Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of October 2, 1997
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of October 2, 1997 |
Sittings of the Chamber of Deputies of October 2, 1997
![]() |
8. | Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunelor Costineşti şi Horia din judeţul Constanţa. (Amânarea dezbaterilor.) | ![]() |
||
| ................................................ |
|
La pct.16 - Propunerea legislativă privind reînfiinţarea comunelor Costineşti şi Horia din judeţul Constanţa; raport de respingere. Domnul deputat Mircea Munteanu. Din partea comisiei? |
|
Da. |
|
Aveţi cuvântul. Şi domnul deputat Gheorghe Ana. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia sesizată în fond, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a întocmit raport de respingere la această iniţiativă legislativă, datorită argumentelor următoare. Când este vorba de transformarea unor sate în comune, deci înfiinţarea unor noi comune, se pune problema modificării limitelor unor unităţi administrativ-teritoriale, respectiv a comunelor din care se desprind satele respective. Potrivit prevederilor Legii nr.69/1991, republicată, privind administraţia publică locală, orice modificare a limitelor se poate efectua numai în temeiul legii şi cu consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum care se organizează potrivit legii. Din nefericire, dumneavoastră ştiţi că noi nu avem încă acest act legislativ. Prin urmare, în temeiul legii, nu se poate înfiinţa o nouă unitate administrativ-teritorială, care presupune modificarea limitelor teritoriale. În al doilea rând, când este vorba de înfiinţarea unor comune, aceasta presupune, neapărat, constituirea instituţiilor de administraţie publică locală, organizarea alegerilor pentru noile autorităţi, ceea ce conduce, inevitabil, la nişte cheltuieli mai mari, mai mici, oricum la nişte cheltuieli şi neapărat trebuie cerut avizul Guvernului, respectiv al Ministerului de Finanţe. În această situaţie, pentru cele două argumente majore pe care vi le-am expus, prin vot, comisia sesizată în fond a propus respingerea acestei iniţiative legislative. Eu vă mărturisesc personal, de data aceasta, că îmi pare rău, fiind vorba de iniţiativa legislativă a unor colegi de ai noştri, motivată, dacă vreţi, din punct de vedere, să zicem, electoral, dar care, iată, întâmpină două argumente împotrivă, importante şi obiective. De altfel, vă pot informa că nici Guvernul nu a fost de acord cu această iniţiativă, precum şi Consiliul Legislativ, care, la rândul lui, a propus respingerea ei. V-am motivat poziţia Comisiei pentru administraţie publică şi, în consecinţă, noi vă propunem să respingeţi această iniţiativă. Vă mulţumesc. |
|
La dezbateri generale, doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Ana Gheorghe. |
|
Îmi permit să vă reamintesc că problema comunei Horia a mai făcut obiectul discuţiilor, în toamna anului trecut, atunci când cetăţenii din acea localitate dobrogeană au sesizat Parlamentul şi chiar au ameninţat că nu se vor prezenta la alegerile locale, în condiţiile în care dorinţa lor nu va fi satisfăcută. Eu accept motivaţiile prezentate de distinsul şi apreciatul nostru coleg, domnul Munteanu, în numele Comisiei pentru administraţie publică locală, dar îmi permit să fac următoarele observaţii. Cred că, din partea acestei comisii, ar fi bine să se deplaseze acolo, în comuna Horia, unul sau doi membri, care să constate situaţia de fapt. Comuna Ghindăreşti, aşezată pe malul Dunării, între localităţile Topalu şi Hârşova, este cea care a preluat administrarea unor teritorii din interiorul, ca să spun aşa, arealului, cuprinzând, după părerea mea, fără nici un motiv, şi perimetrul comunei Horia care, istoriceşte, din câte ştiu eu, avea în subordine localitatea Tichileşti. Deci, ca localitate, ca unitate administrativă, Horia era legată de Tichileşti, iar comuna Ghindăreşti, preponderent locuită de lipoveni, cu care eu, la vremea când eram acolo, întreţineam nişte legături de amiciţie deosebite, era o unitate de sine stătătoare. Nu văd impedimentul ca cetăţenii acestor aşezări să trimită Comisiei pentru administraţie a Parlamentului României, unele înscrisuri care să dovedească dorinţa şi voinţa lor ca localităţile să fie aşa cum iniţiatorii au stabilit şi au propus aici. În ceea ce priveşte comuna Costineşti, desfiinţată şi ea, la vremea respectivă, cum ştiţi şi dumneavoastră, tot fără nişte motive temeinice, numai din raţiuni de a nu plăti un primar şi un secretar, comună pe care mulţi dintre dumneavoastră o cunoaşteţi, fiindcă aţi fost acolo, la Costineşti, trebuie să fie şi să existe, ea poate fi administrată, mai ales că pe teritoriul ei acum fiinţează şi staţiunea cu acelaşi nume, de la care îşi poate atrage, îşi poate mobiliza o seamă de resurse care îi dau dreptul şi posibilitatea să funcţioneze. Deci, vă rog, stimaţi colegi, să nu ne pripim şi de aceea vă propun să nu votăm astăzi împotriva acestei propuneri legislative, ci să-i dăm un alt curs, o amânare, să se clarifice aceste situaţii. Vă mulţumesc. |
|
Domnule vicepreşedinte, domnul deputat Şerban a solicitat cuvântul şi, vorbind din partea comisiei, poate răspunde cu aceeaşi intervenţie la ambii colegi. (Se adresează domnului domnul Mircea Mihai Munteanu, care şi-a exprimat intenţia de a lua cuvântul) |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Ca de altfel şi cu prilejul altor propuneri de aceeaşi natură, încep prin a susţine că Departamentul pentru administraţie locală ar trebui să grăbească acel proiect de reglementare, de clasificare a includerii localităţilor într-o categorie sau alta. În această situaţie concretă, însă, constat că nici unul dintre iniţiatori nu este în sală, cu atât mai mult cu cât ei sunt colegi de ai noştri, respectiv domnul deputat şi ministru, în acelaşi timp, Niculescu-Duvăz şi domnul deputat Ioan Sorin Marinescu. Având în vedere că, totuşi, expunerea de motive, aşa cum arată, este destul de bine fundamentată, iar noi nu putem invoca o reglementare veche din anul 1990 pentru a aproba sau nu includerea acestor localităţi în rândul comunelor, am propunerea de a amâna această dezbatere, şi să dăm posibilitatea iniţiatorilor să-şi susţină cauza pe care au adus-o în faţa noastră. Vă mulţumesc. |
|
Domnul vicepreşedinte Mircea Munteanu are cuvântul. |
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că nu trebuie să respingem sugestia pe care ne-a făcut-o distinsul nostru coleg, de a se deplasa comisia sau o parte a Comisia pentru administraţie publică locală în satul Horia. Dar vă rog să aveţi în vedere faptul că nu ne putem abate de la lege, care prevede, în mod expres, că nu se pot schimba limitele teritoriale ale unei unităţi administrativ-teritoriale decât prin referendum. Or, această lege, această reglementare nu există. Sunt întru totul de acord că este un reproş pe care îl putem face Guvernului trecut sau, dacă vreţi, Guvernului actual, că nu ne-a înarmat cu un instrument absolut necesar, care este prevăzut în Legea- cadru a administraţiei publice locale. Nu v-am spus-o şi vă spun acum, problema trecerii dintr-o categorie într-alta a unor unităţi administrativ-teritoriale este diferită de situaţia înfiinţării unor noi unităţi administrativ-teritoriale. În virtutea acestui fapt, după cum aţi băgat de seamă sau vă amintiţi, atunci când a fost vorba de trecerea unui oraş la rangul de municipiu, a unei comune la rangul de oraş, în general comisia nu a făcut opoziţie, pentru că aceasta nu implica, de fapt, decât, eventual, nişte mici cheltuieli suplimentare, pe care dumneavoastră ştiţi că le presupune plata diferită a autorităţilor locale, în funcţie de categoria unităţii respective. Aici, însă, vedeţi, este o prevedere legală care nu poate fi combătută, este prevedere legală. Este nevoie de referendum şi nu avem putinţa să facem referendum. Ceea ce merita să vă spun, de asemenea, este că, pentru acest considerent, Guvernul are către finalizare, după afirmaţiile reprezentanţilor săi, o lege cuprinzătoare privind transformarea unor sate în comune, deci înfiinţarea unor noi unităţi administrativ-teritoriale. În cadrul acelei reglementări generale, se au în vedere multele iniţiative care au apărut, pornind, sigur, de la cererea cel puţin a unei părţi din populaţie sau a unor autorităţi - ştiu şi eu - din unităţile administrativ-teritoriale existente, care ar vrea, poate, să scape de nişte sate care le creează nişte încurcături. Sunt şi astfel de situaţii, dar acel proiect de lege urmează să fie definitivat şi ne va fi supus spre dezbatere şi, eventual, aprobare, din câte afirmă reprezentanţii Guvernului, către sfârşitul acestei sesiuni. Faptul că noi, acum, pentru argumentele care nu pot fi combătute, cel de lipsă a instrumentului Legii referendumului, nu putem aproba propunerea, nu înlătură posibilitatea ca, în cadrul acelei legi generale, la care m-am referit, să apară comunele Costineşti şi Horia, ca unităţi administrativ-teritoriale noi, însă în cadrul acelui act normativ general. Aceasta este motivarea pentru care cred că ar fi logic ca acum, pentru a nu atârna degeaba, în balastul Camerei Deputaţilor, această iniţiativă legislativă, s-o respingem, urmând ca ea, subiectul în sine, fondul să fie tratat în cadrul acelui proiect de lege cuprinzător, la care m-am referit. |
|
Vă mulţumesc. Domnul deputat Dan Marţian. |
|
Domnule preşedinte, Stimate colege, Stimaţi colegi, Chestiunea pe care noi o dezbatem este, cred, una care merită să zăbovim asupra ei. Şi spun că, din capul locului, sunt sensibile argumentele pe care le-a prezentat domnul deputat Mircea Munteanu şi care trebuie luate în considerare, însă este, aici, o anumită problemă în privinţa căreia cred că ar trebui să încercăm să introducem elemente de decantare a lucrurilor. Vedeţi, comuna Costineşti are o situaţie aparte. Acolo este, ca să spun aşa, un pol modern de dezvoltare. Mă refer la turismul care are acolo o bază materială şi care, vedeţi şi dumneavoastră, într-o seamă de privinţe, activităţile care se desfăşoară acolo transcend graniţele noastre. Au acolo loc cursurile Universităţii Mării Negre, au loc acolo alte manifestări la care vin nu numai oameni din România, ci şi din alte ţări. Chestiunea care se pune este următoarea: mai perpetuăm situaţia nefirească de acum, când, în loc ca acest pol modern de dezvoltare şi activităţile turistice specifice din cadrul lui ar trebui să producă efecte de antrenare şi asupra ridicării acelei localităţi, sau nu? Or, eu cred că dacă am privi lucrurile din această perspectivă, ar merita să se dea o încuviinţare pentru crearea comunei Costineşti. În plus, vedeţi, ea este la 10 km de centrul actualei comune Tuzla. O distanţă atât de mare nu este deloc benefică, şi problema se pune: nu ar trebui noi, dată fiind inerţia administraţiei locale din România, să adoptăm, totuşi, o decizie pozitivă în această chestiune, pentru ca, cel puţin din vara viitoare, o seamă de activităţi legate şi de turism, şi de întreaga ambianţă în care el trebuie să se desfăşoare acolo, să fie mai bine soluţionate decât acum? Este adevărat ceea ce spunea domnul deputat Mircea Munteanu, şi anume nu există dovezi, în acest material care ne-a fost nouă difuzat, în legătură cu consultarea populaţiei. Aceasta ar trebui făcut. Nu ar trebui să luăm un act de autoritate, aici, fără a avea o relaţie de dialog cu locuitorii de acolo, fără a avea o discuţie, să vedem care sunt şi argumentele instanţelor care conduc comuna Tuzla, astăzi. Eu cred că, din acest punct de vedere, iniţiativele legislative precum cea pe care o discutăm, sunt şi un bun prilej pentru alt raport de comunicare între noi, ca aleşi ai poporului, şi locuitorii din diferitele localităţi. Şi această nevoie de a avea punctul de vedere al locuitorilor, punctul de vedere al celor care conduc, al diferitelor structuri şi instanţe din cuprinsul comunei Tuzla, cred că ar trebui realizat. În ceea ce priveşte a doua exigenţă, care a fost justificată în virtutea unor prevederi de către domnul Munteanu, şi anume că nu există un referendum, asta este adevărat. Însă eu cred că aici noi am putea porni de la o realitate concretă, şi anume inexistenţa Legii referendumului, cred că am putea să găsim o soluţie derogatorie şi, totuşi, să luăm în discuţie de manieră pozitivă aceste lucruri. Şi atunci, spre deosebire de domnul Munteanu, eu aş propune să nu ne pronunţăm pentru respingerea acestei iniţiative legislative, să cerem iniţiatorilor să declanşeze acţiune de consultare a locuitorilor din cele două comune, care fac obiectul propunerii legislative şi, după aceea să fie reexaminată. Şi eu cred că cel puţin în ceea ce priveşte aceste două comune, şi mai ales Costineştiul, n-ar trebui să adoptăm formula respingerii, a temporizării, pentru că nu este benefică din acest punct de vedere, mai ales dacă vrem să facem din turism o sursă de revigorare a unor activităţi şi de relansare a turismului românesc, inclusiv în diferitele lui puncte de pe litoral. Dacă nu vom adopta această formulă, Costineştiul riscă să rămână o enclavă implantată acolo cu funcţionarea ei, dar nu vom ajunge la o dezvoltare organică şi într-o simbioză strânsă cu localitatea, cu satul Costineşti, care ar merita, după opinia mea, să fie ridicat la rangul de comună. De aceea, eu aş propune aceste soluţii şi, sigur, probabil că vor fi şi alte luări de cuvânt şi vom vedea care este soluţia înţeleaptă şi responsabilă pe care noi, ca Parlament, trebuie s-o adoptăm. |
|
Da, poftiţi, domnule deputat. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Fiind deputat de Constanţa, am găsit să nu iau de la început cuvântul, pentru a nu fi cumva bănuit de anumite partipriuri. Ceea ce este adevărat nu este cu supărare. Argumentele aduse aici de distinşii domni deputaţi Ana Gheorghe şi Dan Marţian sunt cât se poate de reale. Eu voi veni şi cu alte argumente, care pledează în fond la propunerea pe care a facut-o domnul deputat Şerban, de amânare a deciziei noastre, pentru simplul motiv că trebuie să-i avem şi pe iniţiatori aici să prezinte argumente şi, alături de argumentele lor, să venim şi noi cu argumentele noastre. Este adevărat că ceea ce spunea domnul vicepreşedinte al comisiei, domnul Munteanu, sunt nişte argumente generale, dar aceste două comune au situaţie specifică şi foarte pe scurt am să mă opresc asupra lor. Satul Ghindăreşti are peste 4 mii de locuitori şi comuna Horia are 600. Trebuie să vă anunţ că Primăria din comuna Horia, practic, nu mai există, este dezafectată. Şi consiliul comunal şi primăria sunt mutate în satul Ghindăreşti. Un argument mai solid decât acesta, care poate fi? Acum există şi o situaţie foarte confuză, pentru că în satul Ghindăreşti, care ţine de comuna Horia şi Tichileşti, cei 11 consilieri sunt distribuiţi astfel: unul din Horia, unul din Tichileşti şi 9 din Ghindăreşti. Dincolo, lăsând la o parte toate argumentele, cât se poate de pertinente privitoare la Costineşti - şi nu le mai reiterez aici - este o situaţie din nou paradoxală, pentru că cei din Tuzla au fost foarte fermi şi şi-au făcut un consiliu municipal, în care abia dacă au lăsat, dacă nu mă-nşel 3 din 13 consilieri din Costineşti, cu toate că importanţa economică, turistică a Costineştiului este indiscutabil mai mare decât a Tuzlei şi comuna Tuzla nu are nici un fel de relevanţă în peisajul judeţului Constanţa, pe când Costineştiul .... şi nu mai invoc aici celelalte argumente. Sunt numai câteva din foarte multele dovezi, argumente, care pledează în fond pentru iniţiativa parlamentară a colegilor amintiţi, dar, pentru că aceştia nu sunt aici, trebuie să susţin propunerea domnului Şerban, de amânare a acestei discuţii, cu toate că, vă spun, de principiu, noi nu putem refuza această separaţie a celor două comune. Cât îi priveşte pe locuitori, ca parlamentar de Constanţa, vă spun că absolut toţi, sau, mă rog, marea lor majoritate, sunt pentru separarea Costineştiului şi Ghindăreştiului de cele două comune, care sunt, fie mai mici, fie totalmente lipsite de importanţă. |
|
Domnul deputat Gheorghe Ana. |
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Nu fac parte, după cum vedeţi, dintre distinşii iniţiatori. Întâmplător cunosc situaţia localităţilor puse în discuţie. Cred că sunteţi de acord cu propunerea pe care am făcut-o, să amânăm această discuţie, să nu scoatem de pe ordinea de zi acest proiect legislativ, pentru că, în situaţia când vom face aşa cum a propus comisia, vom reaprinde ceea ce cunoaşteţi că era aprins anul trecut. Vom distruge speranţa oamenilor de acolo, din Ghindăreşti, din Horia, din Tichileşti, pusă în forul legislativ al ţării, aşa cum a fost formulată atunci, aşa cum s-a concretizat acum, în propunerea legislativă. Pe de altă parte, evident că, dacă instituţia referendumului nu a făcut obiectul distinct al unei legi, fie din cauză că noi nu am avut iniţiativă în domeniul acesta şi unul din noi n-a avut încă timpul şi, mă rog, aplecarea suficientă pentru a construi acest proiect legislativ, după cum nici Guvernul n-a făcut acest lucru, nu cred că ne împiedică cineva să luăm, în ultimă instanţă, hotărârea de a face ceea ce este bine să facem. Dar, solicit din nou, domnule preşedinte, să amânăm dezbaterea acestui proiect legislativ, pe de o parte, iar, pe de altă parte, reiterez propunerea ca, din comisia permanentă, specială a Camerei noastre, să facă deplasarea cineva acolo, pentru a constata la faţa locului ceea ce evidenţa o arată. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, mai are cuvântul domnul deputat Şerban, pe procedură, şi sper că putem lua o decizie. |
|
În spiritul celor spuse de domnul deputat Gheorghe Ana şi a propunerii mele făcute anterior, eu vă propun chiar să sistăm dezbaterile pe această temă. Invoc, nu Regulamentul, nu cutumule, şi nu procedurile regulamentare, ci spiritul de colegialitate. Continuând dezbaterile în lipsa iniţiatorilor, îi frustrăm de posibilitatea de a-şi susţine cauza. Deci, în măsura în care suntem de acord să amânăm această dezbatere, până în momentul în care va fi posibil ca ei să-şi susţină această cauză, eu vă propun chiar să sistăm aceste dezbateri şi să adoptăm o hotărâre în acest sens. Vă mulţumesc. |
|
Stimaţi colegi, supun votului dumneavoastră propunerea de amânare a acestei dezbateri, susţinute de mai mulţi colegi din sală. Cine este pentru? Vă mulţumesc. Împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Două abţineri. Cu majoritatea voturilor pentru, un vot împotrivă şi două abţineri, în cvorumul legal de lucru, propunerea de amânare a fost adoptată. |


