Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 28, 1997
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 28, 1997 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 28, 1997
![]() |
7. | Dezbateri asupra proiectului Legii activităţii bancare. | |||
| ................................................ |
|
Onoraţi colegi, Trecem la discutarea art. 34 alin. 3. Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, bănci, în numele celor două comisii, ne va spune ce s-a întâmplat acolo, referitor la acest amenament. |
|
Art. 34 alin. 3 şi după discuţia de astăzi în cadrul comisiilor, rămâne în forma pe care am redactat-o în textul pe care vi l-am prezentat o dată cu raportul. |
|
Domnul deputat Emil Popescu. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Eu nu numai că îmi menţin amendamentul, dar vă învederez că comisia a manifestat o totală inconsecvenţă, prin raport cu soluţia pe care tot comisia o adoptase la 34 pct. 6. De la acest 34 pct.6, care era, cel puţin în opinia unora, deja votat, dar, oricum, însuşit de comisie ieri, s-a ajuns în soluţia că s-a schimbat şi soluţia din 34. pct.6. Prin urmare, eu îmi susţin amendamentul meu, în sensul că numai propunerea e bine să fie făcută de către primul ministru, comisiile îşi dau avizul şi cel care hotărăşte în ultimă instanţă este tot plenul. Şi am raţionat... făcând chiar un raţionament în ceea ce priveşte 34.6, în care se vorbeşte despre faptul că: "Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului se face de Parlament, la propunerea primului ministru, cu avizul comisiilor permanente", era normal ca această soluţie să fie însuşită şi în 34 alin.3. Ei, dumnealor în aşa fel s-au unit şi în aşa fel s-au înţeles, din punctul de vedere al soluţiilor, încât, până la urmă, au respins amendamentul meu, ceea ce nu mă deranjează. Dar eu continuu să cred că soluţia corectă, ca să funcţioneze bine atât numirea cât şi revocarea, trebuie să fie aceasta. Vă rog, deci, să primiţi amendamentul meu, în sensul ca atât numirea cât şi revocarea să se facă la propunerea primului ministru, cu avizul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, iar numirea propriu-zisă să se facă de către Parlament. El are ultimul cuvânt: decizia! |
|
Aş vrea să aud şi punctul de vedere al iniţiatorului? Guvernul, Ministerul de Finanţe? |
|
Domnul Ioan Gavra (din sală): Ministerul şi Guvernul nu participă la Parlament, ei sunt separaţi! |
|
Deci, iniţiatorul nu vrea să-şi spună punctul de vedere. Vă rog! Domnul deputat Teculescu. |
|
În legătură cu acest articol controversat, aş vrea să fac două precizări: 1) S-a strecurat în discursul domnului Popescu ideea că art. 34 pct.6 ar fi fost votat. Incorect! Nu a fost votat, întreg art. 34 a fost reluat în discuţia comisiei. 2) În ceea ce priveşte diferenţa între 34 pct.3 şi 34 pct.6, pentru consecvenţă, la propunerea domnului Popescu, am modificat într-adevăr şi art. 34 pct.6, în sensul că atât numirea cât şi revocarea guvernatorului Băncii Naţionale se fac de către comisiile reunite ale celor două Camere. Vă mulţumesc. |
|
Vreau să fac o precizare, faţă de cele spuse: din art. 34 s-au votat titlul şi primele două alineate, alineatele de la 3 la 9 nu s-au mai supus plenului pentru că s-a cerut trimiterea lor la comisie. Deci, noi continuăm de la alin. 3, primele două fiind gata votate. De altminteri, la alin. 3 au apărut discuţii. Domnul deputat Neculai Popa. |
|
Domnule preşedinte, Domnule guvernator (văd că nu este aici), Stimaţi colegi, Noi, în comisie, am votat, în unanimitate, aş putea spune, forma care a fost prezentată şi de domnul preşedinte al comisiei, şi anume: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului." În primul rând, aş vrea să vă spun, cu tot respectul pe care îl am pentru domnul deputat Popescu, că un amendament nu poate fi făcut în afara comisiilor. Pe de altă parte, nu ştiu dacă şi colegii mei de la putere şi cei de la opoziţie vor fi de acord să facem amendamente şi să modificăm o lege la orice intervenţie a unui ministru sau a Executivului, nu este corect. Şi, din acest punct de vedere, eu vreau să vă spun că mă simt jignit că, de atâtea ori, am modificat ordonanţe şi legi la intervenţia Executivului. Aş vrea să ne recăpătăm demnitatea noastră de parlamentari şi să votăm aşa cum ne dictează nouă conştiinţa, adică, din punct de vedere al legii, pentru că motivul care a fost invocat, ca politicul să nu aibă nici un fel de imixtiune în activitatea Băncii Naţionale, este corect şi just. Deci, noi ne menţinem forma pe care v-am prezentat-o iniţial. |
|
Sunt obligat, procedural, să fac o precizare - art. 98 din regulamentul nostru prevede următorul lucru: "În cursul dezbaterilor (deci, noi aici suntem), deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau cele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia." Şi ultimul alineat, al treilea, spune clar: "În mod excepţional, pot fi depuse amendamente noi şi în timpul dezbaterilor în plen." Or, noi ne aflăm aici, în această sală, ca să votăm legi cât mai bune şi regulamentul ne permite, în acest sens, să aducem amendamente şi modificări, chiar celor propuse de comisie, şi în plen. Este logic, e normal, este corect şi este regulamentar! Deci, amendamentele depuse în plen sunt lucruri absolut regulamentare! Vă rog! Domnul deputat Emil Popescu. |
|
Domnule preşedinte şi domnilor colegi deputaţi, Vă reamintesc că acest text din regulament este tocmai un amendament al meu, pe care domniile voastre l-aţi însuşit în Parlamentul anterior. Şi anume, noi am raţionat atunci în mod corect că este posibil ca o anumită lege, un act normativ, să prezinte o carenţă în ultimul moment şi atunci, de dragul regulamentului, noi nu putem să o lăsăm în lege. De aceea s-a admis acest amendament ca, în mod excepţional... Eu nu am făcut niciodată abuz de acest text şi acum, în mod cu totul excepţional am făcut un amendament. Vreau însă să vă învederez că supărarea colegului nostru nu are un temei şi îl rog să nu mai fie supărat pe intervenţia unui ministru sau, în general, a unui membru al Guvernului, pentru că acesta este principalul organ de iniţiativă legislativă şi pentru că acest reprezentant al Guvernului a simţit nevoia să-şi spună un punct de vedere. Aceasta nu înseamnă nimic nelegal şi necorect! A venit cu o propunere, care propunere se discută, care propunere s-a pus la vot în comisie, se va pune la vot şi în plen, se admite sau se respinge, nu e prilej de supărare! Prin urmare, eu îmi susţin în continuare amendamentul meu şi învederez că tocmai pentru o bună colaborare între Guvern, politica lui şi Bancă, cu politica ei, este bine să existe o astfel de rezolvare. Adică, până la urmă, tot Parlamentul să decidă, cu avizul comisiilor, la propunerea primului ministru. Pe ambele texte, şi 34 pct.3 şi 34 pct.6. Vă mulţumesc. |
|
Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul deputat Gheorghe Ana. |
|
Domnule preşedinte, Stimate doamne, Stimaţi domni, Întreaga economie a textului legii pe care, până în prezent, am parcurs-o, degajă ceea ce, de altfel, s-a şi dorit: o mai mare independenţă, o mai mare autonomie decizională a acestei instituţii naţionale unicat. După cum domniile voastre constată, în economia legii nu se mai face referire nici cel puţin la "colaborarea permanentă", aşa cum făcea trimitere Legea nr. 34, între Guvern şi Banca Naţională, în politici monetare, în politici valutare şi în politica de circulaţie bănească în general. Or, tocmai această independenţă, această autonomie a unei instituţii speciale se încalcă, în condiţiile în care pledăm în continuare pentru ca consiliul său de administraţie să fie propus de un prim-ministru. În comisie am discutat foarte pe larg toate aspectele şi am convenit cu vot aproape majoritar, nu în unanimitate, că este bine să avem în vedere şi să acceptăm textul propus de comisie. Pe de altă parte, vă învederez că într-o legislatură de 4 ani un post de prim-ministru poate fi reînnoit de "n" ori. Aceasta ar însemna că la fiecare nouă venire de prim-ministru, acesta să aibă capacitatea de a propune un nou guvernator, respectiv, un nou consiliu de administraţie pentru Banca Naţională. Or, şi aici, în domeniul acesta, comisia a adus, după cum observaţi, o îmbunătăţire, în sensul că acest organ de conducere, consiliul de administraţie, nu va avea un mandat de 5 ani, cum s-a propus iniţial, ci va avea un mandat de 6 ani, aşa cum domniile voastre deja au votat. De ce un mandat de 6 ani? Pentru că el, acest mandat, trece, după cum observaţi dumneavoastră, dintr-o legislatură în altă legislatură şi acest lucru conferă stabilitatea consiliului de administraţie pe care, prin această lege, Parlamentul este chemat să îl numească. Deci, iată numai câteva din considerentele care constituie tot atâtea argumente pentru ca textele adoptate în comisie să fie, de asemenea, luate în considerare şi votate de domniile voastre. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Soluţia pe care comisia o propune plenului Camerei în legătură cu numirea membrilor Consiliului de administraţie este foarte judicioasă şi argumentul constă în faptul că, raportat la toate autorităţile publice, Banca Naţională este cea care intră într-o relaţie directă cu Parlamentul. În numele Consiliului de administraţie, guvernatorul este acela care prezintă anual Parlamentului rapoarte cu privire la activitatea Băncii Naţionale. Pe cale de consecinţă şi ţinând seama de principiul simetriei care operează în drept, urmează ca şi alin.6 al art.34 să fie corelat şi redactat în sensul soluţiei care este propusă la alin.3. |
|
Practic, s-au spus cam toate lucrurile care erau de spus. Doriţi să luaţi cuvântul la acest alineat 3, da? Domnul deputat Varujan Pambuccian. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Doresc să întăresc această idee, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale să fie numit de către Parlament, cu un argument în plus: este vorba de Banca Naţională. Adică este vorba de banca naţiunii române. Or, dacă este vorba de Banca Naţională, ea trebuie să respecte dorinţa întregului popor. Parlamentul este instituţia cea mai democratică a unei ţări. În condiţiile în care Parlamentul, care exprimă cel mai bine voinţa naţiunii la un moment dat, numeşte conducerea Băncii Naţionale, înseamnă că întreaga naţiune română îşi exercită acest drept. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Emil Popescu şi, după aceea, vom trece la vot, pentru că practic s-a spus aproape tot despre... |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Pe măsură ce se dialoghează la microfon, apare o confuzie care se strecoară, nu cred că cu intenţie. În ambele variante, adică şi în amendamentul meu, cât şi în varianta comisiei, cel care decide este tot Parlamentul şi comisiile îşi dau avizul. Toată discuţiunea este cine are iniţiativa propunerii. Şi eu susţin că în amendamentul meu normal este să facă propunerea de numire primul-ministru, pe care comisiile Parlamentului o avizează, şi propunerea aceasta, cu avizul, dacă e dat afirmativ, ajung în Parlament şi Parlamentul decide, albă-neagră. Deci tot Parlamentul este cel care decide, în final. Eu însă spun că comisia a manifestat inconsecvenţă de la o zi la alta, pentru că atunci când a fost vorba de revocare a fost de acord cu soluţia că propunerea de revocare o face primul-ministru, dar când este vorba de numire, nu mai este de acord cu soluţia aceasta. Adică nu este consecventă cu propria ei soluţie şi, deci, eu vă rog respectuos să votaţi amendamentul pe care l-am propus, cu consecinţa simetriei pentru art. 34 alin. 6. Vă mulţumesc. |
|
Având în vedere că cam toată lumea a luat cuvântul, mai este cineva care doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, voi începe să supun la vot, conform regulamentului nostru, în primul rând amendamentul propus de domnul deputat Emil Popescu, care a fost respins de comisie, şi anume ca propunerea de numire... |
|
Domnul Varujan Pambuccian (din sală): Propunerea comisiei. |
|
...propunerea de numire să fie făcută de primul-ministru. Este regulamentar. (Vociferări) A fost amendament respins la comisie, pe care dânsul insistă să îl susţină. O să vă rog să-mi permiteţi să vă spun că Regulamentul precizează, art.98: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele". "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia." |
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Citiţi articolul 100. |
|
Deci, asta este. "Disctarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul... şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia. În cazul în care există mai multe... se supun la vot...", în fine, asta este... Deci, dacă vom aplica articolul 100 din Regulament, într-adevăr, comisia a propus eliminarea unei părţi din textul respectiv. Că o supunem la vot într-un fel sau în altul, oricum dumneavoastră veţi decide. Bun, recunosc, începem regulamentar, cu propunerea comisiei. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Domnule preşedinte, vă rog să mă iertaţi, nu sunt de acord cu soluţia. Vă rog să-mi daţi cuvântul. |
|
Vă dau cuvântul, dar vă spun că regulamentar aşa este. Comisia a propus eliminarea unei părţi din text. |
|
Eu am propus un amendament, domnilor! Acest amendament a provocat nişte discuţii şi suspendarea lucrărilor. S-a spus: "Mergeţi la comisie şi hotărăşte comisia dacă primeşte sau nu amendamentul". Amendamentul a fost respins. Prin urmare, primul care se pune la vot este amendamentul meu, fiindcă a fost respins şi fiindcă-l susţin. E vorba de amendamente respinse. Mai mult decât atât, din punctul de vedere al comisiei, comisia nu a cerut nici o modificare la art. 34 alin. 3. Eu am fost cel care am cerut modificarea. Prin urmare, e normal ca amendamentul meu să fie primul pus la vot. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar, chestiuni procedurale. Vă rog. Vă rog, nu vă enervaţi. |
|
Domnule preşedinte, Îmi pare foarte rău că domnul Emil Popescu încearcă aici să îşi brodească, mă rog, o teorie care este neconformă cu regulamentul. Eu v-am spus că textul de bază în legătură cu discutarea amendamentului este art.100, care spune foarte clar: "Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articol". Or, comisia, prin amendamentul pe care l-a propus, a făcut acest lucru. Deci nu putem să punem în discuţie întâi amendamentul dânsului, care a fost respins la comisie. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Domnule Gaspar, ce a făcut comisia? Ce a propus eliminarea? |
|
Dimineaţă a reformulat textul, ceea ce înseamnă că l-a eliminat. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Nu-i adevărat, domnule. Comisia n-a propus nimic. |
|
Luaţi raportul! Luaţi raportul! Domnule preşedinte, Vă rog să observaţi că domnul Emil Popescu n-are nici măcar raportul asupra dânsului. Dânsul discută... |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Cum nu-l am, domnule? Uite-l la mine!. |
|
Onoraţi colegi, Vă rog foarte mult, nu vă enervaţi, nu discutaţi între dumneavoastră. Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog. |
|
Domnilor, Vedeţi, este un exemplu de ce se poate întâmpla chiar în faţa unei colectivităţi. Un întreg parlament a fost confruntat de mine cu un amendament. Comisia tăcea. Comisia era de acord cu art.34 pct.3, aşa cum era el formulat. Şi comisia era de acord şi cu art. 34 pct. 6, tot aşa cum era formulat. Deci comisia n-avea nici o propunere. Eu am venit cu amendamentul şi amendamentul meu a generat toată discuţia. Prin urmare, n-a avut nici acum comisia nici o propunere. Deci comisia vine cu propunere nu la art. 34 pct. 3, domnule Acsinte Gaspar, vine la art. 34 pct.6, tocmai pentru ca să-l alinieze cu art. 34 pct. 3. |
|
Bun. Vă rog foarte mult... |
|
Deci, în mod normal, trebuie să se pună la vot amendamentul meu la art. 34 pct. 3 şi pe urmă amendamentul comisiei, modificarea comisiei la art. 34 pct. 6. Mie mi se pare că alineatul 3 e înaintea lui 6, domnule Gaspar. Lucrurile sunt evidente. |
|
Îmi permiteţi. Sistez discuţiile. Domnul deputat Remeş, din partea comisiei. |
|
Domnule preşedinte de şedinţă şi Domnilor colegi, Binevoiţi a vă uita la pag.11, la numărul de ordine 27. Acolo apare, pe coloana stângă, formularea cu care iniţiatorul ne-a trimis proiectul de lege, şi pe coloana de mijloc apare textul adoptat din comisie. E cu totul altceva decât era în formularea iniţiatorului. Vizavi de textul pe care l-a propus comisia iniţial şi astăzi, adunându-ne comisiile din nou, îl menţinem, domnul Emil Popescu ne propune să revenim de fapt la varianta pe care ne-a dat-o iniţiatorul. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Nu-i adevărat! Eu am amendament. |
|
Îmi permiteţi. Onoraţi colegi, Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală şi să fiţi atenţi la ceea ce voi supune spre aprobare. La alin.3 al art. 34 există textul de bază, care a fost amendat de comisie. La textul de bază, amendat de comisie în felul în care este, domnul deputat Emil Popescu a propus o completare a lui, un amendament la acest text. Deci acest amendament la acest text al comisiei, care nu se referă la textul de bază, a fost generatorul discuţiilor din comisie dinainte de pauză. Comisia, în pauză, a discutat şi a respins acest amendament la textul comisiei, amendament făcut de domnul deputat Emil Popescu. Ca atare, eu vă voi supune la vot întâi amendamentul domnului Emil Popescu şi indiferent... (Vociferări). Eu vi-l supun la vot şi dumneavoastră aveţi posibilitatea să-l acceptaţi sau să-l respingeţi. Dacă îl respingeţi, vă supun la vot în continuare propunerea comisiei. E vorba de un amendament respins la comisie. |
|
Domnul Acsinte Gaspar (din sală): Nu suntem de acord. |
|
Este regulamentar. Nu scrie nicăieri în regulament că un amendament care a fost respins de comisie să nu se supună la vot. |
|
Domnule preşedinte, Eu sunt de acord că se supun la vot, dar noi discutăm în ce ordine se supun la vot amendamentele şi deci trebuie întâi supus la vot amendamentul comisiei, aşa cum a fost reformulat. Eu n-am spus ca amendamentul domnului Popescu să nu fie supus la vot. Ceea ce trebuie să stabilim este în ce ordine, iar ordinea firească este aceasta, întâi amendamentul comisiei. |
|
Eu cred că rezultatul votului va fi acelaşi, până la sfârşit, adică al majorităţii care va hotărî exact cum să arate acest text şi, ca atare, nu contează ordinea în care le supun, pentru că eu vă pot spune acum fără..., în fine, din experienţa pe care am câştigat-o, vă pot spune cum va arăta articolul, vă pot spune de pe acum. Deci, indiferent de cum supun eu la vot, vă pot spune cum va arăta textul. Eu vă supun la vot acest amendament întâi, amendamentul propus de domnul Emil Popescu, şi anume adăugarea: "la propunerea primului-ministru", la acest articol. Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. (Vociferări). Vă rog frumos, linişte! Vă rog frumos, linişte! Sunt 43 de voturi pentru, insuficient pentru a trece. Vă supun spre aprobare formularea comisiei, aşa cum a rămas după dezbaterile din comisie de astăzi şi care este textul de la numărul curent 27 din raportul comisiei. Voturi pentru? Este evident, nu? Voturi împotrivă? 41. Abţineri? 2. Cu 41 de voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptat textul pentru alin.3 al art.34, în formularea cuprinsă la nr.crt.27 din raportul comisiei. La alin.4, nr.crt.28 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.5. Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Suntem la alin.5. Vă rog frumos, păstraţi liniştea. |
|
Domnule preşedinte, Vă propun ca din partea finală a acestui alineat să se înlocuiască sintagma "de la pct.3 de mai sus", pentru că articolele sunt redactate pe alineate, cu "alin.3". Deci textul ar urma să sune aşa: "cu respectarea prevederilor alineatului 3", că în cadrul articolelor nu vorbim de puncte. De altfel, şi dumneavoastră, de fiecare dată când aţi anunţat, aţi anunţat intervenţiile pe alineate. |
|
Păi, pe alineate sunt. Comisia? De acord. Vă supun spre aprobare alin.5, cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, care, într-adevăr, ţine de redactare. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin.6. Domnul deputat Remeş, preşedintele comisiei. Alin.6, suntem la nr.crt.29 din raport. |
|
Ca urmare a discuţiilor purtate în cele două Comisii pentru buget-finanţe şi juridică, şi a faptului că domnul deputat Popescu ne-a atras, pe bună dreptate, atenţia asupra faptului că e o diferenţă de abordare între alin.3 şi 6, în cele două comisii s-a judecat să se elimine şi de aici sintagma "primului-ministru cu avizul" şi, atunci, propunerea Comisiilor pentru buget-finanţe şi juridică este ca acest alineat să aibă următoarea fomrulare: "Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru fiecare caz..." ş.a.m.d. |
|
Domnul deputat Emil Popescu. |
|
Aţi văzut ce bine se potriveşte un adagiu acestei comisii comune: "Arde ceea ce a adorat şi adoră ceea ce a ars". Iată că suntem în situaţiunea că comisia retrage textul pe care-l confecţionase acum două zile şi vă rog să reţineţi că nu e adevărat că ambele comisii ar fi fost de acord, ci o parte din Comisia juridică n-a fost deloc de acord cu revenirea la text. Prin urmare, eu vă invederez că 34, alin.6 este bine alcătuit şi că este bine şi normal să rămână în forma actuală, în care este el acum. Ba, încă domnul Ana mi-aduc aminte că a făcut şi discuţie în comisie, în sensul că a spus că "Da, când e vorba de revocare, e bine să fie făcută la propunerea primului ministru, dar numai când e vorba de numire să nu se facă propunerea". Adică a fost un punct de vedere mixt. Şi eu vă invederez că tocmai pentru acest argument al domnului Ana, ştiţi cât de mult îl stimăm şi îl preţuim, să votaţi textul aşa cum este el acum şi să nu mai daţi voie comisiei să-şi schimbe punctul de vedere după cum are interes, să ne combată pe noi sau nu. Vă mulţumesc. Şi se va vedea cu ocazia aceasta şi cine votează din stânga cu dreapta şi cine votează din dreapta cu stânga. (Vociferări). |
|
Domnule deputat Popescu, votul este o chestiune care cred că nu trebuie discutat. Eu vă rog frumos să ne păstrăm calmul. Vă rog. |
|
Mihai Ioniţă, PNTCD. Eu aş întreba preşedintele Comisiei de buget-finanţe ce înseamnă propunerea unei comisii. Deci sintagma aceasta apare şi la alin.3 şi la alin.6. Părerea mea că propunere poate să facă o persoană, nu o comisie. Să explice exact în faţa Parlamentului ce înseamnă propunerea unei comisii. |
|
Vă rog, domnule Traian Remeş, vă rog să răspundeţi acestei întrebări. |
|
Întrebarea dumneavoastră poate părea bună. Mărturisesc că nu am înţeles nimic din ea şi eu, de câte ori am venit astăzi la microfon, am spus că vă aduc aici cuvântul care, prin vot, a fost hotărât de către cele două comisii în plen, Comisia de buget-finanţe şi Comisia juridică, reprezentând vocea majorităţii, aşa cum a reieşit prin vot. |
|
Deci domnul deputat Emil Popescu propune ca textul la acest alineat 6 să rămână cel din iniţiativa legislativă. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei): Nu, cel al comisiei. |
|
Cel iniţial al comisiei? N-aţi precizat lucrul acesta. Deci cel al comisiei de la nr.crt.29, da? (Discuţii în sală şi la comisie). Domnilor deputaţi, Vă rog frumos, încetaţi discuţiile, ca să trecem la vot. Haideţi, ca să supunem la vot. La vot se supune propunerea comisiei. Amendamentul nu este un amendament la propunerea comisiei, ci există propunerea comisiei ca atare. Comisia a hotărât să propună textul modificat. Domnule deputat Remeş, vă rog frumos! Domnule deputat Remeş, vă rog frumos daţi-mi textul propus de comisie pentru acest alin.6. Sau vă rog să-l citiţi. |
|
Îl mai citesc o dată. Deci art.34, alin.6. |
|
Preambul. Preambulul alineatului 6, înainte de... |
|
"Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru fiecare caz în parte dacă..." şi curg literele. |
|
Vă supun spre aprobare textul propus de comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 21 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 4 abţineri şi 21 de voturi împotrivă a fost adoptat textul propus de comisie şi citit de domnul deputat Remeş, preşedintele comisiei. Intervenţii la alin.7. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Intervenţii la alin.8. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Intervenţii la alin.9. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.34, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.VIII, din care face parte acest articol 34, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la articolul 53, unde am votat titlul articolului şi primele două alineate şi ne-am blocat la al treilea alineat, la pct.d), care ar urma să devină c), dacă rămâne. Iniţial, propunerea comisiei fusese de eliminare a acestui pct.6. Domnul deputat Remeş. Vă rog. |
|
În urma discuţiilor care au avut loc în plenul celor două comisii, s-a hotărât ca această literă d) să devină c) şi să aibă următoarea formulare: "să acorde salariaţilor săi câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată cu dobândă la nivelul dobânzii medii lunare de la băncile comerciale". |
|
Deci propunerea comisiei este aceasta. Dacă sunt intervenţii faţă de propunerea comisiei? Domnul deputat Emil Popescu. |
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor, Discuţiunea este numai pe pluralul de la credite din partea a doua. Pentru ca domniile voastre să ştiţi despre ce votaţi, comisiile au fost de acord cu ideea să se dea o dată un singur credit pentru o locuinţă şi reparaţiile ei şi încă o dată un singur credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Folosirea la plural, în partea a doua, a cuvântului credite va duce la concluzia cu totul greşită, la o urmare practică cu totul greşită, că va putea un salariat al băncii să ia două credite, trei credite, patru credite, cinci credite, după cum vrea, întâi o maşină, pe urmă un nu ştiu ce bun, pe urmă un alt bun. Deci trei, patru credite. Eu am susţinut că-i normal şi echitabil să se dea un singur credit pentru locuinţă şi reparaţiile ei şi încă un singur credit, nu la plural, un singur credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată. |
|
Domnul deputat Matis Eugen, după care domnul deputat Pambuccian şi pe urmă comisia. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare rău că domnul coleg Popescu, preşedintele Comisiei juridice, vrea să decidă în locul acelora care ar dori să uzeze de aceste credite, într-un domeniu care ţine strict de viaţa personală. Trebuie să cumpăr, sunt nevoit acum, toate acele bunuri de folosinţă îndelungată la care am dreptul pentru 10 ani, 20 de ani sau am dreptul să decid că vreau să cumpăr al doilea sau al treilea bun peste 5 ani sau 10 ani. Mi se pare incorect ca să mi se impună ca să decid ca să pot să obţin un credit să-mi cumpăr tot acum şi televizor, şi maşină, şi dulap, şi tot ce vreţi sau vreau să cumpăr numai peste cinci ani de zile unele din acestea. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Pambuccian. |
|
Stimaţi colegi, Haideţi să încercăm să fim pragmatici şi să ne gândim ce o să se întâmple. Votăm amendamentul pe care-l propune domnul deputat Popescu. În condiţiile acestea, o să se întâmple următorul lucru: un inspector de la Banca Naţională o să meargă la o bancă privată pe care o inspectează şi o să spună "Dă-mi, domnule, şi mie un credit pentru soacră-mea, pe numele soacrei mele", da? Dacă vrem să ajungem la aşa ceva, cred că nu rezolvăm nimic. Cred că mult mai raţional, dar în acelaşi timp şi moral, ar fi să revenim oarecum la amendamentul pe care îl propunea domnul Dan Constantinescu, care spunea să acorde salariaţilor săi, dar, aici să spunem "câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată", tocmai ca să evităm acest lucru, care, oricum se va întâmpla. Şi, de asemenea, cred că nu este bine ca dobânda care se percepe pentru aceste credite să fie la nivelul dobânzii medii, lunare nu ştiu ce înseamnă, aia poate că este vorba de dobânda medie activă, dar, în acest caz, practic, nu creăm un avantaj deosebit, ci să se revină la formularea din amendament, şi anume la dobânda de refinanţare. Vă mulţumesc. |
|
Înaintea domnului deputat Remeş, vă rog. Imediat vă dau cuvântul şi dumneavoastră. Vă rog. |
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor, Poate vă aduceţi aminte că am luat cuvântul de la acest microfon, la acest articol la pct. c). Aşa că nu pot fi acuzat că fac partizanat. Dacă atunci am pledat pentru egalitatea tuturor cetăţenilor şi aici este vorba de aceeaşi treabă. În fond, şi eu aş fi votat prima dată pentru lit. d), dar, după ce domnul Isărescu ne-a explicat care este sensul acestui amendament, deci, existenţa acestui articol aşa amendat, cum s-a propus, am simţit şi eu că, într-adevăr, este nevoie, tocmai pentru a nu fi corupţi aceşti angajaţi, să se instaureze aceste sistem. Deci, în momentul în care instaurăm acest sistem şi pe când orice cetăţean al României are dreptul la mai multe credite de la mai multe bănci pentru a-şi cumpăra maşină, mobilă etc. etc., şi din doi sau zece ani, în zece ani să şi le schimbe, dacă are suma necesară cu care îşi poate acoperi acest credit, atunci faţă de aceşti angajaţi ai Băncii Naţionale, care pot opta doar o singură dată şi să aleagă între o maşină, mobilă sau ce au nevoie în casă, iarăşi s-ar crea o discriminare. S-ar crea exact aceeaşi situaţie împotriva căreia am fost când am eliminat pct. c). Dacă suntem consecvenţi, trebuie să acceptăm această formulare pentru că în cazul în casei - este clar, ai nevoie de o casă - dar de celelalte bunuri ai nevoie de mai multe într-o viaţă. |
|
Domnul deputat Florin Georgescu. Vă rog. |
|
Deci, opinia noastră este că atunci când se acordă creditul pentru bunuri de folosinţă îndelungată, în cuantumul creditului respectiv se pot lua în considerare, ca în cazul oricărui alt debitor, toate genurile de bunuri pentru care la un moment sau altul un anumit lucrător al Băncii Naţionale optează a le achiziţiona. Deci, un credit, fără a-i stabili plafon de 100 de milioane, de 200 de milioane, îi permite să-şi cumpere şi maşină şi alte bunuri de folosinţă îndelungată necesare în gospodărie, deosebit de creditul pentru casă. Sunt de acord cu propunerea domnului preşedinte al Comisiei juridice, Popescu. Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Lăpuşan. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Eu vreau să vă spun că personal, deşi nu m-am consultat cu grupul meu parlamentar, nu sunt de acord cu acordarea unor credite în alte condiţii decât se acordă ele. Oare un salariat al Băncii Naţionale - nu ştiu ce funcţie o fi având el, portar, director, şef de serviciu şi aşa mai departe, sau preşedintele Băncii Naţionale, nu există posibilitatea ca oamenii aceştia să fie salarizaţi corespunzător şi să nu mai aibă nevoie de altceva. Ce suntem la CAP, să mai ia doi cucuruzi sau două kilograme de ceva, pentru că asta înseamnă diferenţă de dobandă. Nu am fost de acord ca armata, care n-aveam posibilitatea să o salarizăm cum trebuie, să beneficieze de nişte credite diferenţiate, să zicem aşa, faţă de ceilalţi cetăţeni, nu am fost de acord ca poliţia să beneficieze de astfel de credite, şi acum suntem de acord ca angajaţii Băncii Naţionale, şi de acolo în jos, toţi angajaţii celorlalte bănci să beneficieze de astfel de credite. Sigur că da, Banca Naţională, ea poate să negocieze şi să-şi dea credite câte vrea, pentru că dacă nu dă bine una cu alta o să se devalorizeze leul şi aşa mai departe. Materia primă cu care lucrează Banca Naţională nu se termină de acolo. Se devalorizează leul. Deci, eu personal nu sunt de acord cu modul acesta de acorda alte beneficii decât salariul cât de mare. Să-şi ia salarii mari, să-şi ia de 20 de milioane, de 15 sau şi mai mari decât atât. Este foarte interesantă poziţia reprezentanţilor Băncii Naţionale în acest aspect. |
|
Domnul deputat Pambuccian. Sper că e ultima intervenţie că....! |
|
Domnule preşedinte, Argumentul acela pe care l-a oferit colegul nostru că în felul acesta îi ferim pe funcţionarii Băncii Naţionale de corupţie, cred că este argumentul care trebuie să prevaleze. Pe de altă parte, cred că nimeni nu este nebun să facă un împrumut de 100 de milioane pe care trebuie să-l dea înapoi. Oamenii nu vor lua bani de aici, se vor împrumuta cu bani. |
|
Da, domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele comisiei. |
|
Domnilor colegi, Înainte de a spune altceva, vă rog binevoiţi... |
|
Vă rog să păstraţi linişte în sală ca să ascultaţi despre ce este vorba. |
|
... şi ascultaţi-mă că dau citire din nou formulării. "să acorde salariaţilor săi câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată cu dobândă la nivelul dobânzii medii lunare de la băncile comerciale". Şi acum să explicăm textul, ca să nu fie confuzii. Când vorbim de dobânda medie lunară de la băncile comerciale nu mai văd favoritism decât, eventual, la fracţiuni de procent sau 1-2 procente faţă de banca, nu ştiu care o fi ea, care acordă credite la dobânzi şi mai mici, dar l-am dus la o dobândă de piaţă. Nu este vorba de diferenţe de dobândă! |
|
Domnul Alexandru Lăpuşan (din sală): Nu punem nici un procent...! |
|
Nu putem pune nici un procent că eu mi-aş dori ca în anul viitor - şi dumneavoastră la fel - dobânzile din România să fie de 1% la împrumuturi. Nu putem pune acum dobânzi că nu ştim încotro vor merge aceste procente. Iar când am ajuns în cele două comisii, după o dezbatere foarte îndelungată, la formularea la plural, la bunurile de folosinţă îndelungată, s-a plecat de la ideea că pentru o viaţă de român este suficientă o casă să-şi poate face, şi restul, care ajunge să-şi facă două-trei-zece, să le înlocuiască, să nu mai aibă acces la aceste credite. Dar bunurile de folosinţă îndelungată, oricât ar fi viaţa lor de lungă, au o viaţă mai scurtă decât o viaţă normală a unui om. Pe de altă parte, la vârsta tânără, fiecare familie îşi duce în casă un număr mai limitat de bunuri decât în momentul în care a început să se ajungă. |
|
Domnul deputat Florin Georgescu, care mi-a cerut cuvântul anterior şi îi dau cuvântul acum. |
|
Pentru a nu mai exista confuzii în ceea ce priveşte interpretarea nivelului de dobândă, deci, costul creditului la care se acordă aceste împrumuturi către salariaţii Băncii Naţionale, şi care nu sunt nişte împrumuturi, în formularea actuală, favorizante, ci sunt nişte împrumuturi normale, dar pentru a-i feri pe salariaţii băncii să se ducă să apeleze la băncile comerciale, Banca Naţională le acordă împrumuturile la acelaşi cost, la acelaşi preţ, trebuie formulat în propunerea comisiei "dobânda activă medie lunară," pentru că băncile comerciale au dobandă pasivă, deci, la depozite, mai mică şi dobânda activă la credite acordate, mai mare. Şi, sigur, textul, dacă este formulat în asemenea condiţii, poate lăsa la latitudinea interpretării asemenea opţiuni. Pentru a-i feri pe oameni să greşească, propunem, deci, această formulare, să se adauge cuvântul "activă", după "dobânda medie lunară". Şi pentru ca să îi explic şi domnului coleg Lăpuşan nu e vorba de nici un favoritism, ci este vorba de a-i feri în contactele cu băncile comerciale pentru că şi acolo găsesc credite la acelaşi preţ. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din sală): Şi termenul de rambursare... |
|
Sigur, domnul preşedinte Popescu intervine aici cu o chestiune foarte pertinentă, şi anume termenul de rambursare. Când te duci la o bancă comercială, pentru casă, dacă are bani banca îţi dă pe maximum 15-20 de ani, cu multe colaterale, cu garanţii materiale, cu mulţi giranţi, cu notariate şi aşa mai departe, iar aici, dacă nu punem nici o limită, se poate acorda, în baza unei decizii a Consiliului de Administraţie, un credit pentru case pe 60 de ani sau pe 80 de ani, iar pentru bunuri de folosinţă îndelungată, o perioadă de 10 ani. Poate nu e rău, poate e bine, dar dumneavoastră hotărâţi dacă, într-adevăr, societatea are suficiente resurse ca să dea la toată lumea aşa ceva, sau are numai pentru unii şi cine sunt aceea, şi de ce ei merită mai mult decât alţii. Vă supun reflecţiei dumneavoastră oportunitatea introducerii unui anumit termen de rambursare. Deci: "Poate beneficia de un credit pentru locuinţe, cu termen de rambursare până la maximum 20 de ani, şi de un credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată, rambursabil în 3 ani, la dobânda activă medie lunară". |
|
Nu rezistă. |
|
Domnul deputat Piţigoi zice că nu poate. Eu îl întreb pe dumnealui cum pot cei care au 300.000 de lei la fabricile de confecţii, şi nu prea ştiu nici drumul băncilor comerciale, nu prea ştiu nici să completeze, şi cum se descurcă acei oameni care trebuie să-şi construiască o casă, care sunt puşi în situaţii de a fi închise întreprinderile şi aşa mai departe. Deci, haideţi să privim lucrurile ..... la nivel general, şi nu la nivel de segment. (Rumoare, agitaţie, vociferări) |
|
Vă mulţumesc. |
|
Domnul deputat Lăpuşan, după care domnul deputat Avramescu. Vă rog. |
|
Sigur, eu cred că o să continui explicaţiile şi în pauză pentru că eu cu domnul deputat Florin Georgescu suntem în relaţii bune. E adevărat că nu înţeleg de ce neapărat Parlamentul doreşte să înjosească angajaţii Băncii Naţionale. Nu îmi dau seama de ce îi pune în postură de neajutoraţi, de oameni care nu pot să-şi cumpere o maşină, săracii, să-şi cumpere un televizor NEI, din ăla, că dau ăia în rate. Nu văd de ce nu pot să-şi facă o casă, sigur cu mai multe etaje. Nici o problemă nu este, cu curte mare şi aşa mai departe. Nu este normal ca Banca Naţională să dea credite la persoane fizice. Poate ni se explice de ce procedează în acest mod sau nu procedează în acest mod Banca Naţională a Germaniei, care este banca care construieşte Europa asta, sau poate Banca Naţională a Franţei. Eu n-am mai auzit ca o bancă naţională să dea portarului credite - trebuie să-şi creeze ghişee şi sector separat de relaţii cu publicul, chiar dacă este un public restrâns. Nu-mi dau seama dacă de astfel de credite beneficiază şi şefii unor comisii din Parlament, deputaţi sau nu, nu-mi dau seama de ce ne batem pentru un lucru care este anormal. Eu propun să supuneţi la vot să se elimine chestia asta sau reprezentanţii Băncii Naţionale să ne spună unde mai este - în afară de Bangladesh - unde mai este procedura asta ca o bancă naţională să aibă ghişeu de lucru cu persoane fizice, să le dea credite. Mulţumesc. |
|
Domnul deputat Avramescu. Îi rog pe ceilalţi colegi care vor să ia cuvântul să se aşeze în băncile corespunzătoare. |
|
Domnul Constantin Gheorghe Avramescu: După cum m-am opus la pct. c), dinainte, şi care nu a fost votat conform propunerii comisiei, de această dată apelez la dumneavoastră, la raţiunea dumneavoastră, să înţelegem că amendamentul comsiei este cel pe care trebuie să-l votăm, pentru următoarele motive: un salariat la Băncii Naţionale este un cetăţean care are dreptul la credite, ca orice cetăţean. Nu uitaţi că am votat la articolele anterioare o serie de restricţii care sunt pentru salariaţii Băncii Naţionale. În ceea ce priveşte creditele, este o singură obiecţie. "Un credit," într-adevăr, cum s-a spus, pentru locuinţă - şi nu la plural, ca să nu se facă confuzii - iar, după aceea, trebuie să fie: "credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată" pentru că acestea nu se iau o singură dată, ci se iau etapizat. Odată îşi ia maşină, odată îşi ia aragaz, odată îşi ia maşină de spălat cu bule, dacă vreţi dumneavoastră, şi aşa mai departe. Iar prin reglementările pe care şi creditele în interior, poate să dă un credit pentru locuinţă pentru 15 ani sau 20 de ani, pentru acestea mai ieftine, pentru 2 şi 3 ani, pe care noi aici nu le putem separa pentru că sunt bunuri cu valori diferite şi pe care orice bancă le dau pe termene diferite, bineînţeles, unele mult mai scurte. Deci, vă propun să votăm ca atare amendamentul comsiei, cu singura observaţie, să zicem, la singular "locuinţă". |
|
Domnul deputat Cezar Corâci, după care urmează domnul deputat Barbu Piţigoi. Vă rog păstraţi linişte şi fiţi atenţi la chestiunile care se discută ca să pot să le supun imediat după asta la vot. Vă rog. |
|
Domnule preşedinte, Chiar una din solicitări era să puneţi, totuşi, textul la vot pentru că nu-l vom putea lămuri altfel. Dar vreau să atrag atenţia colegilor care au vorbit anterior că nu au urmărit textul legii, pentru că noi am luat, într-un articol anterior, dreptul pe care cred că poate să-l aibe orice cetăţean al României, de a obţine un credit de la bancă, am luat acest drept salariaţilor Băncii Naţionale. Atunci este absolut normal să dăm dreptul Băncii Naţionale, tocmai pentru a evita corupţia, interpretările, posibilitatea de a fi favorizaţi la o bancă comercială obişnuită, să dăm dreptul Băncii Naţionale să dea aceste credite propriilor salariaţi, dar numai în condiţiile în care ar fi obţinut credit şi de la o bancă comercială obişnuită. Asta este problema. Din acest motiv, vă rog să votaţi amendamentul însuşit de comisie. |
|
Domnul deputat Barbu Piţigoi. Sper să fie ultimul pe listă. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Aş vrea să-i reamintesc distinsului coleg care mi-a pomenit numele mai devreme că cetăţenii României sunt toţi egali în faţa legii. Nu sunt unii mai egali decât alţii. Şi dacă este vorba să dăm nişte avantaje cuiva pentru ca el să nu fie corupt, apoi cel care vrea să fie corupt poţi să-i dai câte avantaje vrea pentru că tot corupt va fi. De aceea, stimaţi colegi, eu vă propun eliminarea completă a acestui articol. Vă mulţumesc. (Aplauze). |
|
Deci, sunt câteva puncte... |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din sală): Vă rog să-mi daţi voie... |
|
Domnul deputat Emil Popescu. |
|
Având în vedere toate discuţiile care s-au purtat şi versatilitatea punctelor de vedere şi faptul că acei salariaţi sunt ai unei bănci speciale şi bine salarizaţi, mă raliez întru totul la ce spune domnul Barbu Piţigoi şi vă propun să eliminăm total textul. (Aplauze). |
|
Vă rog frumos păstraţi liniştea în sală. Nu purtaţi discuţii cu colegii decât de la tribună. Domnul deputat Remeş. |
|
Domnilor colegi, Şi eu şi partidul din care fac parte suntem împotriva oricăror genuri de privilegii. V-aş ruga să înţelegeţi că acest articol nu introduce privilegii, are doar o singură intenţie, aceea de a da dreptul angajaţilor Bancii Naţionale, ca oricărui cetăţean, de altfel, din România, să apeleze, atunci când are nevoie, la împrumuturi din bancă, însă, pentru că aceşti salariaţi ai Băncii Naţionale au, pe lângă atâtea alte sarcini, şi pe aceea de a controla întregul sistem al băncilor comerciale din România, nu e bine să îi punem în postura de a fi împrumutatul uneia sau alteia dintre bănci şi de a intra în curtea băncii respective şi ca organ de control. De aceea, vă rog să fiţi de acord şi să votaţi aşa cum vă propune plenul celor două comisii acest articol. |
|
Domnule deputat Lăpuşan, dar vă rog frumos, dacă aduceţi ceva nou faţă de ceea ce s-a spus până acum. |
|
Absolut. Deci, o să vă aduc tot noutăţi până în momentul în care dumneavoastră o să supuneţi la vot eliminarea. Vreau să vă dau un alt exemplu: Curtea de Conturi verifică şi bancă naţională şi extranaţională şi aşa mai departe. Sunt muritori, merg la bancă, iau credite. Şi ei pot să aducă tot felul de presiuni în dreapta şi în stânga asupra celor care le dau credite. Nu cred că este nevoie să introducem ghişeu de relaţii cu publicul la Banca Naţională a României. Să lăsăm Banca Naţională a României aşa cum este, să le dăm salarii cât de mari vreţi dumneavoastră. Eu nu mă opun şi dacă le dăm de la 80 de milioane în jos sau în sus salarii, dar să nu creăm o portiţă pe care nu o vom mai putea închide niciodată nici la celelalte bănci. Să excludem, inclusiv la celelalte bănci, posibilitatea de a tot felul de credite. Ori suntem români cu drepturi egale, inclusiv în faţa mecanismelor de acordare a creditelor, ori nu mai suntem cu drepturi egale. Este foarte curioasă poziţia Băncii Naţionale vizavi de acest lucru. Deci, având în vedere că şi Curtea de Conturi poate să verifice şi să exercite presiuni asupra băncilor comerciale, inclusiv asupra celorlalte organisme ale statului care lucrează cu bani bugetari şi aşa mai departe, propun să se elimine dreptul oricărui cetăţean de la Banca Naţională, salariat, de a beneficia de alte avantaje decât salariul pe care îl negociază. Mulţumesc. |
|
Domnul Emil Teodor Popescu (din sală): Şi propunerea de eliminare să se voteze.... |
|
Vă rog frumos, domnule deputat Popescu. Vă rog frumos să mă lăsaţi să conduc şedinţa. Există două versiuni care s-au degajat. Prima, un text al comisiei, a doua, propunerea de eliminare. Fiindcă eliminarea este cu prioritate, o voi supune la vot. Deci, eliminarea acestui alineat d), care ar urma să devină, dacă rămâne, c). Eu vă supun spre aprobare această propunere, acest amendament. Voturi pentru? Din sală: Pentru eliminare... |
|
Am spus eliminare, da. 36 de voturi pentru. Voturi împotrivă? Este evident. Abţineri? 4 abţineri. Deci, cu 36 de voturi pentru şi 4 abţineri a fost respins acest amendament. Vă supun spre aprobare textul comisiei, care a fost citit de domnul deputat Remeş. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Sunt aceleaşi voturi împotrivă - 36. Abţineri? 4 abţineri. Deci, a rămas acelaşi scor. A fost adoptat alin. d), care devine c). Alin. 3 al art. 53 în ansamblul său. Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
|
Domnule preşedinte, Vă propun ca şi aici, în partea introductivă a textului, să fie eliminată sintagma "de la pct. 2 de mai sus" şi să se introducă "alin. 2," "cu respectarea prevederilor alin. 2, Banca Naţională poate..." |
|
Da. E o chestiune de redactare. Vă rog frumos să vă păstraţi locurile. Deci, vă supun spre aprobare alin. 3 al art. 53, cu această propunere de modificare din preambul, în loc de "de la punctul" să fie "alineatul", "prevederile alin. 2 de mai sus şi cu textele aprobate pentru pct. a), b) şi c)." Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate a trecut acest articol. Vă supun spre aprobare Cap. X, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? În unanimitate a trecut şi acest capitol. Votul final pentru această lege îl vom da joi, la ora 11,15-11,30, în funcţie de cum vom putea să ajungem la votul respectiv. Continuăm, în cele 20 de minute care au mai rămas, cu următoarea iniţiativă legislativă şi anume: proiectul de Lege privind Legea activităţii bancare. În fine, "proiectul de Lege privind legea..." nu sună foarte bine, dar aşa scrie. Rog comisia să-şi ocupe locurile. Este aceeaşi comisie. Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva? Din partea comisiilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci . Vă rog. |
|
Comisiile pentru buget, finanţe şi juridică au depus un raport comun şi îl susţinem, cu amendamentele prezentate în raportul pe care îl au toţi colegii. |
|
Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Domnul deputat Florin Georgescu, din partea Grupului PDSR. |
|
Doamnelor şi domnilor, colegi, Această lege privind îmbunătăţirea cadrului juridic al activităţii bancare face parte, şi îmi pare rău că luăm cunoştinţă în mod fragmentar de acest lucru, din memorandumul de politici economice asumat de prezentul Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. Deci, este o lege care condiţionează amendarea cadrului juridc al reformei în României. Şi pentru că experienţa activităţii în domeniul băncilor comerciale a dovedit că au existat unele breşe în legislaţia de până în prezent, în negocierile care au fost, probabil, purtate în această iarnă, mai lungi sau mai scurte, s-a asumat şi această obligaţie de a perfecţiona cadrul juridic al activităţii băncilor comerciale pentru a defini mai bine atribuţiile, competenţele, operaţiunile acestor bănci, modul cum ele trebuie să acorde creditele, care sunt condiţiile de garantare a creditelor, pentru a se preveni situaţiile în care banii a zeci de mii, sute de mii de depunători, sunt absorbiţi în operaţiuni ineficiente de către unele persoane fizice şi juridice. S-a amendat, de asemenea, cadrul de activitate al băncilor comerciale în ceea ce priveşte tipurile de operaţiuni pe care le pot desfăşura, modul în care banca comercială răspunde în faţa Băncii Naţionale asupra activităţii defăşurate, condiţiile în care pot fi numite conducerile de bănci comerciale, care sunt elementele cumulative ce trebuie întrunite de către cei ce aspiră la a gestiona banii publicului, banii cetăţenilor, rezultaţi din economisirile acestora şi multe alte asemenea care vin să asigure o mai bună gospodărire, gestionare a banilor publici prin intermediul băncilor comerciale, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste amendamente sunt de natură să crească credibilitatea sistemului bancar românesc, încrederea cetăţeanului în procesul de economisire, încrederea cetăţeanului în sistemul bancar, cu efecte favorabile asupra temperării proceselor inflaţioniste şi asupra procesului investiţional, din perspectiva creşterii capacităţii de creditare a băncilor comerciale. Pentru toate aceste argumente, Partidul Democraţiei Sociale din România, grupul parlamentar din Camera Deputaţilor va vota, cu amendamentele asumate şi acceptate de comisia de specialitate şi de Comisia juridică, acest proiect de lege. Vă mulţumesc. |
| ................................................ |
| ................................................ |
|
Trecem mai departe la dezbateri generale. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Acest proiect de lege reglementează, cum s-a mai spus, o activitate foarte importantă - cea bancară. Faţă de reglementările care existau în acest domeniu, acest proiect de lege aduce anumite noutăţi, pe care le consider importante. În primul rând, cred că acest proiect de lege rezolvă una din carenţele vechii legi a activităţii bancare, cea de a ne apropia de standardele Uniunii Europene şi cred că dacă se votează acest proiect de lege, cu amendamentele adoptate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vom avea un cadru juridic, care va avea ca rezultat întărirea încrederii în sistemul bancar de la noi, din România. În altă ordine de idei, consider că acest proiect de lege aduce şi alte noutăţi, vis-a-vis de reglementările existente. Aceste noutăţi s-ar putea sintetiza în câteva puncte. N-o să le înşir pe toate, că sunt trecute în cadrul proiectului de lege, dar consider că sunt importante următoarele cel puţin 4, 5. În primul rând, obligativitatea auditului extern obligatoriu..., independent. Mă scuzaţi. Această prevedere va da o forţă sistemului bancar, pe care, în acest moment încă nu o are. În al doilea rând, pentru a întări capacitatea de supraveghere prudenţială a Băncii Naţionale, consider că este foarte importantă întemeierea sancţionării băncilor pe răspunderea rezultată din încălcarea disciplinei bancare, care disciplină bancară a fost încălcată şi până acum, dar rezultatele controlului şi ale sancţionării nu s-au văzut. Cunoaştem cele două cazuri notorii. O altă modificare, o noutate în acest proiect de lege, este competenţa Curţii de Apel în soluţionarea acţiunilor îndreptate împotriva Băncii Naţionale a României, rezultate din aplicarea legii. Această prevedere nu exista şi consider că, pentru ca să existe o egalitate de şanse şi faţă de băncile comerciale, care sunt controlate de Banca Naţională, organul de control al activităţii bancare trebuie să existe şi, ca ultim punct,şi nu în ultimul rând, acest proiect de lege rezolvă conflictul de interese în cazul administratorului unei bănci. Aceste conflicte de interese s-au văzut până acum, şi toate soluţiile propuse nu au dus la rezolvarea acestor probleme care s-au ivit până acum. Aş putea să mai enumăr şi alte noutăţi care sunt în aceste proiecte de legi, dar cred că domniile voastre cunosc deja aceste noutăţi, citind textul proiectului de lege. Grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege şi va vota pentru, cu amendamentele adoptate de comisie. Vă mulţumesc. |
|
Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Începem cu titlul legii. Comisia, la nr. crt. 1 din raport, propune reformulare. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Din partea stângă a sălii: Nu este cvorum, pentru a continua lucrările! Suntem sub 100! |
|
Având în vedere că este ora 16,20 şi având în vedere problemele care pot să apară la articolele diverse ale acestei legi, eu suspend şedinţa de astăzi. Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi avut răbdarea să rămâneţi aici, şi continuăm joi dimineaţa cu Cap. I al acestei legi. Şedinţa s-a încheiat la ora 16,22. |

