Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

16. Raportul privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2023.

Cine îl citeşte?

Doamna Cătăniciu? (Vociferări.)

Comisia pentru cercetarea abuzurilor.

(Domnul deputat Ciprian-Titi Stoica solicită să ia cuvântul.)

Domnule Stoica, sunteţi vicepreşedinte? (Îi înmânează raportul domnului deputat Ciprian-Titi Stoica.)

E lung, poate faceţi o spicuire.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Bună ziua!

Dragi colegi,

Raport privind activitatea Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupţiei şi pentru petiţii în semestrul II al anului 2023.

În perioada 1 iulie - 31 decembrie 2023, comisia a desfăşurat activităţi potrivit prevederilor constituţionale şi regulamentare, în sensul exercitării controlului parlamentar asupra Guvernului şi a celorlalte organe ale administraţiei publice. Colaborarea cu diferitele autorităţi şi instituţii ale administraţiei publice, centrale şi locale, în vederea soluţionării legale a diverselor reclamaţii şi cereri ale petenţilor, s-a desfăşurat în bune condiţii.

Comisia şi-a desfăşurat activitatea în cadrul celor 13 şedinţe în plen, precum şi în cadrul subcomisiilor sale de analiză, conform programului hotărât de Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Comisiei i-au fost adresate un număr total de 420 de petiţii formulate de persoane fizice şi persoane juridice sau organizaţii nonguvernamentale, în numele propriilor membri, aşa cum prevăd textele constituţionale şi legale.

Numărul în creştere al petiţiilor adresate comisiei reflectă dificultăţile întâmpinate de petenţi în soluţionarea unor probleme la nivelul autorităţilor publice centrale şi locale competente.

Prezentăm, în cele ce urmează, date şi informaţii privind activitatea Comisiei de soluţionare a petiţiilor în marile domenii de interes pentru cetăţeni.

În al doilea semestru al anului 2023 au fost adresate comisiei un număr de 53 de memorii cu probleme ce vizează domeniul justiţiei. Memoriile, având ca tematică domeniul justiţiei, fac referire, în principal, la aspecte calificate de petenţi ca fiind abuzuri ce ar fi fost comise de magistraţi - procurori şi judecători -, anchete efectuate incomplet şi finalizate cu soluţii considerate nelegale ale organelor de urmărire penală, pronunţări de condamnări netemeinice de către instanţele de judecată.

De asemenea, petenţii au relatat în cuprinsul memoriilor lor prezumtive încălcări ale deontologiei profesionale, diverse aspecte privind încălcarea prevederilor procedurale penale şi civile, materializate prin: tergiversarea cercetărilor penale, având drept consecinţă dispariţia unor probe sau neclarificarea în timp util a situaţiei juridice a învinuitului/inculpatului; încălcarea dreptului la apărare în faza de urmărire penală.

Urmează câteva exemple pe care le puteţi citi, dragi colegi, în raport.

Având în vedere rigorile constituţionale şi legale care guvernează relaţia Parlamentului României cu autorităţile aparţinând puterii judecătoreşti, Comisia a decis să informeze petenta că aspectele sesizate exced atribuţiilor constituţionale şi regulamentare ce revin comisiei, în sensul că, în conformitate cu prevederile art. 1 alin. (4) din Constituţia României, Camera Deputaţilor nu este abilitată să pună în discuţie soluţiile pronunţate de autorităţile aparţinând puterii judecătoreşti, să le desfiinţeze, să exercite în numele uneia dintre părţi o cale de atac sau să intervină cu indicaţii. De asemenea, petenta a primit recomandarea de a se adresa direct cu o petiţie scrisă către CSM - Inspecţia Judiciară, arătând care sunt indiciile potrivit cărora magistraţii au avut o conduită care i-au afectat interesele sau, după caz, instanţelor de judecată competente, eventual după consultarea unui avocat.

De cele mai multe ori, în situaţia petiţiilor pentru care comisia a solicitat de-a lungul timpului Inspecţiei Judiciare să aprecieze asupra modului de soluţionare a unor petiţii care vizează conduita unor magistraţi, aceasta a concluzionat că nu au fost evidenţiate elemente care să contureze săvârşirea unor abateri disciplinare dintre cele prevăzute de dispoziţiile art. 272 din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, petenţii au fost informaţi în consecinţă. De asemenea, autoritatea competentă a precizat că măsurile dispuse şi actele efectuate de procurori se pot cenzura doar pe calea controlului ierarhic, reglementat prin dispoziţiile art. 336 şi 339 din Codul de procedură penală şi, respectiv, în limitele prevăzute de dispoziţiile art. 340 şi art. 318 alin. (12) din menţionatul cod, de către judecătorul de cameră preliminară.

În perioada 1 iulie 2023 - 31 decembrie 2023 s-au înregistrat la comisie 198 de petiţii ale unor persoane aflate în custodia unor penitenciare. Alte 18 memorii ale persoanelor aflate în custodia unor penitenciare vizează aspecte ţinând de activitatea magistraţilor. În total, din mediul penitenciar s-au primit la comisie 216 petiţii.

O mare parte dintre persoanele aflate în custodia unităţilor de penitenciar din România solicită sprijin în vederea aprobării transferului în unităţi de deţinere aflate în apropierea localităţilor de domiciliu ale familiilor lor sau ne sesizează cu privire la condiţiile de executare a pedepselor, la conduita personalului locului de deţinere sau la prezumtiva încălcare a unor drepturi legale ale persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate.

Cele mai multe aspecte reclamate vizează - conform afirmaţiilor petenţilor - prezumtive rele tratamente aplicate acestora, nerespectarea standardelor legale de deţinere, restricţionarea accesului la asistenţă medicală sau la învăţământ, discriminarea pe baza etniei sau a orientării sexuale, nesoluţionarea corectă a unor plângeri făcute atât la nivelul comandamentelor de detenţie, cât şi la conducerea Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi neaprobarea cererilor lor de a fi transferaţi la penitenciare situate la distanţe mai mici de localităţile lor de domiciliu.

De altfel, un mare număr de petiţii adresate comisiei de persoanele private de libertate se referă la cereri privind transferul acestora în alte penitenciare, motivele invocate fiind acelea că astfel ar fi mai aproape de domiciliul familiei, că s-ar asigura programe de continuare a cursurilor şcolare, condiţii mai bune de deţinere sau de siguranţă pentru petenţi.

Dintre sesizările de acest tip, adresate comisiei noastre în perioada de referinţă, prezentăm, cu titlu - câteva exemple.

O să sar peste ele, să nu vă plictisesc.

Vă rog să le citiţi dumneavoastră, dragi colegi, în raport.

Comisia constată, din analiza acestui caz şi a altora asemănătoare, necesitatea unei ameliorări semnificative a nivelului resurselor, umane şi materiale, destinate asistenţei medicale din penitenciare şi recomandă Guvernului României un plan de acţiuni în acest sens.

Ca remarcă generală, comisia a constatat că cererile persoanelor private de libertate, privind exercitarea drepturilor, aşa cum sunt acestea reglementate în Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, sunt deseori analizate şi soluţionate favorabil de administraţia competentă în materie.

O categorie aparte a reclamaţiilor adresate de petenţii provenind din mediul penitenciar o reprezintă cele care sesizează condiţiile improprii de deţinere, petenţii solicitând transferul în unităţi de penitenciar considerate mai bune. Unii dintre petenţi reclamă condiţiile precare din penitenciare - camere pline de insecte, spaţiul alocat persoanei, mai mic de 2 metri pătraţi, hrană derizorie, adaosul comercial foarte mare aplicat în cazul produselor comercializate la magazinele de incintă, iluminat necorespunzător al camerei de deţinere, lipsa spaţiului pentru sport, programul de plimbare - o oră şi jumătate, în loc de 3 ore.

Comisia a solicitat conducerii Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor identificarea unei soluţii, iar în multe dintre cazuri, în urma controlului efectuat şi care a concluzionat necesitatea unor îmbunătăţiri, s-au luat măsuri în sensul respectiv.

ANP infirmă, în general, reclamaţiile petenţilor privind condiţiile de deţinere, menţionând că atitudinea şi comportamentul persoanelor private de libertate pot influenţa calitatea spaţiului de deţinere şi menţinerea la standarde a acestuia. Totuşi, comisia reiterează recomandările anterioare adresate Guvernului României, în sensul în care, în acord cu angajamentele europene ale României şi cu concluziile şi recomandările misiunilor şi vizitelor de verificare ale unor organisme ale Consiliului Europei, este necesară şi urgentă consolidarea progresivă şi multianuală a programelor guvernamentale dedicate ameliorării condiţiilor de detenţie din unităţile de profil din ţara noastră.

Colaborarea comisiei noastre cu instituţiile statului în vederea soluţionării petiţiilor persoanelor aflate în custodia penitenciarelor continuă să fie una bună. Comisia reţine că 35% din petiţiile adresate de persoanele private de libertate au fost soluţionate favorabil.

În perioada de raportare au fost adresate comisiei 24 de memorii care sesizează presupuse nerespectări ale normelor deontologice şi legale care guvernează profesia de poliţist şi lucrător din penitenciar.

Urmează câteva exemple.

În perioada de referinţă, 1 iulie 2023 - 31 decembrie 2023, au fost adresate comisiei 24 de memorii vizând probleme din domeniul administraţiei publice.

Problemele sesizate de petenţi se referă preponderent la existenţa unor conflicte între primari şi autoritatea locală deliberativă, la nereguli în activitatea comisiilor de fond funciar sau a comisiilor pentru acordarea drepturilor reparatorii.

Comisia observă o implicare a autorităţilor publice în sprijinul doleanţelor exprimate în cazul sesizat de petentul B.S. - dosar nr. 409. Acesta, adresându-se comisiei noastre, a reclamat faptul că, în urmă cu 20 de ani, familia sa a depus cerere de despăgubire în atenţia ANRP, privind restituirea bunurilor confiscate de regimul comunist, dar, până în prezent, această cerere nu a fost soluţionată. Petentul solicită sprijinul comisiei pentru obţinerea despăgubirilor.

Comisia a decis să solicite ANRP analizarea sesizărilor petentului şi verificarea eventualelor aspecte litigioase. În egală măsură, analizând răspunsul autorităţii competente, se observă că, în temeiul dispoziţiilor art. 21 alin. (5) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, petentului i-a fost adresată rugămintea de a prezenta în completarea dosarului de despăgubire certificatul de moştenitor întocmit în urma decesului domnului B.N. sau negaţie privind dezbaterea succesiunii obţinută de la Camera Notarilor Publici în raza teritorială a căreia a avut ultimul domiciliu defunctul, însoţită de extras pentru uz oficial din Registrul stării civile pentru căsătorii în ceea ce îi priveşte pe numiţii B.N. şi B.V.

Până la data redactării răspunsului de către ANRP, dosarul nu a fost completat cu documente. Ulterior depunerii tuturor documentelor, dosarul urmează a fi reanalizat, urmând să fie pronunţată o soluţie în acest sens.

Comisia a reţinut ca fiind semnificative aspectele semnalate în petiţia domnului B.C. din oraşul H., judeţul C. Acesta, adresându-se comisiei, reclamă faptul că, deşi a fost validat de instanţă pentru funcţia de consilier local...

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnule Stoica, numai o secundă...

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Vă rog.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

...vă rog, ţineţi-vă propoziţia.

Până termină domnul Stoica, rog liderii de grup să vină până sus. (Consultări.)

Vă rog, continuaţi, domnule Stoica.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Da.

Analizând aspectele sesizate, membrii comisiei au decis sesizarea autorităţii publice competente, respectiv Instituţia Prefectului în a cărei zonă teritorială de competenţă se regăseşte autoritatea publică locală, decizie comunicată petentului, conform prevederilor privind modul de soluţionare a petiţiilor, cuprinse în Regulamentul Camerei Deputaţilor. Reţinem din analiza răspunsului autorităţii competente şi a documentelor anexate că, în urma activităţii de verificare, Comisia de Control a concluzionat că nu se face dovada existenţei unui înscris înaintat de către secretariatul general al Primăriei H. către primar şi către membrii consiliului local, din care să rezulte obligativitatea convocării consiliului local în vederea depunerii jurământului de către petent, al cărui mandat a fost validat în conformitate cu legislaţia în vigoare şi cu recomandările Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei.

În perioada de referinţă a fost primită la comisie o singură petiţie care vizează domeniul agriculturii, vizând nereconstituirea dreptului de proprietate privată asupra unor terenuri forestiere care au aparţinut bunicului matern al petenţilor pe raza comunei G., judeţul V. - dosarul nr. 680.

În vederea determinării etapelor ulterioare, necesare analizei cazului, pe baza unei cunoaşteri aprofundate a situaţiei sesizate, membrii comisiei au hotărât solicitarea de informaţii clarificatoare din partea Instituţiei Prefectului în a cărei zonă teritorială de competenţă se regăseşte autoritatea publică locală.

Din răspunsul transmis comisiei observăm că autorităţile publice competente au întreprins măsurile legale necesare soluţionării speţei în cauză. Astfel, Instituţia Prefectului, analizând sesizarea petenţilor şi acţionând în limitele exercitării atribuţiilor legale, a solicitat un punct de vedere motivat de la Primăria Comunei G.

Ca urmare a verificărilor efectuate şi a Notei de Relaţii, comunicate de primărie, rezultă că petenţii au fost puşi în posesie cu toată suprafaţa de teren cu care au fost validaţi şi cu care au fost de acord.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Perfect.

Domnul Ciprian-Titi Stoica:

Remarcăm, cu ocazia prezentării acestui raport, tendinţa descrescătoare a memoriilor privind recunoaşterea şi acordarea drepturilor prevăzute de legile fondului funciar. (Vociferări.)

Observăm în continuare...

Dragi colegi,

Închei într-un minut.

...că necunoaşterea de către unii cetăţeni români a normelor legale referitoare la drepturile şi obligaţiile legale care le revin creează frustrări, situaţii conflictuale şi neîncredere în autorităţile publice. Comunicarea accesibilă, de o manieră comprehensivă şi sistematică, a condiţiilor de acces la drepturi şi a modificărilor survenite în legislaţie sau metodologii, de către instituţiile publice, încă nu se dovedeşte adecvată publicului român. Evaluarea situaţiei şi adoptarea unui program naţional în acest sens, urmând bunele practici şi ghidurile aferente din alte state membre ale Uniunii Europene, ar fi necesar să fie avute în vedere de Guvernul României. Este evident că simpla publicare a normelor legale nu este suficientă.

Aşa cum am mai afirmat în rapoartele noastre semestriale, comisia îşi desfăşoară activitatea de soluţionare a petiţiilor contând pe o relaţie de cooperare loială, cordială şi deschisă cu ministerele şi celelalte autorităţi şi instituţii publice ale statului roman. În cele mai multe cazuri, colaborarea cu ministerele se desfăşoară în bune condiţii, cu respectarea termenelor pe care legea le-a stabilit în procesul de soluţionare a petiţiilor cetăţenilor.

Din totalul de 420 de petiţii înregistrate în evidenţa comisiei în perioada de raportare, doar un număr de 7 mai sunt pe rol la această dată, urmând să se acţioneze pentru rezolvarea acestora.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Mulţumesc.

Vă rog să-l aplaudaţi. (Aplauze.)

Stimaţi colegi,

Ca urmare a discuţiei avute cu toţi liderii de grup, am convenit ca programul de lucru pentru astăzi să se oprească aici, să aveţi cu toţii timp să ajungeţi să urmăriţi meciul României, care, după 8 ani de zile, în sfârşit este din nou la un campionat european.

Aşadar, hai, România!

Şedinţa s-a încheiat la ora 15.42.