Parliamentary debates

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm în continuare în discuţie dezvoltarea interpelărilor şi primirea de răspunsuri la interpelările adresate membrilor Guvernului.

În acest sens, are cuvântul domnul deputat Mihai Drecin, pentru a dezvolta în intervalul de 3 minute interpelarea ce a fost adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Urmează domnul deputat Vitcu.

Domnul Mihai Dorin Drecin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea pe care o voi dezvolta se adresează atât domnului Radu Sârbu, preşedintele Fondului Proprietăţii de Stat Bucureşti, cât şi domnului Alexandru Athanasiu, ministrul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În luna februarie a acestui an, Societatea Comercială Helios S.A. Aleşd a fost vândută de FPS Bucureşti într-o atmosferă de totală confidenţialitate, spun reprezentanţii FPS Bihor.

La 7 iulie 1999, unui număr de circa 80 de persoane – subingineri, economişti, muncitori calificaţi şi necalificaţi – le-a încetat contractul de muncă la S.C. Helios S.A. Aleşd, sub motivul restructurării societăţii.

Foştii angajaţi nu cunosc criteriile care au stat la baza epurărilor din fabrică, cine este noul patron al fabricii, clauzele contractului de vânzare-cumpărare şi, mai ales, prevederile acestuia privind protecţia socială a viitorilor şomeri sau disponibilizaţi.

Cei 80 de foşti angajaţi sunt, în marea lor majoritate, persoane în prag de pensionare pentru limită de vârstă, suferinde de boli profesionale.

În aceste condiţii, foştii angajaţi în discuţie au refuzat să semneze deciziile de plecare în şomaj, inclusiv primirea la domiciliu, trimise prin poştă, a cărţilor de muncă vizate, culmea!, de Camera de Muncă Aleşd – Filiala DMPS Bihor.

Conducerea S.C. Helios Aleşd, în loc să obţină drepturile băneşti pentru disponibilizarea celor vizaţi, acestea urmând a fi achitate, potrivit legii, fie de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, fie de noul patron, a preferat trecerea în şomaj a angajaţilor.

Situaţia materială a celor 80 de foşti lucrători este disperată; ei sunt într-o postură inedită - chiar la nivelul muritorilor de foame din România condusă de CDR. Altfel spus, nu sunt nici disponibilizaţi, nici şomeri. Nu au primit nici un ban când au fost aruncaţi în stradă de noul şi misteriosul patron, dar nici nu au vreo şansă să primească vreun ajutor bănesc de aici înainte pentru cei 20 – 30 de ani neîntrerupţi, munciţi în fabrică.

Mai precizăm în încheiere că, după unele informaţii apărute în presa din Oradea, acum câteva săptămâni a fost văzut la S.C. Helios Aleşd, sosind incognito, domnul ministru al finanţelor, Decebal Traian Remeş. Oare domnia sa este adevăratul patron al fabricii, care stă în spatele patronului oficial, domnul Dan Vasile, patronul PROFILMED Negreşti Oaş, bunul său amic cunoscut şi recunoscut?

Solicit răspunsuri clare în plenul Camerei Deputaţilor şi în scris la toate întrebările puse mai sus, lămurirea situaţiei sociale a lucrătorilor şi a modului misterios de privatizare a întreprinderii.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Fondului Proprietăţii de Stat, la interpelarea pe care aţi făcut-o, răspunde domnul vicepreşedinte Victor Eros.

Domnul Victor Eros:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Privatizarea Societăţii Comerciale Helios S.A. Aleşd, judeţul Bihor, s-a efectuat din aprilie 1998 şi s-a finalizat în acest an, deoarece societatea prezenta o situaţie economico-financiară destul de deteriorată, motiv pentru care ofertanţii s-au retras rând pe rând.

În final, s-a reuşit privatizarea prin cumpărarea societăţii Helios de către Societatea Comercială PROFILMED S.A. Negreşti Oaş, jud. Satu Mare, care a achiziţionat întreg pachetul de acţiuni pus în vânzare.

Am depus un răspuns în scris cu celelalte amănute, ca să nu depăşesc timpul acord de către domnul preşedinte.

În ceea ce priveşte problema de fond, problema cea mai dureroasă de la ora actuală, care este reducerea numărului de personal, ca urmare a disponibilizării acelor 80 de persoane care se încadrează de altfel într-o prevedere a contractului unde se stipula disponibilizarea a 97 de persoane. Din păcate, datorită repetatelor modificări de legislaţie, situaţia acestor 80 de persoane este absolut neclară.

Din punctul nostru de vedere, la timpul respectiv, când am întocmit contractul, situaţia lor era clar㠖 li se cuveneau plăţile compensatorii pe baza cererilor depuse la FPS, cu avizul nostru şi aşa mai departe.

Ca urmare, însă, a apariţiei Ordonanţei de urgenţă nr.98, la societăţile private se permite reducerea personalului, numai dacă acestea au înregistrat pierderi în ultimul an de activitate, adică reducere cu plăţi compensatorii.

Deoarece societatea cumpărătoare a Societăţii Helios a achitat toate obligaţiile faţă de Fondul Proprietăţii de Stat, faţă de stat, conform graficului, şi a înregistrat şi profit, prevederile acestei ordonanţe nu pot fi aplicate.

Ceea ce pot să fac este să iau legătura cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale şi să vedem dacă există o posibilitate din partea lor, ca să acordăm şi acestor persoane plăţile compensatorii.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Are cuvântul, pentru dezvoltarea interpelării, domnul deputat Mihai Vitcu, iar pentru prezentarea răspunsului, din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Mihai Vitcu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea se adresează domnului secretar de stat al Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul Cristian Tăbăcaru.

Situaţia centrelor de plasament este binecunoscută, datorită numeroaselor sesizări venite din întreaga ţară, precum şi din relatările mass-media din ultimele luni.

Faptul că majoritatea centrelor de plasament au ajuns în situaţia de a nu mai asigura hrana copiilor, îmbrăcămintea, încălţămintea, rechizitele, cu datorii de sute de milioane la furnizorii de apă, şi când spun acest lucru mă refer la judeţul Suceava, la cele 7 centre de plasament, cu restanţe de 3 - 4 luni la plata salariilor, era normal ca Departamentul pentru Protecţia Copilului să se autosesizeze şi să găsească o rezolvare urgentă a situaţiei.

Răspunsul care s-a dat, cum că toate problemele menţionate sunt de competenţa administraţiei locale, nu satisface şi mai ales nu rezolvă situaţiile care privesc existenţa fizică a unor copii.

Întrebăm pe domnul secretar de stat dacă, datorită experienţei triste din acest an, a determinat departamentul ce-l coordonează să modifice legislaţia în vigoare privind finanţarea centrelor de plasament.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului, domnul secretar de stat Cristian Tăbăcaru.

Domnul Cristian Tăbăcaru:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Experienţa tristă din acest an şi chiar şi din anul anterior ne-a arătat două lucruri importante: în primul rând că descentralizarea poate aduce rezultate remarcabile în domeniul protecţiei drepturilor copilului, dar, în condiţiile în care autorităţile locale, în fapt, sau autorităţile judeţene nu au resurse suficiente, respectarea principiilor subsidiarităţii, în sensul intervenţiei autorităţilor administraţiei publice centrale, este absolut necesară, este imperios necesară.

Din păcate, nici Parlamentul nu a aprobat la votarea Legii bugetului cerinţele Departamentului pentru Protecţia Copilului, şi nici Executivul nu a găsit în continuare resurse bugetare pentru a interveni, fapt ce a însemnat de fapt adâncirea crizei la nivelul direcţiilor judeţene pentru protecţia drepturilor copilului.

Al doilea element pe care l-am reţinut în urma acestor primi doi ani este faptul că, din păcate, nu există colaborare între administraţiile publice locale.

În acest sens, deşi există prevederi foarte clare în domeniu, foarte puţine autorităţi locale, şi mă refer la autorităţi municipale, orăşeneşti şi comunale, se consideră responsabile în vreun fel şi se implică în a ameliora soarta copiilor aflaţi în dificultate care provin din comunitatea pe care o reprezintă.

Această lipsă de interes şi spirit civic este cu atât mai nefirească cu cât în marea majoritate a cazurilor intervenţiile pe care le-ar avea de susţinut nu sunt costisitoare, arareori necesitând cheltuieli importante.

Avându-se în vedere cele două elemente, şi pe baza analizei din teren şi a rezultatelor oferite de sistemul de monitorizare al departamentului, Departamentul pentru Protecţia Copilului a iniţiat în luna iulie anul curent, cu aprobarea primului-ministru, un proiect de act normativ privind atât colaborarea între diferitele autorităţi locale în acest domeniu, deci în ceea ce priveşte protecţia copilului, cât şi modul de intervenţie al Departamentului pentru Protecţia Copilului, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, în situaţii de criză sau prin programe de dezvoltare şi de reformă de interes naţional.

În primul caz, în ceea ce priveşte colaborarea dintre autorităţile administraţiei publice locale, este prevăzut, în proiectul de act normativ, modul în care autorităţile administraţiilor publice municipale, orăşeneşti şi comunale ar putea interveni pentru susţinerea copilului aflat în dificultate, protejat de către Comisiile pentru protecţia copilului în cuantum şi în ce mod şi, de asemenea, modul în care aceste autorităţi ar putea interveni pentru prevenirea situaţiilor de criză.

De asemenea, în ceea ce priveşte intervenţia Departamentului, sunt date elementele care definesc programele de interes naţional, modul lor de aprobare şi de cheltuire a fondului.

Proiectul a fost înaintat celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, chiar s-a întors la Departament, cu observaţii din partea Ministerului Finanţelor. Este, în continuare, în discuţie.

Suntem convinşi că o dată cu interesul crescut pe care această problematică l-a căpătat în ultima lună de zile, vom reuşi să promovăm acest act normativ şi, de asemenea, să identificăm noi resurse pentru ca nu doar... s㠖 cum spuneţi dumneavoastr㠖 considerăm că este o problemă a administrţiei publice locale, ci să şi putem interveni de la nivel central.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Stimaţi colegi,

Aş dori să anunţ pe unii dintre dumneavoastră că din partea Guvernului se solicită reprogrmarea răspunsurilor orale, după cum urmează:

- Departamentul pentru Administraţia Publică Locală, pentru domnul deputat Gheorghe Ionescu;

- Ministerul Industriei şi Comerţului, pentru domnul deputat Anghel Stanciu;

- Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru domnii deputaţi Gheorghe Ana, Marian Ianculescu, Traian Sabău;

- Primul-ministru, pentru doamna deputat Daniela Bartoş, domnul deputat Vasile Mândroviceanu, domnul deputat Petru Bejinariu, doamna deputat Viorica Afrăsinei;

- Ministerul Afacerilor Externe, pentru domnul deputat Nicolae Ionescu.

Deci, acestea vor fi reprogramate în săptămâna următoare.

Continuăm dezvoltarea interpelărilor. (Domnul deputat Anghel Stanciu solicită cuvântul, pentru o chestiune de procedură).

Păi, aici nu sunt chestiuni de procedură. Ce anume poate să fie de procedură, aici, domnule deputat?

Poftiţi.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Chestiunea de procedură este următoarea: interpelarea noastră vizează atât Ministerul Industriei şi Comerţului, prin prisma faptului că Electrocentrale-Iaşi se găseşte pe verticală în subordinea acestui minister, dar vizează şi Ministerul Finanţelor, prin faptul că o serie de subvenţii, circa 100 de miliarde de lei, nu au fost acordate la timp.

Am înţeles că din partea Ministerulu Finanţelor, deci, pe partea aferentă finanţării, ar fi un răspuns.

Deci, este o interpelare care vizează două aspecte şi două ministere. Unul din ministere a cerut ca discuţiile să se poarte săptămâna viitoate, celălalt este prezent. Poate am avea răspunsul de la Ministerul Finanţelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da, o să vă dăm, sigur că da, când vă vine rândul.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Vitcu are o nedumerire, faţă de ceea ce s-a prezentat din partea Departamentului pentru Protecţia Copilului.

Domnul Mihai Vitcu:

Domnule secretar de stat,

În legătură cu interpelarea pe care am prezentat-o şi în legătură cu răspunsul pe care l-am primit, eu pot să îmi exprim speranţa că prin acţiunile pe care le întreprindeţi, poate se va găsi şi o rezolvare a acestei probleme cu privire la protecţia copilului.

Oamenii din teritoriu întreabă: cum se împacă situaţia de la Departamentul dumneavoastră, şi anume cele două funcţii pe care le deţineţi – de secretar de stat al Departamentului pentru Protecţia Copilului şi de preşedinte al Comitetului Român pentru Adopţii?

Şi, o a doua problemă: dacă situaţia centrelor de plasament este dată în seama administraţiilor locale, fără a se asigura şi fondurile necesare, ştiut fiind că, de regulă, judeţele sărace au şi cele mai multe centre de plasament, ce rost mai are acest Departament pentru Protecţia Copilului?

Sunt întrebări pe care şi le pun oamenii din teritoriu, şi asupra cărora, mă rog, puteţi da un răspuns acum sau mai târziu, dar, modul de rezolvare a protecţiei sociale a copiilor cu nevoi speciale s-a dovedit, din păcate, în această perioadă la care vă referiţi, un experiment nereuşit, deşi această problemă este un criteriu de aderare la Comunitatea Europeană, pentru ţara noastră.

Repet: îmi exprim speranţa că se va rezolva într-un timp foarte, foarte scurt situaţia acestor centre de plasament, pentru că se apropie iarna şi situaţia este mai mult decât tragică.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea Ministerului Finanţelor este prezent cineva aici?

Sunteţi prezent. Da. Bun.

Aţi vrut să îmi spuneţi ceva, domnule...

Puteţi, dar aici nu putem să purtăm un dialog... Se dezvoltă interpelarea, se răspunde şi dânsul..., dacă este necesar, o să vă răspundă după aceea în scris. Puteţi să-i solicitaţi răspunsul şi în scris.

Din partea Ministerului Finanţelor, atunci, la interpelarea făcută de domnul deputat Ana Gheorghe, pe care-l invit să o dezvolte, şi care are ca obiect impunerea conform Ordonanţei de urgenţă nr. 85/1997.

Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Distinşi invitaţi,

Până la adoptarea noilor reglementări privind impunerea veniturilor persoanelor fizice, cunoaşteţi că ne-am preocupat să aducem toată legislaţia la zi şi, astfel, prin Ordonanţa nr. 85, am stabilit un cadru unitar - şi spunem, pentru etapa asta destul de coerent - privind impunerea veniturilor şi activităţilor prestate de persoanele fizice.

Actul institutor – aşa cum cunoaşteţi – a fost Ordonanţa nr. 85, transformată în lege, aprobată prin lege, ea devenind astfel Legea nr. 246 din 1998, care a avut şi are încă drept obiect reglementarea unitară în această materie.

Ordonanţa la care mă refer, precum şi scrisoarea de răspuns adresată de Ministerul Finanţelor unor petiţionari din municipiul Petroşani, arată fără echivoc că "Persoanele care desfăşoară exclusiv activitate de comerţ în punctele volante, şi alte categorii de prestatori, se supun plăţii unui impozit forfetar trimestrial, stabilit prin hotărâre a Consiliului judeţean sau a Consiliului general al municipiului Bucureşti " - articolul 10 din Ordonanţă.

Consiliul judeţean din Hunedoara nu a impus aceste categorii de prestatori de servicii la impozitul forfetar la care m-am referit.

Ca urmare, Direcţia generală a finanţelor publice şi a controlului financiar de stat Hunedoara comunică acestor petiţionari că, "Întrucât Consiliul judeţean Hunedoara nu a stabilit până la această dat㠖 era 11 mai 1999 – impozitul forfetar trimestrial pe care trebuiau să-l plătească comercianţii ambulanţi, aceştia urmeză să fie impuşi la venitul realizat.", conform art. 5 din aceeaşi Ordonanţă.

Mai mult, Administraţia Financiară din Petroşani le impune acestor ambulanţi să conducă evidenţa contabilă conform Legii nr. 82, dispoziţie ce, de altfel, contravine art. 30 alin. 3 din aceeaşi ordonanţă.

Evident că în această situaţie, când autoritatea investită prin lege să instituie impozite nu le aşează, datorită superficialităţii, a necunoaşterii legislaţiei sau a competenţelor ce i-au fost conferite, comercianţii ambulanţi la care ne referim, neluaţi în seamă de autorităţi, ar trebui să se considere exoneraţi de orice obligaţii faţă de bugetele locale.

Îmi fac datoria să reamintesc că toate aceste venituri sunt venituri care se adună, se mobilizează la bugetele locale.

În această materie, Ministerul Finanţelor şi-a precizat corect, într-un răspuns anterior, poziţia, poziţie care n-a fost luată în considerare nici de Direcţia generală a finanţelor publice şi, evident, nici de administraţie.

În această situaţie, dacă autorităţile judeţene nu sunt interesate în depistarea materiilor impozabile, în evaluarea şi aşezarea impozitelor, se mai impun măsuri de echilibrare, prin transfer de la bugetul de stat?

Autoritatea centrală specializat㠖 Ministerul Finanţelor – mai poate fi avută în vedere ca instituţie de reglementare şi de sinteză în materie fiscală?

Iată, acestea sunt problemele pe care le ridică nişte răspunsuri evazive sau care eludează legea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Finanţelor, înţeleg că va prezenta răspunsul domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog să poftiţi, domnule consilier.

Urmează domnul deputat Anghel Stanciu.

Poftiţi, domnule consilier.

Domnul Marius Popescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ana, relevăm următoarele: potrivit art. 10 din Ordonanţa de urgenţă nr. 85/1997 privind impunerea veniturilor realizate de persoanele fizice, modificată şi aprobtă prin Legea nr. 246/1998, impunerea comercianţilor ambulanţi şi a celor din punctele volante se face pe bază forfetară.

Impozitul forfetar trimestrial se stabileşte prin hotărârea Consiliilor judeţene şi a Consiliului general al municipiului Bucureşti, pe baza propunerilor direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat şi a municipiului Bucureşti.

Faţă de aceste prevederi, Consiliul judeţen Hunedoara a hotărât să nu impună comercianţii ambulanţi şi pe cei ce activează în punctele volante pe bază forfetară, generând astfel nemulţumiri în rândul acestora.

Pentru soluţionarea problemei, Ministerul Finanţelor a sesizat Departamentul pentru Administraţie Publică Locală, prin Adresa nr. 210.975 din data de 25 iunie 1999, transmiţând, totodată şi materialul prezentat de grupul contribuabililor din Valea Jiului.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Anghel Stanciu, pentru a dezvolta interpelarea: "Rezolvarea problemelor la sistemul de termoficare din Iaşi".

Domnule deputat,

Vă rog să vă rezumaţi la cele trei minute.

Avem foarte mulţi colegi care aşteaptă să intervină.

Domnul Anghel Stanciu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În municipiul Iaşi va fi oprită, în 20 septembrie anul curent, furnizarea agentului termic, deoarece Sucursala Electrocentrale Iaşi nu va mai asigura curentul electric necesar producerii acestuia.

Cauza o constituie faptul că Regia Autonomă Termoficare este în imposibilitatea de a-şi achita datoriile restante, în pofida numeroaselor intervenţii pentru primirea fondurilor prevăzute ca subvenţii în bugetul de stat.

Demersurile nu au avut nici un rezultat, dimpotrivă, R.A. Termoficare căpătând penalităţi.

La ora actuală, CET Iaşi are de primit circa 224 miliarde lei, din care circa 188 miliarde lei de la Regia de Temoficare.

La rândul său, Regia de Termoficare nu a primit suma de peste 29 miliarde lei, constituind subvenţie de la bugetul de stat pe anul 1998, iar în 1999 nu a primit peste 25 miliarde lei – subvenţie de la bugetul local.

La aceasta se adaugă atât suma aferentă tichetelor valorice, cât şi o subvenţie de la stat, restantă, în valoare de peste 23 miliarde lei.

Concluzionând, rezultă că obligaţiile statului se cifrează la aproape 1.100 miliarde lei, pentru care Regia Autonomă de Termoficare este penalizată şi, implicit, sunt penalizaţi ieşenii.

În consecinţă, supunem atenţiei dumneavoastră această situaţie, spre a interveni pentru deblocarea fondurilor restante la subvenţia de stat pe anul 1998, achitarea restanţelor pe anul 1999, cât şi contravaloarea bonurilor valorice.

Totodată, vă adresăm rugămintea, domnilor miniştri, să se ia de urgenţă măsuri, atât cât timpul mai permite, ca să se asigure stocurile de combustibil necesare pentru încălzirea locuinţelor în perioada de iarnă.

Solicităm acestea, cu atât mai mult cu cât starea de igienă şi confort a populaţiei din Iaşi se degradează tot mai mult, ceea ce a condus la apariţia epidemiei de meningită şi a altor numeroase boli, putându-se ajunge şi la importante forme de protest social, greu de stăpânit.

De aceea, vă solicităm, domnilor miniştri Radu Berceanu şi Decebal Traian Remeş, intervenţia imediată pentru rezolvarea promptă a problemelor existente în termoficarea municipiului Iaşi, cu atât mai mult cu cât agentul termic este un produs secundar al Electrocentrale Iaşi.

Cu încrederea soluţionării acestor probleme, care sunt cauzate şi de ministerele pe care le conduceţi, vă asigurăm de alesele noastre sentimente.

Cu mulţumiri,

Deputat P.R.M. de Iaşi, Anghel Stanciu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Să dăm cuvântul domnului consilier Marius Popescu, din partea Ministerului Finanţelor, pentru a vă da răspunsul la interpelarea dumneavoastră.

Domnul Marius Popescu:

Referitor la interpelarea domnului deputat Anghel Stanciu, relevăm următoarele: prin Ordonanţa de urgenţă cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999, nr. 140 din anul curent, aprobată în şedinţa Guvernului României din 23 septembrie anul curent, s-a prevăzut suplimentarea sumelor defalcate din impozitul pe salariu, la judeţul Iaşi, cu 90.381 milioane lei, din care 22.595 milioane lei pentru bugetul propriu al Consiliului judeţean şi 67.786 milioane lei pentru bugetele locale ale comunelor, oraşelor şi municipiilor.

Totodată, conform art. 45 din aceeaşi ordonanţă, obligaţiile de plată datorate şi neachitate, ale regiiilor autonome, societăţilor comerciale şi serviciilor publice de interes local furnizoare de energie termică pentru populaţie sau prestatoare de servicii de transport urban în comun, de călători, stabilite în condiţiile legii, înregistrate la data de 30 septembrie anul curent către Compania Naţională de Electricitate – CONEL, Societatea Naţională de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. şi Societatea Naţională a Petrolului – PETROM S.A. se sting la nivelul sumelor datorate la aceeaşi dată de bugetele locale pentru subvenţiile aferente energiei termice livrată populaţiei şi pentru transportul în comun, în limitele maxime prevăzute în Anexa nr. 16.

Pentru judeţul Iaşi, această limită maximă reprezintă 145.408 milioane lei.

Cu aceeaşi sumă se sting şi obligaţiile de plată către bugetul de stat ale Companiei Naţionale de Electricitate – CONEL, Societăţii Naţionale de Gaze Naturale – ROMGAZ S.A. şi Societăţii Naţionale a Petrolului –PETROM S.A.

În aplicarea acestor prevederi, Ministerul Finanţelor este autorizat să elaboreze precizări metodologice.

Referitor la asigurarea stocurilor de combustibil necesare în perioada sezonului rece pentru încălzirea locuinţelor, menţionăm că, potrivit art. 29 alin.2 din Legea finanţelor publice locale, nr. 189/1998, ordonatorii de credite pot efectua plăţi în avans de până la 30%, pentru anumite categorii de cheltuieli, în condiţiile dispoziţiilor legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule consilier.

Domnul deputat Radu Mazăre.

Dumneavoastră aţi adresat o interpelare Ministerului Finanţelor, pe probleme economice legate de fiscalitate.

Vă rog, domnule deputat, în cadrul celor trei minute, să dezvoltaţi interpelarea. Repet ceea ce am spus: depăşim timpul pentru ceilalţi colegi.

Domnul Radu Ştefan Mazăre:

Eu o adresasem primului-ministru, dar, probabil, domnia sa a considerat de cuviinţă să răspundă Ministerul Finanţelor.

Aşadar, domnule preşedinte, domnule prim-ministru, încă de când eram în şcoală, am învăţat că "portul este plămânul ţării" şi, chiar dacă poate fi catalogată drept comunistă, comparaţia este reală.

Peste 70% din comerţul exterior al României se desfăşoară prin porturile maritime.

Doresc să vă prezint câteva date comparative despre traficul maritim în porturile Constanţa, Mangalia şi Midia. Faţă de 1996, anul acesta traficul a scăzut cu 33%, importul cu 35%, exportul cu 24%, iar tranzitul mărfurilor cu 50%. România a exportat cu 64% mai puţine cereale, îngrăşăminte şi produse chimice cu 92%, iar produse petroliere finite cu 50%.

Domnule prim-ministru,

Coaliţia pe care o reprezentaţi a venit la guvernare cu un program radical de reformă. Se spunea că este musai să se restructureze, să se lichideze şi să se falimenteze fel şi fel de întreprinderi. Perfect. Dar în loc s-a pus ceva?

Cifrele pe care vi le-m prezentat, domnilor, sunt atât de dramatice, încât am putea spune că reprezintă economia unei ţări aflate în stare de război. Şi încă ceva: majoritatea exporturilor o reprezintă materia primă. Defrişăm păduri şi trimitem în străinătate buşteni, asemenea unei ţări africane subdezvoltate.

Eu nu ştiu ce fel de statistici aveţi la îndemână sau ce consilieri economici, dar, conform datelor prezentate, în ţară nu se mai mişcă nimic. Întreprinderile de stat au fost lichidate, iar cele particulare sufocate. Degeaba măriţi fiscalitatea, pentru că nu mai aveţi de la cine lua. Prin măsurile adoptate până acum, aţi paralizat economia.

Aveţi, cumva, în vedere o altă politică fiscală şi economică, sau veţi continua în acelaşi mod?

Aceasta era interpelarea adresată.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

La interpelarea dumneavoastră, Ministerul Finanţelor este reprezentat de domnul consilier Marius Popescu.

Vă rog, domnule consilier, să vă încadraţi în timpul ce vă este afectat.

Domnul Marius Popescu:

Interpelarea domnului deputat Mazăre, referitoare la evoluţia importului-exportului de produse nu intră în sfera de activitate a Ministerului Finanţelor. Sunt probleme care se urmăresc la Ministerul Industriei şi Comerţului.

Referitor la politica fiscală, deşi în interpelare nu se face nici o precizare, cam în ce sens ar urma să se aplice această politică fiscală, pot să transmit domnului deputat că Ministerul Finanţelor nu intenţionează în perioada următoare să modifice legislaţia în domeniul impozitelor şi taxelor, în sensul majorării acestor impozite şi taxe.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule consilier.

Domnule deputat,

Există o altă procedură la interpelări, nu ne găsim în procedura întrebărilor, unde se pot face reveniri.

Deci, dumneavoastră aţi făcut interpelarea, primiţi răspunsul în scris. (Domnul deputat Radu Mazăre intenţionează să vorbească la microfon.)

Domnul Radu Ştefan Mazăre (din sală):

Fac interpelări de când a început sesiunea parlamentară!

Ştiu că am dreptul la replică!

Domnul Acsinte Gaspar:

Dumneavoastră aveţi dreptul la replică atunci când adresaţi întrebări,vă rog să mai revedeţi procedura parlamentară, şi nu în cadrul interpelărilor. (Domnul deputat Radu Mazăre insistă.)

Nu ştiu cine v-a dat, dar am să vă dau procedura cu privire la dezvoltarea întrebărilor, dar nu acum, domnule deputat, ci mâine. Mâine am să vă dau procedura.

Are cuvântul domnul deputat Gheorghe Ionescu, pentru a dezvolta interpelarea pe care a adresat-o Ministerului Tineretului şi Sportului, referitoare la situaţia Sălii polivalente din Craiova.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Sala polivalentă din Craiova, unul dintre cele mai importante obiective sportive ale municipiului, cu o capacitate de 2.900 de locuri, a funcţionat în perioada 1978-1994, când un incendiu devastator a distrus structura de rezistenţă şi a afectat profund structura perimetrală din beton armat, pe care aceasta era rezemată.

Pentru refacerea acestui obiectiv, Direcţia pentru tineret şi sport a judeţului Dolj, în septembrie 1995 a întocmit un studiu de fezabilitate, acesta stând la baza elaborării temei de proiectare pentru licitaţia de proiectare.

În luna iunie 1996, Ministerul Tineretului şi Sportului a avizat studiul de fezabilitate a Sălii polivalente şi l-a înaintat Comisiei interministeriale, în vederea aprobării, şi s-a materializat prin Hotărârea nr.1.177 a Guvernului, din 18 noiembrie 1996, prin care s-au aprobt indicatorii tehnico-economici ai obiectivului de investiţii, refacerea şi modernizarea Sălii polivalente, cu 4.000 locuri.

Refacerea Sălii polivalente a însemnat expertize, studii, proiecte, avize, dezafectare, pregătire de construcţie şi începerea construcţiei, prin reutilizarea părţii de structură neafectată de incendiu, efortul fiind susţinut din bugetul de stat.

Aceste lucrări de construcţii au început în decembrie 1997, termenul de execuţie fiind de 36 de luni.

Stadiul actual al lucrărilor executate este de 11,6 miliarde lei, din care s-au decontat 5,9 miliarde lei.

În anul 1999 nu s-au acordat fonduri pentru continuarea lucrărilor, ceea ce duce la oprirea investiţiei şi conservarea lucrărilor la stadiul actual.

Domnule ministru,

Activitatea sportivă în Craiova, la data actuală, este foarte slabă, iar în ultimile zile a apărut şi fotbalul, or să retrogradeze ambele echipe, aşa că oamenii din Craiova, locuitorii, n-au unde să se mai ducă să vadă o activitate sportivă, iar întreceri sportive organizate la nivel naţional şi internaţional se desfăşoară în alte oraşe, la distanţe de 60 şi 120 km., respectiv Slatina, Vâlcea, Tg. Jiu.

Direcţia de tineret şi sport a judeţului Dolj a trimis la dumneavoastră o informare privind situaţia reală a acestui obiectiv şi sumele solicitate pentru anul 1999.

Vă rugăm, domnule ministru, să precizaţi poziţia dumneavoastră faţă de acest obiectiv, având în vedere că judeţul Dolj este un judeţ care a dat ţării multe valori sportive.

Să cred că la ministrul de la Ministerul Tineretului şi Sportului nu există interes pentru activitatea sportivă din judeţul Dolj? Probabil că interesul domniei sale este în mod special pentru judeţul Tulcea.

Anexat vă trimit materialul întocmit de D.J.T.S. Dolj, cu soluţia de rezolvare, existent deja la dumneavoastră.

Deci, aceasta a fost interpelarea şi rog pe reprezentantul ministerului să spună ce gândeşte: poate face ceva în anul acesta sau intră în bugetul pe anul viitor?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Reprezentatul Ministerului Tineretului a ieşit puţin din sală, dar probabil că trebuie să revină şi o să vă dea răspunsul în scris.

Continuăm activitatea. Trecem la răspunsurile pe care Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei urmează să le dea domnului deputat Mihai Nicolescu.

Vă rog să veniţi, să vă dezvoltaţi interpelarea.

Domnul Mihai Nicolescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Stimaţi invitţi,

Interpelarea se adresează Ministerului Agriculturii, domnului ministru Ioan Mureşan, şi porneşte de la situaţia actuală a lucrărilor agricole care sunt mult rămase în urmă, şi în mod deosebit ne referim la lucrările de recoltare a plantelor premergătoare pentru culturile de toamnă, la eliberarea terenurilor de producţia secundară şi resturi vegetale. Sunt suprafeţe mici arate şi cu lucrări de pregătire a patului germinativ, de asemenea, destul de reduse, cantităţi mici de îngrăşăminte folosite până în prezent pentru fertilizarea de bază a culturilor ce se vor însămânţa în această toamnă, cu referire în mod deosebit la grâu, orz, orzoaică şi plantele furajere.

Din situaţia operativă, rezultă o cantitate de grâu pentru sămânţă obţinută în acest an, de circa 80.000 tone, cantitate cu totul insuficientă pentru a realiza o suprafaţă normală de semănat.

Pornind de la această stare de lucruri, vă rugăm respectuos, cuprindea interpelarea, şi rugăm ministerul, pe domnul ministru, să clarifice câteva aspecte legate de obiectul interpelării, şi anume: ce suprafeţe de grâu, orz, orzoaică se vor semăna în această toamnă şi cât din acestea au fost arate până la zi? De asemenea, legat de lucrările de pregătire a patului germinativ. Şi în al doilea rând, cum se preconizează asigurarea seminţelor necesare înfiinţării culturilor pentru speciile amintite?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Agriculturii, răspunsul la interpelare îl va da domnul secretar de stat Ştefan Pete.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregăteşte domnul deputat Nicolae Groza.

Domnul Ştefan Pete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

La interpelarea domnului deputat Mihai Nicolescu, voi răspunde foarte pe scurt.

Suprafaţa totală propusă a fi însămânţată în toamna anului 1999, la cele trei culturi principale, la grâu, secară, orz şi orzoaică de toamnă, la grâu şi secară - 1.600.000 de hectare, la orz - 232.000 şi la orzoaică de toamnă - 37.000. Am şi pentru rapiţă, legume, seminţe şi plante de nutreţuri, vi le dau în scris.

Referitor la suprafaţa arată în vederea însămânţării, la data de 23.09, avem ultimele date, pe care vi le prezint. Aceasta reprezintă 50% din suprafaţa planificată, deci în data de 23, şi aveţi şi în structură, în ceea ce priveşte sectorul de stat şi sectorul privat.

În legătură cu asigurarea seminţelor necesare înfiinţării culturilor, Ministerul Agriculturii a întocmit balanţa acestor seminţe şi rezultă un deficit de 45.000 de tone de seminţe de grâu, 8.400 de orz şi 2.000 de orzoaică. Structura o aveţi prezentată, deci balanţa, în scris.

Ceea ce vreau să accentuez este că sămânţa certificată pentru grâu este de 148.000 de tone, care se află la SEMROM, COMCEREAL, ROMCEREAL, inclusiv stocul nostru, al Ministerului Agriculturii, de 18.200 de tone; la producător, mai există sămânţă care urmează să fie semănată. Faţă de necesarul de 450.000 de tone de sămânţă de grâu, se asigură 404.000 tone. Deci deficitul este, după cum v-am spus, de 45.000 de tone, care se asigură din import.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Daţi răspunsul scris domnului deputat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Groza, dacă este în sală. Dacă nu este în sală, urmează domnul deputat Petre Naidin. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea referitoare la contractul de asociere al AGROINDUSTRIALA Călăraşi şi AGROINDUSTRIALA Săruleşti.

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Petre Naidin:

Este o aplicaţie, domnule preşedinte, ceea ce lansez eu către Guvern şi, respectiv, Ministerul Agriculturii, pentru a detalia, împreună, modalitatea de asociere în participaţiune, concept recunoscut de Codul comercial, dar care în timpurile acestea se aplică prost, adică năravuri vechi la timpuri noi.

Cunosc că ministrul agriculturii, domnul Mureşan, a lansat această temă, prin ordin, în această primăvară, că IAS-urile, deci societăţile agricole se pot asocia în participaţiune, după care a revenit indecis, ca, după aceea, această modalitate s-o regăsim în proiectul de lege care se află acum, la Senat. O singură condiţie este că a stimulat, deja, SRL-urile să se asocieze în participaţiune cu societăţile noastre agricole, dar noi am legiferat altfel decât se aşteptau ei, în sensul că nu se pot transforma aceste contracte în contracte de leasing imobiliar, cu clauze irevocabile de vânzare, aşa cum se întâmplă cu spaţiile comerciale, conform Legii nr.99 din acest an.

Pe această temă, pentru judeţul meu, cu aplicare şi la cele două IAS-uri, doresc să ştiu cu ce rezultate economico-financiare s-au încheiat aceste asocieri în participaţiune, ţinând cont că, conform conceptului, asociere în participaţiune înseamnă şi profit, înseamnă şi pierdere. Sper să nu fie pentru societăţile noastre, deci să nu fie pierderi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul secretar de stat Ştefan Pete, pentru a prezenta răspunsul la interpelarea domnului deputat Naidin.

Se pregăteşte domnul deputat Victor Neagu.

Domnul Ştefan Pete:

Ministerul Agriculturii, într-adevăr, de multe ori a constatat, în nenumărate rânduri chiar, încălcarea legislaţiei în vigoare privind încheierea contractelor de asociere în participaţiune. Din acest motiv, pentru remedierea acestei situaţii, ministerul a emis o circulară încă din 30 martie din acest an, prin care s-a dispus ca adunările generale ale acţionarilor şi consiliul de administraţie să schimbe conducerea unităţilor, conducerea acelor societăţi comerciale care au restanţă la plată faţă de locatori, faţă de acţionari, care nu au respectat legile în vigoare. S-a revenit, cu o altă circulară, încă din 17 august, în care ministerul a dispus categoric încetarea efectelor juridice ale contractelor de asociere în participaţiune având ca obiect exploatarea suprafeţelor de teren agricol care este domeniu public sau domeniu privat al statului.

Pentru continuarea exploatării eficiente a terenurilor, ministerul a creat posibilitatea ca, în cazul societăţilor comerciale care deţin în administraţie terenuri agricole, să poată prezenta, la aceste societăţi, cei care doresc să exploateze, cerere de concesionare, şi Ministerul Agriculturii, în conformitate cu legile în vigoare, analizează şi este sau nu de acord cu acest lucru.

Aceste măsuri s-au adoptat de către minister deoarece în vederea privatizării fostelor IAS-uri se intenţionează identificarea şi delimitarea suprafeţelor de teren agricol - domeniu public, domeniu privat al statului, protecţia intereselor locatorilor şi al acţionarilor, continuarea procesului de restructurare a dreptului de proprietate a fondului funciar ş.a.m.d.

În ceea ce priveşte situaţia contractelor de asociere încheiate între societăţile comerciale foste IAS-uri din judeţul Călăraşi şi diverse firme particulare, menţionăm că Ministerul Agriculturii nu dispune încă de listele actualizate referitoare la acest tip de contracte, acestea fiind în evidenţa FPS-ului. În acest moment, se fac demersuri pentru preluarea acestor liste în baza proprie de date, deci ca să fie la Ministerul Agriculturii.

Contractele de asociere au fost aprobate de către direcţiile teritoriale judeţene, respectiv de Fondul Proprietăţii de Stat, în conformitate cu atribuţiile acestora şi pe baza datelor ce sunt emise de reprezentanţii FPS-ului, în adunare generală.

Evidenţa actualizată a listelor, inclusiv a celor două societăţi pe care le-aţi enumerat dumneavoastră aici, deocamdată se află în posesia FPS-ului. În momentul în care le vom primi, o să vă putem da şi aceste date.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Victor Neagu, pentru a dezvolta interpelarea: "Balanţa necesar - consum la culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr şi măsuri de valorificare a producţiei la aceste culturi".

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Victor Neagu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Este cunoscut faptul că agricultura, la ora actuală, străbate o criză profundă, o criză structurală, economico-financiară şi de producţie. În ultimul timp, producţiile agricole au scăzut la limite îngrijorătoare, producţia animalieră a scăzut şi ea, a fost decimată prin lichidarea complexelor de porci şi păsări, ceea ce a deschis cale liberă României la importuri de carne, lapte, zahăr, făinoase, legume şi altele.

Însuşirea programului ASAL a creat un vid legislativ, s-au abrogat o serie de legi, cum ar fi Legea nr.83/1993, Legea nr.20/1996, iar fondurile pentru campaniile agricole, pentru seminţe, pentru valorificare au fost acordate de multe ori post factum şi au fost ineficiente. Au apărut şi acte normative care au defavorizat sectorul alimentar românesc, politici vamale eronate, favorizante chiar. De aceea, ne întrebăm, astăzi, alături de cei foşti 40.000 de specialişti, dintre care au mai rămas circa 25.000, restul lucrând în comerţ şi în orice altceva, fie sunt lăsaţi la dispoziţia organelor locale, ceea ce a arătat o oarecare indiferenţă şi, dacă vreţi, anul acesta, leptospiroza, meningita virală, conjunctivita sunt unele dintre manifestările acestor forme de lipsă a specialiştilor.

Astfel încât, domnule ministru, suntem îngrijoraţi: campania agricolă este declanşată, ştim că nu este motorină în ţară, ştim că o serie de unităţi, fostele IAS-uri, cercetările, institutele, sunt scoase de la utilizarea cupoanelor pentru motorină. Ne întrebăm, deci, firesc, la ora actuală, care este balanţa la produsele importante, grâu, porumb, floarea soarelui, sfeclă de zahăr, balanţa necesar - consum, şi ce a întreprins ministerul, până la ora actuală, sau ce va întreprinde în toamna aceasta, pentru o valorificare corectă a acestor produse.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Răspunsul la interpelarea dumneavoastră va fi dat de domnul secretar de stat Ştefan Pete.

Vă rog, domnule secretar.

Se pregăteşte domnul deputat Ion Munteanu.

Domnul Ştefan Pete:

Eu voi puncta doar. Răspunsul este destul de lung, aşa că eu voi puncta câteva probleme de fond.

Aş vrea să vă spun, prima dată, despre balanţa grâului, că, în acest an, producţia totală, de 4,6 milioane tone de grâu, este suficientă pentru a asigura consumul intern până la recolta nouă.

Este adevărat că, faţă de anul trecut, s-a cultivat cu 16% mai puţină suprafaţă şi că producţia obţinută a fost cu 10% mai mică, dar accentuez că, cu toate acestea, o să vedeţi din balanţă, se asigură necesarul.

La producţia de porumb se preconizează o producţie totală de 9.900.000 tone, deci aproape 10.000.000 de tone de porumb, care, faţă de anul trecut, este mai mică, ca suprafaţă, cu 2,2%, dar producţia medie este ceva mai mare, astfel că producţia obţinută a crescut cu ceva. Deci, cu 17% avem o producţie medie mai bună, în acest an, se preconizează, la porumb, decât în anul anterior. Aici o să avem şi un surplus de produs, deci avem disponibil şi pentru export.

La floarea-soarelui, vreau să vă spun că producţia ce s-a estimat a se obţine în acest an este mai mare, comparativ cu anul precedent, aceasta ca urmare a faptului că producţia a fost contractată din timp de către fabricile producătoare de ulei. La această cultură, consumul intern este asigurat în întregime şi există şi o mică disponibilitate pentru a se exporta.

Situaţia nu este favorabilă la sfecla de zahăr, unde suprafaţa planificată nu a fost realizată din start, iar suprafaţa, vizavi de anul trecut, a fost însămânţată doar în proporţie de 41%, deci 65.000 de hectare, comparativ cu 114.000. Deci producţia de sfeclă nu acoperă, în totalitate, necesarul intern de consum al producţiei de zahăr, deci pentru fabricile de zahăr. Fabricile de mult practică, ştim foarte bine, acea procedură de a importa zahăr brut, aşa că diferenţa, de data aceasta, se va completa cu prelucrarea zahărului brut, vizavi de producţia de zahăr din sfeclă.

Sunt enumerate, în răspunsul nostru, mai multe măsuri care au fost întreprinse de Ministerul Agriculturii pentru valorificarea producţiei, şi aici aş enumera doar câteva, deci Ordonanţa privind aprobarea primei de 200 de lei la grâu, Ordonanţa privind aprobarea primei de export la grâu şi la porumb, Hotărârea de Guvern care a modificat la 22% taxa pe valoarea adăugată pentru importul zahărului brut, unde taxa a fost zero, Hotărârea de Guvern, tot din acest an, care a modificat majorarea taxei vamale de la 25 la 45% la importul de zahăr brut şi, nu în ultimă instanţă, proiectul de Ordonanţă care ar reglementa acordarea primei de 300 de lei, primă la grâu pentru producătorii agricoli, pentru grâu de panificaţie.

Am şi situaţia exporturilor, vi le prezint în scris.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ion Munteanu, pentru a dezvolta interpelarea: "Activitatea de privatizare a IAS-urilor".

Domnule deputat, aveţi cuvântul.

Domnul Ion Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al agriculturii şi are ca obiect următorul lucru. În perioada următoare, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, fostele IAS-uri, urmează să fie privatizate. Pentru a nu se distruge aceste exploataţii agricole până în momentul privatizării, această structură agricolă trebuie să funcţioneze, menţinând integritatea patrimonială, parcurgând, organizatoric şi tehnic, fluxurile tehnologice. Pornind de la această necesitate, vă rog să clarificaţi câteva aspecte legate de obiectul interpelării: ce măsuri concrete urmează a se lua, în perioada premergătoare privatizării, pentru menţinerea integrităţii patrimoniului acestor unităţi; care este politica concretă a Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei şi actele normative emise pentru desfăşurarea, în condiţii normale, a campaniei de toamnă în aceste societăţi, ştiut fiind că, în marea lor majoritate, sunt blocate financiar.

Rog ca răspunsurile să se comunice în scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Ştefan Pete, aveţi cuvântul pentru a răspunde la interpelare, aşa cum a solicitat domnul deputat, în formă scrisă şi orală.

Domnul Ştefan Pete:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Am răspunsul şi în scris.

Societăţile pe acţiuni cu capital majoritar de stat din agricultură ştiţi foarte bine că au provenit din fostele IAS-uri. Din punct de vedere patrimonial, Ministerul Agriculturii administrează terenurile agricole aparţinând domeniului public al statului şi terenurile din domeniul privat. Aici se află institutele de cercetări, staţiunile şi unităţile de învăţământ agricol, respectiv companiile şi societăţile naţionale.

În perioada premergătoare privatizării societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri agricole, ministerul a dispus, în teritorii, prin direcţiile noastre, următoarele măsuri: în primul rând, concesionare, prin negociere directă cu societăţile care deţin în administrare terenuri, în conformitate cu Legea nr.99 privind accelerarea reformei economice, a suprafeţelor de teren agricol strict necesare realizării obiectului lor de activitate, toate acestea după avizarea documentaţiei justificative, la situaţia economico-financiară existentă. Conform prevederilor art.5 din Hotărârea nr.517, care se referă la delimitarea suprafeţelor de terenuri, Ministerul Agriculturii, în calitate de concedent, va exercita, în numele statului, prerogativele dreptului de proprietate asupra acestor terenuri care aparţin domeniului public şi privat. După aceea, s-a dispus concesionarea prin licitaţie publică, în conformitate cu Legea nr.219, a suprafeţelor de teren agricol deţinute de societăţile comerciale aflate în faliment. S-a dispus concesionarea prin licitaţie publică a terenurilor agricole deţinute în administrarea societăţilor care nu pot asigura exploatarea în condiţii de eficienţă economică. Totodată, s-a dispus schimbarea conducerii acelor societăţi care au restanţe la plată vizavi de locatori şi acţionari sau care nu au administrat în mod corect patrimoniul societăţilor, punerea la dispoziţia persoanelor îndreptăţite, deci a locatorilor, a terenurilor cuvenite legal, care sunt delimitate în sole compacte, anularea anumitor contracte de asociere în participaţiune, care au avut obiect de exploatare a suprafeţelor şi a fost interzisă, încă de la începutul anului 1998, divizarea societăţilor comerciale din agricultură, fără avizul prealabil al ministerului.

De asemenea, în scopul urgentării procesului de privatizare, se lucrează, împreună cu FPS-ul, şi se va înfiinţa o subcomisie de concesionare, în care vor fi cooptaţi şi specialişti din Ministerului Agriculturii şi din Fondul Proprietăţii de Stat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul deputat Traian Sabău, pentru a dezvolta interpelarea: "Executarea de lucrări de consolidare a versantului de pe malul stâng al barajului Brădişor, judeţul Vâlcea, care a afectat siguranţa circulaţiei pe drumul naţional Brezoi – Voineasa".

Aveţi cuvântul.

Domnul Traian Sabău:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea este adresată Ministerului Transporturilor şi domnului ministru Traian Băsescu, este punctiformă şi ea se referă la faptul că Administraţia Naţională a Drumurilor a dat dovadă de superficialitate şi lipsă de răspundere faţă de situaţia gravă creată pe Drumul Naţional 7-A Brezoi – Voineasa şi, totodată, prin modul cum au abordat această problemă atât din punct de vedere al proiectării, cât şi din punct de vedere al execuţiei şi alegerii constructorilor.

Vreau să vă aduc la cunoştinţă, domnule ministru, pe această cale, că ebulmentul creat pe D.N.7 la kilometrul 47 pune în pericol stabilitatea barajului, siguranţa circulaţiei şi chiar o reţea de 110 kilovolţi Ciunget – Sibiu, care, bineînţeles, are nişte consecinţe foarte grave. Din punct de vedere social, ea pune în situaţia izolării unor localităţi din amonte de barajul Brădişor, lipsindu-i de asistenţă medicală, de aprovizionare şi chiar întreruperea activităţii unor instituţii sau societăţi comerciale şi cu specific turistic, şi cu specific industrial. Tratarea cu superficialitate, aşa cum s-a făcut, a acestei probleme poate conduce la accidente umane, prin suprinderea în timpul circulaţiei a mijoacelor particulare sau a mijoacelor de transport în comun.

Bineînţeles că una dintre problemele deosebite, tot din punct de vedere tehnic, este faptul că, prin neluarea de măsuri la consolidarea acestui ebulment, poate duce la instabilitatea barajului, prin afectarea versantului stâng, în care este încastrat barajul, fapt ce poate conduce la nişte catastrofe, prin ruperea acestuia şi, bineînţeles, prin spălarea, din aval, a tuturor localităţilor.

Cred că, prin această interpelare, Ministerul Transporturilor va putea mobiliza Administraţia Naţională a Drumurilor să dea dovadă de seriozitate şi să trateze această problemă, întrucât ea se întinde pe parcursul a mai multor ani şi nu s-au luat măsuri de punere în siguranţă a circulaţiei pe acest drum.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Ministerului Transporturilor, răspunsul, la această interpelare, va fi dat de domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Se pregăteşte domnul deputat Ştefan Baban.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Sabău Traian, putem să vă spunem următoarele. Barajul Brădişor, judeţul Vâlcea, situat pe Valea Lotrului, la kilometrul 17 plus 600 pe D.N.7-A, a fost construit de către Ministerul Energiei Electrice în anii '70 - '80. Varianta de ocolire a actualului D.N.7-A, executată de către Ministerul Energiei Electrice, a fost preluată de către Ministerul Transporturilor şi clasificată ca drum naţional după circa 4 ani de zile de tergiversări, adică în anul 1988, datorate, în primul rând, neexecutării, de către Ministerul Energiei Electrice, a lucrărilor de consolidare ale versanţilor, precum şi a lucrărilor de colectare, dirijare şi evacuare a apelor meteorice de pe versanţi.

Ceea ce s-a întâmplat anul acesta, în perioada 6 martie – 13 august, reprezintă tocmai consecinţa faptului că nu au fost executate aceste lucrări de către constructorul barajului. De fiecare dată, Administraţia Naţională a Drumurilor a luat măsuri urgente de îndepărtare a materialelor provenite din alunecările de pe versanţi. În acest sens, districtul Voineasa, aflat la 30 km de baraj, a fost dotat cu utilaje şi mijloace de transport, pentru a putea interveni rapid la fiecare ploaie torenţială.

Dacă stabilitatea versanţilor pune în pericol barajul, beneficiarul acestuia şi cei care au proiectat şi executat lucrarea trebuie să rezolve problemele de stabilitate, şi nu administratorul drumului, care l-a preluat în exploatare neavând nici o responsabilitate privind stabilitatea întregii zone, ci numai asigurarea fluenţei circulaţiei rutiere.

Vă rugăm să vă adresaţi celor ce, aşa cum spuneţi, au abordat problema atât din punct de vedere al proiectării, cât şi din cel al execuţiei şi al alegerii constructorului barajului şi drumului de pe coronament.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Ştefan Baban.

Dumneavoastră aveţi să dezvoltaţi interpelarea: "Repararea drumului din şoseaua Botoşani – Dorohoi către Memorialul Mihai Eminescu".

Aveţi cuvântul, domnule deputat.

Domnul Stefan Baban:

Deci, în anul 2000, la 15 ianuarie, se împlinesc 150 de ani de la naşterea marelui poet naţional Mihai Eminescu.

În comuna Mihai Eminescu sunt două puncte importante, la care nu se poate ajunge, din cauza stării deplorabile a drumului de acces de la şoseaua Botoşani – Dorohoi la Memorialul "Mihai Eminescu" din Ipoteşti şi la Lacul cu nuferi.

Rog pe domnul ministru Traian Băsescu să găsească soluţii pentru repararea acestui drum. Aceasta e una.

Şi mai am una către învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Poftiţi.

Domnul Ştefan Baban:

A doua se referă la o rugăminte către domnul ministru Andrei Marga, şi obiectul interpelării este următorul. După cum bine ştiţi, judeţul Botoşani, din cauza epidemiei de meningită, a dat startul, în anul şcolar 1999 - 2000, mai târziu cu două săptămâni. La şcoală, elevii au nevoie şi de manuale care, la această oră, nu se găsesc în librării. O parte din şcoli deţin manuale vechi de 4 – 5 ani, pe care le dau elevilor. Unele din aceste manuale sunt într-o stare deplorabilă şi există pericolul ca elevii să-şi mai transmită şi ceva boli, cu această ocazie.

Când se vor găsi manuale şcolare ediţia 1999, la vânzare, în librării, domnule ministru Andrei Marga? Sper că nu la sărbătorile de iarnă, având în vedere că elevii din clasa a XII-a au de susţinut şi examenul de bacalaureat şi cel de admitere în facultăţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul, pentru răspuns la prima interpelare, domnul secretar de stat Adrian Marinescu.

Aveţi cuvântul, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Marinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea domnului deputat Ştefan Baban, Drumul Naţional D.N.29 P Botoşani – Dorohoi, în lungime de 6,150 km, se prezintă în condiţii bune. Drumurile care se desprind din drumul naţional şi duc la Casa memorială şi la Lacul cu nuferi sunt în administrarea Consiliului judeţean Botoşani şi se prezintă în stare necorespunzătoare. Lungimea totală este de 5,7 km şi se compune din: drumul comunal 62, în lungime de 2,3 km, cu lăţimea de 6 m; drumul comunal 61, în lungime de 2,3 km, cu lăţimea tot de 6 m şi uliţa sau drumul forestier, în lungime de 1,1 km, cu lăţimea de 3,50 m, care se află într-o stare avansată de degradare.

Conform legislaţiei în vigoare, obligaţia întreţinerii şi refacerii acestor drumuri comunale revine Consiliului judeţean Botoşani, care a primit, prin Fondul special al drumurilor, cota care îi revine. Noi înţelegem că suma care a fost repartizată Consiliului judeţean Botoşani nu este suficientă. Eu, chiar sâmbătă, am fost la Stânca-Kosteşti, cu ocazia inaugurării punctului de trecere a frontierei, iar un director de la Administraţia Drumurilor a fost la Ipoteşti şi a văzut despre ce e vorba.

Eu am speranţa că, în funcţie şi de sumele care se vor mai recupera pentru Fondul special al drumurilor de la datornicii pe care îi avem, rafinăriile, constructorii de automobile, domnul ministru Traian Băsescu, care este ordonatorul acestui fond, va manifesta înţelegere pentru această situaţie şi sper eu că se vor găsi sumele necesare, circa 1,5 – 2 miliarde, pentru, să zicem, suplimentarea Fondului la Consiliul judeţean, pentru a se putea reface măcar drumul principal până la Casa memorială, în această fază, pentru că, dacă facem ceva foarte superficial, imediat, după trecerea iernii, înseamnă că se va distruge. Măcar să-l facem în condiţii acceptabile, până la Casa memorială. Deci eu sper, astăzi şi mâine domnul ministru nu este aici, o să-i expun problema şi sper să se aprobe această suplimentare de sumă, pentru a se putea reface drumul până la Casa memorială.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Domnule deputat, o să primiţi răspunsul în scris, da? Domnule deputat Baban, aveţi o interpelare şi către Ministerul Educaţiei? Vă rog să v-o prezentaţi. Aţi prezentat-o? Bun, deci, le-aţi prezentat pe amândouă. Atunci, din partea Ministerului Educaţiei Naţionale, domnul secretar de stat Mircea Fronescu. Vă rog să luaţi cuvântul, domnule.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Problema manualelor şcolare este una dintre priorităţile Ministerului Educaţiei Naţionale şi, în acest sens, se fac permanent eforturi pentru asigurarea pentru toţi elevii a manualelor şcolare.

Referitor la problema ridicată de domnul deputat Ştefan Baban, vă informăm că o delegaţie formată din reprezentanţi ai Ministerului Educaţiei Naţionale şi Inspectoratului şcolar judeţean Botoşani a vizitat mai multe unităţi şcolare din acest judeţ, precum şi depozitul de carte şcolară al inspectoratului şcolar.

În urma controlului efectuat şi din nota informativă remisă de către inspectoratul şcolar, rezultă că, în majoritatea unităţilor de învăţământ din judeţ, există manuale şcolare, aşa cum s-a văzut şi din controlul în clase, iar în celelalte unităţi, manualele vor fi asigurate în cel mai scurt timp posibil, prin procesul de recartare care se desfăşoară în prezent.

În esenţă, pentru că dumneavoastră vă referiţi mai ales la clasele a XII-a, vă pot informa numai că au existat probleme pentru manualele claselor X-XII datorită deciziei Editurii didactice şi pedagogice, de altfel singura în competiţie, de a opri editarea de manuale, neanunţând în timp util ministerul nostru şi făcând ca manualele destinate vânzării către elevi să nu ajungă în cantităţi suficiente în punctele de difuzare, adică s-au distribuit, mai bine spus, doar manualele existente în stoc.

Prin negocieri s-a stabilit să se realizeze un contract de asociere cu alte edituri care vor produce aceste manuale şi vă pot informa că majoritatea au ieşit, sunt scoase din tipar şi, deci, urmează să ajungă în timpul cel mai scurt la elevi.

Apreciem interesul manifestat de domnia voastră pentru problemele cu care se confruntă învăţământul românesc şi vă asigurăm de întreaga noastră cooperare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Nicolae Ionescu. Dânsul urmează să dezvolte interpelarea: "Poziţia Ministerului Educaţiei Naţionale faţă de iniţiativele UDMR-ului de a înfiinţa institute de învăţământ superior numai cu limba de predare maghiară".

Aveţi cuvântul, domnule deputat, în intervalul de trei minute.

Domnul Nicolae Ionescu:

Am timp. Vă mulţumesc. Nici nu va fi nevoie, aştept răspunsul mai detaliat al domnului ministru secretar de stat.

Domnule preşedinte,

Permiteţi-mi întâi să remarc că, din nou, se introduce o practică, nu mă refer la domnul ministru, dânsul tot este secretar de stat, miniştrii nici nu mai vin aici; mai nou, trimit consilierii; nici un secretar de stat, trimit consilierii; nu la mine, dar am văzut la ceilalţi colegi. Eu rog conducerea Camerei să facă demersurile necesare pentru a intra într-o stare de normalitate.

Pentru domnul ministru care reprezintă MEN-ul, aş dori acum, în prezent, astăzi, în ultimul ceas, să cunosc poziţia oficială a acestuia faţă de pretenţiile, acţiunile tot mai insistente şi neavenite ale UDMR-ului de a înfiinţa şi organiza institute de învăţământ superior numai cu limba de predare maghiară, vehiculându-se că se primesc nişte fonduri primite de la Budapesta, sume de 2 miliarde sau mai mult.

De asemenea, aş vrea să ştiu unde se preconizează înfiinţarea acestora. Aş mai dori să aflăm în ce fază se află demersurile UDMR de înfiinţare a unor universităţi cu limba de predare numai în maghiară.

Deci, în acest moment, care este această situaţie?

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Mircea Fronescu, vă rog să răspundeţi la interpelarea domnului deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Mircea Fronescu:

Domnule deputat Nicolae Ionescu, până în prezent, Ministerul Educaţiei Naţionale nu a primit nici o solicitare din partea vreunei organizaţii de a înfiinţa, cu fonduri primite din partea Ungariei, instituţii de învăţământ superior în care limba de predare este numai maghiara. Acest fapt a fost menţionat şi în Adresa Ministerului Educaţiei Naţionale nr.860 din 15 septembrie 1999. Ca urmare, Ministerul Educaţiei Naţionale nu are date în ce priveşte localitatea în care ar urma să se înfiinţeze o astfel de instituţie.

Ministerul Educaţiei Naţionale subliniază că înfiinţarea unei instituţii de învăţământ superior se realizează prin procedurile legale cuprinse în Legea nr.88/1993, modificată şi completată prin Legea nr.144 din 1999. Totodată, conform Legii nr.151 din 1999, deci, proaspăt votată, privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.36 din 1997 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului, nr.84 din 1995, limbile de predare în instituţiile de învăţământ multiculturale se stabilesc în cadrul legii de înfiinţare. Dar, repet ideea, noi nu avem până în prezent nici o solicitare de înfiinţare a aşa ceva. Ceea ce spuneaţi domnia voastră, despre demersurile de înfiinţare a unei fundaţii pro universitate "Partium", asta-i cu totul altceva, deci, nu are caracter de instituţie de învăţământ.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Petru Bejinariu pentru a dezvolta interpelarea adresată Băncii Naţionale şi care are ca obiect problemele BANKCOOP-ului. Aveţi cuvântul, domnule deputat, în limita celor trei minute.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte, cred că va fi mai scurt.

Din luna mai 1999, BANKCOOP, filiala Rădăuţi nu mai face plăţi, iar fondul de risc este blocat, se spune pe la noi, de către guvernatorul Băncii Naţionale. Depunătorii din municipiu şi din zonă, din luna mai şi până în prezent, mereu solicită sumele depuse sau sume parţiale din depozitele lor şi nu primesc bani. Cei mai mulţi depunători sunt pensionari, oameni cu venituri mici sau fără venituri, atraşi de BANKCOOP pentru dobânzile mai mari la vremea depunerii sumelor. Între timp, aceşti oameni s-au îmbolnăvit, în familiile lor s-au adunat diverse datorii, ba chiar şi decese, şi foarte mulţi au ajuns în situaţii disperate.

Acum, se adună grupuri de câte 10-100 de oameni şi fac tot felul de tabele în timpul nopţii şi aşteaptă la uşile băncii pentru a primi banii, atât de greu adunaţi de ei şi depuşi pentru vremuri şi mai grele.

Situaţia a devenit extrem de tensionată şi poate căpăta forme nedorite. Ei ni s-au adresat nouă şi vă rog să mă credeţi că m-a impresionat grupul de oameni care ni s-a adresat nouă şi autorităţilor locale şi aşteaptă un răspuns cât de cât optimist din partea domniilor voastre. Şi anume, care este răspunsul la întrebarea: să se precizeze când vor primi sumele de bani, fie măcar şi cele garantate, toţi depunătorii din municipiu şi zona Rădăuţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Din partea Băncii Naţionale, viceguvernatorul, domnul Mihai Bogza. Aveţi cuvântul, domnule viceguvernator, pentru a răspunde la interpelarea domnului deputat Petru Bejinariu.

Domnul Mihai Bogza:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Situaţia descrisă de dumneavoastră este reală. Incapacitatea de plată a BANKCOOP-ului a devenit notorie de câteva luni bune şi, într-adevăr, posibilitatea pentru ca persoanele fizice să-şi recupereze sumele depuse la BANKCOOP stă în restituirea acestor sume de către Fondul de garantare a depozitelor, fond de garantare care acoperă sume depuse de persoane fizice în limita a 46,3 milioane lei. La aceasta se referă acea exprimare privind fondul de risc, evaluat la circa 45 milioane, cu o condiţie, ca banca să fie declarată în mod oficial în faliment, respectiv de către justiţie, nu de către Banca Naţională.

De ce nu a fost declarată banca în faliment până acum? Din câteva motive. Întâi şi întâi, banca se află acum în tratative relativ avansate cu o bancă de investiţii "Credit Suisse First Boston", o societate recunoscută pe plan internaţional, pentru ca aceasta să-i găsească noi investitori, noi acţionari; deci, banca să fie vândută unor firme străine, unor alte bănci străine.

În momentul de faţă, negocierile cu aceşti consultanţi financiari sunt foarte avansate. Memorandumul de prezentare a băncii a fost deja întocmit, a fost deja difuzat, se aşteaptă reacţia din partea potenţialilor investitori. Sigur că noi, Banca Naţională, nu vom amâna la nesfârşit luarea unei decizii. Dacă vedem că acest proces se perpetuează şi nu se finalizează până la urmă sau nu sunt şanse suficient de mari să se finalizeze, noi vom lua decizia normală şi naturală de a anunţa falimentul băncii. Dar am apreciat noi că dacă am lua această decizie prea devreme, respectiv înainte de a aştepta un semn clar că aceste tratative merg într-o anumită direcţie, am fi vulnerabil din două puncte de vedere, întâi şi întâi pentru că oamenii, prin vinderea aceste bănci unui investitor puternic, şi-ar putea recupera toate sumele de la bancă şi ar pierde una dintre speranţe, majoritatea ştiu deja acest lucu, aceste tratative au fost anunţate de bancă prin nişte comunicate pe care le pune, cel puţin aici, în Bucureşti, tot timpul în vitrinele sale. Şi, în al doilea rând, ne temem, bazat pe experienţa în trecut pe care Banca Naţională a avut-o şi cu Credit Bank şi cu Dacia Felix, că falimentul nu ar putea fi oficializat de justiţie, deci, că noi am merge în justiţie şi totuşi justiţia ar refuza să recunoască realitatea acestui faliment, cum, încă o dată s-a întâmplat cu nişte cazuri care sunt notorii.

De aceea, noi am amânat luarea unei decizii privind falimentarea acestei bănci, noi vă putem spune acum că am dat un ultimatum băncii, adică am dat un termen până la care aşteptăm ca acest proces să se finalizeze. Nu am putut face acest termen public, pentru că banca ne-ar fi acuzat, pe bună dreptate, că îi slăbim poziţia în negocieri, dar vă putem spune că acesta nu este de ordinul lunilor, ci de ordinul săptămânilor. V-o spun acuma, pentru că nu este presa de faţă.

Deci, această decizie nu va fi foarte mult întârziată, după care, sigur, mai departe totul va fi... fie că se finalizează în mod corespunzător, adică printr-un investitor străin, fie că se finalizează printr-un faliment. Mai departe procesul va trece în mâna justiţiei, şi dacă se va finaliza printr-un faliment, există deja un exemplu, cu Banca "Albina", în care deponenţii şi-au recuperat într-un timp relativ rezonabil, numai trei luni, sumele depuse la bancă.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Intrăm în domeniul justiţiei. Are cuvântul domnul deputat Haralambie Irimescu pentru a-şi dezvolta interpelarea, sesizarea domnului Terente Vasile din Bacău. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul Haralambie Irimescu:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Stimaţi invitaţi,

Stimaţi colegi,

Dezvoltarea interpelării pe care am adresat-o săptămâna precedentă se adresază ministrului justiţiei. Perioada în care dumneavoastră conducţi Ministerul de Justiţie s-a făcut remarcată printr-o impresionantă serie de iniţiative, prezentate în faţa Camerelor legiuitoare, solicitând şi obţinând importante modificări ale sistemului de organizare judecătorească, ale statutului juridic al magistraţilor şi, nu în ultimul rând, modificări de substanţă ale celor mai importante coduri juridice. Măsurile luate de dumneavoastră nu numai că nu au determinat un reviriment al procesului justiţiar, ci dimpotrivă, la toate nivelurile acestuia sunt înregistrate soluţii şi decizii ce contrariază întreaga societate şi care ţin capul de afiş al tuturor mijloacelor de informare.

Datorită calităţii pe care o deţin în Parlamentul României am primit numeroase sesizări din partea cetăţenilor, pe care, în continuare, le-am adresat instituţiilor abilitate.

Din păcate, în multe rânduri am fost surprins neplăcut să constat că împotriva uzanţelor, dar şi a obligaţiilor profesionale ce le reveneau, au mandatat chiar instituţia pe care solicitam să o analizeze să-mi răspundă, sau am primit răspunsuri formale şi cu întârziere.

La data de 11 septembrie 1999, am primit o sesizare din partea domnului Terente Vasile din Bacău, prin care eram informat că, în luna septembrie 1998, v-a înmânat o plângere penală, formulată împotriva unor magistraţi din Bacău. Până la data de mai sus nu a primit de la autorităţile judiciare nici un răspuns în legătură cu soluţionarea acestei cauze, în afara unui răspuns din partea Direcţiei pentru coordonarea strategiilor de prevenire şi combatere a corupţiei şi a criminalităţii, înregistrat la nr.2739/MB din 20.X.1998, prin care i se făcea cunoscut că: "Memoriul dumneavoastră a fost trimis pentru competentă soluţionare la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Care este stadiul cercetărilor şi ce măsuri au fost întreprinse în vederea soluţionării plângerii penale după un an de la înmânare?

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat Gheorghe Mocuţa, vă rog să interveniţi pentru a prezenta răspunsul ministerului la interpelarea domnului deputat.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Domnule deputat Irimescu, la interpelarea dumneavoastră înregistrată la Camera Deputaţilor la 21.IX.1999, referitoare la stadiul cercetărilor şi măsurilor luate pentru soluţionarea plângerii domnului Terente Vasile din Bacău, am cerut Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie datele necesare formulării unui răspuns şi sunt în măsură să vă comunic următoarele.

Prin plângerea adresată Ministerului Justiţiei, Terente Vasile a criticat actele de urmărire penală, efectuate de procurorul Opriş Octavian în Dosarul 232P/1997 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, precum şi concluziile procurorului de şedinţă şi deciziile luate de magistratul judecător pe parcursul cercetării judecătoreşti în care au fost făcute cercetări împotriva mai multor inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat în dauna avutului privat, prevăzută de art. 208 şi 209 lit.a), e) şi g) din Codul penal.

Pe parcursul urmăririi penale, cercetările au fost efectuate şi faţă de inculpatul Terente Vasile pentru complicitate la infracţiunea de furt calificat, comisă de inculpatul Moşoni Laszlo György, constând în aceea că la data de 20-21 martie 1997 a ajutat la sustragerea meselor de biliard din barul Ambasador din Bacău, transportând cu maşina sa pe inculpaţi la locul faptei.

Prin rechizitorul din 16 mai 1997, procurorul Opriş Octavian a dispus trimiterea în judecată a celor 10 inculpaţi. Urmare a cererii formulate de inculpaţi, cauza a fost strămutată de Curtea Supremă de Justiţie la Tribunalul Prahova, unde formează obiectul Dosarului 2077/1998. Această din urmă instanţă, prin Sentinţa penală nr.190 din 1999, a dispus restituirea dosarului în vederea completării cercetărilor la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău. Împotriva acestei hotărâri, atât Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, cât şi o parte din inculpaţi au formulat apel, astfel încât, prin încheierea de şedinţă din 20 septembrie 1999, dosarul a fost înaintat, spre a se pronunţa asupra cererilor, Curţii de Apel Prahova, care încă nu a fixat termen de judecată.

Ţinând seama, pe de o parte, că aspectele sesizate de Terente Vasile au fost însuşite de instanţele de judecată cu ocazia cercetării judecătoreşti, având drept consecinţă o hotărâre de restituire a cauzei în vederea completării urmăririi penale, şi că, pe de altă parte, nu se poate reţine în sarcina magistraţilor săvârşirea vreunei fapte cu caracter penal, cu atât mai mult cu cât, până în prezent, nu s-a pronunţat încă o hotărâre judecătorească, prin Rezoluţia 2085/7069 din 1998, Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică, a dispus, în temeiul art.275 şi 278 din Codul de procedură penală, respingerea plângerii formulate de petiţionar împotriva magistraţilor Stranciuc Viorel, Macovei Valeriu, Dobrescu Voica, Opriş Octavian, Magheru Margareta şi Vorniceasa Ioan.

În speranţa că răspunsul nostru va găsi înţelegerea necesară, vă rog să primiţi asigurarea consideraţiei noastre.

Un exemplar al răspunsului l-am predat secretariatului Camerei Deputaţilor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Are cuvântul domnul deputat Viorel Burlacu, pentru a prezenta şi dezvolta interpelarea: "Acţiuni ale procurorului Fălticeanu de la Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţean Neamţ".

Domnul Viorel Burlacu:

Interpelarea mea este adresată, domnule preşedinte de şedinţă, domnului Valeriu Stoica, ministrul justiţiei, şi se referă la faptul că în ziua de luni, 30 august, la Parchetul de pe lângă Tribunalul judeţean Neamţ a avut loc o audiere neobişnuită. În faţa procurorului Fălticeanu s-au prezentat redactorul şef şi editorialistul săptămânalului de atitudine "Telegraful", directorul grupului de presă care editează publicaţia şi un colaborator extern, nimeni altul decât directorul Filialei judeţene a Arhivelor Statului. Împotriva lor, un salariat al Muzeului de Istorie, Emmanuel Nadler, cunoscut şi ca ziarist, sub numele de Emil Nicolae, formulase o acuzaţie fără precedent pe meleagurile nemţene, propagandă naţionalist-şovină. Reclamaţii au fost convocaţi la Parchet, prin telefon, fără a primi vreo înştiinţare scrisă. Au fost audiaţi în prezenţa reclamantului, fără asistenţă din partea unui avocat.

Procurorul Fălticeanu a mers mai departe şi le-a sugerat redactorului şef şi editorialistului ce să scrie în declaraţie. Neoficial am aflat că acuzaţia a căzut repede. Ziariştii nu făcuseră altceva decât să-i reamintească reclamantului că se fereşte să semneze cu numele real. O simplă pastilă, una acidă, dar atât, iar directorul Arhivelor Statului, filiala Neamţ, care publicase un serial despre legionarii din Neamţ, nu făcuse altceva decât să aleagă fragmente dintr-o lucrare ştiinţifică - teza sa de doctorat. Pe scurt, nici urmă de propagandă naţionalist-şovină.

Dar, domnule ministru, spuneţi-mi şi mie ce lege şi ce norme de procedură îi permit procurorului Fălticineanu să ancheteze nişte oameni în felul scandalos în care a făcut-o? Ce misiune de intimidare a îndeplinit procurorul de i-a făcut pe reclamaţi să refuze a comenta oficial păţania lor? Nu sunt avocatul ziariştilor şi nici al directorului Arhivelor Neamţ. Ziariştii, după cum ştiu eu, au alte preferinţe politice decât PRM, unul dintre ei fiind chiar liberal convins din 1990 încoace.

Mă întreb şi vă întreb şi pe dumneavoastră, ce pot păţi nişte simpli cetăţeni care sunt audiaţi la Parchetul nemţean, dacă ziariştilor şi directorului arhivelor li se poate aplica un tratament "a la Fălticeanu"?

Cu speranţa că procurorul, în lipsa ministrului, va da explicaţiile cuvenite, vă reamintesc că, în repetate rânduri, v-aţi declarat ferm în favoarea libertăţii de expresie şi împotriva abuzurilor îndreptate împotriva presei.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Domnule secretar de stat, vă rog să luaţi cuvântul pentru a răspunde la interpelarea ce v-a fost adresată de domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule deputat,

La interpelarea dumneavoastră prin care calificaţi ca abuzivă şi intimidantă activitatea domnului procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, cu prilejul efectuării cercetărilor prealabile începerii urmăririi penale în cazul directorului general al Grupului de presă TLM, a redactorului şef al săptămânalului "Telegraful", a unui ziarist de la acelaşi săptămânal şi al directorului filialei judeţului Neamţ a Arhivelor Naţionale, vă aduc la cunoştinţă următoarele, după răspunsul primit de la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie.

Cazul concret citat de dumneavoastră a făcut, într-adevăr, obiectul lucrărilor dosarului penal 540P/99 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ. Din informarea prim-procurorului acestui parchet, rezultă că, la data de 24 august 1999, ziaristul Nadler Emmanuel, care publică sub pseudonimul literar Emil Nicolae, a depus un denunţ scris pentru săvârşirea infracţiunii de propagandă naţionalist-şovină, prevăzută de art.317 din Codul penal, împotriva lui Petru C.Frăsilă, Traian Socea, Constantin Viorel Cosma, toţi de la Grupul de presă TLM Neamţ şi Gheorghe Radu, directorul filialei judeţului Neamţ a Arhivelor Naţionale.

Acuzaţiile reclamantului vizau faptul că, în mai multe numere ale săptămânalului nemţean "Telegraful", au apărut unele materiale apreciate de acesta ca având un conţinut antisemit, de care, în opinia sa, se fac vinovate cele patru persoane mai sus menţionate.

Cercetările prealabile în acest caz s-au efectuat de către domnul procuror Ion Fălticeanu din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamţ, căruia i-a revenit competenţa, conform prevederilor art.27.1 lit.a) din Codul de procedură penală.

Pe baza probelor administrate în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, din Rezoluţia nr.540P/99 din 9 septembrie 1999, procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de toate persoanele reclamate pentru infracţiunile prevăzute de art.317 şi 206 din Codul penal, apreciindu-se că nu rezultă existenţa unor elemente constitutive ale infracţiunii de propagandă naţionalist-şovină, iar în prezenţa infracţiunii de calomnie, pentru care acţiunea penală se pune în mişcare la plângere prealabilă, partea vătămată, Nadler Emanuel, a declarat că nu înţelege să facă acestă plângere.

Aspectele invocate de dumneavoastră, că procurorul ar fi încălcat în timpul efectuării cercetărilor anumite reguli de bază procesual penale privind modul de citare a persoanelor reclamate, garantarea dreptului de apărare şi modul de ascultare a acestora, nu se confirmă.

Astfel, potrivit art.175 alin.1 din Codul de procedură penală, "Chemarea unei persoane în faţa organului de urmărire penală sau a instanţei de judecată se poate face şi prin notă telefonică sau telegrafică", nu numai prin citaţie scrisă.

De asemenea, audierile efectuate în ziua de 30.VIII/1999 la sediul organului de urmărire penală s-au realizat cu respectarea prevederilor art.70 alin.2 şi 3 Cod procedură penală, în sensul că persoanelor reclamate li s-a adus la cunoştinţă, în mod legal, motivul chemării şi conţinutul denunţului formulat de Nadler Emanuel, după care, fiecare a dat o declaraţie scrisă personal, pentru a-şi exprima punctul de vedere în legătură cu învinuirea adusă.

Înainte de începerea audierilor, procurorul le-a pus în vedere persoanelor reclamate că, în conformitate cu prevederile art.171 alin.1 din Codul de procedură penală, au dreptul să fie asistate de apărător, dar acestea, negăsindu-şi în totalitate vinovăţia, au apreciat că îşi pot formula singure apărările. Numirea unui apărător din oficiu nu a fost necesară, deoarece nici una din cele patru persoane reclamate nu se aflau în vreuna din situaţiile prevăzute de textul art.171 alin.2 privind asistenţa obligatorie.

Nu a rezultat nici faptul că procurorul ar fi sugerat vreuneia dintre persoanele reclamate să facă anumite precizări, completări sau rectificări în declaraţii cu prilejul audierii acestora.

În concluzie, verificările au pus în evidenţă faptul că domnul procuror Fălticeanu nu a avut un comportament abuziv cu prilejul cercetărilor în cazul citat, respectând drepturile şi garanţiile procesual penale, stabilite prin lege.

De asemenea, consider că în contextul dat, etichetarea activităţii procurorului ca o misiune de intimidare nu are nici un suport real, acesta realizându-şi doar atribuţiile de a efectua urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege.

Vă menţionăm că un exemplar al acestui răspuns l-am înaintat şi Secretariatului Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Şedinţa din această după-amiază se încheie la ora 19,48.

Mâine dimineaţă, Camera Deputaţilor îşi începe activitatea la ora 8,30. În prima parte vor avea loc intervenţiile deputaţilor pe diferite declaraţii politice, iar începând de la ora 10,00 se va lua în dezbatere moţiunea iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România, moţiune care şi-a găsit sprijin şi din partea altor grupuri parlamentare.

Bună seara!

Şedinţa s-a încheiat la ora l9,50.