Parliamentary debates

- după pauză -

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Doamnelor şi domnilor senatori, membri ai Comisiilor de politică externă, de integrare, de apărare,

Domnilor miniştri,

Suntem onoraţi astăzi de prezenţa în sală a domnului Otto Schily, ministru federal de interne german, care se află în vizită în ţara noastră, la invitaţia domnului prim-ministru Adrian Năstase şi a ministrului de interne, domnul Ioan Rus.

După cum ştiţi, Germania este nu numai o mare prietenă a României, este o ţară de care ne leagă un trecut îndelungat, cu relaţii bilaterale excelente, este o ţară care în ultimul timp a acordat României sprijin diplomatic, sprijin politic, sprijin economic, sprijin financiar, cu o mare prietenie în demersurile pe care România le face pe drumul integrării europene.

Vreau să vă amintesc trecutul ascendent al relaţiilor bilaterale, marcate de vizita în România a distinsului preşedinte al Republicii Federale Germane, de relaţiile foarte bune care există între parlamentele noastre şi aş vrea să sublinez, de asemenea, meritele excepţionale pe care distinsul nostru oaspete le-a avut în demersurile pentru eliminarea vizelor.

Distinsul nostru oaspete este născut la Bochum, la 20 iulie 1932, absolvent al Facultăţilor de Drept din München şi Hamburg, absolvent al Academiei de Ştiinţe Politice din Berlin, în 1962 a activat în Federaţia studenţilor socialişti germani, a fost membru al Parlamentului german între 1983 - 1986, 1987 - 1989, 1990 - 1994, 1994 - 1998. A iniţiat împreună cu un alt mare politician şi prieten al României, domnul Joschka Fischer, Grupul "Politicienii realişti" şi s-a distins ca un mare politician al Germaniei şi, repet, şi ca un mare prieten şi susţinător al României.

Să-i spunem bun venit şi să-l rugăm să susţină o scurtă alocuţiune.

Aveţi cuvântul, domnule ministru. (Aplauze)

Domnul Otto Schily:

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne, stimaţi domni parlamentari,

Apreciez că este o mare onoare pentru mine ca, astăzi, în cadrul vizitei mele în România, să pot să vă adresez câteva cuvinte dumneavoastră, parlamentarilor, ca fiind cel mai important organ constituţional într-o democraţie. Faptul că am parte de această onoare este un semn vizibil al relaţiilor bilaterale bune între România şi Germania. În acelaşi timp şi pentru volumul şi intensitatea pe care, între timp, dialogul european le-a obţinut în spaţiul parlamentar.

Stimate doamne, stimaţi domni parlamentari,

După multe momente de întuneric şi de distrugeri în secolul trecut, după ce am depăşit sisteme totalitare, după ce am depăşit o scindare a Europei în blocuri de putere antagonice, am făcut mari progrese în construcţia Casei comune europene. Uniunea Europeană se defineşte conform Acordului de la Amsterdam ca "un spaţiu al libertăţii, al securităţii şi dreptului".

Structurile naţionale sunt astfel îmbinate, la nivel supranaţional, încât libertatea culturală şi colaborarea economică să poată să se desfăşoare fără piedici, în ciuda graniţelor statelor naţionale. Spaţiul unitar economic al Uniunii Europene i-a permis omului să atingă o stare de bunăstare, care, odinioară, era de neimaginat.

Uniunea Europeană garantează, în acelaşi timp, pacea în interiorul Europei, făcând să devină anacronice rivalităţile preluate din moştenirea istorică. Uniunea Europeană a permis Europei să obţină o stabilitate politică, care este unică în istorie. Pentru mine, ca atare, Uniunea Europeană este cea mai mare "poveste de succes" a ultimilor 50 de ani, pentru care noi trebuie să fim extrem de recunoscători.

Stabilitatea Uniunii Europene se bazează, în cele din urmă, şi pe legătura care există cu Alianţa Nord-Atlantică, pentru că Uniunea Europeană şi Parteneriatul transatlantic constituie elemente complementare ale arhitecturii de securitate europeană şi transatlantică.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Stimate domnule preşedinte,

Prin construcţia Casei comune europene, începută cu mai multe decenii în urmă, nu putem spune că am încheiat procesul de construcţie. Pentru că, după ce au fost construite aripa de sud, aripa de nord, aripa de apus, acum ne aşteaptă extinderea spre răsărit. Este un proiect legat de dificultăţi substanţiale, avem de învins încă multe obstacole.

Extinderea Uniunii Europene spre răsărit trebuie să fie îmbinată cu o reformă adâncă a instituţiilor europene. Pe de o parte, extindere, pe de altă parte, adâncire a Uniunii Europene. Şi trebuie să fie două procese care să se desfăşoare în paralel.

Guvernul Federal, din partea căruia vă aduc salutări, se angajează în mod substanţial în sensul extinderii spre răsărit, în acelaşi timp, însă, şi înspre reforme instituţionale în cadrul Uniunii Europene.

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană sunt şi idealuri, scopuri centrale şi legitime ale politicii României. Ambele obiective vor fi sprijinite şi pe viitor de către Germania şi Guvernul Federal, acest lucru l-au afirmat preşedintele federal, cancelarul federal şi Parlamentul german, Bundestagul, în repetate rânduri.

Se înţelege de la sine că admiterile vor fi posibile abia când se vor îndeplini anumite premise, condiţii. Şi, în acest sens, obiectivul României ca, pe termen scurt, să adere la NATO şi, pe termen mediu sau mai lung, să adere la Uniunea Europeană, este de salutat.

În ce priveşte extinderea NATO, Guvernul Federal a declarat că îşi va anunţa poziţia după consultările pe care le va avea cu celelalte state partenere ale NATO, în toamna acestui an, şi în legătură cu extinderea se va lua o decizie în noiembrie anul acesta, la Praga. Convingerea mea personală este că şanse există şi că decizia se va lua în favoarea unei aderări la NATO, a unei extinderi a acestuia.

În ce priveşte admiterea în Uniunea Europeană, România se bucură deja de recunoaştere în legătură cu performanţele obţinute în procesul de armonizare legislativă. Bineînţeles că există încă multe lucruri de făcut, viitoare reforme, transformări fundamentale, care, chiar dacă vor fi dureroase, sunt necesare, România va trebui să ajungă în situaţia de a transpune întregul acquis comunitar în legislaţia proprie. Şi nu este vorba strict de măsuri legislative, şi mai important este ca acele legi să fie aplicate în practică, pentru că trebuie să dispui şi de o economie competitivă pentru a te ridica la standardele europene, o economie care să fie compatibilă cu celelalte economii din România şi trebuie să existe reglementări, din acest punct de vedere, compatibile la nivel european.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Sper că nu aşteptaţi de la mine ca în momentul de faţă să mă lansez în speculaţii în ce priveşte stabilirea unei date concrete legate de admiterea în Uniunea Europeană. Trebuie să cădem de acord că o grăbire a aderării ar putea să deterioreze nivelul actual de largă adeziune la nivelul populaţiei. Trebuie să găsim ritmul ideal, care va fi condiţia pentru ca admiterea la Uniunea Europeană să fie un succes.

Şi pentru a ilustra ceea ce doresc să vă transmit, îmi voi permite un exemplu din lumea sportivă. Poate că ştiţi că nu sunt doar ministru de interne, ci şi ministru al sportului în Republica Federală Germania. La Salt Lake City, cu ocazia Olimpiadei de Iarnă, noi am repurtat un succes însemnat, şi domnul Sperner, care este consilierul domnului Rus, cu siguranţă că ştie acest lucru, el, înainte, a fost inspector la noi, pentru poliţia de frontieră. De asemenea, doamna Claudia Pechstein, care a avut şi ea o legătură cu poliţia de frontieră, a obţinut mai multe medalii la Olimpiadă.

Baza acestui succes a fost o disciplină exemplară şi o foarte bună gospodărire a timpului. Sportiva de care vă vorbesc a devenit campioană la patinaj viteză şi şi-a datorat reuşita disciplinei şi strategiei ideale de a-şi gospodări timpul.

Deci, vă recomand un comportament disciplinat şi o bună gospodărire a timpului, pentru a deveni şi la dumneavoastră baza pentru un proces încununat de succes, în ceea ce priveşte admiterea în Uniunea Europeană. Decisiv va fi ca reforma necesară şi procesul de adaptare să se realizeze.

Germania, dar şi Uniunea Europeană în totalitate, va susţine România pe această cale dificilă după toate puterile şi a şi făcut-o până acum. Guvernul Federal şi în trecut a susţinut România, inclusiv prin punerea la dispoziţie a unor importante mijloace financiare şi va continua să facă acest lucru şi pe viitor.

România este o parte a Europei. Este implicată profund în cultura şi istoria civilizaţiei europene. În cadrul istoriei poporului român au existat tot felul de culori şi tendinţe. Faptul că aproximativ 60% din vocabularul de bază al limbii române provine din limba latină este o bună dovadă a apartenenţei dumneavoastră culturale.

În ce priveşte patrimoniul cultural, bogăţia culturii româneşti, există şi merită să fie semnalate şi legăturile istorice dintre Germania şi România, ele au evoluat de-a lungul a multe secole. Germania şi România au o îndelungă istorie comună, începând cu sec. al XII-lea. În anul 1132, Regele Gheza al II-lea a invitat germani care să se aşeze în curbura Carpaţilor şi să protejeze zona şi există Bula de Aur a Comunităţii saşilor transilvăneni din anul 1224, după toate probabilităţile, cel mai vechi document constituţional din Europa prin care au fost puse bazele unei comunităţi de tip republican şi ale unui sistem şcolar structurat, care au creat premisele pentru practicarea toleranţei.

Este de lăudat faptul că dumneavoastră respectaţi în continuare aceste valori în politica pentru minorităţi. Şi ar trebui să ţinem seama că minorităţile, fie că este vorba de cele germane, maghiare sau altele, constituie o punte culturală şi, în legătură cu aceste punţi culturale, nu vin în ţară doar inovaţii culturale, ci şi noi locuri de muncă.

Nu este o întâmplare că Timişoara şi Sibiul sunt zonele în România care au atras cele mai multe investiţii directe din Germania. Şi Germania a avut o bună experienţă în legătură cu aceste întrepătrunderi, care se datorează minorităţilor. Ştiţi că noi, de pildă, i-am primit în ţară pe hughenoţii francezi, care au îmbogăţit spaţiul cultural.

Valoarea constă şi în diversitate şi în acest secol este cazul să fim conştienţi de acest lucru. Spectrul cultural bogat este unul din marile avantaje ale patriei noastre Europa. În trecut, a fost o mare greşeală şi o greşeală care s-a comis în ţara mea, dar, care, poate, s-a putut întâlni şi în România, de a tinde spre nişte societăţi omogene, ca ele fiind idealul.

Pe mine mă bucură că Guvernul român, că Parlamentul român au o politică faţă de minorităţi modernă şi deschisă. În acest context, doresc să mulţumesc Guvernului român şi Parlamentului român pentru faptul că minoritatea germană nu mai este prejudiciată în ce priveşte restituirea proprietăţii asupra pământurilor, am rezolvat în felul acesta o problemă şi am creat încredere. Dacă susţinem minorităţile din ţările noastre, în felul acesta constituim şi consolidăm o punte.

În România există în clipa de faţă 80 de mii de saşi transilvăneni şi şvabi bănăţeni şi susţinerea lor, în continuarea existenţei în România, este unul din scopurile noastre. Pentru că noi nu dorim să izolăm sau să favorizăm etnicii germani din România, ci să îi susţinem, dar, prin susţinerea lor, rezultatele pozitive să se resimtă asupra românilor. Pentru că, dacă a existat o perioadă în care etnicii germani au părăsit România, pentru că nu vedeau un viitor promiţător pentru ei şi copiii lor, noi am dori acum să-i încurajăm pe cei care trăiesc aici să dorească să rămână pe termen mai lung în România, să continue tradiţiile existe între ţările noastre, să contribuie la întărirea relaţiilor bilaterale, pentru a le ajuta să cunoască o nouă înflorire.

Şi generaţiile viitoare, prin preluarea tradiţiei şi moştenirii culturale, vor putea să devină un mediator de valoare între popoarele noastre, pentru relaţiile bilaterale şi pentru integrarea europeană. Noi respectăm şi suntem recunoscători pentru eforturile Guvernului român faţă de minorităţile etnice, suntem recunoscători pentru stimularea şcolilor germane, a universităţilor cu predare în limba germană şi, per total, suntem mândri că în România există şcoli germane, care se bazează pe o tradiţie de secole şi pentru faptul că tinerii sunt pregătiţi în spiritul parteneriatului.

Stimate domnule preşedinte,

Stimate doamne, stimaţi domni,

Permiteţi-mi, în încheiere, să mulţumesc colegului meu român, doctor Rus, să-l felicit pentru politica pe care el a dus-o în domeniul său, pentru buna colaborare bazată pe încredere între ţările noastre. În păstrarea securităţii interne, ne bazăm pe o colaborare internaţională strânsă, mai ales în spaţiul european.

România este un partener şi în lupta împotriva terorismului, dar şi în lupta împotriva criminalităţii organizate şi în măsurile luate la graniţă. În toate aceste domenii, relaţiile dintre România şi Germania au luat o nouă dimensiune. Omologul meu, domnul doctor Rus, şi cu mine, suntem de acord că o combatere convingătoare a criminalităţii şi o garantare a siguranţei naţionale fac parte dintr-o dezvoltare economică de succes.

Sunt convins că România va putea, pe baza eficienţei oamenilor, pe baza resurselor bogate ale ţării acesteia şi pe baza tradiţiei sale culturale să aibă cele mai bune premise pentru a ajunge la un viitor foarte bun în toate domeniile şi pentru a intensifica colaborarea între România şi Germania, mai ales în domeniul economic. Este de datoria amândurora să dezvoltăm aceste posibilităţi în interesul popoarelor noastre şi, de aceea, să trecem la treabă! Vă mulţumesc pentru atenţie. (Aplauze.)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumim şi noi, distinse domnule ministru Otto Schily, pentru frumoasa şi optimista dumneavoastră alocuţiune. Vă mulţumim pentru evocarea pe care aţi făcut-o cu privire la Uniunea Europeană, la evoluţiile acesteia, evocare, care, făcută de un om avizat şi foarte competent, ne întăreşte speranţa că România îşi vede din ce în ce mai aproape şansele de aderare în structurile euroatlantice.

Vă mulţumesc şi pentru faptul că aţi făcut acea comparaţie cu sportul, figură de stil, care, nouă, ne aduce aminte că România este, totuşi, una din marile valori sportive ale lumii. Şi, dacă, pe plan sportiv, putem fi partenerii marilor puteri ale lumii, dacă, pe plan cultural, ştiinţific, al învăţământului, al artei, al medicinei, putem, de asemenea, să fim egalii dumneavoastră, ajutaţi-ne ca şi pe plan economic, plan la care dumneavoastră v-aţi referit în ultimul timp, să putem fi competitivi şi să ne aducem contribuţia la bunăstarea Europei, la viitorul ei comun.

Vă mulţumim foarte mult şi mulţumim Germaniei pentru sprijinul pe care ni-l acordă! (Aplauze.)

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,45.