Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

4. Reexaminarea, la cererea Preşedintelui României, a Legii dării în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite.

38 de amendamente admise, un amendament respins.

Iniţiatorii?

Domnule deputat Zamfir, aveţi cuvântul.

Domnul Daniel-Cătălin Zamfir:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

A trecut un an de zile de când, împreună cu dumneavoastră, 157 de colegi, am iniţiat această lege, Legea dării în plată.

De la bun început ştiţi că n-am gândit-o ca o lege împotriva sistemului bancar, ci, din contră, s-a voit şi va fi o lege care va aduce un echilibru în raporturile dintre clienţi şi bancă.

N-am gândit-o de la început ca fiind o lege de protecţie socială pentru anumite categorii defavorizate, pentru că cei care astăzi sunt în nevoie nu sunt categorii defavorizate, sunt oameni activi, sunt oameni care au poate două, trei locuri de muncă, dar care, din cauza clauzelor abuzive, nu-şi mai pot plăti ratele la bancă.

Şi am să vă dau un exemplu.

Uitaţi, Ministerul de Interne. În Ministerul de Interne peste 90% din cei care au astăzi credite la bancă au rata cel puţin egală cu salariul. Or, oamenii ăştia nu sunt categorii defavorizate.

Ca urmare a cererii de reexaminare a Preşedintelui, Legea dării în plată a suferit, faţă de varianta votată în noiembrie anul trecut, câteva modificări importante. Preşedintele ne-a cerut să ne exprimăm fără echivoc asupra persoanelor care beneficiază de această lege. Am făcut-o. Am stabilit, fără echivoc, că de Legea dării în plată beneficiază doar persoanele fizice care au calitatea de consumator, nu şi persoanele juridice, persoanele fizice, pardon, care au luat credite în vederea derulării unor afaceri, respectiv, profesioniştii.

Deci am închis discuţia, manipularea, intoxicarea permanentă, că de legea asta ar beneficia samsarii imobiliari.

De asemenea, am mai aprobat în Comisia juridică un amendament important, şi anume acela că de lege vor beneficia şi cei care au fost deja executaţi silit. Mi se pare că am luat o decizie corectă, pentru că şi celor care au fost executaţi silit trebuie să li se pună capăt coşmarului, să nu mai fie urmăriţi de recuperatori, după ce le-a fost deja executată casa, şi să se sisteze poprirea pe veniturile viitoare.

S-a mai luat, de asemenea, în Comisia juridică, decizia instituirii unui plafon care, faţă de varianta din Senat, a crescut la 250.000 de euro.

Noi, Partidul Naţional Liberal, credem în continuare că stabilirea unui plafon ridică probleme de discriminare, pentru că aici nu este vorba de veniturile unei persoane, ci este vorba de o datorie, şi credem că nu pot fi discriminate persoane din ţara asta, în funcţie de datoria pe care o au la bancă.

Dar, pe de altă parte, trebuie să recunosc că şi poziţia colegilor de la PSD a fost una corectă, şi anume faptul că este un program guvernamental. Guvernul României stabileşte condiţiile de creditare, Guvernul României stabileşte plafoanele pe care să le aloce creditelor "Prima casă". Mai mult decât atât, având în vedere că, la începutul anului, doamna ministru de finanţe şi-a exprimat scepticismul în legătură cu Programul "Prima casă", am decis împreună să lăsăm în sarcina Guvernului această chestiune, să nu se spună, cum s-a spus în toată această perioadă, că din cauza Legii dării în plată se poate sista Programul "Prima casă".

Ei bine, Programul "Prima casă" continuă, dar, dragi colegi, vreau să vă spun că trebuie să ne gândim foarte serios, să găsim o soluţie şi pentru cei care au contractat credite prin Programul "Prima casă", pentru că, aşa cum ştiţi bine, în situaţia în care ei nu pot plăti, pe lângă faptul că-şi vor pierde casa, statul român se va îndrepta împotriva lor pentru a-şi recupera ceea ce a plătit statul băncii, prin ANAF, şi-i va urmări probabil tot restul vieţii, şi atunci vom avea într-adevăr o categorie discriminată, şi, până la urmă, dintr-un avantaj, care era acel avans mic, să se transforme într-un coşmar, în situaţia în care nu pot plăti rate la bancă. Ca atare, cred că trebuie să intervenim rapid cu un proiect de lege, să găsim o soluţie şi pentru cei cu "Prima casă".

În final, vreau să vă spun, dragi colegi, că soluţia adoptată de Comisia juridică este una bună, scoatem o lege bună de care să beneficieze majoritatea covârşitoare a celor care au credite la bancă, peste 95% beneficiază de ea, şi vă rog, dragi colegi, să votaţi această lege aşa cum a ieşit ea din Comisia juridică, pentru că trebuie să punem capăt odată aşteptării oamenilor care îşi duc cu greu aceste împrumuturi şi, odată cu asta, să dăm şansa la o viaţă nouă acestor oameni, o viaţă fără datorii, fără presiunea datoriilor la bancă.

Mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc mult, domnule deputat.

Domnul deputat Marian Neacşu, din partea Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Marian Neacşu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Chinurile facerii, din păcate, au fost destul de lungi pentru acest proces legislativ, dar bine că, până la urmă, lucrurile s-au finalizat cu bine. Ne aflăm astăzi în faţa unuia dintre cele mai importante demersuri pe care actualul Parlament le are în faţă şi aş vrea să reafirm de la această tribună cele câteva principii extrem de importante care au făcut ca, de la bun început, Partidul Social Democrat să se poziţioneze de partea acestei legi, care, aşa cum amintea şi antevorbitorul meu, principalul iniţiator al legii, fac să aşeze pe poziţii oarecum egale clienţii băncilor şi sistemul bancar, acele principii de la care n-am abdicat, pe care le-am spus la bun început, şi acum, în solicitarea de reexaminare, am ţinut ca ele să fie prezente în corpul legii şi sunt în forma finală, sunt, aşa cum le-am amintit de fiecare dată, următoarele.

În primul rând, prin această lege să nu aibă de suferit Programul guvernamental "Prima casă". Este un program de care beneficiază foarte mulţi români, în mod deosebit tineri, unii dintre ei cu venituri poate nu suficient de mari pentru a putea să susţină un credit mai important. Din aceste considerente a apărut şi acea necesitate de a reduce sau de a stabili un plafon. Nu sunt foarte tare de acord cu afirmaţia că plafonul este discriminatoriu, un plafon de 250.000 reprezintă cam majoritatea cazurilor care ar putea să subscrie sau să se circumscrie unei caracteristici sociale şi cu atât mai mult, din cunoştinţele noastre, inclusiv în alte state europene, plafonul este menţinut într-o astfel de lege care a reglementat raporturi corecte şi principiale între bănci şi clienţii lor.

Deci a doua idee pe care am spus-o a fost aceasta a stabilirii unui plafon.

A treia componentă a fost ca acest program să se aplice numai acelor imobile care au caracter de locuinţă şi sunt folosite pentru a se locui în ele şi pentru o singură locuinţă, nu pentru mai multe.

Sunt patru principii extrem de importante. Le-am enunţat de la bun început. Am spus că, în măsura în care acestea se vor regăsi în corpul final al legii, vom susţine fără niciun fel de altă condiţie proiectul legislativ. E adevărat că în şedinţa Comisiei juridice au apărut şi o serie de alte amendamente care, într-un fel sau altul, fac şi mai fezabil acest proiect legislativ, care corespund sau l-au făcut să corespundă şi mai mult necesităţilor care vin din piaţa imobiliară, dar evident că nu din piaţa imobiliară unde acţionează aşa-numiţii rechini imobiliari, ci din piaţa imobiliară unde cetăţenii români, de regulă cu venituri nu foarte ridicate, erau până în momentul acesta sau până la apariţia acestei legi subjugaţi de nişte practici bancare, care nu erau de fiecare dată sau aproape întotdeauna ele erau defavorabile.

Din toate aceste considerente, evident că vom vota acest proiect legislativ. Este o iniţiativă la care au raliat de la bun început o bună parte dintre colegii noştri, parlamentari din tot spectrul politic, dar şi foarte mulţi membri ai Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat, iar aceste idei au fost de fiecare dată enunţate şi discutate în forurile noastre politice. Cred că primul politician, după ce proiectul legislativ a fost retrimis pentru a fi reexaminat de Preşedintele României, care s-a referit şi a enunţat în mod foarte clar aceste patru principii pe care şi eu le-am enunţat aici, a fost preşedintele Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea.

Vom susţine, ca partid politic şi ca unul dintre grupurile parlamentare, acest proiect legislativ, şi-l vom vota.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

O secundă, o secundă, n-am ajuns la dezbateri.

Atunci vă dau cuvântul.

Iniţiatorii. Sunteţi iniţiator? Vă rog frumos.

Toţi iniţiatorii au dreptul. Sunteţi, vă rog frumos, vreo 157.

Deci, aveţi cuvântul, n-avem nicio problemă, dacă vreţi să treacă legea în această săptămână, dacă nu, aveţi cuvântul fiecare câte 5 minute.

Din partea mea, toată deschiderea.

Ieri nu doreaţi s-o punem pe ordinea de zi, iar astăzi văd că aveţi deschidere.

Vă rog frumos.

Domnul Eugen Nicolăescu, după care domnul Zisopol, iniţiatori.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Domnule preşedinte,

Dacă aţi comenta mai puţin, aţi face mai bine şi aţi face efectiv ...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Din păcate, spun adevărul.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

...exerciţiul de conducere al Camerei Deputaţilor. Atât şi nimic mai mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Să ne întoarcem la chestiune, domnule deputat.

Domnul Gheorghe-Eugen Nicolăescu:

Voiam să spun următoarele lucruri.

Astăzi suntem la adoptarea, după reexaminarea solicitată de Preşedintele României, a uneia dintre, probabil, cele mai aşteptate legi de societatea românească.

Vreau să vă aduc aminte că iniţiatorii acestui proiect de lege au plecat de la ceea ce societatea românească aştepta de la parlamentari şi poate că ar trebui, în sfârşit, să subliniem faptul că facem o lege cerută de cetăţeni.

În al doilea rând, reexaminarea a adus din nou în discuţia Parlamentului modul în care se creează echilibrul între diverse puteri ale statului, între diverse instituţii.

Cred că formula găsită, care este propusă Parlamentului spre adoptare, este formula care creează în sfârşit echilibrul între cetăţean, în calitatea lui de împrumutat, şi sistemul bancar, în calitatea lui de finanţator al multor activităţi din societatea românească.

Este probabil, de asemenea, un lucru important în care cetăţeanul iese în faţă, cetăţeanul este respectat, cetăţeanul este tratat cu demnitate. Împărţirea riscului între cele două categorii de participanţi la activitatea economică din România şi socială este premieră, cred, în acest moment.

În consecinţă, cred că noi, Parlamentul, trebuie să ne asumăm faptul că astăzi dăm un vot pe o lege care va aduce probabil mai mult bine în viaţa unor oameni, dar, în acelaşi timp, ne va obliga în viitor să ţinem cont să mergem pe acest drum.

Evident că Grupul parlamentar al PNL va vota acest proiect de lege, în forma în care o regăsim acum, şi mulţumim întregului Parlament pentru votul pe care-l va da pe acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Zisopol.

Domnul Dragoş Gabriel Zisopol:

Vă mulţumesc, stimate domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi invitaţi,

Sunt unul dintre coiniţiatorii acestui proiect legislativ şi sunt încântat să mă aflu astăzi în faţa dumneavoastră pentru a spune încă o dată ce importanţă are acest proiect pentru ţara noastră, şi nu numai.

Sigur că aduce în centrul atenţiei, încă o dată, în plus, acest proiect administrativ şi nu numai legislativ aduce în centrul atenţiei o problemă fundamentală. Este vorba de coeziunea socială, un pilon fundamental al Europei de care, din păcate, cu toţii din când în când uităm.

Europa s-a transformat într-o Europă a banului, dar elementul fundamental nu a fost şi nu va fi niciodată acesta.

Principiul fundamental a fost coeziunea socială. Acesta este principiul pe care s-a bazat şi se bazează acest proiect legislativ, să fim aproape de oameni, să fim aproape de cei care ne-au votat.

Înainte de tot şi de toate vreau să mulţumesc comisiei de specialitate şi tuturor celor care au făcut posibil să ajungem în această fază, să fim aproape de a vota un proiect care, aşa cum îmi place mie să spun, va aduce cu siguranţă valoare adăugată României.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Comisia. Domnul Ciprian Nica.

Domnule vicepreşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Nicolae-Ciprian Nica:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte.

Dau citire raportului.

În conformitate cu prevederile art. 137 alin. (2) din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată, pe fond, cu cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cerere formulată de preşedintele României.

Guvernul, prin punctul său de vedere, transmis cu adresa nr. 2573 din 15 martie 2016 menţionează că susţine adoptarea legii, sub rezerva însuşirii propunerilor şi a observaţiilor transmise.

Procedura legislativă asupra prezentei legi a parcurs următoarele etape. Senatul a aprobat, în calitate de primă Cameră, în şedinţa din 26 octombrie 2015, iar Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în şedinţa din 25 noiembrie 2015.

În conformitate cu dispoziţiile art. 77 alin. (2) din Constituţia României, republicată, preşedintele României a retransmis Legea privind darea în plată unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, Parlamentului României, la data de 31 decembrie 2015.

Senatul, în calitate de primă Cameră, a analizat în şedinţa din 29 februarie Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile, în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, ca urmare a cererii de reexaminare a preşedintelui României.

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare crearea procedurii legale potrivit căreia debitorul (consumatorul), aflat în imposibilitatea de a achita împrumutul acordat pe baza unui contract de credit să poată preda creditorului imobilului ipotecat, aflat în proprietatea sa, în vederea stingerii obligaţiilor asumate.

Prin cererea de reexaminare, Preşedintele României apreciază că "darea în plată trebuie legiferată astfel încât comportamentele economice în relaţiile dintre creditori şi debitori să fie ghidate de principiul responsabilităţii în privinţa drepturilor şi obligaţiilor lor legitime".

În conformitate cu prevederile art. 61 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, republicat, cu modificările şi completările ulterioare, membrii comisiei au examinat în şedinţele din 31 martie şi 5 aprilie cererea de reexaminare a Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, documentele care o însoţesc, forma adoptată de Senat.

La şedinţa Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au fost prezenţi, conform listei, 25 de deputaţi, din totalul de 25 de membri, participând şi iniţiatorul principal, domnul deputat Daniel Zamfir, legea fiind semnată, în calitate de iniţiator, de 157 de membri ai Parlamentului României.

În calitate de invitaţi au participat reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor Publice, ai Băncii Naţionale a României, ai Asociaţiei Române a Băncilor, ai Uniunii Naţionale a Executorilor Judecătoreşti, ai Consiliilor Patronatelor Bancare din România, ai Consiliului Investitorilor Străini şi ai Asociaţiei Utilizatorilor Români de Servicii Financiare.

În urma dezbaterii, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenului Camerei Deputaţilor admiterea cererii de reexaminare şi adoptarea Legii privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligaţiilor asumate prin credite, cu amendamentele admise, redate în Anexa nr. 1 la prezentul raport.

Anexa nr. 2 cuprinde un amendament respins.

Face parte din categoria legilor ordinare.

Domnule preşedinte,

Vă rog să-mi daţi voie să spun şi eu în 30 de secunde câteva cuvinte, în calitate de coiniţiator al legii.

Mulţumesc pe această cale tuturor colegilor din tot eşichierul politic. S-a muncit foarte mult, s-a analizat cu atenţie cererea de reexaminare a preşedintelui României, s-au repus anumite aspecte, din punct de vedere juridic, s-a stabilit regimul juridic al creditelor acordate, cele care intră sub incidenţa acestei legi.

S-a stabilit un plafon de până la 250.000 de euro. Programul guvernamental "Prima casă" a fost scos de sub incidenţa acestei legi. De asemenea, au mai fost reglate şi alte aspecte.

Dacă reuşim să reintroducem, şi ieri am dat termen Guvernului ca până la data de 31 martie să emită normele tehnice de punere în aplicare a Legii insolvenţei persoanelor fizice, considerăm că am făcut un pas mare cu această lege, cu Legea insolvenţei persoanelor fizice, să ajutăm persoanele, oamenii, în general, care au credite şi. la un moment dat, nu mai pot face faţă acestora.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult.

Dezbateri generale. Cine vrea să intervină?

Domnul deputat Máté András, liderul Grupului parlamentar al UDMR.

Domnul Máté András-Levente:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Am să fiu foarte scurt. Aşa cum am susţinut în comisie, vom susţine şi în plen acest proiect de lege, dar rezolvăm doar o parte a acestor situaţii nefericite. UDMR-ul, pe lângă faptul că este coiniţiator, a mai depus şi un alt proiect de lege care se referă la acele credite care nu au drept ipotecă un imobil şi sunt luate în franci elveţieni. Să ne grăbim să accelerăm şi acea lege, pentru că rezolvăm o altă situaţie, a creditelor care au fost luate nu pentru a cumpăra un imobil, ci pentru alte situaţii. Şi datorită acestui curs nefericit dintre leu şi francul elveţian au ajuns alţi oameni în situaţii nefericite.

Susţinem acest proiect de lege şi ne bucurăm dacă trece cât mai repede.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnul Viorel Ştefan. Să-i mai dăm şi Cezarului ce-i al Cezarului!

Domnul Viorel Ştefan:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reiterez ce-a spus şi domnul deputat Neacşu: grupul nostru va vota raportul comisiei pe marginea cererii de reexaminare. Dar aş vrea să mai aduc în faţa dumneavoastră câteva explicaţii, apreciez eu, foarte necesare.

La întrebarea dacă se justifică faptul că Preşedintele a trimis legea spre o nouă examinare, răspunsul meu este da. Este bine că s-a întâmplat acest lucru, pentru că în forma iniţială exista riscul ca această lege să producă efecte nedorite în societatea românească, mai ales în sistemul bancar.

Soluţia care s-a identificat cu contribuţia tuturor grupurilor politice şi se regăseşte în raportul Comisiei juridice este una corectă, deşi citeam şi în această dimineaţă comentarii de presă care atrăgeau atenţia asupra legalităţii, constituţionalităţii, oportunităţii, inducerii de riscuri în sistemul bancar şi aşa mai departe. Şi aş vrea să clarificăm aceste lucruri.

Este constituţională intervenţia prin lege în legătură cu derularea unor contracte de credite? Unii spun că nu. Eu cred că este constituţional. Pentru că, atâta timp - şi afirmaţia mea se bazează pe jurisprudenţa Curţii Constituţionale care, printr-o decizie mai veche, cred că din 2013, Decizia nr. 330 - statuează că atâta timp cât legea nu schimbă starea de fapte, de lucruri din trecut, ci doar impune modificarea acestora în viitor, ea nu produce efecte retroactive. Deci din punctul ăsta de vedere este constituţională.

Este constituţional faptul că s-a introdus un plafon, în limita căruia operează aceste prevederi legale? Răspunsul meu este: constituţional. Şi, în susţinerea acestei afirmaţii, vă reamintesc că atunci când vorbim de depozitele bancare există un astfel de plafon. Statul garantează depozitele bancare până la limita a 100.000 de euro şi acest lucru nu e numai în România, ci este în tot spaţiul european.

Mai mult decât atât, vă reamintesc că există o directivă europeană din 2008 care se referă la creditele de consum şi care, de asemenea, stabileşte că această directivă operează în limita creditelor angajate între 200 de euro până la maximum 75.000 de euro. Deci iată că în materie există o practică de a stabili plafoane care să limiteze efectele pe care le pot produce astfel de reglementări.

Este oportun, este legal să se intervină prin lege? De asemenea, răspunsul meu este: da. Şi vă reamintesc că noi ne aflăm în următoarea situaţie: echilibrul contractual dintre consumatori şi instituţiile de credit este evident debalansat. Faţă de situaţia anilor 2007, 2008, când s-au semnat aceste contracte de credite, şi când sarcinile în contul împrumutaţilor, al consumatorilor, erau suportabile de către aceştia, au devenit între timp excesiv de mari. Contractele nu mai pot continua în această situaţie. Sunt excesiv de oneroase. Chiar şi în Codul civil există reglementare în materie. Este reglementarea principiului impreviziunii contractuale care spune că dacă una dintre părţi nu mai poate onora sarcinile contractuale, devenind excesiv de împovărătoare, se poate adresa instanţei care are capacitatea să modifice contractul, prin decizia instanţei, reechilibrând balanţa între cele două părţi sau chiar poate să şi desfiinţeze contractul. Aceasta este soluţia când vorbim de cazuri individuale.

Dar, s-a născut întrebarea: ce facem atunci când ne aflăm în faţa a sute de mii de cazuri, când fenomenul devine unul social? Nu cumva se naşte obligativitatea statului de a interveni prin lege? Nu cumva Constituţia ne obligă chiar să intervenim de această manieră? Răspunsul meu este: da.

Deci celor care cred că există vulnerabilităţi din punct de vedere al constituţionalităţii acestei reglementări, eu vreau să-i asigur că nu există niciun risc. Şi dacă în derulare cineva va ataca la Curtea Constituţională, probabil ceea ce v-am spus eu acum se va confirma că este adevărat.

O altă temă interesantă: s-a făcut afirmaţia că adoptarea legii în această formă induce risc sistemic în sistemul bancar. Haideţi să vedem. La dezbaterile la Comisia juridică, reprezentanţii Băncii Naţionale au venit şi au făcut un calcul de impact din care rezultă că aplicarea legii în această formă pe care o adoptăm noi astăzi, presupune o pierdere pentru instituţiile de credit de 2,8 miliarde de euro. Calculul, la prima citire, este corect, numai că el are în vedere valori nominale ale acestor creanţe. În realitate, statistica ne arată că instituţiile de credite, după ce valorifică ipotecile, respectiv în această lege se va face dare în plată, deci valorificare de ipotecă de către bancă, diferenţa de creanţă pe care o cesionează firmelor de executare se transferă la o valoare între 2 şi 4% din valoarea nominală.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte...

Domnul Ştefan Viorel:

Acceptând această realitate...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Domnule preşedinte, vă rog frumos să finalizaţi.

Domnul Ştefan Viorel:

O să finalizez, dar cred că este foarte important, pentru că nu aş vrea să se reţină că noi inducem risc în sistemul bancar, adoptând această lege. Nu! Impactul calculat, având în vedere statistica ultimilor ani, ne arată că nu poate fi mai mare acest impact de 120 de milioane. Deci nici această afirmaţie nu are susţinere.

De aceea, stimaţi colegi, eu mă bucur că există unanimitate în Parlament pe acest raport al Comisiei juridice şi vă asigur că nu greşim dacă îl votăm şi sperăm că efectele vor fi cele dorite.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Alte intervenţii. Vă rog frumos.

Domnul Vasile Varga:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Astăzi, pentru prima dată, putem să constatăm că, de fapt, avem două părţi contractante care niciodată n-a vrut să-şi asume niciun fel de risc. Unul este vânzător de bani, care este banca, şi unul este cumpărător - cetăţeanul. Niciodată nu s-a avut în vedere că într-un asemenea contract există riscuri, există evicţiuni - că sunt totale, că sunt parţiale, n-are importanţă. Aşa cum spunea colegul Ştefan, da, vorbim de contractele de credit. Este adevărat, numai trebuie să le nuanţăm, şi am constatat la Comisia juridică, după întrebările pe care le-am avut cu reprezentanţii băncilor, că, de fapt, toate contractele de credit au fost semnate după ce-au fost semnate şi înregistrate contractele de garanţie imobiliară. Per a contrario, de fapt contractul de credit este accesoriul contractului de garanţie imobiliară şi abia atunci ambele, într-o formă autentică, ar fi fost duse la Cartea funciară, pentru publicitatea imobiliară.

De aceea, astăzi, şi grupul nostru va vota, aşa cum am făcut de la început, şi era firesc şi normal ca preşedintele s-o trimită înapoi, să constate două părţi: un vânzător de bani şi un cumpărător.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Doamnă deputat.

Doamna Cornelia Negruţ:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vorba românească "Măsoară de două ori şi taie o dată" se potriveşte cel mai bine acestui proiect legislativ.

Grupul parlamentar al ALDE va vota acest proiect legislativ, o lege bună care ia în calcul şi poziţia Băncii Naţionale Române, şi poziţia deponenţilor, şi poziţia specialiştilor în finanţe.

Vorbim aici despre o lege bună pentru toţi românii. Una din grijile noastre ţine şi de tinerii care vor să achiziţioneze o locuinţă - şi aici vorbim despre Programul "Prima casă" -, un program eficient, lansat în ultimii ani.

De asemenea, mai avem pe rol o propunere legislativă referitoare la conversia contractelor de împrumut în monedă străină. Sperăm ca şi aceste două proiecte să vină în discuţiile noastre, ale Camerei Deputaţilor, în curând.

Mi-am adus aminte de ceea ce spunea Guvernatorul Băncii Naţionale a României, la întâlnirea pe care a avut-o cu membrii Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, că orice credit are două părţi bune: una fericită, atunci când îl ridici, şi una mai puţin fericită şi tristă, atunci când trebuie să-l dai înapoi. Aici ne abţinem şi continuăm să ne gândim că, totuşi, am găsit o soluţie fericită din acest proiect legislativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Nu mai sunt intervenţii.

Intrăm pe amendamente.

Primul amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 2-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 3-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 4-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 5-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 6-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 7-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 8-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 9-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 10-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 11-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 12-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 13-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 14-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 15-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 16-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 17-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Al 18-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Cel de-al 19-lea amendament. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

20. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

21. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

22. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

23. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

24. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

25. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

26. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

27. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

28. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

29. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

30. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

31. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

32. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

33. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

34. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

35. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

36. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

37. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Şi ultimul amendament al comisiei, 38. Obiecţii, comentarii? Nu. Aprobat.

Proiectul de lege merge la votul final. Vă amintesc că are caracter ordinar.