Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de domnul deputat Florin Iordache, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Florin Iordache:

Începem partea a doua a şedinţei noastre, consacrată răspunsurilor la interpelările orale.

Prima dintre ele este adresată de domnul deputat Vasile Horga, deputat PNL. Are o interpelare adresată Ministerului Finanţelor Publice.

Domnule Ion Ghizdeanu, vă rog.

Vizează abuzurile ANAF.

Vă rog, domnule ministru.

Domnul Ion Ghizdeanu (preşedintele Comisiei Naţionale de Prognoză):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea este adresată doamnei ministru, dar se referă la activitatea ANAF-ului. Ca urmare, Ministerul Finanţelor Publice a solicitat de la ANAF un răspuns detaliat. N-aş dori, dacă îmi permiteţi şi nu se va supăra domnul deputat, ea a fost transmisă, sunt patru pagini, am şi transmis-o. Aş vrea doar să spun, în esenţă, câteva elemente despre motivarea constituirii unui formular, pentru că până la urmă aici a fost discuţia, asupra complexităţii sau a unor lucruri inadecvate în Formularul 088, fiind o declaraţie pe propria răspundere, legată de plătitorii de TVA. Şi aici erau diferite comentarii.

Din punctul de vedere al Ministerului Finanţelor şi în special al ANAF-ului datele solicitate prin intermediul formularului cu privire la administratorii asociaţiei au ca scop identificarea comportamentului fiscal al acestora. Se ştie că sunt foarte, foarte multe cazuri în care fie persoanele fizice, fie societăţile îşi schimbă sediul, dând adrese semifalse, fie persoanele fizice sau acţionarii sunt schimbaţi, tocmai în scopul de a eluda sau a face evaziune în domeniul TVA-ului. Au fost multe cazuri în care s-au înfiinţat şi înregistrat în scopuri de TVA societăţi noi, cu acelaşi obiect de activitate, practic cu aceiaşi administratori, în timp ce societăţile care înregistrează datorii sunt lichidate fără posibilitatea recuperării sumelor datorate bugetului general consolidat.

Sunt şi alte detalii despre unele din elementele incluse în Formularul 088. Se subliniază preocuparea ANAF-ului de perfecţionare a activităţii, astfel încât să creeze premisele unui mediu economic competitiv, asigurând prevenirea fraudei în domeniul TVA-ului şi stimularea unui comportament fiscal care vizează creşterea gradului de conformare voluntară.

Având în vedere cele menţionate, evident că şi ANAF-ul, şi Ministerul Finanţelor Publice, ca şi pe parcursul discuţiilor în comisia de specialitate, unde avem discuţii cu domnul deputat, referitor la iniţiativele legislative, îşi manifestă disponibilitatea unui dialog pentru perfecţionarea şi a activităţii, şi a formularisticii, dar şi cu menţinerea scopului şi cu demersul pentru a elimina cât se poate lanţurile de fraudare a TVA-ului.

Vă mulţumesc şi în măsura în care sunt şi alte întrebări, le preluăm.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit pe domnul deputat Vasile Horga.

Domnule deputat, vă rog, aveţi cuvântul.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspunsul care a venit de la Ministerul Finanţelor.

Vreau să spun doar câteva cuvinte în legătură cu acest formular.

Formularul 088 nu a fost contestat de nimeni ca nefiind benefic pentru mediul economic românesc. Ceea ce contestăm şi am contestat şi în comisie, contestă şi majoritatea oamenilor de afaceri, este modul în care se aplică acest formular, fără niciun discernământ. Astfel încât, foarte multe societăţi comerciale sunt puse pe drumuri inutil, pentru că ele sunt bune plătitoare de taxă pe valoarea adăugată, plătesc taxă pe valoare adăugată de zeci de ani, fără să aibă vreo problemă, şi iată, de când s-a instituit acest formular, sunt probleme la zeci, sute de firme care au fost scoase din categoria plătitorilor de TVA. Şi atunci, pe bună dreptate, eu am întrebat Ministerul Finanţelor dacă dânşii nu au nevoie de cât mai mulţi plătitori de taxă pe valoarea adăugată, atunci să desfiinţăm efectiv această taxă pentru că, probabil, nu este necesară finanţării activităţii administrative din ţara noastră şi scutim şi mediul de afaceri de o muncă în plus. Dar nu aceasta este problema. Problema este că trebuie să se găsească acele soluţii şi acele soluţii întârzie de luni de zile, de cel puţin şase luni de zile, de când contestă mediul de afaceri modul cum se aplică acest Formular 088 în practică, este unul care nu face altceva decât să îngreuneze o activitate care până mai înainte de apariţia acestui formular se desfăşura în condiţii bune.

De aceea, eu solicit, domnule secretar de stat, de la acest microfon, să-i spună doamnei ministru că mediul de afaceri aşteaptă rapid rezolvarea acestei probleme, s-a promis de luni de zile că problema este rezolvată, dar nici până azi nu s-a făcut niciun pas concret pentru ca acele anomalii în care sute de firme au fost scoase de la plata TVA-ului, această problemă să fie rezolvată.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Următoarea interpelare este adresată Ministerului Educaţiei Naţionale. Este prezent domnul secretar Emil Albotă.

Vă rog, domnule ministru. Este vorba de situaţia elevilor din clasa a VIII-a. Doamna deputat Lucia Varga v-a adresat această interpelare.

Vă rog.

Domnul Emil Florin Albotă (secretar de stat, Ministerul Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Urmare a interpelării formulate de dumneavoastră, înaintate Ministerului Educaţiei Naţionale şi Cercetării Ştiinţifice, vă comunicăm următoarele.

Potrivit datelor analitice furnizate de sistemul informatic integrat al învăţământului din România, corelat cu caietul statistic al Institutului Naţional de Statistică, numărul absolvenţilor de clasa a VIII-a în anul şcolar 2014 - 2015, cu situaţia şcolară "promovat" a fost de 184.386 de elevi.

În anul şcolar 2015 - 2016 numărul total de elevi înscrişi la liceu şi şcoli profesionale, elevi promoţie curentă, cu vârsta între 14 şi 16 ani, este de 178.568. Dintre aceştia, 147.522 de elevi sunt înmatriculaţi în clasa a IX-a la liceu, iar 29.046 de elevi sunt înmatriculaţi în anul I, învăţământ profesional.

Procentul pentru rata de promovare la evaluarea naţională 2015 a fost de 95,42%, calculat ca procent între numărul de elevi înscrişi în clasa a VIII-a, an şcolar 2014 - 2015, adică 193.222 de elevi, şi numărul elevilor promovaţi, adică 184.386 de elevi.

Distribuţia diferenţei între înscrişi şi promovaţi, adică 8.836 de elevi, este următoarea: 6.906 elevi sunt repetenţi; 181 elevi transferaţi în străinătate; 180 de elevi exmatriculaţi; 1.569 de elevi cu situaţia şcolară neîncheiată, posibil abandon şcolar.

La evaluarea naţională 2015 s-au prezentat doar 158.576 de candidaţi, dar admiterea în liceele profesionale nu este condiţionată de susţinerea acestui examen.

Mulţumindu-vă pentru colaborare, vă asigur, stimată doamnă deputat, de toată consideraţia mea.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

O rog pe doamna Lucia Varga să intervină.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Lucia-Ana Varga:

Mulţumesc, domnule secretar de stat, pentru răspunsul complet pe care mi l-aţi oferit.

Îngrijorător este faptul că peste 1.500 de copii care ar fi trebuit să termine clasa a VIII-a sunt cu posibil abandon şcolar. Situaţia cred că este cam aceeaşi la fiecare clasă, a V-a, a VI-a, a VII-a. De aceea, voi relua întrebarea pentru a vă cere date începând cu clasa a V-a, până după terminarea liceului, ce se întâmplă cu persoanele cu abandon şcolar. Cifrele, din păcate, nu sunt publice, pentru că am făcut o interpelare şi ministrului muncii şi, iată, acum am doar câteva date de la dumneavoastră. Abandonul şcolar este o problemă în România, iar preocuparea, în primul rând a Ministerului Educaţiei, trebuie să fie aceea de a găsi o soluţie pentru a reduce abandonul şcolar.

Să avem peste 1.500 de copii care ar fi trebuit să termine clasa a VIII-a şi care ar fi trebuit să aibă o şansă pentru un viitor, să-i avem acum în situaţia de abandon şcolar este un lucru absolut îngrijorător Şi, de aceea, cred, domnule secretar de stat, că trebuie să fie o preocupare a politicii dumneavoastră.

Mulţumesc.

Aşa cum v-am spus, revin cu interpelarea pentru a vă solicita, la fel, date complete şi pentru ceilalţi ani de învăţământ.

Mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea doamnei deputat Natalia Intotero. Este adresată Ministerului Transporturilor. Este prezent domnul secretar de stat Ion Aurel Stanciu.

Vă rog, domnule secretar de stat. Este vorba de transferul de proprietate asupra terenului pe care sunt construite blocurile de locuinţe în zona Simeria - Triaj - Tâmpa, judeţul Hunedoara.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Ion Aurel Stanciu (secretar de stat, Ministerul Transporturilor):

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

Terenul pe care sunt amplasate cele patru blocuri figurează în evidenţele companiei ca zonă cadastrală.

Societatea Regională de Căi Ferate Timişoara a solicitat Primăriei comunei Băcia eliberarea unei adeverinţe din care să rezulte că terenul respectiv este al statului român, proprietatea Companiei Naţionale de Căi Ferate CFR SA, cu drept de folosinţă îndelungată şi netulburată.

CFR SA, prin Sucursala Regională Căi Ferate Timişoara şi SC Cornel & Cornel Topoexim SRL, a încheiat contractul pentru lucrări topografice, în vederea intabulării în cărţile funciare locale a terenurilor feroviare private ale companiilor sau ale filialelor CFR, precum şi a terenurilor aferente construcţiilor private situate pe domeniul public sau privat feroviar, aflate pe raza unităţilor teritorial-administrative, intabularea în cărţile funciare locale şi obţinerea numerelor noi cadastrale.

Având în vedere oportunitatea apărută în urma implicării Primăriei comunei Băcia, s-a solicitat firmei executante să demareze operaţiunile legale de măsurări topo-cadastrale specifice, prelucrarea acestora, stabilirea suprafeţelor echivalente şi depunerea la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, OCPI, a documentaţiilor de cadastru şi pe cât posibil într-un regim prioritar. De asemenea, să demareze lucrările necesare pentru înscrierea în Cartea funciară a imobilului CFR din staţia Simeria Triaj, sat Tâmpa, judeţul Hunedoara.

Societatea respectivă a transmis că în cel mai scurt timp va efectua măsurătorile necesare întocmirii şi depunerii la Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a documentaţiilor topo-cadastrale, pentru înscrierea imobilelor în Cartea funciară locală.

În data de 24 martie, la întâlnirea dintre reprezentanţii Diviziei Patrimoniu şi ai locatarilor imobilelor în discuţie au fost comunicate autorităţilor locale demersurile făcute în vederea intabulării.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna Natalia Intotero, deputat de Hunedoara.

Vă rog, doamna deputat.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule secretar de stat, vreau să vă mulţumesc pentru răspuns.

Vreau să vă spun că, în urma discuţiilor din data de 23 martie, într-o sâmbătă, respectiv 24 aprilie, reprezentanţii firmei numite în interpelare SC Cornel & Cornel Topoexim SA s-au deplasat în comuna Băcia, unde au început măsurătorile. Din păcate, au efectuat măsurători doar la o treime din suprafaţă, urmând să se întoarcă în această comună, să continue măsurătorile. Nu s-au mai întors. În urma unor convorbiri purtate între reprezentanţii administraţiei Primăriei comunei Băcia cu domnul inginer Lucpşan, şef Divizie patrimoniu din Timişoara, s-a spus că s-au predat la sediul acestei instituţii măsurătorile parţiale şi că se vor analiza aceste măsurători, urmând a se stabili paşii următori.

Rugămintea cetăţenilor şi a reprezentanţilor primăriei este de a se demara în continuare aceste lucrări şi de a se soluţiona acestea, având în vedere că sunt mai bine de doi ani de când tot întrebăm, interpelăm şi lucrurile se tărăgănează, iar locuitorii, proprietarii acelor locuinţe au nevoie de reabilitare.

În speranţa că veţi urmări îndeaproape demersurile acestea, vă mulţumesc frumos.

Domnul Florin Iordache:

Mulţumesc.

În continuare, tot Ministerului Transporturilor îi este adresată o interpelare din partea domnului deputat Anton Doboş, vizavi de urgentarea lucrărilor la centura ocolitoare a municipiului Iaşi.

Tot domnul secretar de stat Ion Aurel Stanciu. Vă rog să răspundeţi.

Domnul Ion Aurel Stanciu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimate domnule deputat,

La construcţia proiectului de buget pe anul 2016 au fost utilizate creditele de evaluare şi selecţie a obiectivelor de investiţii publice, conform normelor metodologice aprobate prin Ordinul Ministerului Finanţelor Publice nr. 980/2005.

În urma aplicării acestor criterii, proiectele de investiţii au fost introduse în ordinea descrescătoare a punctajului obţinut, în limitele de cheltuieli comunicate de Ministerul Finanţelor Publice pentru perioada 2016 - 2019.

S-au avut în vedere următoarele elemente: costurile prevăzute şi beneficiile investiţiei propuse, stadiul de execuţie al proiectului, fondurile cheltuite până la data analizei.

Având în vedere că lucrările de la Obiectivele 2, 3 şi 4 ale Obiectivului de investiţii "Centura ocolitoare a municipiului Iaşi" nu au început încă, punctajul obţinut nu a permis alocarea de fonduri în 2016, în limitele comunicate, ci doar începând cu anul 2017.

Ca urmare, nu au fost prevăzute alocaţii bugetare prin Legea nr. 339/2015 a bugetului de stat pe 2016 pentru Obiectivul de investiţii "Centura ocolitoare a municipiului Iaşi".

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România va avea în vedere solicitarea dumneavoastră la întocmirea propunerii pentru rectificarea bugetară din acest an, în limita fondurilor ce vor fi aprobate pentru activitatea de investiţii cu finanţare de la bugetul de stat.

De asemenea, aşa cum am menţionat anterior, se va avea în vedere includerea obiectivului de investiţii în bugetul de stat pe anul 2017.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Îl invit în continuare pe domnul deputat Anton Doboş pentru a-i asculta punctul de vedere.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Anton Doboş:

Vă mulţumesc.

Apreciez răspunsul într-o foarte mică măsură. Este un răspuns formal la toate întrebările şi interpelările privind aceleaşi răspunsuri, parcă sunt trase la indigo.

Poate că nu ştiţi şi aş vrea să vă reamintesc că Iaşiul, pe lângă alte două mari oraşe, Bucureşti, Braşov, se află într-o situaţie foarte groaznică vizavi de infringementul instituit României, poluarea cu particule fine de praf. Această centură ocolitoare ne-ar ajuta să scoatem traficul din municipiul Iaşi.

Şi tot la insistenţele mele şi ale altor colegi, am reuşit să mutăm vama din Iaşi, care asigura şi ea un transport greu, circa 70 de tiruri pe zi.

Un mic pas s-a făcut, dar şoseaua de centură este vitală pentru Iaşi, iar Iaşiul... nu mai spun că nu a primit bani prin buget pentru proiecte mari. Având în vedere situaţia foarte delicată şi grea şi faptul că România plăteşte nişte penalizări legate de infringement, se impune cu tărie să prindem, poate la rectificare - zic poate, că ştiu că este doar o promisiune şi aceasta -, să se aloce nişte bani pentru centura ocolitoare a municipiului Iaşi.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea doamnei deputat Ana Birchall, deputat de Vaslui, şi este adresată Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

Este prezent domnul vicepreşedinte al ANPC, Răzvan Adrian Florescu.

Vă rog, domnule vicepreşedinte, vă rog să răspundeţi.

Domnul Răzvan Adrian Florescu (vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Prin proiectul de act normativ pentru transpunerea în legislaţia naţională a prevederilor Directivei 17 privind contractele de credite oferite consumatorilor pentru bunuri imobile rezidenţiale, se doreşte realizarea atât a transpunerii Directivei 17 în legislaţia naţională, cât şi ajustarea problemelor de pe piaţă, ţinând cont de specificul naţional şi de faptul că directiva este una de minimă armonizare.

Precizăm faptul că proiectul de lege a fost publicat pentru consultarea publică în cadrul procesului de transparență decizională în data de 17 februarie 2015, însă a fost un proces îndelungat pentru acordarea avizelor de către ministerele responsabile şi au fost depuse numeroase puncte de vedere.

Pentru a se respecta termenul de transpunere, s-au depus diligenţele necesare în vederea promovării proiectului, ca ordonanţă de Guvern pe durata vacanţei parlamentare de iarnă, însă acest lucru nu a fost posibil în acel moment.

În aceste condiţii, proiectul de act normativ a fost transformat din nou în proiect de lege şi a fost reluat procesul de avizare.

Având în vedere depăşirea termenului pentru transpunerea Directivei 17 în legislaţia naţională, proiectul este în prezent promovat sub formă de ordonanţă de urgenţă. Ministerul Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri depune toate diligenţele în vederea obţinerii tuturor avizelor necesare şi adoptării actului normativ într-un termen cât se poate de scurt.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

O invit pe doamna deputat Ana Birchall, să vedem dacă este mulţumită de răspuns. Acum e acum.

Vă rog, doamnă deputat.

Doamna Ana Birchall:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Păi, nu am cum să fiu mulţumită.

În primul rând, eu am adresat această interpelare Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri. Răspunsul a fost semnat de un secretar de stat, deşi eu cred că, pentru transparenţă şi respect faţă de instituţia Parlamentului, putea fi semnată o interpelare de către ministru, şi mi-a fost citit, răspunsul mi-a fost citit de către un vicepreşedinte. Dar trecem peste aceste aspecte administrative.

Să mergem acum pe fond.

Domnule vicepreşedinte, răspunsul oferit de Ministerul Economiei şi citit de dumneavoastră denotă foarte mult neprofesionalism în abordarea unor probleme care vizează interesul României şi al cetăţenilor săi.

Este inacceptabil ca un proiect legislativ atât de aşteptat de mii de români sufocaţi de datorii să nu fie funcţional, din cauza indeciziei şi a diletantismului de la nivelul Guvernului asupra formei de elaborare a documentului, proiect legislativ sau ordonanţă de urgenţă.

Este de neînţeles de ce, până în acest moment, România nu a transpus prevederile acestei directive europene, care oferă un cadru echilibrat şi echitabil de conversie a creditelor din monedă străină în monedă naţională, în condiţiile în care majoritatea statelor europene au salutat intrarea în vigoare a Directivei 17, începând cu data de 21 martie 2016. Fiecare zi în care asistăm la această bâlbâială administrativă şi instituţională are repercusiuni asupra fiecărui cetăţean român care poate fi afectat de o posibilă procedură de infringement, ce poate fi declanşată la adresa României.

Mai mult decât atât, toţi românii care vor să-şi convertească creditele în moneda în care sunt plătiţi nu pot beneficia de acest instrument european, din cauza tergiversării inutile a unui proces asupra căruia, inclusiv eu, personal, domnule vicepreşedinte, am atras atenţia încă din februarie 2014, iar instituţia din care faceţi parte ştie acest lucru şi sunt convinsă că ştiţi acest lucru, cu atât mai mult cu cât sunt înregistrate nenumărate poziţii publice şi în cadrul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, unde am discutat de fiecare dată, dar şi întrebări adresate inclusiv ANPC-ului.

În încheiere, vreau să transmit domnului vicepremier că eu mă aştept la un calendar exact al paşilor care mai sunt necesari pentru ca Directiva 17 să fie transpusă cât mai curând în legislaţia românească, astfel încât românii să poată avea la dispoziţie aceleaşi drepturi pe care le au şi cetăţenii europeni.

Tocmai de aceea, vă rog să reveniţi cu răspuns profesionist, în care să spuneţi exact paşii concreţi şi data concretă la care această directivă va putea fi transpusă şi în legislaţia românească.

Trebuie să vă readuc aminte, domnule vicepreşedinte, că transpunerea Directivei 17 în legislaţie, în cel mai scurt timp, este un imperativ pe care instituţiile abilitate trebuie să şi-l asume.

Alături de Legea conversiei, pe care sper că o susţineţi şi care conţine un amendament special pentru creditele în franci elveţieni, lege pe care am iniţiat-o şi pentru care vă asigur că mă voi lupta în continuare să fie adoptată, şi această directivă vine în sprijinul românilor cu credite în diverse monede, pe care doresc să le convertească în lei, beneficiind astfel de un instrument legal pe care-l au toţi cetăţenii europeni.

Dacă-mi permiteţi o notă personală, cred că moda ordonanţelor de urgenţă ar trebui să treacă. Am văzut că a fost o modă a unei ordonanţe de urgenţă, date înaintea Crăciunului, prin care aţi amânat intrarea în vigoare a Legii insolvenţei persoanelor fizice. Văd că acum pregătiţi o altă ordonanţă de urgenţă, pentru că nu aţi fost capabili să veniţi la timp cu un proiect de lege, pentru ca această directivă să fie transpusă în legislaţia românească. Eu cred că nu este o practică sănătoasă a democraţiei şi nu este o practică care arată respect faţă de instituţia Parlamentului. Şi-mi aduc aminte că la învestire v-aţi asumat respect faţă de instituţia Parlamentului României.

Închei, prin a vă transmite că motivările şi aşa-zisele justificări pentru care transpunerea directivei este tergiversată, sunt neprofesioniste şi inacceptabile.

Consider că este o dovadă de amatorism şi de lipsă de onestitate invocarea unui aşa-zis proces legislativ greoi în transpunerea directivei, în condiţiile în care, aşa cum v-am spus, am atras atenţia încă din februarie 2014 asupra importanţei aplicării cu celeritate a prevederilor din Directiva 17.

Vă rog să reveniţi cu un răspuns profesionist.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Da. Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea interpelare vine din partea domnului deputat Vasile Horga, Grupul PNL. Este adresată Ministerului Sănătăţii. Este prezent domnul secretar de stat Răzvan Vulcănescu.

Vă rog, domnule ministru. Sistemul sanitar, vă rog.

Domnul Răzvan Teohari Vulcănescu (subsecretar de stat, Ministerul Sănătăţii):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat, referitor la interpelarea dumneavoastră privind speranţa într-un sistem sanitar sigur şi eficient, sunt în măsură să vă comunic următoarele:

Strategia naţională de sănătate 2014-2020 şi Planul de acţiuni pe perioada 2014-2020 pentru implementarea acestei strategii au fost aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 1028 din 2014.

Valorile esenţiale care au stat la baza elaborării strategiei se referă la plasarea pacientului, a cetăţeanului, în general, dacă doriţi, în centrul sistemului de sănătate, ancorarea politicilor publice din sistem, din sectorul de sănătate, în evidenţe cu asigurarea valorii adăugate pentru banii investiţi, accentul crescut pe calitate la nivelul structurilor, proceselor şi rezultatelor serviciilor de sănătate, dar şi în privinţa managementului şi a informaţiilor din sănătate folosite pentru fundamentarea şi luarea deciziei.

Strategia are trei piloni pe care se bazează. Primul este referitor la sănătatea publică; cel de-al doilea vizează serviciile de sănătate şi ultimul este cel referitor la măsurile transversale, iar prin acest ultim pilon se are în vedere dezvoltarea infrastructurii adecvate la nivel naţional, regional şi local, în vederea reducerii inechităţii în accesul la serviciile de sănătate.

Pot, de asemenea, să vă comunic faptul că strategia conţine şi un plan de implementare care a fost discutat şi agreat cu partenerii noştri internaţionali, Comisia Europeană, Banca Mondială, şi care conţine o serie de investiţii, cu menţionarea responsabilităţilor, a termenelor de execuţie, a surselor de finanţare integrate, fie acestea din fonduri structurale, din fonduri bilaterale, norvegiene, elveţiene sau fonduri bugetare.

Având în vedere toate aceste aspecte, doresc să vă informez că fondurile europene reprezintă o prioritate pentru Ministerul Sănătăţii, în vederea asigurării unor servicii medicale de calitate şi accesibile pentru întreaga populaţie a României.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule ministru.

Îl invit pe domnul deputat Vasile Horga, pentru a-i asculta punctul de vedere să vedem dacă a fost mulţumit de răspuns.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Vasile Horga:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Aş fi fost foarte bucuros dacă la citirea acestui răspuns domnul Patriciu Cadariu ar fi fost tot în funcţia de ministru. Asta ar fi fost o dovadă că ceea ce domnul secretar de stat ne-a prezentat, adică un sistem sanitar solid, un sistem sanitar în centrul căruia să fie pacientul, cred că ar fi fost motivul pentru care aş fi considerat că acest răspuns ar fi fost cât de cât corect, din punct de vedere al aplicabilităţii în practică.

Sigur că ne bucurăm că există o strategie naţională pentru anii 2014-2020. Este primul pas spre crearea unui sistem sanitar modern şi în România şi că există şi un plan de măsuri sau de acţiuni pentru implementarea acestei strategii.

Ar fi fost foarte bine dacă, în mod concret, dumneavoastră aţi fi prezentat, din 2014 până în 2016, măcar una, două măsuri care au fost implementate şi care au creat un anume, ştiu eu, lucru efectiv bun în sistemul sanitar românesc.

Ceea ce vreau să vă spun este faptul că noi, în acest moment, avem probleme deosebite, scandalul care este în acest moment în ţară privind sistemul sanitar este cunoscut de către toată lumea, ceea ce dovedeşte că, de fapt, sistemul sanitar românesc are şi în acest moment mari probleme din punct de vedere al eficacităţii şi al modului în care el deserveşte cetăţeanul.

Eu sper în continuare că dumneavoastră veţi avea în vedere implementarea, aşa cum aţi spus, a măsurilor respective, astfel încât, în perioada următoare pacientul să simtă, într-adevăr, că sistemul sanitar îl deserveşte cu adevărat, că este beneficiarul acestui sistem şi că, în România, ca şi în ţările Uniunii Europene, pacientul este în centrul atenţiei societăţii româneşti, printr-un sistem sanitar modern.

Eu voi continua să vă întreb în legătură cu acest lucru, în perioada următoare, în legătură cu măsurile şi eficienţa acestora în serviciul cetăţeanului român.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc.

Următoarea. Îl invit în continuare pe domnul deputat Sorin Iacoban. Dumnealui are o interpelare adresată Ministerului Economiei, vizavi de preţul carburanţilor auto.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Sorin-Avram Iacoban:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Înţeleg că se solicită o amânare. Este surprinzător, pentru că eu adresasem interpelarea Ministerului Economiei, respectiv Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului, al cărui vicepreşedinte a fost prezent în sală.

Aş fi vrut un răspuns în ceea ce priveşte justificarea preţurilor carburanţilor, adică, cât la sută din preţ reprezintă taxe ale statului român şi cât este adaosul operatorilor din piaţa petrolieră.

De asemenea, ştim că preţul barilului de petrol a scăzut foarte mult, iar preţul litrului de benzină şi de motorină în România a scăzut foarte puţin, în comparaţie cu cât a scăzut preţul barilului.

De asemenea, ne-ar fi interesat să cunoaştem şi faptul evoluţiei taxelor impuse de statul român raportat la scăderea preţului barilului, dacă a crescut componenta de taxe din totalul preţului oferit populaţiei, din momentul în care preţul barilului de petrol s-a prăbuşit.

Vă mulţumesc. Aşteptăm un răspuns data viitoare.

Domnul Florin Iordache:

Şi eu vă mulţumesc, domnule deputat.

Ştiţi la fel de bine ca mine că, deocamdată, Ministerul Economiei a solicitat amânarea. Aşteptăm din partea Guvernului răspunsul la aceste probleme pe care dumneavoastră le-aţi ridicat.

Acestea fiind spuse, declar şedinţa închisă.

Ne vedem mâine-dimineaţă, la ora 8,30, la declaraţii politice.

La revedere!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18,30.