|
|
Domnul Octavian-Marius Popa: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor care mai sunteţi în sală, Prima interpelare este adresată domnului ministru al educaţiei, cercetării şi inovării, Daniel Petru Funeriu, şi reia subiectul unei mai vechi interpelări privind plata deplasării zilnice a copiilor din localitatea de domiciliu, în localitatea în care fac şcoala. Spuneam că este o interpelare mai veche adresată şi fostului ministru al învăţământului, doamna Ecaterina Andronescu, interpelare la care nu am primit atunci un răspuns satisfăcător. Între timp, situaţia a fost parţial rezolvată, dar nu total. Nu toţi aceşti copii au asigurat transportul zilnic - plata acestui transport zilnic - din localitatea de domiciliu, până în localitatea în care fac şcoala, drept care, rata abandonului şcolar din motive de sărăcie a crescut îngrijorător. Îi cer domnului ministru să verifice modul în care se aplică această lege. Este vorba de Legea nr.291/2006, care la art.3 alin.(1) prevede, în mod expres, că elevilor ce nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei şi Cercetării, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, bineînţeles, în limita a 50 km. Cea de a doua interpelare îl priveşte pe domnul ministru al transporturilor, Radu Berceanu. De foarte mult timp, guverne succesive, formaţiuni politice care s-au succedat la putere vorbesc despre un pod care trebuia să se construiască de foarte mult timp, din timpul lui Ceauşescu, din 1965, cred, ca obiectiv. Este vorba despre podul peste Dunăre, între Brăila şi Tulcea sau între Brăila-Galaţi şi Tulcea. În mandatul ca ministru al transporturilor, al domnului Ludovic Orban, s-au făcut câţiva paşi în această direcţie, dar între timp lucrurile au fost blocate datorită, în primul rând, faptului că Legea exproprierii în interes public lipseşte. Ea a fost introdusă în Parlament, după care a fost retrasă, pentru a nu mai fi promovată. Şi, de asemenea, datorită neimplicării, din partea Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, pentru a găsi, împreună cu cele două consilii judeţene asociate, respectiv al judeţului Tulcea şi al judeţului Brăila, soluţia pentru a se realiza acest important obiectiv. Eu cred că, spre deosebire de ceea ce credeau unii miniştri ai transporturilor, că nu există tranzit, că realizarea acestui pod ar crea o importantă cale de comunicaţie între Moldova - Republica Moldova - Ucraina şi litoral, şi, de asemenea, el ar schimba radical viaţa locuitorilor din această zonă. Se face, în continuare, trecerea cu bacul; suntem la bunul plac al unor oameni care se pare că ştiu să facă lobby, fiind legaţi de cercurile politice, şi care - ca să zic aşa - au ştiut să influenţeze baterea pasului pe loc în realizarea acestui obiectiv. Îi cer domnului ministru, să-mi răspundă, dacă are de gând să iniţieze ceva, ştiind că a existat şi o iniţiativă mai veche din partea Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii privind realizarea acestui obiectiv. Cea de a treia interpelare a mea este un pic mai tehnică, eu nu o s-o citesc pe toată. Îl priveşte pe domnul ministru al comunicaţiilor şi societăţii informaţionale, domnul Gabriel Sandu. Dacă ar fi să-i dau un titlu acestei interpelări, ar trebui să se numească cam aşa: "Cum facem să pierdem nişte finanţări externe, pentru ca, apoi, să accesăm mai mulţi bani din bugetul de stat pentru realizarea aceloraşi obiective sau aproximativ a aceloraşi obiective". Este vorba despre, ca să vă citesc exact, întârzieri în implementarea punctului de contact unic electronic şi în derularea proiectului PISEG nr.SMIS 4883, precum şi situaţia executării - şi aici era vorba - a contractului de finanţare nr.76/321/31.07.2009. După ce domnul ministru s-a grăbit, pentru că, considera aşa cum e drept, trebuia considerat că sunt necesare respectarea sau că este necesară respectarea termenelor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, actul normativ fiind adoptat în regim de urgenţă, considerând imperativă crearea, în cel mai scurt termen, şi acum citesc: "a cadrului normativ necesar adoptării măsurilor de pregătire a implementărilor prevederii Directivei nr.206/123 a Consiliului Europei, până la data reglementată de actul comunitar", şi, atenţie, dată care este "28 decembrie 2009", şi care a trecut, după cum putem constata, împreună, demult. Deci, astfel, la art.6 alin.(9) al ordonanţei cu pricina - nr.49/2009 - se prevede că punctul de contact unic electronic, sistem informatic publică şi parte integrantă a sistemului e-guvernare din sistemul electronic naţional, trebuia să devină funcţional până la data de..., harnici fiind, am pus-o cu o lună mai devreme: "28 noiembrie 2009". Suntem în luna martie, la sfârşitul ei, a anului 2010, şi punctul de contact unic electronic nu a devenit funcţional. Vă reamintesc, şi aici intervine cel de al doilea aspect important, că punerea în funcţiune a acestuia este una din cerinţele implementării Directivei nr.123/2006 a Consiliului European, privind serviciile pe piaţa internă pentru statele membre, printre care şi România. Nu vreau să vă mai vorbesc; vorbeşte interpelarea despre importanţa implementării acestor puncte. Unul dintre motivele întârzierii, însă, a acestor puncte, este probabil legat de desfiinţarea Agenţiei pentru Serviciile Societăţii Informaţionale - ASSI, la propunerea domnului ministru de eficientizare a cheltuielilor publice prin desfiinţarea unei agenţii şi înfiinţarea a trei centre, ce-i drept, centre care să nu să se ocupe şi de achiziţii. ASSI era, însă, autoritatea responsabilă pentru realizarea...
|
|
|
|
|
Domnul Viorel Palaşcă: Am o interpelare adresată domnului ministru Adriean Videanu, ministrul economiei, comerţului şi mediului de afaceri. Ea se referă la situaţia RAAN Drobeta-Turnu Severin şi Sucursala Hidrocentralei "Porţile de Fier", în contextul reorganizării producătorilor de energie electrică şi termică, conform HG nr.56/2010. Cele două societăţi, respectiv RAAN Drobeta-Turnu Severin şi Sucursala Hidrocentralei "Porţile de Fier" - sunt pilonii economici ai unui judeţ puternic afectat de şomaj. În luna ianuarie, 2010, s-a produs, prin această hotărâre de guvern, o reorganizare a sistemului energetic naţional. În acest context, aş dori să aflu de la domnul ministru următoarele aspecte: aş dori să ştiu perspectiva producţiei de apă grea fabricată la Regia Autonomă de Activităţi Nucleare - Turnu Severin, şi până în ce an se va mai produce aceasta. Ce se va întâmpla cu această sucursală, Romag Prod, după ce nu se va mai produce apă grea? În ce stadiu sunt investiţiile de mediu şi de retehnologizare a termocentralei Drobeta-Turnu Severin, şi care va fi situaţia vânzării energiei electrice produse de aceasta în condiţiile concurenţiale cu cele două companii nou-înfiinţate? Şi, în acest context, aş dori să întreb: de ce RAAN Drobeta-Turnu Severin, nu a fost, totuşi, inclusă în societatea Electra, deoarece are o interdependenţă cu aceasta atât ca beneficiar, cât şi ca furnizor? În cazul obţinerii deciziei de autorizare a concentrării economice privind înfiinţarea celor două companii, cum se vor rezolva, totuşi, următoarele probleme: din ce surse se va aloca subvenţia, începând cu anul 2011, la producţia de huilă la actuala companie, CNH, ştiut fiind că Uniunea Europeană acceptă subvenţii pentru cărbune, nu şi pentru energie electrică. De asemenea, aş dori să ştiu care sunt sursele de finanţare pentru retehnologizări şi investiţii de mediu la termocentralele cuprinse în viitoarea companie Hidroenergetica şi dacă actuala sucursală, Hidrocentrale "Porţile de Fier", va fi, cumva, nevoită să suporte toate aceste cheltuieli din profitul pe care, într-adevăr, îl obţine, şi este bine că obţine profit. În ultimul rând, aş dori să ştiu dacă domnul ministru consideră că industria energetică a judeţului Mehedinţi este mai bine pusă în valoare şi are perspective viabile prin reorganizarea pe care o preconizează conform HG nr.56/2010. Vă mulţumesc.
|
|
