Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de domnul deputat Vasile-Daniel Suciu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Stimaţi colegi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Nu mai citesc prevederile regulamentare.

O singură interpelare dintre cele depuse.

Durata nu poate depăşi 3 minute.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu?

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Este?

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu (din sală):

Da, da.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, dacă sunteţi, haideţi.

Sau, dacă sunteţi şi nu doriţi, sărim peste dumneavoastră. (Vociferări.)

Domnule Rusu...

Voci din sală:

Este aici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Păi, îl văd, dar trebuie să vină la microfon, să-şi prezinte interpelarea.

(Discuţii la prezidiu cu domnul deputat Daniel-Gheorghe Rusu.)

O să reveniţi puţin mai târziu, domnule Rusu.

Doamna Turcan?

Domnul Miruţă?

Domnul Toma?

Domnul Georgescu?

Domnul Chirilă?

Domnul Gîdei?

Vă rog, aveţi maximum 3 minute, domnule deputat.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

E cam puţin, 3 minute, da.

Interpelare adresată domnului Sebastian Burduja, ministrul cercetării, inovării şi digitalizării.

Obiectul interpelării - "Situaţia personalului, a condiţiilor de lucru şi a măsurilor de eficientizare a Companiei Naţionale Poşta Română S.A.".

Stimate domnule ministru,

Poşta Română este, în această perioadă, instrumentul Guvernului de implementare a uneia dintre cele mai aşteptate măsuri sociale - acordarea cardurilor de energie. Din bugetul de 4 miliarde de lei vor fi sprijinite 4 milioane de persoane din medii vulnerabile din România.

Cum este firesc, toate privirile sunt îndreptate acum către Poşta Română, care se autodescrie ca fiind "oglinda României".

Domnule ministru,

Cu tot respectul pentru funcţia dumneavoastră, în legătură cu această "oglindă a României", îmi cer ajutorul cu disperare, teamă şi deznădejde mii de angajaţi ai Poştei Române, care simt că sunt desconsideraţi prin salariile mizere, la limita salariului minim pe economie, sunt discriminaţi prin condiţiile de sărăcie-lucie în care lucrează - sedii care stau să se prăbuşească, insalubre, mizerabile, fără posibilităţi de încălzire şi câte şi mai câte!

Vă dau doar un exemplu - cel al Oficiului Poştal din Babadag, care a trecut printr-un incendiu anul trecut şi nimeni dintre cei responsabili nu a mişcat un deget pentru renovare, salariaţii venind zi de zi la muncă în acest sediu în care mirosul de ars şi fum sunt insuportabile. La fel, şi clienţii Poştei Române din Babadag!

Pentru că zilnic îmi vin informaţii alarmante şi îngrijorătoare din partea salariaţilor Poştei Române, cei care trăiesc pe viu munca de poştaş, având în vedere locul pe care îl ocupă compania cu acţionariat majoritar de stat în economia naţională, vă rog să-mi puneţi la dispoziţie informaţii care să clarifice ce se întâmplă la CNPR.

Este lăudabil că Poşta Română face o serie de investiţii în modernizare, cu deosebire în zona de tehnologizare şi digitalizare.

Vă rog să îmi furnizaţi planul de management al directorului general provizoriu, Valentin Ştefan, precum şi hotărârile CA prin care acesta a fost aprobat.

Menţionez că, într-un dialog cu domnul Valentin Ştefan, acesta a afirmat că planul de management al său este Memorandumul privind strategia de dezvoltare şi diversificare economică a CNPR, aprobat de Guvern şi publicat în Monitorul Oficial.

Vă rog să-mi indicaţi numărul Monitorului Oficial în care a fost publicat acest memorandum, având în vedere că informaţiile pe care le-am primit îmi spun că acesta este încadrat la "confidenţial".

De asemenea, vă rog să îmi indicaţi HCA care aprobă acest memorandum.

Vă rog să îmi furnizaţi lista tuturor subunităţilor poştale - agenţii, oficii, ghişee, sedii de sucursale - care necesită reparaţii/ renovări/consolidări, ordonată în ordinea urgenţei efectuării acestor lucrări, tipul de lucrări, suma estimată, din ce fonduri se fac aceste lucrări.

Lista subunităţilor pentru care s-au făcut astfel de lucrări, din luna iunie 2021 până în prezent, sumele cheltuite, tipul lucrărilor, când a fost demarată achiziţia, cine a participat la licitaţie.

Vă rog să îmi furnizaţi lista detaliată a tuturor achiziţiilor efectuate de Poşta Română, prin orice tip de procedură - licitaţie, achiziţie directă, negociere - în perioada iunie 2021 - ianuarie 2023, produs/serviciu achiziţionat, sumă estimată, suma atribuită, data la care a fost demarată achiziţia, data la care a fost atribuită achiziţia, numele ofertanţilor, numele câştigătorilor, perioada...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

...de îndeplinire a contractului.

În legătură cu drepturile salariale ale angajaţilor CNPR, vă rog să îmi puneţi la dispoziţie planul de management de creştere a veniturilor...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să finalizaţi.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

...salariaţilor, în raport cu rata inflaţiei, valoarea coşului minim.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Laurenţiu-Viorel Gîdei:

Mai am mult.

V-o las aici?

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

O lăsaţi aici.

Domnule Rusu, vă rog, reveniţi.

Domnul Daniel-Gheorghe Rusu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea se adresează domnului Sorin Mihai Grindeanu, ministrul transporturilor şi infrastructurii.

Stimate domnule ministru,

Rovinieta este taxa de drum care trebuie achitată de şoferii care utilizează reţeaua de drumuri naţionale din România. Sunt vizate autostrăzile, drumurile expres, drumurile internaţionale, drumurile naţionale principale şi secundare.

Având în vedere lipsa autostrăzilor din România şi a drumurilor expres, vă rog să îmi comunicaţi următoarele:

Care este suma încasată reprezentând contravaloarea taxei de rovinietă pe anul 2022?;

Şi care este suma încasată reprezentând contravaloarea taxei de trecere a podului de la Cernavodă?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Toma, vă rog.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se adresează ministrului energiei, domnul Virgil Popescu.

În ultima vreme tot am auzit tot felul de zvonuri. Astăzi o să vorbim despre gaze şi data viitoare despre curent.

Şi anume, se tot discută despre gazele naturale. Înmagazinarea gazelor naturale are un rol în asigurarea aprovizionării cu gaze naturale a populaţiei. Şi acest fapt echilibrează şi balanţele economice între consum, producţie internă, importuri şi acoperă necesitatea de consum şi livrare continuă a gazelor naturale... care generează un consum mai mare sau mai mic la nivel de populaţie sau la nivel de economie. Pentru cazuri de forţă majoră, generate de calamităţi sau alte evenimente neprevăzute, se impune ca stocul de gaze naturale să fie suficient pentru o bună funcţionare a sistemului naţional de transport de gaze naturale, cel puţin o lună.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

• La ora actuală, care sunt cantităţile de gaze naturale estimate a fi necesare pentru consum în România, până la data de 1 aprilie 2023?;
• Stocul actual de gaze, pe ce perioadă de timp acoperă consumul intern?;
• Ce măsuri de urgenţă aţi luat sau aveţi în vedere pentru a nu se mai ajunge în situaţii critice în care raţionalizarea gazelor naturale şi livrarea lor către populaţie să nu fie un impediment?

Şi anul trecut exact aceeaşi problemă am întâmpinat. Am fost la diverse ministere, am fost la diverse entităţi care se ocupau; cumva-cumva am scăpat.

Anul acesta, am avut noroc de o iarnă mai uşoară, însă, cu toate acestea, zvonurile sunt şi populaţia se teme că gazele naturale nu ne vor ajunge.

Vă rog mult să-mi comunicaţi oral şi în scris răspunsul.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Doamna Calista - o interpelare.

Domnul Aelenei?

Domnul Dănuţ Aelenei (din sală):

Aici.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, Attila-Zoltán Cseke.

Domnule ministru,

În decursul anilor, deputaţi şi senatori ai României au sesizat numeroase nereguli privind activitatea în urbanism.

Mă alătur lor pentru a vă semnala unele probleme în legătură cu acest aspect, în speranţa că voi primi un răspuns concret şi măsuri adecvate.

În calitatea pe care o aveţi de conducător al autorităţii administraţiei publice centrale cu responsabilităţi în domeniul amenajării teritoriului şi al urbanismului, vă solicit să dispuneţi o evaluare asupra modului în care structurile de specialitate din cadrul ministerului împreună cu Inspectoratul de Stat în Construcţii îşi îndeplinesc atribuţiile specifice referitoare la coordonarea activităţilor de amenajare a teritoriului şi de urbanism, respectiv pe cele referitoare la controlul de stat cu privire la respectarea disciplinei în urbanism şi regimului de autorizare a construcţiilor.

Vă reamintesc în acest sens că, potrivit art. 20 din Legea nr. 350 din 6 iunie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismului, "Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale să elaboreze sau să modifice o documentaţie de urbanism sau de amenajare a teritoriului, în vederea aprofundării detalierii sau aplicării unor prevederi cuprinse în programele strategice sectoriale ale Guvernului, precum şi pentru respectarea intereselor generale ale statului".

Mă adresez dumneavoastră cu o situaţie particulară, şi anume, "Zona Litoral Mamaia Nord", judeţul Constanţa, unde am rugămintea să interveniţi prin toate mijloacele legale pe care le aveţi la dispoziţie pentru stoparea dezastrului urbanistic care se produce în acest areal.

În urma recentelor lucrări de nisipare, avem o plajă frumoasă, dar, uitându-ne dinspre plajă spre localităţile riverane, nu poţi să nu vezi haosul imobiliar cauzat, în principal, de abuzurile şi fenomenele de corupţie.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog să vă pregătiţi de final.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mulţumesc pentru înţelegere.

În lumina celor relatate mai sus, vă rog, domnule ministru, să-mi daţi explicaţii cu privire la următoarele:

• Modul în care au fost elaborate documentaţiile de urbanism, în mod special, planurile urbanistice zonale, împreună cu reglementările locale aferente, fără a fi respectat în fapt principiul transparenţei şi participării populaţiei în procesul de luare a deciziilor;
• Eliberarea certificatelor de urbanism şi a autorizaţiilor de construcţie, fără a respecta condiţia asigurării compatibilităţii dintre destinaţia construcţiei şi funcţiunea dominant tradiţională a zonei;
• Autorizarea executării construcţiilor şi amenajărilor care prin amplasament, funcţiune, volumetrie şi aspect arhitectural nu asigură protecţia patrimoniului natural şi construit...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Aelenei, interpelarea dumneavoastră o să ajungă şi în formă scrisă, vă rog să încheiaţi.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Mai am două puncte şi gata, am terminat.

Vă mulţumesc pentru înţelegere.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog.

Domnul Dănuţ Aelenei:

...depreciind valoarea peisajelor naturale;

- Modul în care au fost emise certificate de urbanism şi autorizaţii de construire;

5. Modul în care au fost respectate sau nu retragerile legale între proprietăţi.

În răspunsul dumneavoastră vă rog să-mi prezentaţi şi măsurile pe care ministerul pe care îl conduceţi le-a luat în situaţia prezentată mai sus.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Solicit răspuns verbal şi în scris, în termenul prevăzut de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnul Dănuţ Aelenei:

Cu stimă.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Domnule Şlincu, vă rog.

Aveţi două interpelări, alegeţi una.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Adrian Câciu, ministrul finanţelor.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că, prin poziţia oficială transmisă de Comisia Europeană, s-a pus capăt speculaţiilor populiste venite de la unii colegi din coaliţie, care susţineau că s-ar fi făcut o greşeală la Ministerul Finanţelor în OUG care transpunea Regulamentul european în materie, vă rog să faceţi şi publică situaţia privind taxa de solidaritate din domeniul energiei şi aplicarea ei în cazul companiilor care activează în această ramură.

Comisia Europeană a spus clar că Ministerul Finanţelor şi-a făcut bine treaba şi a transpus corect Regulamentul european obligatoriu pentru toate ţările din Uniune. Problema este cum a fost gândit acest regulament, iar aici singurul care poate spune ceva este ministrul energiei, pentru că el a fost prezent la discuţii, din partea României.

Singurul punct în care forul european nu a dat un răspuns clar şi a mai cerut informaţii este cel legat de modul de calcul al cifrei de afaceri, iar aici ANAF trebuie să formuleze un punct de vedere.

Având în vedere aspectele prezentate, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

Câte firme din totalul companiilor înregistrate în România au obţinut în anul 2021 o cifră de afaceri mai mare de 100 de milioane de dolari?;

Care este valoarea medie a impozitului pe profit plătit de aceste companii, raportată la cifra de afaceri totală a acestora?;

Câte dintre aceste firme au plătit un impozit pe profit, a cărui valoare este mai mică decât 1% din cifra lor de afaceri?;

Care este cifra de afaceri totală obţinută de firmele din categoria descrisă la punctul anterior?

Solicit răspuns în termen legal.

Mulţumesc.

Cu stimă, Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc şi eu,

Domnul Wiener? Are o interpelare.

Domnul Brian Cristian?

Am o rugăminte, acea frază de la final, că solicitaţi răspuns în termenul prevăzut de Regulament, nu o mai citiţi, că oricum se subînţelege.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului justiţiei şi are ca obiect - "Insolvenţa şi falimentul cluburilor sportive".

Domnule ministru,

Numărul mare de cluburi sportive care ajung în faliment este o problemă serioasă în multe ţări, inclusiv a noastră, iar cauzele acestui fenomen pot fi multiple - de la management ineficient, lipsa susţinerii din partea sponsorilor, autorităţilor sau dificultatea de a atrage un număr suficient de suporteri sau investitori.

Dispariţia cluburilor sportive prin faliment poate avea un impact negativ asupra economiei locale, asupra angajaţilor şi sportivilor, precum şi asupra comunităţilor din care aceştia fac parte. Cluburile sportive reprezintă un important factor de coeziune socială şi un loc de întâlnire pentru. suporteri.

Este foarte important să înţelegem importanţa acestora în viaţa socială şi culturală a comunităţilor locale. Trebuie susţinute şi protejate pentru a păstra un echilibru sănătos în societate, iar pentru aceasta e nevoie să identificăm soluţii pentru a proteja cluburile sportive, pentru a le asigura sustenabilitatea şi a le conserva cultura. Însă, în primul rând, e nevoie să cunoaştem dimensiunea reală a problemei falimentului cluburilor sportive din România, pentru a contura o imagine clară a fenomenului şi pentru a identifica soluţiile care se cuvin.

De aceea, vă rog să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Care este numărul de dosare având ca subiect cluburi sportive şi ca obiect insolvenţa acestora, în perioada 2011-2023? Câte dintre aceste proceduri judiciare sunt finalizate şi câte dintre acestea sunt încă pe rolul instanţelor?;
2. Care este numărul de dosare având ca obiect falimentul cluburilor sportive în perioada 2011-2023? Câte dintre acestea sunt finalizate şi câte sunt pe rol?:
3. Care este durata medie a unei proceduri de insolvenţă a unui club sportiv? Dar durata medie a unei proceduri de faliment?;
4. Care este procentul mediu de recuperare a creanţelor de către creditorii clubului sportiv, într-o procedură de insolvenţă? Dar într-o procedură de faliment?;
5. Care sunt categoriile predominante de creditori în procedurile de insolvenţă şi faliment al cluburilor sportive?

Vă rog să-mi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Bran Cristian, deputat de Maramureş.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Acatrinei? Nu.

Doamna Raisa Enachi.

Vă rog.

Aveţi maximum 3 minute.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată domnului Marius-Constantin Budăi, ministrul muncii şi solidarităţii sociale.

Stimate domnule ministru,

Datele ultimului recensământ demonstrează că reforma pensiilor este o urgenţă, fiindcă peste 5 sau 10 ani vor contribui prea puţini tineri la sistemul naţional de pensii. În România, numărul pensionarilor a crescut cu aproape 500.000, în timp ce numărul tinerilor a scăzut cu peste 115.000. Aceste cifre ne îngrijorează, deoarece din ce în ce mai mulţi tineri au ca scop emigrarea din România, după terminarea studiilor. Generaţia celor născuţi după anul 1967 va ieşi la pensie peste 5 sau 10 ani; în consecinţă, vor rămâne prea puţini tineri din ale căror contribuţii se vor plăti pensiile.

Institutul Naţional de Statistică a publicat primele date provizorii pentru Recensământul Populaţiei şi Locuinţelor, şi anume - România a pierdut 1.067.800 de locuitori; din cele 42 de judeţe, 39 au înregistrat pierderi.

Având în vedere aceste date referitoare la forţa de muncă din România şi la creşterea numărului de pensionari, vă adresez, domnule ministru, următoarele întrebări:

1. Ce programe şi ce strategii aţi elaborat, de când conduceţi ministerul, pentru revenirea în ţară a tinerilor plecaţi la studii în alte ţări?;
2. Având în vedere statisticile conform cărora, pe termen lung, un salariat ar trebui să plătească contribuţii la bugetul asigurărilor sociale pentru 4 pensionari, de ce ministerul pe care îl conduceţi nu stimulează, prin politici publice, revenirea în ţară a muncitorilor români?;
3. De ce nu aţi eliminat inechităţile din sistemul public de pensii până la adoptarea noii legi a pensiilor, care ar fi trebuit să asigure sustenabilitatea fiscală a sistemului de pensii?;

Şi ultima. Care este strategia ministerului pe care îl conduceţi, referitoare la Pilonul II de pensii private?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Vă mulţumesc.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Grădinaru.

Domnul Radu-Vicenţiu Grădinaru:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare către domnul Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Obiectul interpelării - "Recepţia Spitalului de boli cronice şi îngrijiri paliative din Botoşani".

Stimate domnule ministru,

Lucrările pentru un nou spital la Botoşani au început în noiembrie 2017. Proiectul se baza pe construcţia unei unităţi speciale destinate bolnavilor în stadii terminale ale unor boli cronice grave, necesitând o îngrijire oferită de un personal de specialitate.

La aproape 3 ani după ce constructorul anunţa că lucrările de la Spitalul de boli cronice şi îngrijiri paliative din Botoşani sunt gata, unitatea sanitară este încă închisă, ca urmare a unor probleme apărute între municipalitate, constructor şi finanţator. Din vina unor nereguli grave, s-a ajuns la suspendarea recepţiei spitalului de către primărie, decizie anunţată recent de Compania Naţională de Investiţii, finanţatorul proiectului. Aceste nereguli au fost sesizate referitor la aspecte importante precum instalaţiile electrice şi instalaţiile de gaze, de semnalizare de incendiu sau chiar de punerea în funcţiune a lifturilor şi de reparaţiile PVC necesare.

Reprezentanţii municipalităţii spun că nu ştiu despre problemele constatate de CNI, însă nu pot face nimic. Mai mult, aceştia susţin că spitalul ar putea rămâne închis şi după recepţia lucrărilor şi predarea către primărie, din cauza lipsei de personal specializat în acest domeniu sanitar.

Având în vedere situaţia expusă mai sus, vă adresez, în numele botoşănenilor pe care îi reprezint în Parlament, următoarele întrebări:

De ce oraşul este privat în continuare de funcţionarea spitalului, recepţia acestuia fiind amânată doar de efectuarea unor lucrări în valoare de 320.000 de lei, bani care ar putea fi luaţi din garanţia de bună execuţie dată de constructor?;

De ce, dacă ideea proiectului a fost iniţiată şi aprobată acum aproape 10 ani, nu s-a solicitat înfiinţarea unei şcoli de pregătire a personalului specializat care să poată activa în unitatea sanitară respectivă?.

În acelaşi timp, consider că ar fi de bun augur susţinerea unei inspecţii de specialitate în cadrul unităţii sanitare, pentru a determina măsurile necesare pentru buna funcţionare ulterioară a acesteia.

Solicit răspuns scris şi verbal.

Deputat AUR, Botoşani, Radu-Vicenţiu Grădinaru.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Romeo Lungu. Şi Daniel.

Se pregăteşte domnul Roman şi, după aceea, domnul Petreţchi.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelare adresată domnului Sebastian Burduja -"Respectarea legii de către directorul general provizoriu al Companiei Naţionale Poşta Română S.A.".

În cadrul emisiunii "În faţa ta", difuzată în data de 5 februarie, la un post de televiziune, domnul Valentin Ştefan, director general provizoriu al companiei Naţionale Poşta Română S.A., companie aflată sub autoritatea ministerului pe care îl conduceţi, a fost întrebat de către moderator - de ce nu dă afară oamenii care se opun planurilor sale? Răspunsul domnului Ştefan - "Poate cea mai mare greşeală pe care am făcut-o la companie de când am preluat a fost să încerc să respect opinia fiecăruia, să respect tot ce scrie, la virgulă, în lege, contractul colectiv de muncă şi toate celelalte documente interne...".

Cu toate acestea, în ceea ce priveşte respectarea legii, conform articolelor apărute în presă, angajaţii companiei au primit în plic două documente - un formular de acord prin care salariaţilor li se cere să îşi manifeste acordul ca să le fie reţinută şi virată către sindicat cotizaţia lunară şi formularul ANAF 230, prin care li se recomandă să vireze procentul de 3,5% din impozitul pe venit Fundaţiei Poşta Română, formular completat cu datele personale ale angajaţilor.

Un drept la replică al companiei precizează că este opţională completarea celor două documente.

Art. 1 din Constituţia României stipulează clar că respectarea legilor este obligatorie. De asemenea, Legea nr. 367/2022 privind dialogul social, la art. 24, prevede că "la cererea organizaţiei sindicale şi cu acordul membrilor acesteia, angajatorii vor reţine şi vor vira sindicatului cotizaţia de sindicat pe statele lunare de plată".

Având în vedere acestea, vă întreb:

Este morală conducerea unei companii naţionale de către o persoană care consideră că respectarea legii este o greşeală?;

A existat solicitarea organizaţiei sindicale de ataşare a solicitării acordului angajaţilor pentru reţinerea şi virarea cotizaţiei lunare conform legii?;

Constituie presiune la adresa angajaţilor sugerarea de către angajator direcţionarea procentului de 3,5% din impozit către Fundaţia Poşta Română?;

Când a fost înfiinţată Fundaţia Poşta Română, deoarece în Registrul Naţional al ONG-urilor, secţiunea Fundaţii, disponibil pe pagina Ministerului Justiţiei, în forma actualizată la data de 30 ianuarie 2023, nu se regăseşte această fundaţie, singurele informaţii disponibile fiind o pagină de pe o reţea socială care are prima publicare pe 15 decembrie 2022?

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Roman.

Domnul Nicolae Roman:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea este adresată doamnei Ligia Deca, ministrul educaţiei.

Prezenta interpelare are ca obiect - "Intenţia existentă în cadrul proiectului Legii educaţiei naţionale ca liceele pedagogice să nu mai şcolarizeze învăţători".

În drept, am în vedere art. 52 alin. (2) care menţionează -"(2) Unităţile de învăţământ în care se organizează învăţământ pedagogic preuniversitar sunt unităţi de învăţământ liceal, care au capacitatea de a organiza procesul de predare-învăţare-evaluare şi practica pedagogică, pentru specializările din cadrul filierei vocaţionale: educator, puericultor, instructor de educaţie extraşcolară".

Doamnă ministru al educaţiei,

La data de 5/17 decembrie 1864, Legea Instrucţiunii Publice, adoptată de Guvernul Mihail Kogălniceanu şi promulgată de către Domnul României Unite, Alexandru Ioan Cuza, a introdus "şcolile normale" care îi pregăteau pe învăţători şi institutori. De-a lungul timpului, alte reforme întreprinse de nume de referinţă ca Spiru Haret au perfecţionat aceste "şcoli normale", care, la un moment dat, au devenit licee pedagogice.

Aşadar, de 160 de ani, învăţământul românesc are ca fundament munca învăţătorilor formaţi în aceste şcoli normale.

Profesorii care au format învăţătorii în liceele pedagogice, datorită gradului cel mai înalt de calificare, au ajuns la un moment dat să formeze nucleul didactic al universităţilor româneşti după 1989, creând viitorii profesori şi cercetători de elită în viaţa didactică şi ştiinţifică românească.

Doamnă ministru al educaţiei,

"România Educată" nu poate să existe, practic, dacă distrugeţi liceele pedagogice. Calificarea pe care un învăţător o obţine într-un liceu pedagogic este net superioară oricărei pregătiri pe care un aspirant la cariera de dascăl ar obţine-o la un colegiu universitar sau la o facultate. Nimeni nu spune că un învăţător nu poate fi învăţător decât dacă are liceul pedagogic, dar nu trebuie să distrugeţi liceele pedagogice, fiindcă toţi învăţătorii care au liceul pedagogic ajung să urmeze şi studii superioare, în afara perfecţionării pentru gradele didactice, pe care o urmează cel puţin un deceniu de la absolvirea liceului pedagogic.

Aveţi obligaţia morală să păstraţi un element fundamental al educaţiei româneşti - liceul pedagogic care formează învăţători.

Semnează - deputat neafiliat în Circumscripţia nr. 10 Buzău, Nicolae Roman.

Mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Petreţchi Nicolae.

Ultimul, dar nu cel din urmă.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Stimate domnule ministru,

Sistemul medical reprezintă un pilon vital pentru orice stat modern, fiind un element de progres al societăţii, influenţând capacitatea de intervenţie în cazul apariţiei şi extinderii unor epidemii, pandemii sau situaţii de urgenţă, cu impact direct chiar şi asupra economiei.

Cu toate că, în ultimii ani, sistemul medical a cunoscut o evoluţie progresivă de la sistemul centralizat la sistemul contractual, fiind actualizate şi politicile în acest domeniu, prin creşterea finanţării pentru dezvoltarea sistemului medical, inclusiv prin diversificarea unor servicii, nu puţine au fost cazurile în care accesul cetăţenilor la anumite servicii medicale s-a desfăşurat cu dificultate.

Recent, mai mulţi medici de familie, dar şi părinţi mi-au semnalat faptul că atât copiii care au împlinit un an în luna ianuarie, cât şi cei de 5 ani, care trebuiau să facă rapel, nu pot fi vaccinaţi împotriva rujeolei, oreionului şi rubeolei, deoarece vaccinul lipseşte atât din cabinetele medicilor de familie, cât şi din farmacii.

Lipsa vaccinurilor este de neînţeles, mai ales după înfiinţarea registrelor digitale de vaccinare, care arată în timp real necesarul de vaccin, iar medicii de familie transmit în timp util necesarul.

În acest sens, stimate domnule ministru, în conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să-mi comunicaţi poziţia ministerului condus de dumneavoastră la cele menţionate mai sus, motivele care au condus la lipsa vaccinului, precum şi măsurile care au fost adoptate pentru asigurarea stocului necesar de vaccin mai sus menţionat.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Declar şedinţa închisă.

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.05.