Parliamentary debates

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Stimate colege şi stimaţi colegi,

La punctul patru al ordinii de zi este înscrisă prezentarea moţiunii de cenzură iniţiată de 126 de deputaţi şi senatori - 5MC/2925, ca urmare a angajării răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului asupra Proiectului de Lege pentru stabilirea unor măsuri de redresare şi eficientizare a resurselor publice şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative - PL-x 246/2025, în şedinţă comună, în data de 1 septembrie 2025.

Dau cuvântul, pentru prezentarea moţiunii, doamnei deputat Ramona Bruynseels.

Doamna Ramona-Ioana Bruynseels:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Voi citi, în continuare, moţiunea de cenzură intitulată "Opriţi sărăcirea românilor! Tăiaţi de la voi, nu de la ei!".

Guvernul Coaliţiei PSD-PNL-USR-UDMR-Minorităţi a dovedit că şi-a epuizat toate resursele politice, a rămas fără soluţii şi a ajuns la capătul drumului. Trebuie demis astăzi, pentru a evita ca acesta să producă în continuare daune iremediabile României.

Coaliţia Bolojan - Mandate obţinute prin minciună electorală

Cabinetul Bolojan implementează măsuri care nu au fost niciodată prezentate românilor - nici în campania electorală, nici la învestirea Guvernului. Această situaţie reprezintă cea mai amplă operaţiune de înşelătorie electorală din istoria modernă a României.

Programele, pe baza cărora alegătorii au votat partidele Coaliţiei, nu conţineau niciuna dintre măsurile devastatoare adoptate ulterior: reducerea cu 70% a sumelor retrase din Pilonul II la pensionare, majorarea TVA şi a accizelor, impunerea CASS pentru coasiguraţi şi pensionari, reducerea plafonului pentru microîntreprinderi, supraîncărcarea cadrelor didactice, scăderea indemnizaţiilor pentru concediile medicale, creşterea de 500 de ori a capitalului minim pentru societăţile comerciale, majorarea impozitelor pe dividende şi pe proprietate.

În loc să anunţe onest aceste măsuri, când au mers în faţa românilor să le ceară votul, partidele Coaliţiei au făcut promisiuni demagogice pe care nu intenţionau să le respecte: menţinerea cotei de TVA la 19%, plafonarea preţurilor la alimente şi energie, scutirea de CASS pentru familiile cu copii, reducerea CAS pentru activităţi independente, scăderea impozitării salariilor.

Paradoxul este tragic: patru partide care promiteau reduceri de taxe au generat în schimb creşteri masive. Coaliţia reinventează matematica - pentru prima dată în istorie, patru scăderi dau o sumă mai mare!

Din aceste motive, Guvernul Bolojan duce lipsă, cu desăvârşire, de legitimitate pentru a pune în aplicare măsurile propuse.

Impunerea măsurilor antipopulare prin asumarea răspunderii Guvernului, fără dezbatere parlamentară, este un act samavolnic şi antidemocratic

Asumarea răspunderii pe cinci proiecte odată este un record european, dar nu unul de care să ne mândrim. Guvernul a "reinventat" democraţia: parlamentarii aplaudă, iar Executivul legiferează. Rămân întrebările: dacă Guvernul face legile, ce mai fac parlamentarii? Şi când se mai ocupă Guvernul de administrarea ţării?

Separarea puterilor în stat, principiul fundamental al democraţiei, a fost înmormântată de Coaliţie. Parlamentarii au fost aleşi să facă legi, nu să fie figuranţi.

Ironia situaţiei: Guvernul are majoritate parlamentară confortabilă, deci îşi poate adopta proiectele prin proceduri normale. Totuşi, de două ori în două luni recurge la angajarea răspunderii. Explicaţia? Teama de dezbateri, frica de propriii cetăţeni care ar putea descoperi adevărul despre măsurile absurde şi antipopulare.

Vârful iresponsabilităţii: Bolojan ameninţă că România intră în incapacitate de plată dacă nu se adoptă pachetul fiscal. Declaraţia făcută la Bloomberg - cea mai mare agenţie economică din lume - a subminat bonitatea ţării, a speriat investitorii şi a crescut dobânzile la titlurile de stat în doar câteva zile. Premierul nostru face marketing negativ pentru România, pe plan internaţional. Un adevărat patriot! Dar al cărei ţări?

Astăzi sunt şase, mâine sunt cinci. Bâjbâială şi haos - noile strategii de guvernare

Guvernul Bolojan navighează prin ceaţă fiscală fără busolă. Ar avea cineva încredere într-un şofer care nu ştie unde merge, dar insistă că va ajunge la timp?

Principiile fiscale? Inexistente. Cu cât cresc veniturile? Cu cât se reduc cheltuielile? Care este proporţia? Mister! Pare că miniştrii aruncă cu săgeţi în tabloul bugetar şi speră să nimerească ţinta. Este oare acesta un cadru pentru dezvoltare şi reducerea decalajului faţă de Uniunea Europeană? Sau doar expresia unei derute administrative şi a unei panici de proporţii? Răspunsul pare evident.

Întrebarea esenţială: cum am ajuns aici? Cine sunt responsabilii pentru supracontractarea proiectelor, pentru pierderea banilor din PNRR şi pentru supraevaluarea fantezistă a veniturilor bugetare?

Cine sunt arhitecţii bugetelor nerealiste şi ai strategiei fiscale dezastruoase? Cine a propus Comisiei Europene corecţia pe şapte ani a deficitului - un plan care seamănă cu o pedeapsă pentru incompetenţă cronică? Să iasă în faţă şi să dea explicaţii în faţa românilor!

Fiscalitate pe repede înainte: românii plătesc, multinaţionalele mulţumesc

Noi, partidele de opoziţie, ne opunem măsurii de mărire a taxelor prin taxarea vehiculelor grele după distanţele parcurse şi geolocalizarea lor sub acest pretext.

Guvernul insistă să crească taxele pe spatele românilor, mascând sub pretexte "verzi" o nouă povară fiscală. Se propune taxarea vehiculelor grele pe baza distanţelor parcurse şi a geolocalizării, lovind direct transportatorii români - un sector care aduce peste cinci miliarde de euro anual economiei. Ca şi cum RCA-ul, deja împins la cote insuportabile de falimentele companiilor de asigurări tolerate de Guvern, nu ar fi fost suficient.

Taxarea după kilometri parcurşi şi invocarea principiului "poluatorul plăteşte" pare o glumă neinspirată: directivele europene sunt aplicate selectiv, doar când încurcă firmele româneşti. Tot cu aceeaşi lipsă de logică, Guvernul vrea să majoreze taxele şi impozitele locale, încălcând autonomia şi subsidiaritatea. În Italia, spre exemplu, deţinerea unei locuinţe este considerată un drept fundamental, de aceea impozitul este zero. La noi, Guvernul vede casa românului ca pe o "vacă de muls" pentru buget.

Iar "consolidarea bugetelor locale" e doar un pretext: adevărata problemă este incompetenţa Guvernului, care a renunţat la şapte miliarde de euro din PNRR. În schimb, impozitele persoanelor fizice cresc, dar marile reţele comerciale scapă basma curată, deşi sufocă micile afaceri şi comunităţile.

Susţinem principiul egalităţii în materie fiscală şi condamnăm favorizarea de către Guvern a marilor corporaţii

Guvernul Bolojan pretinde că adoptă aceste măsuri fiscale, cu scopul reducerii deficitului bugetar excesiv, însă, în fapt, acţionează în sens contrar, reducând veniturile colectate la buget prin favorizarea marilor corporaţii străine.

Dând dovadă de cinism şi lipsă de respect faţă de români, pe care îi impozitează nemilos, Guvernul a hotărât să menţină impozitul minim pe cifra de afaceri pentru firmele cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane euro, dar să permită companiilor multinaţionale să deducă o sumă de până la 1% din cifra de afaceri din profitul impozabil, prin tranzacţii cu terţi afiliaţi. Practic, astfel se legalizează "optimizarea fiscală" în limita a 1% din veniturile companiilor multinaţionale. În schimb, companiile româneşti cu cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro vor rămâne să suporte integral povara IMCA, neavând cum să practice şi ele "optimizarea fiscală". Se creează, astfel, o discriminare a patronatului român în favoarea patronatului străin!

Practic, Guvernul Bolojan propune o măsură nemaiîntâlnită în lumea civilizată: legalizarea evaziunii fiscale. Executivul va permite corporaţiilor străine să ascundă profitul, să recurgă la optimizarea fiscală pentru până la 1% din cheltuieli.

Vor fi scutite de controlul fiscului cheltuieli precum consultanţa, managementul şi drepturile de proprietate intelectuală.

Este doar praf în ochi şi încă o dovadă că proiectele Guvernului sunt scrise în birourile corporaţiilor, iar Guvernul Bolojan nu joacă decât rolul de livrator, livrator care aduce comenzile direct în Parlament.

Mai mult, dintre metodele prin care se realizează optimizarea fiscală, Guvernul a omis şmechereşte tocmai cheltuielile cu dobânzile, care reprezintă 65% din totalul sumelor optimizate. Firmele-mamă "împrumută" filialele din România cu dobânzi exagerate, fără legătură cu nivelul pieţei, iar aceste dobânzi sunt considerate cheltuieli şi deduse din profit.

Se susţine că aceasta "este o măsură de combatere a abuzurilor", însă, fără includerea cheltuielilor cu dobânzile, măsura devine pur decorativă.

În acelaşi context, menţionăm că practica împrumuturilor intra-grup, nefastă pentru economia naţională, îşi va continua efectele distructive din cauza Guvernului care o ignoră. Se distorsionează grav piaţa bancară din România, prin concurenţa neloială a creditelor de la firma-mamă şi, tocmai de aceea, avem un nivel de capitalizare a pieţei demn de o ţară subdezvoltată. Noi vrem ca aceste mari companii străine să se finanţeze de pe piaţa românească, nu prin credite intra-grup, ci vrem să se listeze la Bursa de Valori Bucureşti, din moment ce fac mari profituri în România.

Măsurile menţionate mai sus, cosmetizarea optimizării fiscale, încalcă un principiu fundamental al fiscalităţii, prevăzut în Codul fiscal, şi anume "neutralitatea măsurilor fiscale în raport cu diferitele categorii de investitori şi capitaluri, cu forma de proprietate, asigurând prin nivelul impunerii condiţii egale investitorilor, capitalului român şi străin". De asemenea, se încalcă un principiu fundamental al Pieţei Unice Europene, şi anume nediscriminarea firmelor după ţara de origine a capitalurilor. Este evident că este favorizat capitalul străin, în dauna celui românesc.

În Austria, deductibilitatea este condiţionată de audit fiscal extern. În Finlanda, plafonul este, într-adevăr, de 2%, dar cu un regim compensatoriu pentru companiile locale. În România, însă, se creează un avantaj competitiv nejustificat, încălcându-se principiul neutralităţii fiscale, prevăzut de Pactul de stabilitate şi creştere.

Mentalitatea Guvernului Bolojan, dar şi a celor care l-au precedat, în privinţa tratamentului diferit aplicat firmelor româneşti, respectiv corporaţiilor străine, este ilustrată perfect de modul de aplicare a impozitului pe cifra de afaceri. Pe de o parte, guvernanţii au susţinut că este prea mic impozitul de 1% pe cifra de afaceri, aplicat microîntreprinderilor româneşti, şi l-au majorat la 3%, respectiv l-au transformat în impozit pe profit de 16%. În acelaşi timp însă, consideră că acelaşi impozit de 1% pe cifra de afaceri aplicat corporaţiilor străine este prea mare şi vor să îl elimine.

Susţinem mediul privat de afaceri, microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii supuse atacului guvernamental

Considerăm că măsurile de reglementare în domeniul societăţilor comerciale nu au legătură cu obiectivul declarat al Guvernului, de reducere a deficitului bugetar excesiv, ci reflectă lipsa de grijă şi chiar ostilitatea Guvernului faţă de mediul privat, şi mai ales faţă de mediul românesc.

Considerăm că majorarea, de la 1 leu la 500 de lei, a capitalului social minim al unei societăţi comerciale nu are nicio raţiune economică şi vizează, în realitate, îngreunarea înfiinţării de noi firme româneşti, respectiv desfiinţarea a numeroase firme deja înregistrate.

Iniţiatorii susţin absolut greşit şi fără temei că "măsura profesionalizează antreprenoriatul". Le recomandăm să se pună la punct cu tendinţele de la nivel european, unde capitalul minim de înfiinţare a unei societăţi este unul simbolic, de un euro sau chiar zero. Şi asta pentru că profesionalismul vine din formarea adecvată şi din buna reglementare, nicidecum din barierele financiare artificiale.

Şi, că tot vorbim de profesionalism, în prima formă anunţată de ministrul de finanţe toate societăţile comerciale trebuiau să-şi majoreze capitalul social până la minim 8.000 de lei, după care, în proiectul legislativ, se prevede creşterea capitalului social pe praguri. Câtă coerenţă, nu?

În cazul acestei propuneri aberante nu putem decât să credem că ea v-a fost recomandată de băncile cu capital străin, ea neavând nicio legătură cu combaterea evaziunii fiscale, aşa cum pretinde Guvernul. Altfel, nu vedem cine altcineva beneficiază din aplicarea ei!

Acelaşi scop este vizat şi de propunerea de conversie obligatorie în acţiuni a creanţelor deţinute asupra societăţii de asociaţi/acţionari la societăţile unde activele nete sunt mai mici de jumătate decât valoarea capitalului social subscris.

Digitalizare cu forţa, folosind bâta fiscală

Suntem împotriva obligativităţii plăţii cu cardul pentru toţi comercianţii, indiferent de cifra de afaceri. Această măsură nu înseamnă modernizare, ci restrângerea drepturilor românilor şi un pas spre control total asupra populaţiei. Pentru micile magazine, mai ales cele din sate, instalarea unui POS nu este progres, ci este o cheltuială inutilă şi o şicană birocratică.

Argumentul că se combate evaziunea este fals: firmele vizate au cifre mici de afaceri, plătesc impozit pe microîntreprindere şi nici nu colectează TVA sau plătesc accize. Cinismul Guvernului este şi mai evident, acolo unde nici nu există infrastructură bancară sau bani pe carduri - iar oamenii încă mai cumpără "pe caiet".

Digitalizarea, da, este necesară, dar se face prin infrastructură şi educaţie, nu prin amenzi şi impuneri. În Polonia, POS-ul devine obligatoriu doar după un anumit prag, iar extinderea vine natural, ca avantaj competitiv, nu ca intruziune fiscală. În schimb, Guvernul Bolojan merge pe principiul "toţi românii sunt evazionişti până la proba contrară" şi vrea cont bancar obligatoriu pentru orice PFA sau mică afacere. O viziune nedemocratică, care dovedeşte nu grija faţă de cetăţeni, ci dispreţul faţă de cei mai săraci dintre ei.

Măsura obligativităţii contului bancar arată nu doar lipsă de respect faţă de cetăţeni, ci şi necunoaşterea realităţii. Ministrul Finanţelor a jonglat cu cifre aberante - de la 700.000 de firme fără cont, la "doar" 462.000, majoritatea inactive. Rezultatul? Niciun ban în plus la buget, doar noi şicane pentru românii care muncesc cinstit.

Un meseriaş dintr-o zonă fără infrastructură bancară va fi pus pe drumuri doar pentru a-şi deschide cont. Şi mai ridicol, prestatorii casnici - cei care, conform Legii nr. 111/2022, sunt plătiţi prin tichete deja fiscalizate - ar trebui să îşi facă şi ei cont bancar ca să poată să spargă lemne, să spele geamuri sau să plimbe câinii. Digitalizare marca Guvernul Bolojan: adică birocratică, inutilă şi departe de viaţa reală.

Problema CASS-ului: când jaful e protejat, plătesc independenţii

Respingem majorarea plafonului pentru plata CASS la veniturile din activităţi independente, de la 60 la 72 de salarii minime. Dacă banii lipsesc la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, soluţia nu este impozitarea excesivă a celor care muncesc pe cont propriu, ci oprirea jafului. Cheltuielile instituţiei au crescut de la 10 miliarde de euro, în 2021, la aproape 18 miliarde, în 2025, fără ca cineva să închidă robinetele prin care se scurg banii.

Peste 380.000 de profesionişti - medici, avocaţi, arhitecţi, antreprenori - vor fi loviţi direct. Pentru un venit anual de aproximativ 300.000 de lei, contribuţia creşte, de la 24.000 de lei, la aproape 30.000 de lei. Fără deduceri, fără facilităţi, fără compensaţii. Practic, Guvernul cere mai mult, dar oferă exact nimic.

Ne-am obişnuit să auzim lozinca "toţi trebuie să contribuie egal". Numai că echitate nu înseamnă uniformitate. În Franţa şi Germania, contribuţiile sunt plafonate rezonabil, proporţional cu activitatea. În România, Guvernul preferă să penalizeze conformarea voluntară şi să lovească tocmai în clasa de mijloc.

Există şi o explicaţie mai puţin declarată: marile firme internaţionale de consultanţă şi avocatură îşi doresc eliminarea concurenţei locale. Iar Guvernul Bolojan le face treaba mai uşoară, punând presiune fiscală pe profesioniştii independenţi români. Deficitul bugetar e doar un pretext, adevărata "gaură neagră" rămân miliardele pierdute în sistemul de sănătate.

Reintroducerea taxelor pentru serviciile consulare - pedeapsă pentru votul românilor din diaspora

Introducerea de taxe pentru serviciile consulare este o pedeapsă aplicată românilor din diaspora. Înscrierea unui certificat de naştere emis de autorităţi străine va costa 90 de euro. Întrebarea e simplă: ce face un părinte din Italia sau Spania care nu are această sumă? Îşi lasă copilul doar cu cetăţenie străină, pentru că România îl taxează înainte de a-1 recunoaşte? Cât valorează un nou cetăţean român pentru statul român? Se pare că mai puţin decât taxa de la consulat. Oricum, Guvernul Bolojan pare mai preocupat să aducă "cetăţeni noi", prin Pactul pentru migraţie şi azil, decât să păstreze legătura cu propriii români.

Aceeaşi atitudine punitivă se regăseşte şi în Pachetul fiscal 2, care loveşte firmele inactive - multe având ca asociaţi români plecaţi la muncă peste hotare. Procedurile accelerate de radiere, obligaţia retroactivă de a depune 500 de lei sau 5.000 de lei pentru capitalul social şi amenzile aplicate pentru "încălcări" inexistente la momentul respectiv sunt încă o formă de persecuţie. Practic, Guvernul nu îi aşteaptă acasă pe românii plecaţi, ci le închide firmele şi le lasă facturi la întoarcere.

O altă măsură contraproductivă: majorarea impozitelor pe autoturismele vechi

Creşterea taxării autoturismelor vechi este o măsură eminamente antisocială, care ignoră faptul că oamenii nu au nicio perspectivă de a achiziţiona maşini noi, în condiţiile ostile ale creditării bancare şi ale îngheţării veniturilor, şi aşa limitate şi insuficiente.

Aceste măsuri sunt prezentate ca fiind motivate de "nevoia de eficienţă", dar se ignoră adevărul că eficienţa nu înseamnă excludere. Reforma nu se face prin eliminare, ci prin susţinere.

Avizul Consiliului Economic şi Social exprimă rezerve majore şi este puternic influenţat de participarea unor entităţi corporatiste aflate în conflict de interese, fiind, în schimb, complet exclusă de la consultări Camera de Comerţ a României, fiind ignorate opiniile Consiliului Fiscal, ale sindicatelor şi ale mediului academic. Se afirmă că "a fost realizată consultarea", însă consultarea nu înseamnă bifarea unei întâlniri, înseamnă ascultarea, analiza temeinică, integrarea opiniilor şi respectarea expertizei.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Această moţiune nu este despre un partid sau vreo doctrină. Este despre o viziune. Viziunea noastră este alternativă la cea pe care o criticăm azi, nu este despre un stat care taie, demolează, ci despre unul care construieşte, care caută şi ajută succesul celor ce vor cu onestitate să-l atingă. Este despre o fiscalitate care nu pedepseşte, ci echilibrează. Despre o reformă care nu exclude, ci consultă, implică şi responsabilizează.

Guvernul Bolojan promovează, din păcate, un proiect de lege care penalizează munca şi iniţiativa economică, favorizează optimizarea fiscală corporatistă, ignoră angajamentele europene, principiile constituţionale şi legile naţionale, subminează încrederea în sistemul de pensii şi în capacitatea statului de a se finanţa.

Nefiind mandatat de nimeni să aplice aceste măsuri, ele nu au fost supuse dezbaterii parlamentare, nu au fost consultaţi partenerii sociali şi nu au fost respectate principiile constituţionale ale statului de drept. Da, unele măsuri sunt urgente şi necesare, dar urgenţa nu justifică abuzul de procedură. O reformă fiscală nu se face prin angajare, ci prin dezbatere, cu grijă şi responsabilitate faţă de efectele ei multiple şi majore.

Chiar şi prevederile Codului fiscal privind predictibilitatea sunt flagrant încălcate, precum şi obligaţiile europene: art. 4 din Directiva nr. 2011/85/UE - transparenţă şi consultare; art. 17 din Carta drepturilor fundamentale privind dreptul de proprietate; Pactul de stabilitate, cu deficit de sub 3% din PIB. Comisia cere consolidare fiscală graduală, nu prociclicitate şi penalizare socială.

Vă cer ca, înainte de a vă exercita votul, să vă proiectaţi imaginea alegătorilor care aşteaptă cu disperare de la noi, şi de la nimeni altcineva, soluţia salvatoare. Oameni care poate mai au o ultimă speranţă legată de ce vom vota noi, aleşii lor, aici.

Astăzi, şi ca urmare a guvernărilor iresponsabile de până acum, doar doi din zece români aşteaptă liniştiţi venirea iernii, având asigurate lumina şi căldura propriei locuinţe, hrană destulă şi sănătoasă pentru copiii şi vârstnicii din familiile lor, o şcoală, un spital şi un loc de muncă stabil şi bine plătit. Alte câteva milioane aşteaptă să pună capăt pribegiei lor, întorcându-se în ţara în care s-au născut. Ceilalţi se uită cu stropul de speranţă care le-a mai rămas la ce vom vota noi, aleşii lor, acum şi aici.

Proiectul de lege, care sperăm să fie respins, este unul care nu aduce nicio urmă de speranţă, care nu rezolvă nimic, nici măcar neajunsurile contabil-bugetare ale Guvernului, şi este un proiect care este aşteptat cu groază de cei care ne-au trimis aici. Va fi întâmpinat doar cu revoltă şi cu ură, va fi imprevizibil, ca amploare şi efecte, şi va aduce dezbinare în societate.

Vă cerem, aşadar, să votaţi în favoarea moţiunii de cenzură! Pentru echitate şi pentru prosperitate! Pentru democraţie! Pentru ţara noastră, doamnelor şi domnilor!

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Sorin-Mihai Grindeanu:

Vă mulţumesc, doamnă deputat.

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi senatori,

Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului au stabilit ca dezbaterea şi votul asupra moţiunii de cenzură să aibă loc în şedinţa comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului din ziua de duminică, 7 septembrie 2025, ora 13.00, în conformitate cu dispoziţiile art. 113 alin. (3) din Constituţie şi art. 94 alin. (2) din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună de astăzi a Camerei Deputaţilor şi Senatului.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 12.26.