Parliamentary debates

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Reluăm dezbaterile din şedinţa consacrată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, P.S.D., are o întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii, Eugen Nicolăescu.

Domnul Ion Mocioalcă este prezent? Nu. Vă mulţumesc, domnule ministru, pentru prezenţă.

Domnuii deputaţi Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu, Daciana Sârbu, întrebare adresată domnului ministru al sănătăţii. Există cineva prezent dintre cei care au formulat întrebarea?

(Domnul ministru Eugen Nicolăescu răspunde că a răspuns în scris la aceste întrebări)

Vă mulţumesc, domnule ministru. Onorat de revedere.

Domnul deputat Ion Mocioalcă, întrebare adresată Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Este prezent domnul Ion Mocioalcă? Nu.

Domnul deputat Petre Lificiu, independent. Prezent? Nu.

Domnul deputat Mircia Giurgiu, independent. Prezent? Vă rog să susţineţi pe scurt întrebarea.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se referă la memoriul doamnei Benki Olimpia din Cluj-Napoca. Am primit un răspuns din partea Ministerului Justiţiei şi sunt mulţumit. Aştept răspunsul de la Ministerul de Interne.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Din partea Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Domnule deputat, v-aş ruga şi pe dumneavoastră dacă din partea ministerelor sunt trimişi numai secretari de stat, vă rog să precizaţi dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat.

Vă mulţumesc.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule deputat.

În legătură cu întrebarea dumneavoastră prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să întreprindă demersurile necesare în vederea anchetării cazului domnului Benki Răzvan Florian, vă comunicăm următoarele: la data de 29.VIII.2005, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj, la Parchet a fost depusă o plângere penală împotriva persoanei nominalizate de dumneavoastră, solicitându-se cercetarea acesteia sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie.

Plângerea a fost înregistrată sub nr.unic, 661/2005, după care a fost trimisă pentru cercetări la Inspectoratul de poliţie al judeţului Cluj. Întrucât în cauză erau indicii temeinice de vinovăţie, în data de 6.IX.2005, s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva persoanei respective, confirmată ulterior de procuror, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1 şi 2 litera c) din Codul Penal.

Datorită pericolului social deosebit al faptei, cu respectarea dispoziţiilor art.136 din Codul de procedură penală, la data de 9.IX.2005, poliţia a luat măsura reţinerii învinuitului pe o perioadă de 24 de ore, acesta fiind depus începând cu ora 16, la arestul I.P.J. Cluj.

Pe 10.09.2005 învinuitul a fost prezentat procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, care a pus în mişcare acţiunea penală, inculpatul fiind prezentat Tribunalului Cluj, cu propunerea de arestare preventivă.

După analizarea probatoriului, instanţa a dispus arestarea inculpatului pe o perioadă de 29 de zile, în baza încheierii penale pronunţate în dosarul 6.805.

La data de 29.09, după prezentarea materialului de urmărire penală, dosarul 661/P a fost înaintat de către IPJ Cluj, Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj, cu referat cu propunere de trimitere în judecată a inculpatului, pentru săvârşirea infracţiunii de tâlhărie, prevăzute de art. 211.

În urma verificărilor efectuate de către lucrătorii de la IPJ Cluj s-a stabilit că în data de 30.09.2005 inculpatul a fost transferat la Penitenciarul de maximă securitate Gherla, secţia exterioară Cluj Napoca, fiind la dispoziţia instanţei de judecată, care a fost sesizată prin rechizitoriul întocmit de către procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Cluj.

Pe întreaga durată a cercetărilor, în perioada în care inculpatul s-a aflat în arestul IPJ Cluj, acestuia i-au fost respectate toate drepturile procesuale, audierile fiind efectuate numai în prezenţa apărătorilor aleşi.

Cu toate acestea, la 12.09 a.c. inculpatul a intrat în refuz de hrană, invocând motive juridice, potrivit celor semnalate cu ocazia audierilor, fiind în opinia sa arestat în mod abuziv. În acest context, inculpatul a fost audiat atât de către organele de poliţie, cât şi de către procuror, conform procedurii legale, ocazie cu care a evidenţiat faptul că refuzul de hrană nu a fost determinat de modul de comportare a poliţiştilor, de la locul de deţinere. Cu acest prilej i s-a explicat că, prin această formă de protest, îşi pune viaţa în pericol şi i s-a explicat de către apărătorul ales care sunt mijloacele juridice pe care le are la dispoziţie.

Având în vedere dispoziţiile art. 6 alin. 5 din Legea nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, cu modificările ulterioare, menţionăm faptul că judecătorul delegat pentru executarea pedepselor de la judecătoria din circumscripţia căreia funcţionează un centru de reţinere şi arestare preventivă sau un centru de arestare preventivă, supraveghează şi controlează asigurarea legalităţii în executarea măsurilor preventive, privative de libertate.

În ceea ce priveşte măsurile dispuse de către lucrătorii din cadrul IPJ Cluj, facem precizarea că aceştia şi-au desfăşurat activitatea sub supravegherea procurorului, care a instrumentat cauza respectivă şi că acestora le revenea doar obligaţia de a înainta dosarul, cu propuneri motivate, Parchetului, în vederea dispunerii soluţiilor legale.

În considerarea acestor aspecte precizăm că Ministerul Administraţiei şi Internelor nu are competenţă să se pronunţe asupra legalităţii soluţiilor dispuse de către procurorul care a instrumentat cauza respectivă şi menţionăm că împotriva actelor efectuate de organele de poliţie se poate face plângere, în condiţiile stabilite de Codul de procedură penală.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumim, domnule secretar de stat.

Vă rog, domnule Mircia, dacă aveţi vreun comentariu? Un minut.

Domnul Mircia Giurgiu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Sunt mulţumit cu răspunsul şi sper ca totul să se efectueze în condiţiile legii.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Mai aveţi o întrebare adresată aceluiaşi minister, aceluiaşi ministru.

Domnul Mircia Giurgiu:

Următoarea întrebare se referă la memoriul domnului Mihai Zirbo, din comuna Râşca, judeţul Cluj, este vorba de proprietate.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Mircea Alexandru:

Mulţumim, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat, în legătură cu întrebarea dumneavoastră, prin care solicitaţi ministrului administraţiei şi internelor să intervină în vederea soluţionării unui litigiu referitor la un teren din satul Bica, comuna Râşca, judeţul Cluj, vă comunicăm următoarele:

Domnului Zirbo Mircea nu i s-a emis titlu de proprietate pentru suprafaţa de 0,29 hectare, deoarece acesta nu a depus cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate.

Facem precizare că, potrivit Regulamentului privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului şi modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum şi punerea în posesie a proprietarilor, Regulament aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 890/2005, verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, precum şi întocmirea situaţiilor definitive privind persoanele fizice îndreptăţite, cu suprafaţa şi amplasamentul, stabilite conform planului de situaţie parcelar, sunt atribuţii exclusive ale comisiei locale pentru stabilirea dreptului de proprietate privată.

Evidenţiem, de asemenea, faptul că potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991 comisia judeţeană este competentă să soluţioneze contestaţiile formulate de către persoanele care au cerut reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate privată asupra terenului şi să valideze ori să invalideze, prin hotărâre, măsurile stabilite de comisiile locale. Menţionăm, totodată, faptul că împotriva hotărârilor comisiei judeţene se poate face plângere la judecătorie.

În considerarea acestor aspecte, având în vedere dispoziţiile art. 52 alin. 2 din Legea nr. 18/1991, potrivit cărora comisiile de fond funciar pot avea calitate procesuală pasivă, precizăm faptul că, în cazul de natura celui semnalat de către dumneavoastră, în ipoteza apariţiei unor litigii, competenţa de soluţionare aparţine instanţelor de judecată, Ministerului Administraţiei şi Internelor nerevenindu-i atribuţii cu privire la impunerea unor decizii pentru reconstituirea acestui drept.

În ceea ce priveşte litigiul existent între domnii Mihai Zirbo şi Giurgiu Gavril, în considerarea dispoziţiilor art. 1 alin. 4 din Constituţie, care consacră principiul separaţiei puterilor în stat, având în vedere şi atribuţiile Ministerului Administraţiei şi Internelor, aşa cum sunt stabilite prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/2003, vă comunicăm că instituţia noastră nu se poate pronunţa asupra modalităţii de soluţionare a litigiului semnalat în întrebare.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircia Giurgiu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

O să trimit răspunsul domnului Mihai Zirbo, pentru a-şi rezolva problema.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ilie Merce lipseşte, primeşte răspunsul scris.

Domnule deputat Mănăstireanu, vă rog.

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Două întrebări pentru domnul László Borbély, ministrul delegat pentru lucrări publice.

Prima întrebare se referă la abilitarea Agenţiei naţionale pentru locuinţe de a achiziţiona de pe piaţă materiale de construcţii privind reconstrucţia zonelor afectate de inundaţii, cerându-se detaliat preţurile, cantităţile şi firmele care au câştigat licitaţia, dacă aceasta s-a făcut, pentru vinderea acestor materiale către ANL.

Iar a doua întrebare, tot pentru domnul Borbély, se referă la parteneriatul dintre Ministerul Finanţelor Publice, Raiffeisen Central Osterreich Bank şi Calyon Corporate and Investment Bank S.A., privind creditul de 100 de milioane de euro, destinat realizării autostrăzii Braşov - Cluj - Borş.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Septimiu Buzaşu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului):

Vă ofer situaţia centralizată a materialelor de construcţie achiziţionate pentru reconstrucţia şi consolidarea locuinţelor afectate de inundaţiile din perioada iulie-august 2005: ciment (tone) 20.636,7, armătură (tone) 2.592,9, lemn plus cherestea (metri cubi) 29058,8, tablă (tone) 1094,6, tâmplărie ferestre (metri pătraţi) 19.498,04, tâmplărie uşi (seturi) 3.715, cărămidă (metri cubi) 47.996, var (Kg) 440.375, ţiglă (paleţi) 381, rabiţ (Kg) 70.460.

Pentru achiziţionarea materialelor de construcţii necesare reconstruirii locuinţelor distruse de inundaţii au fost organizate la Bursa Română de Mărfuri două licitaţii, după cum urmează: în 18.08.2005 pentru achiziţie ciment, oţel-beton, tâmplărie, ferestre, lemn şi tablă şi în 09.09.2005 pentru achiziţie tâmplărie uşi interioare şi exterioare, cărămidă, var, rabiţ şi ţiglă.

Am aici lista firmelor câştigătoare. Ele sunt 20 de firme câştigătoare şi pentru fiecare material preţul unitar, cantitatea şi valoare în lei noi.

O să vă predăm şi în scris.

Pentru cea de-a doua întrebare, selecţia Raiffeisen Bank, RZB Austria şi Calyon Corporate and Investment Bank, ca aranjori ai creditului extern, a fost realizat în conformitate cu procedurile stabilite de Legea nr. 313/2004 privind datoria publică şi de normele metodologice de aplicare a acesteia, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 2.415 din 2004. Cele două bănci menţionate mai sus au depus o ofertă comună, la invitaţia adresată de Ministerul Finanţelor Publice către Raiffeisen Bank S.A.

Răspunsurile la întrebările dumneavoastră 2, 3, 5 sunt de competenţa Ministerului de Finanţe. Domnul ministru László Borbély va dirija către Ministerul Finanţelor aceste întrebări, în calitatea sa de instituţie a Administraţiei Publice Centrale, împuternicită prin lege să desfăşoare astfel de exerciţii.

Iar referitor la întrebarea 4, ministerul a nominalizat un reprezentant, restul comisiei fiind alcătuită de reprezentanţii M.F.P. Raportul comisiei a fost supus spre aprobare ministrului finanţelor publice la acea dată, domnului Ionel Popescu.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Vreun comentariu de un minut, domnule deputat?

Domnul Vladimir Alexandru Mănăstireanu:

Domnule secretar de stat,

Domnule preşedinte,

Probabil, contrar aşteptărilor, eu pot să spun că sunt nemulţumit de răspunsurile date la ambele întrebări.

Am primit şi eu lista materialelor de construcţii şi răspunsul la întrebarea privind acel parteneriat.

La prima, referitoare la ANL, mă aşteptam la mai multă transparenţă privind utilizarea banului public, fiind vorba de taxele şi impozitele, inclusiv a celor afectaţi de inundaţii.

Vreau să vă spun că în preţurile care au fost date pe fiecare material în parte nu se specifică dacă este cuprins şi preţul de transport. Pentru că mie mi se pare normal ca o firmă care a câştigat, din Braşov, să includă în preţul de transport, să spună dacă separat se plăteşte transportul, pentru reconstrucţia caselor din Teleorman sau Galaţi.

De asemenea, vreau să vă spun că, din datele pe care le-am strâns şi eu, de la primirea răspunsului şi până astăzi, preţul unitar la ciment în RON pe tonă este de 240. Or, la o cantitate de 20.000 de tone, mă aşteptam ca preţul să fie mult mai mic în oferta pe care au făcut-o firmele respective.

În concluzie, aş dori ca acest răspuns să fie refăcut, să ofere toate datele necesare care mă fac pe mine, ca simplu cetăţean, să gândesc corect această licitaţie şi, bineînţeles, să ştie absolut toţi cetăţenii cum se cheltuiesc banii proveniţi din taxele şi impozitele fiecăruia şi cum vor fi reconstruite casele din judeţul Galaţi, cu firme din Baia Mare şi cele din Timiş, cu firme din Brăila.

La al doilea răspuns, întrebarea mea a fost adresată domnului Borbély. Indiferent de disputele politice în interiorul acestui Guvern, probabil circulaţia informaţiei se face între ministere, aşa că eu mă aşteptam ca pentru fiecare întrebare, domnule secretar de stat şi transmiteţi-i şi domnului Borbély, să primesc răspuns de la dânsul, pentru că pe mine mă interesa şi probabil aţi avut şi dumneavoastră datele comunicate de Ministerul Finanţelor, care a fost componenţa comisiei care a participat la această licitaţie, ce participanţi externi şi-au mai depus scrisorile de intenţii de a participa la acest parteneriat şi, bineînţeles, răspunsurile punctuale la celelalte întrebări, nu un răspuns superficial, cu trimitere către Ministerul Finanţelor, ci un răspuns concret din partea domnului Borbély, exact pe întrebările care au fost adresate dumnealui, indiferent că ţineau de Ministerul Finanţelor sau de ministerul pe care dumnealui îl păstoreşte cu atâta grijă şi un foarte bun management.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Dacă domnul secretar de stat vrea să-şi exercite dreptul la replică, aveţi două minute pentru fiecare intervenţie.

Domnul Septimiu Buzaşu:

Licitaţiile au fost organizate la Bursa română de mărfuri. Mai transparent decât atât nu-mi dau seama cum ar putea să fie. Şi noi vom dirija întrebările din a doua interpelare către Ministerul de Finanţe, pentru că domnul deputat doreşte să le primească de la domnul László Borbély. Ar fi fost mai simplu direct, dacă ele ar fi fost direcţionate la Ministerul de Finanţe.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Domnule deputat, iertaţi-mă. În conformitate cu art. 158, dumneavoastră, după audierea răspunsului, puteţi interveni cu două minute. "Ministrul îşi poate exercita dreptul la replică. Nici o altă intervenţie pe marginea întrebării respective nu mai poate avea loc." Îmi pare rău că nu pot să vă mai dau cuvântul.

Domnul deputat Sergiu Andon am înţeles că are o problemă. Este rezolvată sau nu?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sergiu Andon:

Da, domnule preşedinte, mulţumesc. renunţ la întrebare. Viaţa a răspuns, între timp, la ea şi am comunicat acest lucru conducerii Ministerului Agriculturii şi Pădurilor, prezenţa reprezentantului acestui minister aici fiind datorată celorlalte întrebări. Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Vă rog să mă iertaţi, am făcut o greşeală impardonabilă, v-am dat cuvântul înaintea doamnei deputat Manuela Mitrea, pe care o invit la microfon.

Doamna Manuela Mitrea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu, n-aţi făcut nici o greşeală, ca să continui, până îmi găsesc întrebarea...

Doresc să ştiu care este situaţia exactă a derulării proiectului de restaurare la Mânăstirea Gura Motrului şi care este strategia Ministerului Culturii şi Cultelor în ceea ce priveşte continuarea lucrărilor de consolidare şi restaurare la acest monument istoric.

Mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Din partea Ministerului Culturii şi Cultelor. Dacă acceptaţi răspunsul unui secretar de stat? Da? Vă rog.

Domnul Nicolae Adrian Lemeni:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnă deputat,

Ansamblul Mânăstirii Gura Motrului a fost introdus în Programul naţional de restaurare, finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor, în anul 1997.

Până la această dată au fost finanţate şi executate următoarele lucrări:

1) Lucrări de proiectare, avizate de Comisia naţională a monumentelor istorice, la biserică, apoi la turnul clopotniţă şi studiu de fezabilitate în 2002, care prevede lucrări de restaurare pentru toate obiectele ce alcătuiesc ansamblul: stăreţie, muzeu, chilie, trapeze şi ziduri de incintă, precum şi decopertarea beciurilor şi reconstituirea corpului de chilii pe latura de est.

Apoi, lucrări de sistematizare verticală a incintei şi a zonei adiacente, pentru eliminarea umidităţii şi pentru monitorizarea alunecărilor de teren.

Al doilea tip de lucrări se referă la lucrări de execuţie, în curs, la biserică: consolidare, structură, restaurare parament exterior şi restaurare iconostas.

În planul naţional de restaurare pe 2005, Ministerul Culturii şi Cultelor a prevăzut sumele necesare pentru continuarea lucrărilor, astfel: lucrări de proiectare, în continuare, proiect tehnic pentru turnul clopotniţei şi lucrări suplimentare de restaurare a paramentului exterior la biserică, ca urmare a unor modificări ale soluţiilor de restaurare avizate anterior, solicitate de şeful de proiect şi pictorul restaurator. Este vorba de 27.000 RON.

Apoi, lucrări de execuţie la biserică, finalizarea consolidării şi restaurării paramentului exterior, continuarea monitorizării alunecărilor de teren din fonduri ale Inspectoratului de stat pentru construcţii, 400.000 RON.

De asemenea, în septembrie au fost suplimentate sumele alocate prin planul naţional de restaurare pentru lucrări de proiectare şi intervenţii urgente de asigurare a picturii, în interior, a bisericii.

Din păcate, până la această dată proiectantul nu a transmis la avizare proiectul de restaurare a paramentului bisericii, conform solicitărilor comisiei, întrunite la monument, în data de 7 aprilie 2005. Prin urmare, finalizarea lucrărilor la biserică, prevăzută pentru acest an, nu poate fi realizată.

Dată fiind amploarea lucrărilor de restaurare a ansamblului Mânăstirii Gura Motrului, ca de altfel, a tuturor celorlalte ansambluri istorice de valoare naţională, pentru care Ministerul Culturii şi Cultelor a asigurat şi asigură finanţarea şi asistenţă tehnică de specialitate, de exemplu, Mânăstirile Cerneţ, Corneţu Strehaia şi Topolniţa, muzeul regiunii Porţilor de Fier, piciorul podului lui Traian, muzeul de artă din municipiul Drobeta Turnu Severin, considerăm în continuare că este absolut necesară implicarea financiară, inclusiv a autorităţilor publice locale şi mai ales a deţinătorilor în asigurarea finanţării lucrărilor.

De asemenea, considerăm că este important realizarea unor parteneriate private între terţi finanţatori şi beneficiari, precum şi iniţierea unor programe de finanţare locale sau comunitare, de atragere a unor investiţii suplimentare necesare pentru urgentarea şi finalizarea lucrărilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Doamna deputat? Două minute.

Doamna Manuela Mitrea:

Îi mulţumesc domnului secretar de stat pentru răspuns. N-aş putea spune că depinde în totalitate de dânsul rezolvarea acestei probleme. Şi aşa cum am răspuns şi data trecută domnului ministru, când a venit să-mi răspundă la o altă întrebare, pe aceeaşi temă, pe un alt obiectiv din judeţul meu, ce să vă spun, o să răspund provocării dumneavoastră de a găsi împreună şi alte soluţii de finanţare. Înţeleg că şi anul acesta bugetul Ministerului Culturii nu este chiar foarte bun.

De aceea, eu am să fac tot ce-mi stă în putere să găsesc şi alte soluţii, pentru că, alături de cele date de buget, să putem continua, pentru că este păcat să lăsăm aceste monumente în starea în care se află acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Şi eu vă mulţumesc.

Dacă mai doriţi, domnule ministru? Vă mulţumesc.

Domnii deputaţi Valeriu Zgonea, Radu Podgoreanu şi doamna deputat Daciana Sârbu, tot Ministerului Agriculturii şi Pădurilor. Vreau să vă aduc la cunoştinţă că acest mod de a pune întrebări în grup contravine prevederilor art. 159 din Regulament, care vorbeşte despre "fiecare deputat are dreptul să se adreseze Guvernului". Regret că dânşii nu sunt prezenţi. Conform dreptului preşedintelui de a cenzura, aveam dreptul de a refuza punerea acestor întrebări. Dar dacă nu sunt prezenţi, nu primesc răspuns.

Domnul deputat Ion Mocioalcă lipseşte.

Din nou Valeriu Zgonea şi echipa.

Petru Andea, către Ministerul Educaţiei, nu.

Petru Andea lipseşte.

Domnul Mircia Giurgiu, către Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei. S-a transmis răspunsul în scris. Sunteţi mulţumit?

Domnul Mircia Giurgiu:

Da.

Domnul Lucian Augustin Bolcaş:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Horia Toma, P.N.L. A primit răspuns scris.

Domnul Mircia, către Autoritatea pentru valorificarea activelor. Răspuns scris.

Domnul Mircia, tot pentru Autoritatea, răspuns scris.

Domnul Mircia, Ministerul Justiţiei, s-a transmis răspunsul scris.