|
|
O să continuăm cu lista deputaţilor înscrişi, pentru a prezenta interpelări pe scurt, în şedinţa noastră de astăzi, 23 februarie 2015. Cei care doresc să o facă sunt rugaţi să poftească la microfon. Domnul deputat Mircea Lubanovici? Nu este prezent. Va primi răspunsul în scris. Da, şi a depus în scris, da. Domnul deputat Cezar Cioată? Doamna deputat Carmen Eleonora Hărău are trei interpelări depuse. Domnul deputat Iulian Vladu, o interpelare. Domnul deputat Anton Doboş, trei interpelări depuse. Domnul deputat Ştefan Burlacu, o interpelare. Domnul deputat Mihai Deaconu, cinci interpelări depuse. Domnul deputat Ovidiu-Dumitru Ioan, o interpelare depusă. Domnul deputat Dumitru Niculescu, două interpelări depuse. Doamna deputat Camelia Bogdănici, o interpelare. Domnul deputat Cseke Attila-Zoltán, o interpelare depusă. Doamna deputat Lucia-Ana Varga, trei interpelări depuse.
|
|
|
|
|
Domnul Vasile Horga: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte. Interpelarea mea se adresează domnului prim-ministru al Guvernului României, Victor Ponta. Domnule prim-ministru, avem o şansă istorică de a moderniza România, prin intensificarea absorbţiei fondurilor europene, prin realizarea programelor de investiţii guvernamentale din bugetul public naţional, toate acestea, însă, cu modernizarea reglementării achiziţiilor publice, în sensul standardizării documentaţiilor tehnice de atribuire, pe tipuri de achiziţii publice, şi posibilităţi limitate de abatere de la acestea, precum şi stabilirea unor reguli clare, în care un ofertant poate fi descalificat sau o ofertă poate fi declarată neconformă. Fără toate acestea, nu vom avea mari reuşite de realizare. Am redus intervenţia mea. Întrebarea este: vă rog să precizaţi când veţi preconizaţi că veţi realiza un cadru complex de măsuri privind achiziţiile publice din România, atât în faza de ofertare, cât şi în cea de execuţie, astfel încât acest domeniu important al vieţii economice şi sociale a ţării noastre să fie scos din sfera marii corupţii. O întrebare se referă la certificatele fiscale pe care cei care participă la licitaţiile publice, potrivit O.U.G. nr.34/2006 trebuie să le obţină de la instituţiile publice din România - şi vorbesc de faptul că aceste certificate ar trebui să fie disponibile pe internet, prin programe speciale informatice. Şi întrebarea este: stimaţi domni şi doamne miniştri, vă rog să ne spuneţi dacă sunt parcurşi paşi concreţi în rezolvarea acestor probleme şi când preconizaţi că veţi avea disponibil pentru ofertanţii români un asemenea serviciu public de obţinere a certificatelor fiscale constatatoare? Întrebarea se adresează Ministerului Finanţelor Publice, domnului ministru Darius Vâlcov, ministrului afacerilor interne, domnul Gabriel Oprea; şi Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, doamnei ministru Gabriela Gavrilescu. Şi ultima întrebare se referă la faptul că Curtea Constituţională a decis, prin decizia nr.5 din 15 ianuarie 2015, că este neconstituţională prevederea legislativă de la art.3 pct.4 din O.U.G. nr.51/2004 prin care autorităţile publice achizitoare au obligaţia de a reţine garanţia de bună conduită în contractele de achiziţie, în cazul în care contestaţiile sunt respinse de Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor sau de instanţele de judecată. Întrebarea este: având în vedere cele semnalate, vă rog să-mi răspundeţi în scris şi oral, în sesiunea de întrebări şi interpelări, când preconizaţi că veţi publica în Monitorul Oficial al României decizia nr.5 din 15 ianuarie 2015 a Curţii Constituţionale a României? Întrebarea se adresează Secretariatului General al Guvernului - domnului secretar general Ion Moraru, şi Autorităţii Naţionale de Reglementare şi Monitorizare a Achiziţiilor Publice - domnului preşedinte Bogdan Paul Dobrin. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Mihai Tararache: Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă. Prima interpelare este adresată ministrului apărării naţionale, domnul Mircea Duşa, de către deputat Mihai Tararache, ales în Circumscripţia electorală nr.14, Colegiul uninominal nr.1. Tema este: marca Clubului Steaua. Domnule ministru, Stimaţi colegi, Aşa cum bine ştim, avem astăzi parte de o întreagă tevatură legată de marca Steaua şi folosirea ei, asta, de când instanţele au decis că marca Steaua aparţine Clubului Sportiv al Armatei. Pe de altă parte, pe lângă toată această tevatură, ceea ce nu realizează cei care astăzi negociază - străinii ar spune "ca la piaţă"; pe mine, unul, mă doare să spun asta - este faptul că Steaua aparţine milioanelor de fani români şi că ei sunt adevăraţii acţionari ai acestei echipe, chiar dacă doar cu sufletul, pentru că, fără echipa Steaua, marca Steaua, pe care astăzi unii se bat, nu ar exista. Steaua, dragi colegi, nu poate fi a unei persoane fizice, aşa cum nu poate fi nici a ministerului, prin Clubul Sportiv al Armatei, pentru că astea sunt vremuri demult apuse. Au apus acele vremuri. Steaua este un simbol naţional al României, nicidecum un obiect care se poate negocia. Eu vă întreb: chiar nu putem renunţa la vechile metehne? Chiar nu ne dăm seama că ne batem joc de valorile noastre, de simbolurile noastre naţionale? Oriunde te duci, în lume, eşti întrebat de Steaua, nu eşti întrebat de un om de afaceri sau de vreun ministru. Şi eşti întrebat de Steaua pentru că este una dintre puţinele echipe româneşti care ne-au adus atâtea bucurii şi care ne-au făcut cunoscut numele peste hotare. Eu, fiind stelist, pot fi considerat a fi subiectiv. Dar, afirm astăzi, cu toată credinţa şi cu toată convingerea că, din toată istoria fotbalului românesc, Steaua este cea mai mare echipă şi cea care a avut cele mai multe rezultate, pentru care ne mândrim. Cum putem, vă întreb, să ne batem joc de un simbol, de o echipă cu care ne mândrim cu toţii? De o echipă la care sufletul şi gândul a milioane de fani este în fiecare zi? Ce negociaţi, domnilor? De ce atâtea negocieri? Cum puteţi negocia un simbol al României care aparţine, de fapt, românilor şi exclusiv lor? Eu cred că prea mult ne-am bătut, dragi colegi, joc de simbolurile noastre naţionale. Ambiţiile, orgoliile vă rog să le păstraţi pentru obiectele dumneavoastră personale, nu pentru ceva ce aparţine României. De ce atâtea tergiversări, care nu ne fac cinste, nouă, ca ţară, în primul rând? De ce atâta nepăsare faţă de acest simbol? Când se va termina această mascaradă în care este târâtă echipa- fanion a României? De aceea, domnule ministru, vă întreb: când veţi da în folosinţă, gratuit, aşa cum milioane de români îşi doresc, marca istorică Clubului Steaua? Şi, în încheiere, domnule ministru, vă cer, în numele a milioane de români care iubesc această echipă, şi cred că o iubiţi şi dumneavoastră, să interveniţi în cel mai scurt timp pentru soluţionarea acestei situaţii ruşinoase, pentru noi, ca naţie, în beneficiul ţării, nu al vreunei persoane, al vreunei firme, pentru că, repet, şi poate aud şi toţi cei responsabili şi implicaţi, Steaua este un simbol naţional care nu poate fi terfelit şi nu voi accepta asta şi nu poate face obiectul nici unei negocieri. Solicit răspuns scris şi oral în termenul prevăzut de lege. Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa, Mihai Tararache. Şi a doua interpelare, mai pe scurt.
|
|
|
|
|
Domnul Mihai Tararache: Ministrului culturii, domnul Ioan Vulpescu. Tema este situaţia dezastruoasă de la Edificiul roman cu mozaic. Domnule ministru, Stimaţi colegi, După o tristă experienţă trăită de constănţeni, în ceea ce priveşte Cazinoul din Constanţa, un monument de patrimoniu şi un simbol al oraşului de la malul mării, care a traversat o perioadă de aproape 10 ani de degradare, până când - şi asta urmează să vedem - s-a luat decizia de a fi reabilitat şi pus în valoare, un alt obiectiv de mare importanţă se află în grea suferinţă, Edificiul roman cu mozaic. Starea în care a ajuns Edificiul roman cu mozaic n-ar trebui să fie o surpriză pentru preşedintele consiliului judeţean Constanţa şi nici pentru consilierii judeţeni. Toţi cei pomeniţi aici este de presupus că au fost informaţi de către funcţionarii direcţiilor responsabile ale ICJ Constanţa, care au recepţionat seria de informări semnate de către directorul Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. Chiar dacă acesta nu şi-a descoperit vitejia necesară unei intervenţii publice, în oricare din şedinţele lunare ale Consiliului judeţean, în faţa presei, măcar a bombardat cu hârtii instituţia, de unde, conform legii, ar trebui să vină banii. Conform legii, da, dar conform bunului-plac se dovedeşte că nu. Ultima informare trimisă către instituţia surdă şi minim chioară în ceea ce priveşte problemele Edificiului Roman cu Mozaic pe data de 28 ianuarie 2015 ar putea să îngrijoreze pe orice om sănătos la cap şi aflat într-o funcţie de decizie, ea reflectând nu doar starea de degradare accentuată, cu pericol de prăbuşire a clădirii care adăposteşte monumentul cu pricina, ci şi nenumărate probleme la alte cinci obiective, dintre care renumitele cetăţi Histria şi Capidava şi complexul de bisericuţe rupestre de la Murfatlar - Basarab. Acest monument de patrimoniu naţional, Edificiul roman cu mozaic, este în pericol de prăbuşire, iar clădirea care încă îl mai protejează este într-un stadiu avansat de degradare, conform ultimelor informaţii furnizate de specialiştii Muzeului de Istorie Naţională şi Arheologie Constanţa. De aceea, domnule ministru, vă întreb ce măsuri veţi dispune în calitate de ministru al culturii pentru salvarea acestui simbol al istoriei naţionale? Domnule ministru, pentru că ştiu că sunteţi un susţinător fervent al valorilor culturale şi istorice ale României, vă rog ca, în numele constănţenilor, să găsiţi soluţii pentru a salva acest edificiu de o imensă valoare pentru Constanţa, dar şi pentru România. Solicit răspuns scris. Vă mulţumesc. Deputat de Constanţa - Mihai Tararache. Şi o a treia interpelare pe care doar o depun şi n-o mai prezint, stimată doamnă preşedinte de şedinţă, se referă la Universitatea "Ovidius" - Constanţa şi este adresată ministrului educaţiei naţionale domnul Sorin Cîmpeanu. Mulţumesc.
|
|
