Parliamentary debates

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În legătură cu proiectul aflat pe ordinea de zi şi pe care trebuie să-l luăm în dezbatere, ţin să fac câteva precizări tehnice.

Aşa cum am menţionat la începutul luării în dezbatere a acestui proiect, ne găsim în faţa a două proiecte: un proiect de lege iniţiat de Guvern şi o propunere legislativă iniţiată de mai mulţi colegi.

Făcând aplicarea dispoziţiilor art.63, alin.3, comisia sesizată în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport – a elaborat un singur raport asupra acestor două proiecte.

În legătură cu modul în care vom discuta proiectul, din punct de vedere tehnic, vă rog să observaţi că vom discuta numai pe raportul comisiei.

Rubricaţia din raport, pe care cred că îl aveţi la dispoziţie, menţionează la coloana I textul propunerii legislative a grupului de deputaţi, la coloana a II-a textul proiectului de lege înaintat de Guvern, la coloana a III-a textul adoptat de comisie.

Ca atare, vă rog să fiţi foarte atenţi. Luăm în discuţie raportul pe poziţiile în care sunt înscrise şi cu explicaţiile pe care le-am dat.

La poz.1 din raport – Titlul legii, comisia propune ca legea să se intituleze "Legea educaţiei fizice şi sportului".

Sunt comentarii?

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Victor Traian Mihu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Propun modificarea titlului legii: din "Legea educaţiei fizice şi sportului" în "Legea sportului".

Motivaţie: educaţia fizică este obiectul vis-ŕ-vis de învăţământ cuprins în Legea învăţământului la titlul I, art.4, titlul II, cap.V, art.39 şi 40, de asemenea, titlul VI, art.145, şi sunt în responsabilitatea Ministerului Educaţiei Naţionale.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da.

Întâi, din partea grupului de iniţiatori.

Deci, din partea deputaţilor, domnul Stănescu.

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu suntem de acord cu propunerea de amendare a titlului legii, pe două considerente.

Dacă i-ar spune Legea sportului, ar însemna că ne referim efectiv la sportul de performanţă, or din textul proiectului de lege se desprinde foarte clar că această lege reglementează atât educaţia fizică, sub aspectul ca materie didactică, ca disciplină obligatorie în programul şcolar şi universitar, deci în învăţământul preuniversitar şi universitar, cât şi, de asemenea, reglementează o serie întreagă de aspecte care se referă la sportul pentru toţi, deci aşa-numitul sport de massă sau sport comunitar (în accepţia europeană a cuvântului).

Deci, faţă de aceste considerente, noi apreciem că amendamentul nu este fondat şi, în consecinţă, nu suntem de acord cu aprobarea lui.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Guvernului, domnul ministru Crin Antonescu.

S-a făcut un amendament asupra titlului, în sensul ca legea să se intituleze "Legea sportului".

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Cred că şi din scurta prezentare iniţială rezultă foarte clar că noi n-am insistat întâmplător pentru ca această lege să se numească a Educaţiei fizice şi sportului, ci pentru că ea reglementează, aşa cum se vede şi din articolele ei iniţiale, ca sistem activitatea de educaţie fizică şi sport în tot ceea ce înseamnă aceast ansamblu. Deci, este foarte limpede punctul nostru de vedere, şi anume respingerea acestui amendament, din considerentele expuse în prima mea intervenţie.

Este un lucru esenţial, este un lucru fundamental, este un lucru care s-a dezbătut foarte mult în lumea interesată de această lege, în factorii responsabili şi beneficiari ai acesteia, şi toate părerile converg, inclusiv părerea Ministerului Educaţiei Naţionale, că este foarte important şi este unul dintre cele mai mari merite ale acestei legi dacă ea va fi adoptată - acela de a fi una a Educaţiei fizice şi sportului.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Comisia sesizată în fond?

Domnul Gheorghe Secară:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia sesizată în fond îşi păstrează punctul de vedere exprimat în raport: titlul legii să fie "Legea educaţiei fizice şi sportului", fiindcă răspunde la ambele aspecte ale acestei activităţi.

De fapt, era şi o recomandare a departamentului din cadrul Consiliului Europei, fiindcă o asemenea lege există în toate ţările ce constituie acest consiliu.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Îl întreb pe domnul deputat dacă îşi mai menţine sau îşi retrage propunerea, faţă de explicaţiile care au fost date.

Domnul Victor Traian Mihu:

Îmi menţin propunerea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în primul rând, voi supune la vot titlul legii, în forma adoptată de comisie.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Deci, în atare împrejurare, nu mai are rost să supun la vot şi amendamentul dumneavoastră.

A fost adoptat titlul legii, aşa cum a fost formulat de comisie.

Titlul cap.I – "Dispoziţii generale".

Sunt observaţii la titlul I – "Dispoziţii generale"? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul I.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat titlul I – "Dispoziţii generale".

Art.1.

Sunt intervenţii?

Comisia a luat şi a renumerotat alineatele, a introdus şi unele modificări pe care le aveţi în raport la poz.3, pag.3.

Aş dori numai o explicaţie din partea iniţiatorilor: dacă în partea finală a textului, domnule ministru şi comisia, daţi următoarea redactare: "…să conducă la obţinerea de rezultate în competiţii de orice nivel…". Aveţi în vedere competiţiile atât la nivel naţional cât şi internaţional, sau "orice nivel" exprimă cu totul altceva?

Domnul Anghel Stanciu (din loja rezervată comisiei):

Orice fel de competiţii!

Domnul Acsinte Gaspar:

După mine, cred că am putea spune "… rezultate obţinute la nivel naţional şi internaţional…", dar, cum doriţi; eu am pus doar în discuţie această chestiune.

Domnule deputat Stănescu, aveţi cuvântul, pentru că sunteţi mai familiarizat cu problema.

Domnul Mihai Sorin Stănescu:

Expresia folosită în text, deci sintagma "competiţii de orice nivel" are următoarea întindere: în primul rând, se referă, bineînţeles, la competiţii care au un anumit grad – ierarhizarea acestor competiţii cuprinde nivelul competiţiei respective atât intern, cât şi internaţional, nivel referitor la cei care participă la clasificarea pe care o au cei care participă în competiţiile respective, deci atât sportivi de performanţă, cât şi sportivi amatori; de asemenea, se referă şi la categoriile de vârstă.

Deci, noi considerăm că trebuie menţinută această sintagmă, cu această motivaţie, deoarece acoperă întreg spectrul competiţional, atât în planul activităţilor sportive comunitare, cât şi în planul activităţilor sportive de performanţă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

M-am edificat.

Supun votului dumneavoastră art.1, aşa cum este propus de către comisie la poz.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, art.1 a fost votat.

Trecem la art.2.

Lucrăm pe coloana a III-a din raport.

Sunt observaţii la art.2? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră art.2, în redactarea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Art.2 a fost votat în unanimitate.

Trecem şi luăm în discuţie art.3, în redactarea comisiei, cu cele trei alineate.

Sunt comentarii în legătură cu vreun alineat din cadrul acestui articol? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art.3, astfel cum a fost amendat de comisie pe coloana a III-a a raportului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Supun votului titlul I, în ansamblu, al proiectului de lege.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Titlul I a fost votat.

Trecem la titlul II – "Organizarea educaţiei fizice şi sportului".

Sunt comentarii sau intervenţii cu privire la titlul II?

Îl supun votului, aşa cum este redat de comisie pe coloana a III-a.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost votat.

În cadrul titlului II există cap.I – "Educaţia fizică şi sportul şcolar şi universitar".

Cu privire la titlul capitolului sunt comentarii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat.

Art.4, în redactarea propusă de către comisie.

Sunt comentarii? Da.

Vă rog, domnule ministru, să vă expuneţi punctul de vedere în legătură cu art.4.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La art.4 avem de-a face cu unul din punctele cheie ale acestei legi, şi aici există între proiectul iniţiat de către Guvern şi raportul final adoptat de comisie o diferenţă esenţială.

În proiectul pe care noi l-am iniţiat, este un text pe care vă rog să-mi daţi voie să-l citez, fiind de fapt cel din coloana a II-a: "Educaţia fizică este disciplină obligatorie prevăzută în programele de învăţământ, cu un număr de lecţii diferenţiate, astfel: 4 lecţii pe săptămână în învăţământul preşcolar, 3 lecţii pe săptămână în învăţământul primar, 3 lecţii pe săptămână în învăţământul gimnazial şi liceal, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul profesional, complementar şi postliceal, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul universitar pentru 2 ani de studii consecutiv, 2 lecţii pe săptămână în învăţământul special.".

Noi am încercat, şi ne menţinem cu fermitate acest punct de vedere, să stabilim cu exactitate un minimum de număr de ore, de lecţii de educaţie fizică obligatorii pentru fiecare ciclu de învăţământ.

În legătură cu această poziţie, eu doresc să vă aduc câteva argumente şi, încă o dată o fac în numele tuturor celor care s-au ocupat, se ocupă şi se vor ocupa de activitatea sportivă din România, dar nu numai.

Pe de o parte, încerc să sintetizez argumentele profesioniştilor sportului şi profesioniştilor educaţiei fizice care, pornind de la realitatea că în situaţia în care noi nu vom stabili cu fermitatea legii acest număr minim de ore de educaţie fizică pe săptămână, număr care în varianta noastră este corelat cu legislaţia şi cu practica europeană în domeniu din cele mai multe ţări, în realitate vom ajunge, aşa cum s-a şi ajuns deja în cursul acestui an, la o diminuare către dispariţie a numărului de ore de educaţie fizică în şcoală.

Dincolo de interesele sportului, de baza piramidei sportului de performanţă, există un aspect care este mult mai important, şi pe care vă rog să-mi îngăduiţi să vi-l supun atenţiei şi în numele căruia să insist, pentru ca votul dumneavoastră să fie în favoarea textului de lege, aşa cum a fost el iniţiat de către Ministerul Tineretului şi Sportului.

Nu este o chestiune de sport, nu este o chestiune de performanţă numai, ci este o chestiune de sănătate naţională.

Există date foarte îngrijorătoare pe care şi Ministerul Sănătăţii, dar şi Ministerul Apărării Naţionale le-au dat publicităţii, şi a existat o lungă dezbatere în legătură cu acest aspect - în mass-media, cel puţin de un an de zile chestiunea fost dezbătută pe larg.

Există, îndrăznesc să afirm acest lucru, o unanimitate a tuturor specialiştilor sportului, a tuturor profesorilor de educaţie fizică, a reprezentanţilor Academiei Naţionale de Educaţie Fizică şi Sport şi a tuturor instituţiilor de educaţie fizică şi sport, instituţiilor superioare din România, că aceasta este o chestiune care priveşte în primul rând sănătatea copiilor, şi pe care noi n-o putem lăsa (acesta este punctul de vedere pe care eu mi-l asum în numele acestor opinii, repet, care au fost confirmate vreme de mai bine de un an) nici la alegerea directorului şcolii, nici la alegerea copiilor, şi nici măcar la alegerea părinţilor.

Eu cunosc foarte bine contraargumentul care se aduce şi care va fi probabil adus aici în sprijinul variantei adoptate în raportul final al comisiei, şi anume acela că nici în Legea învăţământului, nici într-un alt act normativ nu s-a făcut o asemenea specificare şi nu s-a făcut o asemenea impunerea legislativă pentru vreo altă disciplină.

Aceasta înseamnă, şi admit acest lucru, că pentru educaţia fizică, în termenii despre care am vorbit aici, noi cerem un regim special. Ei bine, facem acest lucru, pentru că educaţia fizică are un regim special în comparaţie cu toate celelalte discipline, şi o spune, în particular discutând, un profesor de istorie. Are un regim special, pentru că ea ţine de anumite aspecte de sănătate fizică elementară, de motricitate, de dinamica mişcării, care nu pot fi recuperate atunci când la vârstele respective nu se fac aceste ore de educaţie fizică în şcoală.

Dacă luăm în discuţie şi contextul societăţii româneşti, dacă luăm în discuţie şi mentalităţi care există, şi pe care nu putem să ne facem că nu le vedem în societatea românească, vom vedea că dacă nici în şcoală nu instituim acest lucru cu fermitate găsim şi explicaţiile şi condiţiile favorizante pentru care s-a ajuns ca în documente oficiale ale Ministerului Apărării Naţionale să se vorbească de cifre de peste 60% de neîncorporabili şi, de asemenea, în tot ceea ce înseamnă baza de date a Ministerului Sănătăţii, de o sumedenie de deficienţe de natură fizică la un număr înspăimântător de mare de copii.

Chestiunea este, evident aici, foarte clară din punctul nostru de vedere: suntem în faţa unei opţiuni – dacă facem această normare specială pentru educaţia fizică, recunoscând acest lucru şi încercând să-l prevenim.

Aş dori să spun că, prin acest text de lege, Ministerul Tineretului şi Sportului nu se suprapune, nu intenţionează în nici un fel să se suprapună sau să se imixtioneze în câmpul de autoritate administrativă al Ministerului Educaţiei Naţionale.

Aşa cum rezultă şi din textul iniţiat de Guvern, tot ceea ce înseamnă administrarea şi autoritatea asupra procesului şcolar, inclusiv orele de educaţie fizică, sunt apanajul exclusiv al Ministerului Educaţiei Naţionale, iar acest text din proiect a fost discutat, negociat şi convenit cu Ministerul Educaţiei Naţionale, drept care pe proiectul iniţiat de Ministerul Tineretului şi Sportului există semnătura de avizare, adoptat ca atare de întregul Guvern, a domnului ministru al Educaţiei Naţionale.

Există foarte multe date care pot fi puse la dispoziţie. Eu am convingerea că dumneavoastră cunoaşteţi foarte multe din aceste lucruri, din această dezbatere care s-a purtat foarte multă vreme.

Aceasta este opinia mea cu care vă rog să-mi permiteţi să închei: dacă ratăm în acest moment acest punct de legiferare, foarte multe dintre efectele benefice ale acestei legi - ceea ce înseamnă baza ei socială foarte largă, baza ei, repet, de sănătate naţională - sunt ratate, şi de aceea, cu precizarea încă o dată că este un punct cheie la care Ministerul Tineretului şi Sportului şi toţi factorii de sport, activitate sportivă şi educaţie fizică pe care i-am consultat în România, subscriem, vă rog să votaţi art.4, în forma propusă de către Guvern.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Din partea grupului de deputaţi iniţiatori cine ia cuvântul la acest articol?

Domnule deputat Brezniceanu, aveţi cuvântul.

Domnul Alexandru Brezniceanu:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am cerut cuvântul pentru a-l contrazice pe domnul ministru Antonescu şi pentru a-i aminti că de o perioadă de timp dumnealui a părăsit învăţământul – prima profesie a domniei sale.

În nici una din legile învăţământului nu se fac precizări cu numărul orelor necesar fiecărei discipline.

Educaţia fizică şi sportul este o disciplină în învăţământul primar, gimnazial şi aşa mai departe, şi problema numărului de ore este rezolvată de alte politici şcolare şi educaţionale care, vă rog să reţineţi, sunt evolutive, şi pentru acest motiv nu ne putem permite să fixăm odată pentru totdeauna numărul de ore la nici unul din obiectele de studiu.

Îl rog pe domnul ministru să nu se supere. Grupul de iniţiatori nu poate obliga şi nu vă sfătuieşte să obligaţi Ministerul Educaţiei şi Învăţământului să fixeze numărul de ore pe săptămână.

Vă mai rog să observaţi că articolul propus de grupul de iniţiatori şi propunerea făcută de Comisia de învăţământ coincid. Măcar pentru acest motiv, suntem doi la unul, dacă luaţi şi scorul, vă rugăm să votaţi cele două articole care coincid, propus de iniţiatori şi propus de comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea comisiei, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

(Domnul Anghel Stanciu doreşte, în acest moment, să vorbească în numele comisiei). Este membră a comisiei şi...

Poftiţi, domnule preşedinte.

Domnul Anghel Stanciu (de la banca comisiei):

În nume personal...

Domnul Acsinte Gaspar:

Membrii comisiei nu pot să vorbească?

Domnul Anghel Stanciu:

Deci, membrii comisiei pot să vorbească, dar eu prezint punctul de vedere al comisiei, care este aici, şi, pe urmă, dacă vreau, mă înscriu şi prezint punctul meu de vedere, ca deputat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Înţeleg că dumneavoastră sunteţi raportorul din partea comisiei.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Anghel Stanciu:

Nu, este punctul de vedere al meu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi, domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă rog să observaţi în raport, că noi suntem pe art. 4 la coloana 3.

Deci, rugămintea mea este, din partea comisiei, să discutăm art. 4, pe coloana 3, care nu ridică nici un fel de problemă, şi apoi se discută art. 5, în care îşi găseşte sediul problema pe care a ridicat-o domnul ministru Crin Antonescu.

Vă rog să urmăriţi. Şi atunci, supunem la vot art.4 şi apoi, la pct. 5, domnul ministru şi-a făcut pledoaria corespunzătoare. Domnul deputat Brezniceanu, din partea grupului, a făcut pledoaria corespunzătoare, urmând ca la 5, nu..., să se exprime şi ceilalţi colegi şi punctul de vedere final al comisiei.

Acesta era sensul intervenţiei pe care v-am cerut-o.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că aţi reţinut că, în momentul în care am pus în discuţie acest text am spus că discutăm pe coloana 3 textele comisiei, că pun în discuţie textul art. 4, după care, intervenţia a avut-o domnul ministru, pentru că, într-adevăr, vedeţi că, grafic, textele în discuţie nu coincid ca număr, dar n-are importanţă, ci contează cum este reglementată materia. Pentru mine este foarte clar.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Am solicitat să mă înscriu la cuvânt în nume personal, nu ca să dărâm prestigiul preşedintelui de comisie şi să-i subminez autoritatea.

Sigur că nu pot să nu apreciez pledoaria pe care domnul ministru Crin Antonescu a făcut-o aici, în legătură cu propunerea pe care Ministerul Tineretului şi Sportului o face vis-a-vis de orele de educaţie fizică în şcoală. Dar, pe lângă argumentele care s-au adus aici în nesusţinerea punctului de vedere pe care domnia sa l-a exprimat, eu aş spune şi aş mai adăuga unul, şi anume că există licee de profil, care au un alt număr de ore decât orele prevăzute prin lege şi, ca urmare, în felul acesta n-am mai face posibilă existenţa unor asemenea şcoli. Or, este, categoric, şi în detrimentul sportului profesionist în ansamblu.

Ca urmare, eu susţin să nu trecem, aşa cum propune Ministerul Tineretului şi Sportului în lege, ci aşa cum susţine comisia, pentru că prin obligativitatea orelor de educaţie fizică şi sport noi dăm suficientă greutate şi, practic, obligăm Ministerul Educaţiei Naţionale să prevadă în orice tip de curriculum ore de educaţie fizică.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Moldovan.

Domnul Petre Moldovan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Ne aflăm aici în faţa unei încercări clare de suprareglementare a unui domeniu. După cum bine ştiţi, nicăieri, nici în Legea învăţământului, nici în astfel de reglementări nu se fac precizări clare privind structura planului de învăţământ.

Pe de altă parte, este vorba de o respingere a principiului subsidiarităţii. De ce să nu lăsăm Ministerul Educaţiei Naţionale, aşa cum de fapt este prevăzut în art. 4, ca, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sporturilor, să rezolve această problemă, în modul în care ea poate fi rezolvată în condiţiile în care, în art. 4, este clar scris că "...educaţia fizică este disciplină obligatorie în planurile de învâţământ".

În consecinţă, cu tot regretul, eu vă solicit şi vă îndemn să votaţi varianta comisiei, care este cea corectă şi cea corespunzătoare atât intereselor şcolii, cât şi intereselor tineretului din această ţară.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Constantin Avramescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Avramescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Fără a contrazice pe antevorbitori, pentru că şi eu pledez, în general, pentru o anumită descentralizare a deciziilor în ceea ce priveşte programul de învăţământ, dar vă atrag atenţia că suntem într-o situaţie specială, şi anume a sportului în general, a educaţiei fizice, şi trebuie să constatăm că în ultima perioadă, pe plan mondial, nu numai la noi, se constată o creştere a importanţei sportului profesionist, care se face în defavorarea sportului amator, în general, şi în special a educaţiei fizice.

În aceste condiţii, o anumită reglementare, care, recunosc, se abate de la normele generale, o consider că este indicată, fiindcă, în final, dezvoltarea educţiei fizice şi a sportului amator duce la creşterea, la dezvoltarea sportului profesionist. În această situaţie, cred că este necesară această reglementare.

Dacă vreţi, discutăm asupra numărului de lecţii, mai multe sau mai puţine. Dacă vreţi, putem discuta dacă acestea să fie un minim şi mai introducem un cuvânt, tocmai pentru această problemă, care este de interes naţional, a educaţiei fizice.

Aceasta nu este o teorie pe care am inventat-o eu, este o teorie modernă, chiar dacă m-am referit la sportul profesionist. Este cunoscută din cele mai vechi timpuri, că de asta au apărut şi "Mens sana in corpore sano".

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Puiu Haşotti.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vorbesc şi eu, tot în calitate de profesor de istorie, cum vorbea domnul ministru, şi sper să nu fie supărat pe mine decât 5 minute pentru cele ce voi spune.

La argumentele aduse de o parte din membrii comisiei, de doamna deputat Andronescu, eu mai vreau să dau încă un element, care mă face să nu fiu de acord cu propunerea domnului ministru şi să fiu de acord cu propunerea comisiei.

La pct. 5 se prevăd următoarele: "...două lecţii pe săptămână în învăţământul universitar pentru 2 ani de studiu consecutiv". În această situaţie, autonomia universitară este desfiinţată. Amintesc, doamnelor şi domnilor, că autonomia universitară funcţionează chiar şi la materii fundamentale pentru facultatea respectivă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În ordinea înscrierii, are cuvântul domnul deputat Mircea Ciumara.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Dar rar, Mircea, să înţeleg şi eu!

Domnul Mircea Ciumara:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Rugămintea mea este ca să nu votăm, în funcţie de orgoliile unora din învăţământ, care au sentimentul că se încalcă autonomia universitară, nici în urma unei aritmetici ciudate, că sunt 2 la 1, ci în numele interesului naţional şi al societăţii româneşti.

Eu n-o să mă amestec la sport că n-am mai făcut sport de treizeci şi ceva de ani, însă la educaţie fizică da. Ştim precis că foarte mulţi părinţi, dorind ca ...copiii lor să reuşească la matematică sau în alt domeniu fac tot ce pot ca să nu facă sport, ştim că sunt foarte multe şcoli, în practică, în care orele de sport sunt un fel de ore de dirigenţie, dacă se învaţă sau nu se învaţă, asta rămâne de văzut, sau facultative, şi de aceea, mi se pare, în acest domeniu, ţinând seama că avem nevoie de o societate sănătoasă, să impunem prin lege ca să se facă educaţie fizică în şcoli.

Nu aş fi venit la microfon, dar am exemplul unui prieten care are doi băieţi, unul a câştigat multe olimpiade la matematică şi celălalt, mai slab puţin la şcoală, şi l-am întrebat: "De care din băieţii tăi eşti mulţumit?". "De cel care nu este olimpic, fiindcă va avea o viaţă sănătoasă, va avea o viaţă normală, nu de abstracţia ştiinţifică a olimpicului meu..."

Şi, în acest caz, mi se pare normal să votăm punctul de vedere al ministerului, chiar dacă nu este decât un punct de vedere, şi nu două, şi chiar dacă unii pun prea mult accent pe orgoliul autonomiei universitare sau pe drepturile Ministerului Îmvăţământului şi neglijează interesele tineretului României.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat Mircea Ciumara.

Urmează domnul deputat Mihăiţă Calimente.

Domnul Mihăiţă Calimente:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am să încerc să vorbesc nu în calitate de deputat, ci de fost profesor de educaţie fizică şi de sportiv de performanţă.

În general, în România, sportul şcolar, sportul în şcoală a fost tratat ca o "Cenuşăreasă", atât înainte de 1989 şi cu atât mai mult după 1989. Vreau să vă spun că, din punct de vedere somatic şi motric, în momentul când te duci la o clasă, ca antrenor la un club, să faci selecţie pentru copii care vor face sport de performanţă, îţi pui mâinile în cap, pentru că nu mai ai de unde alege, pentru că toate caracteristicile somatice şi motrice ale copiilor noştri sunt la pământ. Începem să avem un popor degenerat la această oră, tocmai datorită faptului că această activitate a educaţiei fizice a fost complet neglijată în ultimii ani. Sportul de performanţă are rezultate, dar aici s-a lucrat pe altă filieră.

Vreau să vă spun că există naţiuni, există popoare, în care există ore impuse, cu anumită disciplină, şi aş vrea să vă dau exemplul Australiei sau Noii Zelande, unde rugby-ul este o materie obligatorie de studiu, începând de la clasele primare. Şi, de aceea, acum, cu ocazia Cupei Mondiale, care are loc în Anglia, ţările anglo-saxone sunt în stare să prezinte echipe de parlamentari şi există un Campionat Mondial al Parlamentarilor.

Vă rog, faceţi şi din Parlamentul României o echipă!

Eu susţin punctul de vedere al domnului ministru şi trebuie clar reglementară, pentru că la nivelul şcolilor, dacă lăsăm la latitudinea ministerului, şi ministerul la latitudinea directorilor de şcoală, mai ales la ţară, unde nu există nici un fel de condiţie, nu se vor face niciodată ore de educaţie fizică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Robert Raduly.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Raduly Robert Kalman:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că ceea ce a spus antevorbitorul meu este un lucru deosebit de important.

Trebuie să constatăm că în lumea modernă, din fericire, ar trebui să mai fie valabil acel loc comun, care a fost inventat de latini şi pe care nu-l pronunţ, pentru că-l cunoaştem toţi.

Dar, tot în lumea modernă, aşa cum se ştie, este o tendinţă ca "gulerele albe", adică cei care-şi desfăşoare activitatea în birouri, să depăşească, şi în multe ţări a depăşit, numărul "gulerelor albastre", adică al celor care desfăşoară activităţi pe bază de forţă fizică, sau şi pe bază de forţă fizică.

Cred că noi trebuie să mergem pe ideea care însăşi latinii au fost în stare s-o exprime foarte bine şi s-o aplice în practică. Şi această idee este de a ţine educaţia fizică la un nivel care să reuşească să contrabalanseze toate celelalte discipline teoretice care sunt însuşite în liceu.

Din păcate, şi aceasta este o mare problemă a prezentului, dacă ne uităm la tinerii care se prezintă la bacalaureat, din punctul de vedere al acestei discipline, din punctul de vedere al pregătirii fizice, din punctul de vedere al priceperii lor în materie de educaţie fizică, în materie de sport, putem să constatăm că regresul este imens, deosebit de puternic, faţă de situaţia dinainte de 1989, când, totuşi, sportul şcolar, sportul universitar a fost deosebit de bine organizat în anumite structuri foarte bine închegte.

Dacă ne gândim la generaţia, să spunem, a domnului maestru emerit al sportului, domnul Gaţu, dacă ne gândim la o serie de alte generaţii, putem să-i întrebăm pe dânşii (care vor confirma) că provin din acea mişcare firească, din cadrul şcolilor sportive, de la nivel educaţional, de la nivel de liceu, şi că au reuşit acele mari performanţe.

Constataţi, domnilor, că după 1989, cu excepţia fotbalului, unde încă avem o generaţie mare de jucători, dar care au fost formaţi în majoritate dinainte de 1989, în toate sporturile de echipă, unde de fapt este bucătăria şi esenţa sportului, ţara noastră a căzut. A căzut enorm la handbal, a căzut foarte, foarte mult la hochei, a căzut şi la baschet şi aşa mai departe.

Propunerea mea este ca să nu tranşăm această problemă atât de rapid. Eu aş crede că, între cele două variante, varianta ministerului şi varianta comisiei, există o cale de mijloc. Tocmai de aceea, domnule preşedinte, v-aş propune..., pauza este peste o jumătate de oră, sau peste o oră, ca să sărim peste votul acestui articol. Ministerul împreună cu ceilalţi iniţiatori şi cu comisia să se aplece încă o dată asupra acestei probleme, să se aplece din punct de vedere profesional, nu din punct de vedere sentimental, şi să încerce, împreună, acest grup de lucru să găsească o soluţie acceptabilă pentru toată lumea.

Eu nu cred că această problemă poate fi tranşată printr-un singur vot, şi nu uitaţi, domnilor, şi cu asta am încheiat, că a fixa numărul de ore din învăţământul preuniversitar şi universitar, obligatoriu pentru educaţie fizică, nu creează decât un cadru.

Dacă noi nu reuşim ca acest cadru să-l umplem cu substanţă, cu profesori devotaţi pentru a umple aceste ore de educaţie fizică, într-adevăr, cu activităţi corecte, dacă nu reuşim să asigurăm cadrul infrastructural necesar pentru a desfăşura aceste ore, atunci pur şi simplu n-am făcut nimic. Vor fi nişte ore obligatorii, care vor fi irosite în practică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Domnilor deputaţi,

Am o rugăminte: pentru că lista este destul de mare, rog colegii care mai intervin să caute să fie cât mai sintetici.

Dau cuvântul domnului deputat Marţian Dan.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cred că nu trebuie să cheltuim foarte mult timp şi energie, subliniind faptul că educaţia fizică şi sportul, în procesul de devenire, de educare, de formare a tinerei generaţii trebuie să fie o componentă importantă.

Pledează pentru aceasta exigenţele de ordin general privind creşterea şi formarea tinerilor, pledează pentru aceasta o seamă de mutaţii care se produc în activităţile umane şi care au repercusiuni asupra stării de sănătate – sportul, educaţia fizică, exerciţiile fiind un remediu la o seamă de consecinţe negative pe care le antrenează un mod de viaţă cu multe elemente de sedentarism pronunţat, este un remediu la o concentrare şi o solicitare intelectuală extraordinară şi care cere relaxare şi, de asemenea, alte schimbări care caracterizează varii activităţi umane în timpurile noastre.

Din acest punct de vedere, este necesar, deci, să ne raportăm cu foarte multă atenţie şi cu foarte multă cumpătare a lucrurilor în legătură cu soluţia pe care o adoptăm. Sigur că s-a evoct aici, mai ales de către domnul ministru, o seamă de fenomene negative, dar, mai degrabă dânsul a evocat prin aceasta nişte efecte, şi nu cauzele, pentru că, dacă discutăm despre tinerele generaţii care intră în procesul de învăţământ, de la treapta lui preşcolară şi continuând cu toate celelalte trepte, până la învăţământul universitar inclusiv, constatăm că condiţiile pentru a practica sportul şi a integra exerciţiul fizic în stilul de viaţă s-au degradat foarte mult.

Acum propunem 4 lecţii pe săptămână pentru cei din învăţământul preşcolar, un număr de ore pentru cei din învăţământul primar şi aşa mai departe. Nu ştie oare Guvernul şi domnul ministru ce se întâmplă cu şcolile şi cu tinerele generaţii, mai ales în ultimii ani? Nu ştie că sunt în ţară asta mulţi copii care n-au încălţăminte ca să meargă la şcoală? Nu ştie oare Guvernul României nimic în legătură cu faptul că există copii care nu îşi pot duce la şcoală un sandviş şi este o întreagă tragedie când văd pe colegii lor că au un asemenea sandviş, iar ei nu? Nu ştie nimic, oare, domnul ministru şi Guvernul, în legătură cu faptul că manualele şcolare, îmbrăcămintea şi celelalte, rechizitele şi celelalte au antrenat cheltuieli foarte mari pentru...

Voci din dreapta sălii:

La obiect!

Domnul Marţian Dan:

E foarte la obiect! Este foarte la obiect, pentru că vine Guvernul dumneavoastră cu nişte propuneri de natură administrativă, închizând ochii la realităţile în care trăiesc tinerele generaţii... (Vociferări în partea dreaptă a sălii de şedinţă).

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnilor deputaţi,

Vă rog, nu întrerupeţi pe vorbitor!

Domnul Marţian Dan:

Din punctul acesta de vedere...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog, păstraţi liniştea în sală!

Domnul Marţian Dan:

... putem noi scrie aici 4 ore, 3 lecţii pe săptămână, în şcolile noastre, unde nu există săli de sport, în multe dintre ele, în condiţiile în care aceşti copii nu au posibilitatea să aibă echipament, începând cu încălţămintea şi continuând cu celelalte?

Va fi o soluţie din asta, prin care ne vom mângâia cu gândul că ne-am făcut datoria, dar realitatea din şcoală şi realitatea în care învaţă în multe din şcoli tinerele generaţii va continua să fie una penibilă şi că nu va muta din loc situaţia şi starea în care ne găsim.

De aceea, mie mi se pare că propunerea comisiei şi a iniţiatorilor este una care trebuie luată în seamă, în sensul că înscrie printre materiile de învăţământ obligatoriu, care trebuie să figureze în curriculum, şi care trebuie să fie executat.

Dacă comisia, în funcţie de anumite lucruri care le pun colegii care sunt pentru această statuare a formulei Guvernului, poate să facă ceva, cred că maximum ce poate face este să stabilească un prag minim, un cuantum minim de ore pentru diferitele trepte ale procesului de învăţământ. Dar, eu cred că ceea ce s-a propus aici este maximalist, este o soluţie de tip administrativ şi este o soluţie care are "marile virtuţi" că se detaşează de viaţă şi de realităţile de la noi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Rădulescu Zoner.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Cred că chiloţii de gimnastică costă la fel, indiferent de numărul de ore, dacă este o oră sau dacă sunt 4 ore. Deci, îmi pare tare rău că trebuie să contrazic argumentele domnului profesor, antevorbitorul meu, cu care, de altfel, eu mă înţeleg foarte bine la comisie.

Am venit să vă spun următoarele: tineretul nostru, în primul rând, este stresat. Este stresat din diverse motive, pe care dumneavoastră le cunoaşteţi, printre altele şi de examene, de acestă nouă organizare a învăţământului etc.

Are nevoie să se destindă, are nevoie să facă sport, ca să se recreeze într-o anumită măsură, cu atât mai mult cu cât, în rest, stă ori în casă, şi mai ales la şcoală, nu stă la aer şi are nevoie ca să se dezvolte din toate punctele de vedere şi atunci va fi şi pentru el, pentru fiecare copil mai uşor să asimileze materiile de bază, făcând gimnastică.

Îmi pare tare rău, domnilor, dumneavoastră veniţi cu argumente de pe vremea când nu era liceu. Astea se numeau "dexterităţi" şi tot în "dexterităţi" vreţi să le aduceţi acum şi până la urmă, din motivele care s-au arătat, vor fi eliminate.

Lăsăm la dispoziţia şcolilor, lăsăm la dispoziţia ministerului. Bun. Le lăsăm. Dar, dacă se fixează prin lege, este una. Dacă lăsăm la latitudinea ministerului, avem din nou: "Vrem mate!", "Nu vrem mate!" "Vrem – eu ştiu – bacalaureat cu 7 sau cu 8 materii..." şi aşa mai departe.

Astea sunt rezultatele. Poate că în ultima parte a intervenţiei mele, unii dintre dumneavoastră mă veţi considera demodat, dar în ceea ce pledez eu, nu, şi, ca atare, eu vă rog să mă înţelegeţi, să urmaţi rugămintea mea şi să votaţi textul aşa cum este prevăzut în proiectul de lege.

Ce importanţă are dacă se face o derogare? Are. Şi v-am arătat, cel puţin, care sunt argumentele.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Nu doresc să stresez mai tare situaţia, pentru că aşa s-a vorbit aici despre elevi. Eu vreau să vă rog, respectuos, să constataţi că în articolul în discuţie sunt două elemente fundamentale: prima, că educaţia fizică este disciplină obligatorie în programul de învăţământ şi a doua că se acordă un număr diferenţiat pe profile şi clase, ceea ce mi se pare foarte normal.

Voi spune 3 lucruri numai:

1) Stabilirea prin lege a numărului de ore ar fi de fapt o imixtiune în treburile Ministerului Educaţiei Naţionale, care, între alte obligaţii, are şi elaborarea curricumului.

2) La învăţământul superior, dacă stabilim numărul de ore, nu mai putem vorbi de autonomie universitară, iar 3) există, în lumea şcolii, o dinamică pentru e reflecta evoluţia socială. Or dacă noi vom stabili număr de ore la educaţie fizică şi la alte discipline, înseamnă că încorsetăm păgubos sistemul şcolar. Închipuiţi-vă, de pildă, că, printr-o împrejurare, şi matematica, şi istoria, şi biologia vor avea dreptul, într-un fel, să elaboreze legi, vor avea şi ele de spus număr de ore. Şi, atunci, mă întreb: oare câte ore se vor introduce în programul de învăţământ săptămânal, lucru pe care şi astăzi îl criticăm.

În consecinţă, nu susţinem propunerea domnului ministru, deşi eu îl felicit pentru această dorinţă ca educaţia fizică să fie foarte bine desfăşurată în şcoală şi în afara ei, dar cred că soluţia nu este numărul de ore.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Stimaţi colegi,

Nici nu credeam că această problemă o să ridice atâta pasiune în abordarea ei.

Eu vreau să spun că, Comisia a discutat foarte mult şi a analizat toate variantele şi toate aspectele şi rezultatul formulării pe care am pus-o aici a reieşit în urma multor ore de discuţii şi de consultări cu diverşi factori.

Eu vreau să vă spun că am participat la întocmirea a zeci de planuri de învăţământ, în domeniul universitar, dar şi în cel şcolar. Vreau să vă spun că nimeni nu poate să impună, printr-o lege, astfel de lucruri, pentru că se încalcă regulile care au fost amintite aici: Legea învăţământului, Legea autonomiei universitare ş.a.m.d.

Eu vreau să vă spun că la noi, de exemplu, la universitate, avem două ore în anul întâi, două în doi, ba, mai mult, am pus şi în trei şi în patru, facultativ, pentru cine vrea să facă. Deci eu cred că discutăm prea mult despre această problemă şi formularea pe care a pus-o Comisia, aici, este foarte bună.

Vreau să vă mai spun că, în propunerea ministerului, dacă vă uitaţi la punctul 6, ea e mai proastă decât este acum: două lecţii, pe săptămână, învăţământul special. Păi, acum au trei! Şi, în al doilea rând, nu înţeleg ce înseamnă lecţie, probabil că a vrut să spună ore de învăţământ.

Eu v-aş ruga şi l-aş ruga şi pe domnul preşedinte să nu mai prelungim această dezbatere, pentru că a căpătat, prin unele locuri, şi aspecte politice, care nu au legătură prea multă cu problema pe care o discutăm şi să trecem la vot, să punem la vot cele două variante.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Andrei Gheorghe.

Însă, domnilor deputaţi, vă rog foarte mult concentraţi-vă, pentru că deja lucrurile încep, cât de cât, să ...

Domnul Gheorghe Andrei:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Poate nu aş fi luat cuvântul, dacă nu se întindeau aşa de mult discuţiile.

Sigur că, acum, la sport şi la învăţământ, toţi ne pricepem. Vreau să spun că, Comisia de învăţământ din Camera Deputaţilor este o comisie destul de competentă şi cunoscătoare a problemelor învăţământului. Noi suntem în situaţia de a cere ministerului să reducă programul, numărul de ore pe zi. Avem 5 zile lucrătoare pe săptămână. Dacă introducem 4 – 5 ore de sport, mulţi dintre copiii acestei ţări, să ştiţi că mai mult sunt în recreere decât în muncă. Ei deja se joacă şi în orele pe care le avem noi. Deci nu putem să încălcăm una din atribuţiile importante ale Ministerului Educaţiei Naţionale, aceea de a întocmi curriculum-ul naţional. Şi ce ar fi dacă, aşa cum au spus colegii mei, fiecare disciplină,... l-aş ruga pe domnul ministru să spună ce facem dacă vom pune la vot numărul de ore de istorie?! Domnia sa nu ştiu dacă cunoaşte că orele de istorie s-au redus la 1 – 2 ore pe săptămână, fizica aproape că e desfiinţată. Deci ore puţine pe zi, programul de 5 zile pe săptămână. Şi, mai mult, vreau să vă spun că şcoala, ca o întreprindere, de fapt, nu lucrează la întreaga ei capacitate, este ca o întreprindere care lucrează la jumătatea capacităţii sale, pentru că sâmbăta şi duminica şcoala e închisă. Noi trebuie să ne gândim ce condiţii putem să găsim, în aşa fel încât profesorul de educaţie fizică să poată să facă anumite ore, anumite cercuri sportive sâmbăta şi duminica. În multe ţări din Occident, sâmbăta şi duminica se fac aceste activităţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnule deputat. Vă mulţumesc.

Domnul Gheorghe Andrei:

Deci eu sunt ca să păstrăm poziţia Comisiei de învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Sorin Stănescu.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În primul rând, prima problemă pe care vreau să v-o pun în discuţie este următoarea. Legea învăţământului este o lege organică, deci o temă de meditaţie, iar, dacă s-ar accepta varianta propusă de către Guvern, de către Ministerul Tineretului şi Sportului, deci, cred că am intra într-o contradicţie, această lege având cu totul alt caracter.

A doua problemă pe care vreau s-o pun în discuţie este următoarea. Anterior, am votat un text, în care se caută să se definească ce se înţelege prin, în sensul prezentei legi, educaţia fizică şi sportul. Educaţia fizică şi sportul nu sunt altceva, nu au decât menirea ca tânărul, de la vârsta preşcolară şi continuând până la vârsta maturităţii, la universitate, să fie angrenat în sistemul de învăţământ educaţional, prin practicarea unor ore de educaţie fizică, care au menirea să-l acomodeze cu mişcarea, cu dorinţa de a se dedica unui sport, să facă sport de performanţă, cu dorinţa acestuia de a îmbunătăţi relaţiile sociale, de a-i creşte spiritul de competiţie, de fair-play ş.a.m.d. Tot în acest articol, pe care l-am votat anterior, vorbim de sport. Dacă ne uităm mai departe, în cuprinsul legii, vedem foarte clar că această lege are următoarea linie: adică impune, ca disciplină obligatorie, educaţia fizică, în cadrul programelor şcolare şi, deci, nu va fi la discreţia unui director de şcoală ş.a.m.d. să fixeze numărul de ore. Dar sensul este ca elevul să fie atras spre activităţi sportive în mod real, în afara programei extraşcolare. Şi aveţi, în continuare, reglementări, în care se arată de ce se înfiinţează asociaţiile sportive şcolare şi universitare, ce obligaţii au aceste asociaţii sportive şi universitare, de ce se înfiinţează Federaţia sportului şcolar şi universitar. Deci, în momentul în care am impune, în afara faptului că ar fi o premieră absolută în această materie, în care să impunem un număr de ore, şi am încălca, într-un fel, principiul acesta al descentralizării şi al competenţei fiecărui organ al administraţiei centrale de stat, care este stabilit prin lege, cred că ar fi o greşeală şi nu am rezolva problema de fond.

Noi cunoaştem foarte bine situaţia materială a foarte multor şcoli, în ceea ce priveşte bază sportivă, sală de sport, instalaţie sportivă: este destul de precară, ca să nu spun dezastruoasă. Să nu credeţi dumneavoastră că, în momentul în care vom ridica la 4 sau 5 ore pe săptămână, înseamnă că se ameliorează condiţia fizică a elevului. Nu, poţi să ai un număr rezonabil, care să ţină cont şi de alte elemente, trebuie să crească însă calitatea şi interesul cadrului didactic. Şi, tocmai de aceea, legea are, în continuare, prevederi care stimulează şi îl obligă pe domnul profesor de educaţie fizică - nu de gimnastică, cum spunea domnul Zoner, că aşa era pe vremea dânsului şi era materie la dexterităţi - îl obligă, cointeresându-l, chiar şi din punct de vedere material, ca să facă ore de pregătire fizică şi de sport sâmbăta şi duminica. Deci, pentru aceste considerente, eu cred că este necesar să supunem la vot şi să agreaţi textul propus de comisie, pentru că este mult mai realist şi adaptat la ceea ce se doreşte prin această iniţiativă legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

În fine, dau cuvântul domnului secretar de stat din Ministerul Educaţiei Naţionale, domnul Kato Iosif.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Domnule preşedinte,

Stimaţi şi onoraţi deputaţi şi deputate,

De la bun început, aş dori să specific că Ministerul Educaţiei Naţionale este bucuros că s-a iniţiat această lege şi, şi noi, dorim să educăm o generaţie sănătoasă, o generaţie competitivă, atât din punct de vedere fizic, cât şi intelectual. Totuşi, cu permisiunea dumneavoastră, eu aş aduce câteva argumente din ce cauză Ministerul Educaţiei Naţionale susţine varianta comisiei, întrucât considerăm că, în acest articol, sunt cuprinse toate principiile şi prevederile care asigură, în fine, scopul nostru de a educa, încă o dată repet, cu permisiunea dumneavoastră, o generaţie competitivă, din punct de vedere fizic şi intelectual.

O singură remarcă, dacă îmi permiteţi, faţă de cele spuse de antevorbitorii mei: este vorba de faptul că nu se ţin, menţionează unii, orele de educaţie fizică în şcoli. Eu nu cred că nu se ţin din cauză că nu este prevăzut în plaja orară, este nevoie de o schimbare de atitudine, o schimbare a atitudinii civice şi a educa în alt spirit societatea noastră. Nu se ţin, pentru că, în loc de educaţie fizică, se ţin ore de matematică sau se suspendă pentru alte activităţi. Deci eu consider că nu legea şi stabilirea exactă a orelor va ajuta şi va soluţiona această problemă.

Cu permisiunea dumneavoastră, aş remarca încă câteva aspecte. În primul rând, aş remarca că suntem în plin proces de reformă. În acest cadru, a fost adoptat planul-cadru, curricula naţională şi, în acest plan, figurează şi filiera vocaţională, de exemplu, care, axată pe solicitările diferitelor ramuri sportive, încearcă să rezolve şcolile de profil sportiv şi să asigure un cadru necesar pentru a educa tineretul, pentru a iubi mişcarea, pentru a iubi educaţia fizică. În această direcţie, aş mai remarca că este şi o noutate a legi, însăşi, garantează că spiritul iubirii, să zic aşa, educaţiei fizice va dăinui în şcolile noastre şi în unităţile noastre de învăţământ, este că se înfiinţează asociaţiile, Federaţia sportului şcolar şi universitar şi aceasta este o garanţie că se va desfăşura o activitate complexă de educaţie fizică, în unităţile de învăţământ.

În continuare, aş remarca că în lege se vorbeşte de un minim obligatoriu pentru sport şi educaţie fizică şi aş remarca încă un lucru: că se vorbeşte că acest minim obligatoriu se va stabili în colaborare cu însuşi Ministerul Tineretului şi Sportului, care poate să exercite supravegherea profesională a deciziilor luate de către Ministerul Educaţiei Naţionale. Deci eu consider că sunt asigurate condiţiile necesare să desfăşurăm şi să întreprindem o activitate corespunzătoare, în această direcţie, în învăţământul nostru, în reţeaua şi structura de învăţământ existentă la ora actuală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnul Kato Iosif:

Dacă permiteţi, numai o idee...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog.

Domnul Köto Iosif:

Deci doresc să luaţi, vă rog, cu stimă, vă rog, remarca privind libertatea administrativă în realizarea scopurilor educaţionale, în ansamblu, a unui ministru, întrucât, cum a reieşit, din cele spuse de mine mai sus sunt garanţii ca să respectăm întocmai spiritul acestei legi.

Deci, în consecinţă, cu îngăduinţa dumneavoastră, aş remarca încă o dată că Ministerul Educaţiei Naţionale este pentru menţinerea textului votat în comisie.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Pentru un minut, domnul ministru Crin Antonescu, pentru că deja s-au exprimat foarte multe ...

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Doar, într-adevăr, un minut, vă rog să-mi îngăduiţi să vă reţin, pentru a spune trei lucruri.

Unul: proiectul Legii educaţiei fizice şi sportului a fost avizat sub semnătura domnului ministru al educaţiei naţionale Andrei Marga şi, în legătură cu acest lucru, cu tot respectul absolut deosebit pe care-l port domnului secretar de stat şi, evident, instituţiei pe care o reprezintă, sunt uşor nelămurit în legătură fie cu analiza atentă a proiectului de către domnul ministru Marga, la momentul semnării, avizării acestui proiect, fie faţă de poziţia din acest moment.

În al doilea rând, nu am contestat niciodată argumentele de principiu pe care partizanii soluţiei Comisiei le-au adus, ci am spus, doar, că, aşa cum se întâmplă, în anumite momente, şi în legislaţia altor ţări, dorim sau nu, printr-un gest de voinţă legislativă foarte clară, să punem accentul pe o problemă şi să rezolvăm sau să încercăm să rezolvăm o anumită problemă. Această formulă din legea noastră nu este pentru profesorii de educaţie fizică, în favoarea lor, ci în favoarea copiilor.

În al treilea rând, evident, sunt ultimul care să contest dreptul absolut al parlamentarilor, şi eu sunt parlamentar, de a decide asupra acestei chestiuni legislative. Vreau doar să vă aduc la cunoştinţă că eu am menţinut şi îmi menţin acest punct de vedere şi că votând împotriva lui, votaţi împotriva opţiunii unanime a tuturor autorităţilor din viaţa şi activitatea sportivă românească. Este o chestiune... (Rumoare în loja comisiei)

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să păstraţi liniştea!

Domnule deputat, dacă aveţi obiecţiuni, interveniţi la microfon!

Poftiţi, domnule ministru.

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Aceasta este, evident, o informare pe care eu am făcut-o, apropo de faptul că, probabil, toţi sunteţi de acord că o anumită cădere şi o anumită pricepere, în această chestiune, anumite argumente valabile au şi acei oameni.

Aceasta este tot. Evident, eu păstrez punctul de vedere şi insist pentru votarea formulei din proiectul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Ultimul vorbitor, din partea comisiei, însă, domnule preşedinte, vă rog să prezentaţi punctul de vedere concis.

Domnul Anghel Stanciu:

Repet, domnule preşedinte, prezint punctul de vedere al comisiei, şi nu al meu, în calitate de raportor. Fac aceste precizări ca să ştim fiecare, aşa cum vă place dumneavoastră, locul în care suntem în momentul de faţă.

Deci comisia, şi veţi înţelege de ce a durat 5 luni de zile elaborarea acestui raport, cu două zile pe săptămână, luna şi joia, discuţii, a încercat să înţeleagă punctul de vedere al ministerului şi l-a înţeles. Colegii noştri care au vorbit aici au toţi dreptate. Au dreptate, unii dintre dânşii, pentru că nu sunt informaţi pe subiectul articolelor ce urmează, iar alţii că se plasează, efectiv, într-o tabără a unor profesori sau a altor profesori.

Chestiunea care este? Este bivalentă. Deci educaţia fizică este o componentă a educaţiei, în şcoală, a copilului. Această educaţie fizică este prevăzută sub două aspecte: ora de educaţie fizică propriu-zisă, care este ca o oră de matematică, de istorie ş.a.m.d., unde, aici, cu elementele specifice sportului, se urmăreşte să-i întărească copilului respectiv, să-i dea deprinderi, să-i întărească constituţia fizică, să-i cultive spiritul de competitivitate, în jocurile colective ş.a.m.d. A doua componentă, la care nu s-a făcut referire, dar s-au confundat aici, deci au venit şi au pledat pentru sport: avem o dată educaţia fizică ca disciplină şi avem a doua oară, sportul. Şi, mai departe, Federaţia sportului şcolar şi universitar are în subordine asociaţii sportive, asociaţii sportive care se constituie în fiecare şcoală şi devine obligatorie, prin regulamentul legii ş.a.m.d., prin statutul acestei Federaţii sportive a sportului şcolar.

Aici, nu s-a spus nimic, şi domnul ministru Crin Antonescu a tăcut şi nu vreau să-l fac complice, pentru că, poate, e tot neştiinţă. Deci, în afara orei care este prinsă în normă, prin această asociaţie a sportului şcolar, care ia fiinţă în şcoală, profesorul de educaţie fizică poate desfăşura până la 8 ore, sâmbăta şi duminica, fiind plătit în plus faţă de normă. Deci noi credem că, prin această formulă, dincolo de faptul că curriculum-ul este un apanaj al unei legi organice şi a Ministerului Învăţământului, am găsit un compromis între cele două solicitări, o soluţie flexibilă. Deci orele de educaţie fizică se stabilesc diferenţiat. De cine: de comun acord, de Ministerul Tineretului şi Sportului, la art.5 şi Ministerul Educaţiei Naţionale. Deci s-a pus întâi Ministerul Tineretului. Îi e frică domnului Crin Antonescu că nu se va înţelege cu domnul Marga?! Poate sunt prea puţine puse aici şi trebuie mărite. Schimbăm legea?! Poate sunt prea multe, faţă de posibilităţi ş.a.m.d. Deci, dacă aveţi în vedere flexibilitatea acestei soluţii, cei doi miniştri, cele două ministere stabilesc, de comun acord, ceea ce ştirbeşte autoritatea Ministerului Educaţiei Naţionale, dar tocmai pentru importanţa educaţiei am pus aşa. Şi, dacă avem în vedere că nu s-a spus nimic că se pot face ore, până la 8 ore de sport, nu de educaţie fizică, deci pe o disciplină, pe jocuri sportive, în care profesorul de sport, dincolo de normă, este plătit, aveţi ansamblul educaţiei fizică, ca disciplină şi sportului şcolar, care întregeşte partea de educaţie fizică. Şi, atunci, haideţi să le lăsăm pe fiecare să-şi facă rolul.

Noi am avut şi un articol intermediar, care nu le-a convenit: să punem mai multe ore decât sunt aici, dar cu precizarea că se fac pe tot parcursul săptămânii. Adică nu faci sportul lunea şi marţea, împingi matematica vinerea, şi istoria, şi româna, cutare şi, sâmbătă şi duminică, copiii bat străzile! Nu, lăsăm aşa cum este, educaţia fizică, de comun acord, cantonată şi orele de sport se vor duce pe sâmbătă şi duminică, cu plată adecvată, fiind şi o sursă suplimentară de venit pentru profesori.

Vă rog să aveţi înţelepciunea să înţelegeţi că este soluţia cea mai bună, mediată, dacă aici a durat atât, în comisie a durat câteva zile. Nu este îndreptată nici împotriva sportului, este pentru sport. Vă rog, deci, să rămânem cu această variantă a comisiei şi, cu aceasta, să trecem, domnule preşedinte, la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Vă rog să constatăm că, în legătură cu această problemă în discuţie, şi-au exprimat punctul de vedere 14 deputaţi şi 2 reprezentanţi ai Guvernului.

O problemă de ordin tehnic: eu ţin să remarc modul profesional în care experţii Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport au redactat acest raport. Din păcate, nu s-a înţeles o chestiune, din partea iniţiatorului, care a anticipat o discuţie, înainte de a se vota art.4, pentru că rostul acestor texte paralele, ca să le spun aşa, este să asigure o corespondenţă a textelor, care este dată de conţinutul materiei, şi nu de numărul articolelor sau al alineatelor. Ca atare, dumneavoastră, care aveţi în faţă raportul, veţi observa că, la poziţia 14, avem art.4, numai pe coloana a treia, propus de către comisie, cu următoarea redactare: "Ministerul Educaţiei Naţionale organizează activitatea de educaţie fizică şi practicarea sportului în învăţământul preuniversitar şi universitar", în legătură cu care nu s-a făcut nici un fel de obiecţiune. Şi, ca atare, vi-l supun la vot, în această redactare.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri? 1 abţinere.

Problema, deci, care s-a discutat până acum, se referă la punctul 15 din raportul comisiei, textul art.4, atât la iniţiator, din partea grupului de deputaţi, art.4 la iniţiator, din partea Guvernului, care îşi are corespondent, pe fond, art.5 al comisiei. Şi, întrucât în legătură cu aceste două texte, discuţiile au fost destul de aprinse, au fost argumente şi pentru o soluţie, şi pentru altă soluţie, eu nu fac altceva decât să aplic prevederile art.99 din regulament, să constat că amendamentul are consecinţe importante asupra proiectului de lege şi, ca atare, remit acest text, spre reexaminare, la comisia...

Domnul Mihai-Sorin Stănescu (din loja Guvernului):

Nu acceptăm aşa!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă aveţi ceva intervenţii, vă rog să vi le exprimaţi la microfon!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Comisia este, practic, în majoritate şi şi-a expus încă o dată punctul de vedere: rămâne pe acest text, care este un text flexibil şi care dă dreptate ambelor tabere. Restul este de activitate propriu-zisă şi de organizare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Art.99 din regulament spune în felul următor: "Când dezbaterea amendamentelor relevă consecinţe importante asupra proiectului sau a propunerii legislative, preşedintele Camerei poate trimite textele în discuţie comisiei sesizate în fond. În acest caz, autorii amendamentelor au dreptul să fie ascultaţi în cadrul comisiei. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii Guvernului".

Ca atare, vă rog să luaţi act că am dispus trimiterea la comisie.

Domnul Anghel Stanciu:

Deci comisia a primit textul şi vă dă răspunsul: rămâne pe acest text!

Domnul Acsinte Gaspar:

L-aţi reexaminat, da?

Domnul Anghel Stanciu:

Da.

Domnul Acsinte Gaspar:

Guvernul îşi menţine punctul de vedere. Da? (Rumoare în loja Guvernului)

Atunci, dacă plenul comisiei consideră că îşi menţine redactarea art.5 în forma propusă şi Guvernul îşi are redactarea care v-a fost prezentată aici de ministrul sportului, în art.4, eu nu fac altceva decât să supun la vot textul comisiei, aşa cum este redat la poziţia 15, pe coloana a treia.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog ţineţi mâinile ridicate, ca să putem să facem o numărătoare corectă. 9 voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt abţineri.

A fost însuşită varianta propusă de către comisie.

Mergem, în continuarea dezbaterilor: poziţia 16 din raport, pe coloana a treia.

Rog membrii comisiei să păstreze linişte, ca să putem să lucrăm. Deci, domnilor colegi deputaţi din comisie, vă rog să păstraţi liniştea, ca să putem să discutăm.

Suntem la poziţia 16 din raport, pe coloana a treia, comisia propune eliminarea celor două texte ale iniţiatorilor, cu motivarea că reglementarea a fost preluată la art.4, care a fost votat.

Supun votului propunerea comisiei de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost aprobată poziţia 16, în sensul că se elimină susţinerea făcută de către iniţiator.

Trecem, în continuare, la poziţia 17.

Domnilor deputaţi din Comisia pentru învăţământ,

Vreau să vă spun că eu nu pot să conduc şedinţa. Dacă dumneavoastră tot timpul comentaţi acolo, tulburaţi liniştea şi, efectiv, ceilalţi colegi nu se pot concentra.

Deci luăm în discuţie poziţia 17 din raport. Nici grupul de deputaţi, nici Guvernul nu are un text corespunzător celui propus de către comisie, pe coloana a treia. Este un text nou, art.6, care are 10 alineate.

Întreb colegii deputaţi dacă au intervenţii la alin.1.

La alin.1, are intervenţie domnul deputat Napoleon Antonescu.

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Deci, cunoscând foarte bine activitatea sportivă şcolară şi universitară şi consultându-mă cu foarte mulţi profesori de sport, din aceste instituţii, am ajuns la concluzia că textul acesta trebuie completat cu următoarea formulare: "Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile de învăţământ se organizează în cadrul asociaţiilor şi cluburilor sportive şcolare şi universitare". Deci trebuie enunţat undeva, pentru că, mai departe, se face referire, la poziţia 27, de "club sportiv universitar" şi el nu a fost definit. Este drept că clubul şcolar este definit la poziţia 24, dar cluburile sportive universitare nu sunt definite. Eu cred că pentru precizare trebuie introdus acest lucru aici.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule profesor, am înţeles. Preşedintele comisiei, raportor, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnilor colegi,

Suntem o comisie dinamică şi căutăm împreună forma cea mai bună. De aceea îi mulţumesc domnului coleg Antonescu pentru această precizare, dar aş ruga să citească textul. Spune aşa: "Activitatea sportivă din unităţile şi instituţiile..." "din", unitate este şcoala generală nr.cutare, este liceul cutare, deci, preuniversitar, iar instituţie este universitatea cutare sau universitatea cutare. Clubul sportiv şcolar este o unitate şcolară şi este definit la art.40 alin.1 în Legea învăţământului, are personalitate juridică, se afiliază la federaţia de specialitate, ceea ce este precizat în pag.19 din Monitorul Oficial. Deci, într-o unitate juridică, liceul are personalitate juridică, vine clubul şcolar care este tot în cadrul personalităţii juridice. Deci, nu se poate. De aceea nu este acolo.

Activitatea sportivă se face prin asociaţiile acestea sportive care n-au personalitate juridică. Clubul ca atare, este unitate separată şi face parte din federaţia de specialitate, nu face parte din Federaţia sportului şcolar şi universitar. La asociaţia sportivă participă cu carnetul de elev copilul care este la clubul sportiv şcolar cutare, participă pe competiţii organizate de federaţii cu carnet de sportiv, deci s-au separat aceste două acte. De aceea, vă rog să rămânem pe această formă, că nu pot într-o unitate şcolară să introduc altă unitate şcolară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Dacă reprezentanţii Guvernului sau reprezentanţi din partea Grupului de iniţiatori nu au obiecţiuni cu privire la textul cum a fost prezentat de către comisie, nici în legătură cu amendamentul propus. Da domnule deputat Napoleon, poftiţi!

Domnul Niculae Napoleon Antonescu:

Ce a spus domnul preşedinte Stanciu despre cluburi în general este corect, dar atunci uitaţi-vă la poz.24 şi spunem: "Pentru elevii cu aptitudini sportive se pot organiza în condiţiile legii, clase, şcoli şi licee cu program sportiv, precum şi cluburi sportive şcolare." Păi, dacă pot pentru elevi, trebuie să pot şi pentru studenţi să organizez cluburi sportive universitare. Deci, eu am pus problema că el trebuie numai anunţat aici, nu are importanţă că unul este fără personalitate şi unul este cu personalitate. Sigur că funcţionarea lor se va face în concordanţă cu statutul. Una nu are personalitate juridică, iar cealaltă are personalitate juridică.

Deci, din moment ce am introdus "clubul şcolar" aici, eu cred că trebuie să introduc şi "clubul sportiv universitar".

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, domnul deputat Mihai Stănescu ne puteţi fi de mare ajutor, dat fiind că aţi trecut prin asemenea probleme.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Problema este în felul următor. La prima aparenţă s-ar părea că domnul, colegul meu, domnul deputat Antonescu să aibă dreptate. Nu revin la motivarea care a arătat-o domnul preşedinte Anghel Stanciu în legătură cu aceste cluburi sportive şcolare. Avem la poz.27 un articol în care se arată că "pentru elevi, studenţi care practică sportul de performanţă, se organizează cluburi sportive şcolare şi cluburi sportive universitare". Aceasta este cu totul altceva. Uitaţi-vă la poz.27, vă rog, unde este această precizare, pentru că noţiunea de "club sportiv şcolar" şi noţiunea de "club sportiv universitar" se referă la faptul că în cadrul acestor foruri, structuri sportive se desfăşoară de către elevi şi studenţi sportul de performanţă.

Deci, faţă de această situaţie, cred că urmează ca amendamentul, dacă este supus votului dumneavoastră, să fie respins.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, textul trebuie combinat şi cu alin.10 de la poz.28.

Bun, vă mulţumesc.

Este vorba de poz.28. Am remarcat şi eu, este vorba de alin.10, alineatul final al articolului.

Deci, eu supun la vot alin.1 al art.6 în redactarea dată de către comisie pe coloana a treia a raportului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă.

Deci, a fost adoptat textul comisiei.

Dacă la alin.2 al art.6 sunt comentarii? Nefiind comentarii, îl supun votului, alin.2.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat.

Alin.3 al art.6. Dacă sunt comentarii, intervenţii? Nu sunt. Supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptat.

Alin.4 al art.6. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu, îl supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Alin.5. Dacă sunt comentarii? Nu sunt comentarii. Supun votului dumneavoastră. Mulţumesc.

Voturi pentru?.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La poz.22 vă rog să observaţi, comisia, pe coloana trei, propune eliminarea prevederilor propuse de către iniţiator, Guvern şi grupul de deputaţi, cu motivarea că problema este reglementată la art.6, alin.7. Supun votului dumneavoastră poz.22 din raport.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

La poz.23 este vorba de alin.6, amendat de către comisie. Dacă sunt comentarii, observaţii din partea dumneavoastră? Nefiind, supun votului.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat şi alin.6.

Alin.7 pe coloana a treia din raportul comisiei. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, îl supun votului în redactarea propusă de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Poz.25 din raport care se referă la alin.8 al art.6 în redactarea propusă de comisie. Dacă sunt comentarii? Nefiind comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Textul a fost votat.

La poz.26, comisia propune eliminarea textului din varianta Guvernului, văd că de data aceasta nu a dat nici un fel de motivare, probabil că pentru corelare cu celelalte texte, supun votului propunerea comisiei, de eliminare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

S-a acceptat propunerea de eliminare.

La poz.27, alin.9 are o redactare mai amplă dată de către comisie decât cele care se regăsesc în textele iniţiatorilor. Dacă sunteţi de acord cu redactarea comisiei, astfel cum este redată pe coloana a treia, poziţia 27.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost votat.

La poz.28, alin.10, comisia a dat o redactare pe care v-o supun spre aprobare, dacă nu sunt observaţii. Supun votului alin.10. Vă mulţumesc.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abţineri?

Votat în unanimitate.

Supun acum votului dumneavoastră capitolul I, în integralitatea sa, din titlul 2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun ca să încetăm lucrările Camerei la acest moment. Vreau să fac o precizare. Atunci când am anunţat moţiunea depusă de către Grupul parlamentar al PDSR-ului, am omis să spun că această moţiune este susţinută şi de unii deputaţi cu statut de independenţi.

Vă mulţumesc.

Ne revedem la ora 14.00.

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog cel de al doilea secretar de şedinţă să poftească la prezidiu pentru a putea relua lucrările.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările şedinţei Camerei Deputaţilor din după-amiaza zilei de 23 septembrie, este programul aprobat de plen. Întârzierea de 40 de minute în reluarea lucrărilor este datorată faptului că cea mai mare parte a colegilor noştri nu şi-au anunţat încă prezenţa în sala de şedinţe. În atare împrejurare, rog pe domnul secretar Kónya să facem apelul şi în funcţie de rezultat vom stabili dacă continuăm sau vom suspenda şedinţa din această după-amiază.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru (dă citire tabelui cu prezenţa):

Începem pe grupuri.

Grupul parlamentar al Partidului Naţional Ţărănesc Creştin Democrat – Civic-Ecologist:

Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale

Domnul Acsinte Gaspar:

Rog Biroul Comisiei pentru învăţământ, ştiinşă, tineret şi sport să-şi ocupe locul în loja oficială, loja din partea dreaptă.

De asemenea, iniţiatorii să-şi ocupe locurile din loja din partea stângă a sălii.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constat că s-a refăcut cvorumul de lucru, astfel încât continuăm dezbaterile la proiectul de lege.

Deci, continuăm dezbaterile. Am ajuns la capitolul II din cadrul titlului 2, poz.29 din raportul comisiei sesizate în fond.

Titlul capitolului II – urmăriţi vă rog coloana a treia din raportul comisiei de fond – Educaţia fizică militară şi profesională. Dacă sunt comentarii cu privire la titlul capitolului II. Nefiind, supun votului.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a fost votat titlul capitolului II.

Art.7, faţă de formele prezentate de cei doi iniţiatori, comisia a amendat textul art.7. Dacă sunt comentarii în legătură cu art.7. Domnul deputat Naidin. Vă rog, comisia şi iniţiatorii să fiţi atenţi la intervenţii.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Suntem, cred eu, într-o situaţie inversată faţă de articolul la care am dezbătut îndelung înainte de ora 13.00, este faptul că se prevede o limită de cel puţin 3 ore pe săptămână, o normă imperativă care nu se găseşte în varianta nici a iniţiatorilor, cei care sunt prezenţi, respectiv Guvernul.

M-am uitat puţin prin actele normative care creează cadrul privind planul de instrucţie şi respectiv educaţia fizică militară, adică m-am uitat în Legea învăţământului la art.98 – învăţământul militar – m-am uitat şi în Ordonanţa 41 din această vară privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale. Nu are sens să fac o expunere îndelungată, ceea ce doresc în contextul celor prezentate, adică în contextul literei şi spiritul acelor acte normative enumerate, eu cred că se impune să eliminăm această teză în limita a cel puţin 3 ore săptămânal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat. Reprezentantul Guvernului. Se propune eliminarea din text a sintagmei "în limita a cel puţin 3 ore săptămânal".

Domnul George Crin Laurenţiu Antonescu:

Domnule preşedinte,

După cum aţi văzut şi după cum a remarcat şi domnul deputat, în varianta iniţiată de noi nu exista această limită. Din punctul meu de vedere, ambele forme sunt acceptabile, numai îmi vine greu să înţeleg cum logica colegilor din comisie, care n-au acceptat fixarea unui minimum în şcoală, o pot accepta sub autoritatea altui minister, în armată.

Deci, din punctul nostru de vedere oricare dintre variante este acceptabilă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea grupului de iniţiatori, din partea deputaţilor iniţiatori dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu.

Domnul preşedinte al comisiei, domnul deputat Stanciu, s-a făcut o propunere de eliminare.

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

Textul este redactat împreună cu colegii de la Ministerul Apărării Naţionale şi diferenţele faţă de textul anterior constau în faptul că aceste 3 ore săptămânal sunt incluse în planul de instrucţie şi în planul de învăţământ, deci în cele două planuri, nu numai în planul de învăţământ, deci şi în planul de instrucşie. Este prima diferenţă.

A doua diferenţă, aceste ore de cel puţin 3 ore săptămânal se desfăşoară pe întreaga perioadă a săptămânii, nu de luni până vineri. O redactare similară pe întreaga perioadă a săptămânii s-a încercat şi la celelalte, dar a fost opunere, spunând că orele de educaţie fizică trebuie să se desfăşoare de luni până vineri inclusiv, pe când aici, ele se desfăşoară pe întreaga perioadă a săptămânii, deci vor fi mai multe, nu obstaculează să zicem alte discipline pe perioada de luni până joi şi, totodată, sunt cuprinse în planul de învăţământ completat cu planul de instrucţie.

Este un specific pe care militarii l-au demonstrat în comisie. Reprezentanţii ministerului şi noi vă propunem să rămână sub această formă.

Vă mulţumim.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat Naidin, faţă de explicaţiile ce au fost date, vă menţineţi propunerea? V-o menţineţi.

Stimaţi colegi,

În virtutea regulamentului, eu trebuie să vă supun mai întâi la vot propunerea de eliminare din cuprinsul art. 7 a sintagmei: "În limita a cel puţin 3 ore săptămânal." Este vorba de procesul de educaţie fizică militară, deci, cu specificul pe care îl are acest profil.

Supun votului propunerea de eliminare.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi, domnilor secretari! 29 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Constatăm că, pe de o parte, colegii noştri intră în sală, când se aud strigaţi în cadrul apelului nominal, pe de altă parte, părăsesc sala de şedinţă. În acest moment, sunt prezenţi 112 deputaţi, faţă de cvorumul de lucru anunţat de dimineaţă, de 145.

Rog liderii grupurilor parlamentare să ia măsurile de rigoare pentru a-i convoca în sală pe colegii noştri, ca să participe la procesul legislativ! Programul de lucru a fost aprobat, a fost cunoscut că astăzi se va lucra până la ora 16,30, cunoaşteţi că mâine vom avea şedinţă comună cu Senatul, aşa că nu înţeleg de ce există o participare atât de slabă la dezbaterea unui proiect de lege, care pot să spun că este de interes naţional şi că ar trebui ca fiecare să manifeste interes asupra dezbaterilor sale.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Unde este majoritatea parlamentară?

Domnul Acsinte Gaspar:

Mi se spune că din cvorumul de lucru care a fost comunicat dimineaţă, de 145, trebuie să scădem 12 deputaţi, care participă la o întâlnire cu o delegaţie parlamentară japoneză. Deci, cvorumul de lucru din acest moment este de 133.

Vom supune din nou la vot propunerea şi, în felul acesta, vom constata dacă s-a refăcut cvorumul.

Aşadar, prima dată, vă rog să vă exprimaţi votul în legătură cu propunerea de eliminare a sintagmei din cadrul art. 7: "În limita a cel puţin 3 ore săptămânal."

Cine este pentru eliminarea acestei sintagme? Vă rog să număraţi, domnilor secretari!

Voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Nici de data aceasta cvorumul de lucru nu a fost realizat. Au fost exprimate 126 de voturi, repartizate în felul următor: voturi pentru – 29; voturi contra – 88; abţineri – 9, ceea ce înseamnă un total de 126, sub cvorumul de lucru de 133 pe care l-am anunţat.

Încerc să mă întreb, totuşi, care este autoritatea liderilor de grupuri parlamentare în legătură cu mobilizarea de participare a deputaţilor la lucrările Camerei?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Lipseşte puterea!

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

M-am consultat şi cu secretarii de şedinţă care mă asistă în această după-amiază, suntem nevoiţi să aplicăm dispoziţiile art. 128 alin. 3 din regulament, constatând că nu este întrunit cvorumul legal pentru desfăşurarea lucrărilor.

Vreau să vă anunţ că mâine este şedinţă comună a Camerei Deputaţilor cu Senatul. Programul începe de la ora 9,00 şi urmează să punem în discuţie candidaturile pentru Consiliul de administraţie al Societăţii de Radiodifuziune, iar la ora 11,00 audiem intervenţia Cancelarului Schroeder, din Germania.

Ca atare, suspendăm şedinţa, iar Camera se va întruni în şedinţă obişnuită, luni, conform programului pe care l-aţi aprobat astăzi. Bună ziua, declar închisă şedinţa.

Şedinţa s-a încheiat la ora 15,10.