dezvoltarea economică a României.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumim, domnule ministru.

Doamna deputat, aveţi cuvântul, vă rog.

Doamna Gabriela Creţu:

Stimaţi colegi,

Tema interpelării de astăzi are o importanţă pe care observ că o recunoaştem cu toţii, însă ea are şi o istorie. Solicitarea de astăzi vine în continuarea temei din campania electorală a Alianţei, din circumscripţia pe care o reprezint. Tema a fost următoarea: "Vasluiul - prioritate a guvernării liberale".

Unei asemenea intenţii, competitorii politici interesaţi de soarta concetăţenilor, nu pot decât să i se alăture. Drept urmare, ne-am angajat public, la acel moment, să susţinem, în eventualitatea preluării puterii de către Alianţă, toate proiectele legislative sau actele normative care ar veni să sprijine atingerea obiectivului menţionat.

Păstrăm şi în acest moment angajamentul, numai că nu ştim dacă avem ce susţine. Măsurile adoptate în ultima perioadă de Guvern nu fac decât să accentueze decalajele deja existente. Măsura de sistare a subvenţiilor agricole la cultura porumbului; diminuarea semnificativă a fondurilor disponibile la nivelul administraţiei locale, cauzată de noua politică fiscală, sunt doar nişte exemple. Or, la întâlnirile cu cetăţenii, aceştia ne întreabă permanent ce facem pentru ei.

Am analizat cu mare atenţie programul legislativ pe care Guvernul l-a elaborat şi n-am găsit nici măcar printre rânduri elemente care să constituie un răspuns.

În aceste condiţii, am solicitat precizările Guvernului cu privire la măsurile care privesc zonele defavorizate sub aspect economic. Ascultând răspunsul domnului ministru, trebuie însă să-mi cer iertare. Am făcut o greşeală care nu se face niciodată: în formularea întrebării am prezumat că ea nu funcţionează retroactiv şi că - dacă întrebăm care sunt măsurile Guvernului - se înţelege măsurile Guvernului Tăriceanu, nu ale Guvernului Năstase, pentru că din răspunsul domnului ministru am aflat că agenţii economici au obţinut certificat de investitori înainte de 1 iulie 2003 şi au beneficiat de reduceri de impozite până la 15 septembrie 2004.

În aceste condiţii, eu am să reformulez întrebarea, ca să fie clar că este vorba de Guvernul Tăriceanu, şi nu de Guvernul Năstase, şi am să aştept răspunsul în continuare. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Nicolae Bănicioiu, Grupul parlamentar al PSD.

Este în sală? Nu este.

Răspuns în scris din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării.

Urmează răspunsul la interpelarea domnului deputat Mircia Giurgiu.

Este în sală?

Răspunde secretar de stat, doamna Paloma Petrescu.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Doamna preşedintă,

Domnule deputat,

Este vorba despre problemele referitoare la lipsa condiţiilor optime pentru desfăşurarea actului educaţional, în interpelarea dumneavoastră, şi a altor aspecte legate de salarizarea cadrelor didactice.

Facem următoarele precizări:

În ţara noastră se derulează în această perioadă Proiectul de reabilitare a infrastructurii şcolare, în valoare de 201 milioane de euro, cu finanţară externă de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei şi cu contribuţia Guvernului României, program care se derulează începând din 2004 şi se va finaliza în 2009. Proiectul urmăreşte reabilitarea, modernizarea şi mobilarea unui număr de 1.400 de şcoli din învăţământul preuniversitar, sigur, organizate pe tranşe de lucrări, lucrări de care vor beneficia în jur de 500 de mii de elevi şi cadre didactice.

În acest moment, în judeţul Cluj există deja începute lucrările la trei corpuri de cămine ale Universităţii Babeş-Bolyai, sunt 8 şcoli în fază de execuţie în zona Turda şi Gherla.

În afară de acesta, mai există Proiectul pentru învăţământul rural, sub componenta A.3, care răspunde de asigurarea facilităţilor minime la şcolile din zonele sărace, în valoare de 34 de milioane de dolari, cu finanţare externă de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi cu contribuţia Guvernului României. De asemenea, proiect care se derulează până în anul 2009, începând din 2004.

În acest proiect, sunt cuprinse, în acest moment, deci, în această etapă, 10 şcoli (de fapt, ne aflăm în etapa de licitaţie pentru execuţie), reprezentând lucrări la utilităţi: branşare la reţea de apă sau alimentare cu apă curentă sau în funcţie de situaţie, săpare de puţuri forate ş.a.m.d. De asemenea, ne aflăm în etapă de licitaţie pentru execuţie pentru demolarea şi reconstruirea unui număr de 8 şcoli, care au fost construite din chirpici.

Precizăm că în cadrul Proiectului pentru învăţământul rural se urmăreşte şi realizarea altor obiective, cum ar fi: pregătirea profesională a cadrelor didactice prin programul de mentorat, prevăzut prin componenta I.1 a proiectului. Prin acest program, cadrele didactive vor avea, spunem, un acces mai bun la metode, activităţi şi oportunităţi de formare. Pentru implementarea programului de dezvoltare profesională, Programul pentru învăţământul rural va asigura un centru mobil de resurse, dotat cu toate mijloacele necesare unui proces eficient de dezvoltare profesională pentru fiecare judeţ al ţării, deci, inclusiv pentru judeţul Cluj.

Se mai are în vedere, de asemenea, calificarea următoarelor categorii de cadre didactice necalificate, considerate necalificate, prin coponenţa I.2 a proiectului. Este vorba despre: absolvenţi de învăţământ superior cu instruire pedagogică, dar în altă specialitate decât cea în care predau; absolvenţi de învăţământ superior care au cunoştinţe de specialitate, dar nu au instruire pedagogică şi absolvenţi de învăţământ liceal, deci, cu studii medii, care predau la clase primare şi care nu au instruire pedagogică. Sperăm ca prin acest program şi prin această componentă de calificare să rezolvăm problema încadrării cu profesori, cu cadre didactice necalificate în mediul rural.

Sigur că lucrurile nu se vor putea finaliza într-un an de zile, însă, există un grafic de desfăşurare a tuturor activităţilor, care ne va permite să obţinem procentaje bune, în ce priveşte calificarea personalului didactic din mediul rural în mod deosebit, în perioada de derulare a proiectului.

Mai există, de asemenea, o componentă: participarea tuturor şcolilor la Programul de granturi şcoală-comunitate, din cadrul componentei II a proiectului. Prin acest program se urmăreşte: sprijinirea şcolilor şi comunităţilor locale în vederea îmbunătăţirii eficiente a calităţii învăţământului, încurajarea şcolilor în iniţiative proprii şi realizarea unui cadru de colaborare optim între şcoli din mediu rural şi comunitatea din care fac parte.

Dorim să menţionăm, de asemenea, faptul că în conformitate cu prevederile art. 170 alin. 1 şi 1¹ din Legea nr. 84/1995, finanţarea învăţământului se asigură din fonduri publice, în limita a cel puţin 4% din produsul intern brut, asigurându-se o creştere permanentă a alocaţiilor bugetare. Până anul anul 2007, este preconizată o creştere a alocaţiilor bugetare până la minimum 6% din p.i.b., iar, din 2007, conform prevederilor Uniunii Europene, alocaţia bugetară va trebui să fie minimum 7%.

În vederea susţinerii educaţiei ca prioritate naţională şi a măsurilor de reformare a sistemului de învăţământ pentru realizarea creşterilor salariale ce se vor acorda personalului din învăţământ, în anul 2005, a fost adoptată Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2005. Prin acest act normativ, se urmăreşte acoperirea integrală a creşterii prognozate a indicelui de consum, estimat a fi 7%, în decembrie 2005 faţă de decembrie 2004, şi o creştere reală a salariilor, acoperită din creşterea prognozată a p.i.b.-ului în anul 2005. Această creştere se va acorda în două etape: martie-septembrie 2005 - 55% din suma corespunzătoare creşterii; octombrie-decembrie 2005 - 45% din suma corespunzătoare creşterii.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării urmăreşte constant sporirea fondurilor alocate învăţământului şi întreprinde demersuri bine argumentate cu toate ocaziile în care se poate obţine acest lucru.

Doamna Daniela Popa:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi. Vă rog.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Mulţumesc, doamnă secretar de stat, pentru răspuns.

Văd că sunt o serie de programe începute, sperăm să se şi finalizeze cât mai repede o mare parte dintre ele.

Şi aş dori să vă rog ca, în continuare, să aveţi în vedere salarizarea personalului din învăţământul preuniversitar, fiindcă salariile sunt foarte mici şi condiţiile, în cea mai mare parte a satelor din România, sunt precare. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul secretar de stat Nicolae Lazin este prezent? Sunteţi prezent.

Domnul deputat Timar Liviu este prezent în sală? Nu este.

Atunci, vă rog frumos să-i daţi răspunsul interpelării în scris.

Domnul deputat Mihai Mălaimare, PSD? Nu este în sală. Deci, răspuns tot în scris.

Mai aveţi un răspuns, tot la o interprelare a domnului deputat Mircia Giurgiu. Vă rog.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnă preşedintă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu îngăduinţa dumneavoastră, rog permisiunea domnului deputat să amânăm răspunsul, de fapt, la această interprelare, pentru că răspunsurile punctuale pe care le-aţi solicitat cer elucidarea unor aspecte semnalate de Sindicatul liber Olsel şi Societatea Olsel. Dar, la această dată, la unitatea la care vă referiţi există un control al corpului de control de la Agenţia Domeniilor Statului, de la care aşteptăm şi le-am solicitat acestora să ne transmită rezultatele controlului, după care vă vom informa cu rezultatele acestui control. Şi sperăm să răspundem în acest fel semnalelor dumneavoastră. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Urmează răspunsul la interprelarea domnului deputat Aurel Vlădoiu, Grupul parlamentar al PSD. Sunteţi prezent.

Răspunde doamna Mona Muscă, ministrul culturii şi cultelor. Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mulţumesc frumos, doamnă preşedintă de şedinţă.

Domnul deputat Aurel Vlădoiu? Dumneavoastră sunteţi.

Stimate coleg,

Cunoscând importanţa monumentelor istorice vâlcene pentru patrimoniul cultural naţional şi, prin ansamblul Mănăstirii Hurezi, pentru patrimoniul cultural mondial, Ministerul Culturii şi Cultelor s-a precupat, de-a lungul ultimilor 15 ani, de includerea unui număr cât mai mare de obiective în Programul naţional de restaurare, alocând fonduri pentru lucrări de restaurare, proiectare şi execuţie, restaurare pictură şi componente artistice, după cum urmează:

Obiectivele aflate în restaurare pentru care s-au propus alocări de fonduri şi în anul 2005, în scopul continuării lucrărilor de execuţie pe şantierele deschise în anii anteriori, sunt: ansamblul Mănăstirii Hurezi, bolniţa Mănăstirii Bistriţa, ansamblul Mănăstirii Dintr-un Lemn, Mănăstirea Berislăveşti, Schitul Fedeleşoiu, Bisericile Sfinţii Voievozi, Sirineasa Slăviteşti, oraş Băbeni, Intrarea în Biserică, Goruneşti, comuna Slătioara, Sfinţii Voievozi, Câinenii Mici, comuna Câineni.

Au mai fost executate, prin Programul naţional de restaurare, în anii anteriori, lucrări de restaurare la Biserica fostului Schit Bodeşti, comuna Bărbăteşti, şi la ansamblul Mănăstirii Bistriţa.

Pentru anii următori, s-au realizat sau sunt în curs de elaborare proiectele de restaurare care urmează a intra în execuţie: Bisericile Sfântul Nicolae, Câinenii Mici, comuna Câineni; Cuvioasa Paraschiva, comuna Călineşti, Adormirea Maicii Domnului, Cosota, Ocnele Mari şi Biserica Sfinţii Voievozi, Mierea, comuna Ghioroiu.

Pentru finalizarea cât mai grabnică a lucrărilor la şantierele existente şi atacarea următoarelor lucrări necesare, în special la monumentele de importanţă naţională sau la cele aflate în pericol, se are în vedere continuarea colaborării cu Episcopia Râmnicului, care a avut contribuţii majore în cofinanţarea lucrărilor la unele şantiere de restaurare ale Ministerului Culturii şi Cultelor.

De asemenea, Ministerul Culturii şi Cultelor are în vedere promovarea unor hotărâri ale Guvernului, în scopul suplimentării fondurilor necesare finalizării lucrărilor la Biserica Mare a Mănăstirii Hurezi, monitorizată de Comitetul Patrimoniului Mondial al UNESCO.

În ceea ce priveşte situaţia celor două ansambluri mănăstireşti la care faceţi referire: Dintr-un Lemn şi Arnota, vă comunic următoarele:

1. Ansamblul Mănăstirii Dintr-un Lemn. Începând din 1991, Ministerul Culturii şi Cultelor a finanţat proiectele de restaurare, atât pentru incinta nouă, incinta mică, cât şi pentru monumentele din incinta istorică, incinta mare, cuprinzând biserica şi palatul, fosta stăreţie. Şantierele de restaurare au fost deschise în anul 1993 şi s-au realizat până în prezent următoarele lucrări de restaurare.

La Palatul brâncovenesc, sunt în curs de finalizare lucrări de şarpantă şi învelitoare, finisaje, instalaţii electrice, termice şi sanitare, lucrări de proiectare şi execuţie pentru restaurarea elementelor din piatră ale logiei şi foişorului. Prin Programul naţional de restaurare 2005, s-au propus alocări de fonduri pentru finalizarea lucrărilor şi recepţionarea obiectivului în cursul acestui an.

La clădirile de pe latura de est a incintei, sunt în curs de finalizare lucrările de consolidare şi restaurare la corpul arhondaricului, cofinanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor şi Episcopia Râmnicului, urmând ca în anii următori să înceapă lucrările la turnul clopotniţă şi corpul adosat acestuia spre sud, cuprinzând muzeul şi chiliile.

La Biserica Naşterea Maicii Domnului, au fost executate lucrări de cercetare arheologică, finanţate de Ministerul Culturii şi Cultelor. Lucrările de consolidare a structurii, restaurare arhitectură şi restaurare pictură au fost finanţate integral de Episcopia Râmnicului.

2. Mănăstirea Arnota. Problemele semnalate în repetate rânduri de Ministerul Culturii şi Cultelor privind situaţia Mănăstirii Arnota au vizat în special existenţa Carierei de piatră Bistriţa-Pietreni, aflată în exploatare din anul 1960 şi care aduce prejudicii atât structurii monumentelor din zonă, prin dinamitările zilnice efectuate, cât şi sitului istoric, prin blocarea drumului de acces spre mănăstire şi distrugerea peisajului cultural.

În acest sens, s-a solicitat Exploatării miniere Râmnicu Vâlcea să dea curs unor investigaţii şi studii, în colaborare cu experţi tehnici atestaţi şi Societatea INCERC Bucureşti, privind măsurile ce se impun pentru reducerea efectelor solicitărilor induse.

Începând din anul 2001, Episcopia Râmnicului a iniţiat lucrări de reconstituire a clădirilor incintei din etapa 1852-1856, realizate în stil neogotic de Barbu Ştirbei, executând lucrări de proiectare şi execuţie pentru restaurarea corpului de chilii sud, reconstrucţia corpului de pe latura de vest şi construcţii noi, corp trapeză şi paraclis, pe latura de nord.

La solicitarea Ministerului Culturii şi Cultelor, de extindere a lucrărilor şi la Biserica Sfinţii Arhangheli, necropolă a ctitorului Matei Basarab, Episcopia a finanţat proiectul de consolidare-restaurare faza expertiză tehnică, avizat de Comisia naţională a monumentelor istorice cu nr. 340/2001, impunându-se, din nou, condiţii privind monitorizarea comportamentului bisericii, prin: instalarea aparaturii de înregistrare a vibraţiilor resimţite de biserică, plasare de martori pe traseele fisurilor, continuarea studiilor necesare în vederea definitivării, la faza proiect tehnic, a soluţiei de consolidare a structurii, combaterii umidităţii, restaurării de parament şi elaborării documentaţiei de restaurare a picturii.

Din păcate, proiectul e consolidare-restaurare a bisericii, faza proiect tehnic, nu a fost transmis Ministerului Culturii şi Cultelor, în vederea avizării, dar au fost începute lucrări de restaurare a picturii murale, pe baza unei documentaţii care nu a primit avizul Comisiei naţionale a monumentelor istorice, lucrări, care, în prezent, sunt sistate.

Ministerul Culturii şi Cultelor va continua demersurile necesare pe lângă Episcopia Râmnicului şi Exploatarea minieră Bistriţa-Pietreni, pentru reglementarea disfuncţiilor existente şi continuarea lucrărilor necesare consolidării şi restaurării bisericii şi amenajării incintei mănăstirii.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să interveniţi? Vă rog.

Domnul Aurel Vlădoiu:

Doamnă preşedintă,

Doamnă ministru,

Mulţumesc pentru răspuns. Sunt bucuros că la Mănăstirea Dintr-un Lemn, în acest an, putem să facem recepţia la Palatul brâncovenesc, o clădire foarte frumoasă, dumneavoastră cunoaşteţi.

În judeţul Vâlcea, vreau să informez că Episcopia Râmnicului a investit peste 30 de miliarde de lei, Banca Naţională, aproape 12 miliarde, s-au făcut lucrări foarte frumoase în toată această zonă, importantă pentru noi toţi şi la care ţinem ca la ceva sfânt.

Dar cred că trebuie să ne concentrăm forţele pe Arnota şi împreună cu Ministerul Economiei şi Comerţului, care, în mare parte, este vinovat de ce se întâmplă acolo. Şi, împreună, să găsim soluţii să finalizăm şi la Arnota, pentru că este acolo Matei Basarab, care ne judecă dacă nu facem ceea ce trebuie pentru sfânta mănăstire din Arnota. Vă mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Şi eu vă mulţumesc.

Vă rog, doamnă ministru.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Stimate coleg,

Cu dragă inimă, vom face presiuni asupra Ministrului Economiei şi chiar joi voi vorbi din nou, noi am mai făcut nişte hârtii către ei, dar voi vorbi din nou cu ministrul, pentru acest lucru.

O singură chetiune este destul de gravă, şi anume, faptul că proiectul de consolidare-restaurare a bisericii nu a avut avizul comisiei. Ceea ce, ca să vă traduc în termenii parlamentari, este ilegal, să începi lucrări dacă ele nu au fost avizate de Comisie.

Şi atunci, rugămintea mea este ca, în egală măsură, pe de o parte, împreună, să combatem la Ministerul Economiei şi, tot împreună, să mă ajutaţi, chiar dumneavoastră mai mult decât mine, să intrăm în legalitate din toate punctele de vedere. Eu voi atrage atenţia Comisiei să ia proiectul şi să-l treacă prin Comisie şi pe urmă să vedem ce e de făcut mai departe.

Da? Mă bazez pe parteneriatul cu dumneavoastră. Mulţumesc.

Doamna Daniela Popa:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Cu aceasta, şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări de astăzi s-a încheiat. Restul interpelărilor, răspunsurilor se vor amâna pentru data viitoare.

Vă mulţumesc, mulţumesc tuturor pentru prezenţă şi participare. O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,30.

(După ce s-a anunţat încheierea şedinţei:)

Doamna Monica Octavia Muscă:

Mai am eu un răspuns, programat astăzi.

Domnul Costache Mircea (din sală):

În program, nu era limită de timp, spune doar: "Începând cu ora 18,00" şi se termină când se termină.

Doamna Daniela Popa:

Era 19,30.

Doamna Monica Octavia Muscă:

Este dificil să venim altă dată. Dacă aţi şti cât de greu se vine, aţi judeca altfel...