Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Trecem la pct.6 - Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară pe 2006 ale Societăţii Române de Televiziune; deci, Raportul de activitate pe 2006.

Tot domnul preşedinte al comisiei de la Camera Deputaţilor, domnul deputat Micula, va prezenta raportul.

Domnul Cătălin Micula:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

"Raportul comun privind Raportul de activitate şi Contul de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Potrivit prevederilor art.39 alin. (4) şi ale art.46 alin. (3) din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, republicată, Raportul de activitate al S.R.T.V. şi Raportul privind contul său de execuţie bugetară pe anul 2006 au fost depuse la Parlament în vederea întocmirii unui raport comun al Comisiei pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor, cu avizul Comisiilor pentru buget-finanţe şi bănci ale celor două Camere în ceea ce priveşte contul de execuţie bugetară.

Comisia pentru cultură, arte şi mijloace de informare în masă a Senatului şi Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă a Camerei Deputaţilor şi respectiv Comisiile pentru buget-finanţe şi bănci s-au reunit în şedinţe comune pentru a dezbate documentele sus-menţionate.

Şedinţele comisiilor pentru cultură au avut loc în zilele de 25 aprilie şi 8 mai 2007.

În redactarea prezentului raport comun, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au ţinut cont de avizul comun al Comisiilor pentru buget-finanţe şi bănci.

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 este structurat pe următoarele capitole: televiziunea publică, la 50 de ani; activitatea TVR în 2006.

La capitolul reuşite, pe lângă diverse emisiuni, sunt enumerate campaniile: "Anul TVR 50" şi "Mari români" sau concursuri euroviziune "Junior 2006" - o premieră pentru TVR şi pentru România.

Între nereuşitele editoriale sunt enumerate: costuri excesiv de mari pentru diverse producţii, care nu au performant pe măsura investiţiilor; reflectarea insuficientă a evenimentelor culturale şi a personalităţilor din provincie; absenţa unor formatori de opinie.

Proporţia producţiilor TVR în anul 2006 este de 62% producţii proprii, 36% achiziţii şi 2% coproducţii.

Emisiunile informative au respectat, conform monitorizărilor făcute de C.N.A., regula celor trei treimi. Totuşi, ştirile TVR au fost inconsecvente în privinţa modului de stabilire a prezentării prioritare a unor evenimente, în detrimentul altor evenimente de interes general şi au fost deficitare la Capitolul "Transmisii ale corespondenţilor" din diferite judeţe.

Comparativ cu 2005, audienţa principalului jurnal de la TVR.1 a fost în scădere - rating de 6,8% şi cotă de piaţă de 20% în 2006, faţă de un rating de 7,6 şi o cotă de 22% în 2005.

Despre serialul "La urgenţă", care a avut un buget total de 1.319.663 euro, fără t.v.a., se afirmă că a depăşit, ca medie, alte seriale româneşti, sitcomuri sau telenovele, dar şi că nu a returnat investiţia făcută şi nu a atins ţintele de audienţă previzionate. Cota de piaţă medie a TVR.1, la nivel naţional, este de 16,7% - locul 1 -, după care urmează PROTV, Antena 1, Prima şi aşa mai departe, comparabilă cu cea din anii trecuţi.

În ceea ce priveşte resursele umane, se afirmă că, pentru eficientizarea activităţii, conducerea a efectuat o serie de schimbări la nivel organizatoric, în sensul reorganizării sau înfiinţării unor structuri necesare pentru buna funcţionare a Societăţii Române de Televiziune; reorganizarea Direcţiei de programe, prin desfiinţarea tuturor redacţiilor şi încredinţarea Departamentului de producţie editorială; reorganizarea Direcţiei tehnico-administrative şi a Direcţiei artistice şi producţie; reorganizări succesive la Direcţia ştiri şi Direcţia marketing şi vânzări şi înfiinţarea Departamentului strategie şi dezvoltare.

În urma reorganizării, au fost eliberate din funcţii de conducere 45 de persoane şi au avut loc 24 de concursuri pentru posturile de conducere.

Referitor la dotarea tehnică a TVR, se menţionează uzura peste limită a unor echipamente tehnice, ceea ce determină defectarea lor frecventă, cu repercusiuni asupra calităţii artistice şi a timpilor de execuţie. Sunt enumerate o serie de investiţii în echipamente tehnice realizate în 2006, fără să se menţioneze costul lor.

În cadrul subcapitolului referitor la activitatea Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune se afirmă textual: consiliul de administraţie nu şi-a putut exercita pe deplin prerogativele, deoarece, în ciuda repetatelor solicitări, nu a fost informat la timp cu privire la mai multe aspecte semnificative din activitatea curentă a Societăţii Române de Televiziune, fapt ce a determinat prejudicii financiare şi de imagine.

Situaţia financiară a Societăţii Române de Televiziune. Societatea Română de Televiziune şi-a încheiat activitatea în anul 2006, cu următorii indicatori economico-financiari: venituri totale - 504.937.147 lei, din care venituri din exploatare - 502.036.523 lei şi venituri financiare de 2.900.624 lei; cheltuieli totale - 522.075.024 lei, din care cheltuieli de exploatare - 520.929.434 lei şi cheltuieli financiare de 1.145.590 lei. Rezultatul net al exerciţiului este o pierdere în valoare de 17.158.538 lei.

Creanţele Societăţii Române de Televiziune, la 31.XII.2006, erau în sumă de 35.555.000 lei, iar datoriile - în sumă de 46.936.000 lei. Se afirmă că toate datoriile au avut scadenţe după data de 1.I.2007, că datoriile comerciale au fost achitate conform termenelor contractuale şi că obligaţiile către bugetul statului au fost onorate la termene legale.

Taxa pentru serviciul public de televiziune. Este subliniat faptul că, din anul 2003, cuantumul taxei TV nu a mai fost modificat, în condiţiile în care s-a constatat o continuă diminuare a numărului de plătitori. De asemenea, se afirmă că acest cuantum este la nivelul cel mai scăzut pe plan european. Pentru a susţine aceste afirmaţii, sunt prezentate date privitoare la nivelul taxelor TV percepute în statele Uniunii Europene. Concluzia este că veniturile provenite din principala sursă de finanţare a Televiziunii publice se dovedesc insuficiente.

La "Concluzii şi obiective", raportul apreciază că în anul 2006 TVR şi-a îndeplinit în mai mare măsură, decât în anii precedenţi, misiunea de serviciu public şi s-a apropiat mai mult ca niciodată de respectarea principiilor de echidistanţă, imparţialitate şi obiectivitate.

La capitolul "nerealizări", se apreciază că, din păcate, însă, managementul şi-a propus poate prea multe obiective care ţin de schimbarea politicii şi strategiei editoriale şi au fost cazuri în care investiţiile majore în diverse programe nu au fost pe măsura audienţei; nu au fost evaluate corect riscurile financiare ale colaborărilor cu producătorii independenţi din afara TVR.

Pentru justificarea deficitului dintre venituri şi cheltuieli, sunt enumerate cheltuielile suplimentare, contribuţii pentru constituirea fondului cinematografic, în valoare de 11.533.000 lei, t.v.a. aferent activităţii de televiziune - 47.217.000 lei, precum şi creşterea semnificativă a cuantumului plăţilor făcute de organismele de gestiune colectivă la 14.269.000 lei în 2006 faţă de 4.051.000 lei în 2005.

Printre obiectivele pe termen mediu, sunt enumerate: îmbunătăţirea programelor şi diversificarea ofertei, diversificarea portofoliului de canale, recâştigarea segmentelor de audienţă pierdute în timp, diminuarea birocraţiei şi obţinerea unei stabilităţi financiare.

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 a fost prezentat de domnul Tudor Giurgiu, preşedinte, director general, în prezenţa majorităţii membrilor consiliului de administraţie şi a doamnei Cipriana Voicu, directorul Direcţiei economice.

La dezbaterile pe marginea raportului, şi-a exprimat punctul de vedere: din partea comisiei de specialitate a Senatului - domnul preşedinte Adrian Păunescu, domnul vicepreşedinte Ion Dumitrescu, domnii senatori Otilian Neagoe şi Mihai Ungheanu, iar din partea comisiei de specialitate a Camerei Deputaţilor - toţi deputaţii prezenţi.

Opiniile parlamentarilor la adresa activităţii conducerii Societăţii Române de Televiziune în anul 2006 au fost în totalitate critice. Principalul reproş a fost managementul defectuos, care a dispus cheltuieli exagerate, mult peste nivelul veniturilor, ceea ce a condus la încheierea exerciţiului financiar cu o pierdere de peste 17 milioane lei. Dimensiunea cheltuielilor a fost dată de preţurile exorbitante ale unor producţii ale TVR, ale achiziţiilor de filme şi de externalizare a unor programe în beneficiul unor terţi.

S-a sesizat şi apariţia unei practici neobişnuite - aceea ca invitaţii să fie plătiţi; exemplu - proiectul "Mari români".

Cheltuielile salariale au fost nejustificat de mari, parlamentarii insistând asupra numărului mare de consilieri ai preşedintelui director general şi asupra retribuirii acestora cu sume ajungând până la 7.500 euro lunar.

Managementul defectuos a condus şi la pierderea drepturilor de difuzare a meciurilor de fotbal din Liga 1 pentru returul sezonului 2006-2007 şi pentru sezonul 2007-2008.

Membrii celor două comisii au insistat şi asupra carenţelor în asigurarea neutralităţii şi plurivalenţei politice în emisiunile canalelor TVR.

Parlamentarii au evidenţiat lipsa din raportul Societăţii Române de Televiziune a unor materiale edificatoare cu privire la cheltuielile făcute, contractele semnate şi nivelul salariilor din TVR şi au cerut în prima şedinţă conducerii Societăţii Române de Televiziune să le fie puse la dispoziţie aceste materiale, ceea ce s-a realizat ulterior doar parţial, astfel încât, la ora ultimei şedinţei, clarificările nu s-au produs în totalitate.

Preşedintele - director general al Societăţii Române de Televiziune a răspuns întrebărilor formulate de parlamentari, asumându-şi în parte rolurile de management şi lipsa de comunicare atât în interiorul instituţiei, cât şi în relaţia Societatea Română de Televiziune şi Parlament.

În intervalul cuprins între cele două şedinţe ale comisiilor pentru cultură reunite, domnul Tudor Giurgiu şi-a prezentat demisia din funcţia de director general al Societăţii Române de Televiziune, precum şi din cele de preşedinte şi de membru în consiliul de administraţie.

Unele motive invocate de domnul Giurgiu în scrisoarea de demisie au fost contestate de parlamentari, în cadrul dezbaterilor. Membrii Consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune au încercat să se delimiteze de managementul defectuos al preşedintelui - director general, afirmând că nu au fost la curent cu situaţia financiară gravă a instituţiei şi nici cu o serie de posibile ilegalităţi. Mai mulţi membri ai celor două comisii au subliniat necunoaşterea prevederilor art.27 din Legea nr.41/1994, republicată, cu privire la atribuţiile consiliului de administraţie de către membrii acestuia şi necesitatea asumării unor răspunderi colective şi solidare.

După încheierea dezbaterilor, comisiile reunite au procedat la votarea raportului de activitate pe anul 2006 al Societăţii Române de Televiziune, rezultatul fiind următorul: 12 voturi împotrivă, 5 abţineri şi niciun vot pentru.

În urma exprimării votului majoritar negativ, comisiile pentru cultură ale celor două Camere au hotărât să propună plenului Parlamentului respingerea Raportului de activitate şi a Contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

În mod normal, trebuia să prezentăm întâi raportul de activitate şi apoi raportul comisiei, având în vedere că preşedintele consiliului de administraţie, directorul general, şi-a prezentat demisia. În raportul comisiei, a fost cuprins şi un pasaj care s-a referit la raportul de activitate.

În consecinţă, ambele fiind prezentate, urmează dezbateri generale, la care, până în prezent, s-au înscris: doamna Olguţa Vasilescu, preşedintele Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, din partea P.R.M., domnul Frâncu şi, după aceea, o anunţ şi pe doamna Turcan.

Aveţi cuvântul, doamna Olguţa Vasilescu.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Stimaţi colegi,

Partidul România Mare va vota avizul de respingere a Raportului Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006, dat de comisiile de cultură, arte şi mass-media şi susţine în continuare necesitatea constituirii, în regim de urgenţă, a unei comisii de anchetă a activităţii Societăţii Române de Televiziune, ca urmare a nerespectării legii în ceea ce priveşte cheltuirea banului public, a neasigurării neutralităţii în ceea ce priveşte programele de ştiri şi a calităţii proaste a programelor TVR.

Faptul că anul trecut TVR a avut pierderi de 17 milioane RON demonstrează încă o dată, dacă mai era nevoie, că managementul a fost defectuos şi că pălăria a fost mult prea mare pentru întreg consiliul de administraţie, nu doar pentru directorul general Tudor Giurgiu, care o fi bun artist, nu spunem, dar s-a văzut clar că nu ştie să gestioneze un colos atât de mare, cum este TVR-ul.

Faptul că TVR este singura instituţie de televiziune care primeşte bani din trei surse - taxa TV, bugetul de stat, publicitate, ar fi trebuit să o aducă pe primul loc, nu doar la cheltuieli, ci şi la audienţă. Lucru care nu se poate întâmpla când ai emisiuni cu buget exorbitant, dar de o calitate execrabilă, cum a fost cazul emisiunilor "Mari români", "Surprize, surprize" şi aşa mai departe, sau când politizezi excesiv programele informative.

Se vorbeşte cu neruşinare în raportul pe 2006 despre echidistanţă politică şi despre transparenţă, uitându-se faptul că actualul consiliu de administraţie a ascuns în mod deliberat anumite documente de comisiile de specialitate ale Camerelor, pe motiv că sunt secrete, de parcă nu era vorba de bani publici, sau că Partidul România Mare este, în continuare, boicotat cu obstinaţie.

Indiferent cine va deveni membru în viitorul consiliu de administraţie, pentru că nu mă îndoiesc că astăzi va fi demis, trebuie să renunţe la mentalitatea de slugă a unei puteri, sau a alteia, şi să acţioneze în conformitate cu legea şi cu interesul public. Trebuie să ceară o calitate superioară a programelor de televiziune, o reală transparenţă şi o depolitizare totală. Pentru că nu doar la nivel de şef de instituţie se face politică, ci şi la nivel de producători, realizatori de emisiuni şi chiar redactori, lucru care este nepermis.

Solicit Parlamentului să clarifice şi modalitatea de achitare a taxei TV, fiindcă eu, ca cetăţean, de această dată, refuz să mai plătesc bani unor incompetenţi, unor şmecheri care fac afaceri pe banul public şi unor indivizi care ostracizează un tânăr, doar pentru că este membru al Partidului România Mare, aşa cum s-a întâmplat cu colegul meu de la Mişcarea Studenţească, Andrei Iucinu, căruia nu i s-a permis să deschidă gura, deşi fusese invitat într-o emisiune de televiziune, unde a şi fost minţit că va participa alături de alţi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret, lucru care nu s-a mai întâmplat şi întinzându-i-se o cursă. Ruşine realizatorilor care s-au pretat la aşa ceva!

În final, solicităm încă o dată înfiinţarea unei comisii de anchetă care să stabilească vinovaţii şi să aibă grijă ca aceştia să fie deferiţi justiţiei, de această dată, nu cum s-a întâmplat data trecută, când am instituit o comisie de anchetă, s-a ajuns la nişte concluzii, la nişte rezultate, dar, mai departe, nu s-a mai întâmplat nimic.

Solicit, de asemenea, un control al Curţii de Conturi, care să prezinte date concrete Parlamentului, iar dumneavoastră vă solicit să daţi un vot favorabil pentru raportul comisiei, de respingere a raportului Societăţii Române de Televiziune.

Vă mulţumesc.

(Aplauze)

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul Emilian Frâncu, din partea Grupului parlamentar al P.N.L.

Domnul Emilian Valentin Frâncu:

Stimaţi colegi,

Raportul de activitate al Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006 nu poate convinge pe nimeni de faptul că acolo s-a desfăşurat un act de management performant.

S-au cheltuit în mod discreţionar sume mari pe proiecte nesemnificative sau emisiuni fără audienţă. Studiourile teritoriale s-au implicat prea puţin în viaţa cultural-social-politică a judeţelor limitrofe, deşi aş putea menţiona aici faptul că s-a simţit un progres faţă de 2004 sau 2005. S-au pierdut drepturile de televizare a unor competiţii sportive importante. Societatea Română de Televiziune nu şi-a respectat statutul de post public, promovând, de multe ori, subproducţii sau emisiuni strict comerciale.

Dialogul între consiliul de administraţie şi directorul general a fost superficial, iar faptul că abia în decembrie membrii consiliului de administraţie s-au autosesizat de gravele probleme cu care se confrunta instituţia, ne-a făcut pe toţi cei care am participat la discuţii în comisiile reunite de cultură să considerăm că acest organism nu şi-a făcut deloc datoria.

Sunt doar câteva motive pentru care Grupul parlamentar al P.N.L. va vota împotriva raportului Societăţii Române de Televiziune, deci pentru raportul comisiei.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul doamna Raluca Turcan.

Doamna Raluca Turcan:

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Am auzit astăzi un raport al comisiei privind activitatea din Televiziunea Română, am auzit nişte cifre. Cifrele nu par a fi bune, aşa cum v-aţi dat şi dumneavoastră seama, însă, astfel de cifre au mai fost, dar, pentru că nu a existat contextul politic, conducerea acestei instituţii nu a fost demisă, raportul nu a fost respins. Pentru că, după cum ştiţi, actuala Lege a Televiziunii Române permite schimbarea celor două consilii - pentru că este vorba şi de Radioul public -, atunci când raportul este respins.

Probabil că astfel de cifre vor mai apărea; probabil că vom mai auzi afirmaţii de management defectuos, de cheltuire nejudicioasă a banului public, dar atât timp cât aceste afirmaţii vor fi făcute pe actuala lege a Radioului şi Televiziunii publice, finalitatea unor astfel de afirmaţii va apărea doar atunci când contextul politic va cere schimbarea celor două conduceri.

În acest moment, din păcate, pe actuala lege nu există criterii clare de evaluare a performanţelor manageriale ale celor două conduceri; nu există criterii pentru evaluarea cheltuirii banului public şi, de asemenea, pentru transparentizarea activităţii financiare a acestor instituţii; nu există criterii de performanţă şi profesionalism în numirea membrilor celor două consilii de administraţie ale acestor instituţii.

De aceea, indiferent de votul dumneavoastră astăzi, ceea ce vom pune în schimb vom pune fără criterii, fără principii, pe aceeaşi lege strâmbă. Şi, atunci când va fi contextul politic, consiliile de administraţie vor fi demise prin respingerea rapoartelor.

De aceea, pentru că nu putem să acceptăm ca o activitate, o situaţie nefavorabilă să fie apreciată doar atunci când există un anumit context politic, parlamentarii membri ai Partidului Liberal Democrat se vor abţine de la acest vot.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Dacă mai sunt intervenţii? Domnul Dragoş Dumitriu, deputat independent.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte, nu sunteţi la curent cu noutăţile. Sunt la Partidul Conservator, nu sunt deputat independent.

Domnul Valer Dorneanu:

Din punctul de vedere al regulamentului, n-am cum să respect apartenenţa şi afilierea, dar regulamentar, nu am ce să fac.

Domnul Dragoş Petre Dumitriu:

Domnule preşedinte, dacă tot vorbim de independenţă, eu aş vrea să adaug la prezentarea extrem de bună pe care a făcut-o doamna preşedinte al Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi faptul că nu putem vorbi de independenţă în cazul unor realizatori ai Televiziunii Naţionale care sunt pe statul unor patroni ai unor televiziuni private, cu profund caracter politic.

Mai mult, aceşti realizatori şi producători sunt plătiţi cu sume foarte mari, în timp ce lucrătorii mai mărunţi, dar serioşi ai Televiziunii Naţionale se plâng de banii pe care-i primesc, se plâng de banii pe care-i primesc pentru deplasări.

Acum, sigur că aş vrea să-i dau dreptate şi colegei Raluca Turcan, care a prezidat Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă şi, fără îndoială, ştie despre ceea ce vorbeşte.

De aceea, în absenţa unei legi, aşa cum spune domnia sa, a unei legi care să evidenţieze foarte clar un management bun sau prost, eu cred că cea mai bună soluţie este acea anchetă de care vorbea tot doamna Olguţa Vasilescu şi pe care ar trebui s-o demarăm fără întârziere, pentru a scoate în evidenţă şi cheltuielile şi managementul politic, deci să avem o bază faptică.

Pentru că indiferent dacă există o lege care să interpreteze managementul politic sau nu, există însă legi ale finanţelor, există legi care să evidenţieze cheltuieli nejustificate, care să evidenţieze lipsa unor criterii de performanţă atunci când s-au luat anumite decizii manageriale.

În acest context, Partidul Conservator va vota pentru raportul de respingere, al Comisiilor reunite pentru cultură şi, în acelaşi timp, solicităm această comisie de anchetă a televiziunii.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnule senator Neagoe, staţi puţin, că s-a înscris mai înainte reprezentantul UDMR-ului. Poftiţi, domnule deputat.

Domnul deputat Márton Árpád, membru al Comisiei pentru cultură, implicat în fenomenul cultural.

Domnul Márton Árpád-Francisc:

Doamna preşedinte şi

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

N-am dorit să intervin în această dezbatere, noi ne-am spus puntul de vedere cu ocazia dezbaterii în comisii.

Şi noi am votat pentru respingerea acestui raport, însă s-au făcut nişte afirmaţii de la acest microfon. Da, într-adevăr, ca orice lege şi legea acestor două instituţii poate fi modificată, îmbunătăţită şi cred că este bine să facem aceste modificări. Dar şi în legea actuală avem prevederi legate de ceea ce trebuie să facă un post public, ce se înţelege printr-un post public.

Şi noi am votat împotriva acestui raport, pentru că noi am văzut, ca urmare a activităţii Consiliului de Administraţie, că acest post, în anul 2006, nu a funcţionat ca un post public. Pot să enumăr multele probleme pe care le-am ridicat, nu vă iau din timp.

Singura soluţie şi cea mai bună soluţie în continuare cred că este ca atunci când am un management care nu funcţionează aşa cum i se cere prin lege, atunci trebuie să facem schimbarea acestui management.

Dacă avem probleme cu profesionalismul sau competenţa persoanelor care au făcut parte din acest consiliu de administraţie, urmează ca partidele şi instituţiile care fac propuneri în consiliul de administraţie să se uite mai bine la persoanele pe care le propun acolo.

Nu cred în necesitatea unei comisii de anchetă, pentru că aceste comisii, ce vor face?, ce rezultate vor avea? În cel mai rău caz am constata că s-a făcut ceva pentru care ar fi bine să demitem consiliul de administraţie, dar dacă această decizie am luat-o azi, atunci de ce mai facem această comisie. Noi nu putem ancheta problemele pe care le-aţi ridicat, pe bună dreptate, numai că banii publici sunt sub vizorul Curţii de Conturi. Deci, dacă se poate face ceva, această Curte de Conturi trebuie să se ducă acolo, să vadă dacă, într-adevăr, aceşti bani publici s-au folosit aşa cum trebuie şi, pe urmă, dacă s-au constatat şi nişte nereguli care duc spre un caz penal, atunci trebuie să-şi intre în joc Parchetul, Justiţia, deci celelalte instituţii.

Nu cred, la momentul actual, că ar fi util să înfiinţăm o comisie de anchetă.

Ar fi util ca astăzi să respingem acest raport.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc.

Domnul senator Otilian Neagoe, din partea Grupurilor Partidului Social Democrat.

Domnul Otilian Neagoe:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor senatori şi deputaţi,

Aş vrea, în primul rând, să fac o apreciere de ansamblu şi să spun că, de fapt, televiziunea publică nu şi-a îndeplinit principala misiune, şi anume, aceea de a prezenta publicului, cât mai lipsit de influenţă politică, imaginea unor fenomene şi fapte sociale care se derulează în societatea românească. Şi spun acest lucru pentru că, în 2005, am făcut parte din Comisia de anchetă care a fost instituită de Parlament pentru a analiza activitatea fostului Consiliu de Administraţie şi atunci s-au adus acuze grave în legătură cu echidistanţa, în legătură cu faptul că atunci televiziunea ar fi fost politizată prin ingerinţe ale Puterii din acea perioadă.

Trebuie să constatăm că, după doi ani de la acea comisie de anchetă, lucrurile se prezintă mult mai grav. Sunt cunoscute, deja, conflictele care au apărut, ele sunt publice, în legătură cu modul partinic în care au fost prezentate anumite evenimente.

Deci, în 2005, am reuşit să audiem mare parte din personalul televiziunii; am reuşit să audiem şi reprezentanţi ai societăţii civile. Cu toţii, atunci, într-un spirit, aşa, de echipă, care urmărea cu orice preţ destituirea conducerii Televiziunii şi demiterea Consiliului de administraţie, au subliniat acest lucru, că Puterea de atunci s-a bucurat de privilegii din partea Televiziunii şi a conducerii.

Iată că, astăzi, constatăm aceleaşi lucruri.

Deosebirea care este între 2005 şi 2007, deci vorbim acum despre ce au analizat comisiile, este faptul că atunci bugetul Televiziunii nu avea pierderi, avea un excedent, iar astăzi vorbim de o pierdere de 170 de miliarde.

Cineva spunea mai devreme, aici, că nu sunt criterii de demitere, că nu sunt criterii de evaluare. Ce alt criteriu ar mai trebui dacă noi constatăm că pe exerciţiul financiar din 2006, Televiziunea publică înregistrează o pierdere de 170 de miliarde, că pe lângă cei 3200 de salariaţi ai Televiziunii s-au cheltuit sume exorbitante cu colaboratorii externi; că, în interiorul Televiziunii, se constată o slabă solidaritate profesională; că sunt conflicte, în continuare, între conducere şi anumite redacţii; că între preşedintele-director general al Televiziunii şi Consiliul de Administraţie n-a existat o colaborare.

iată lucruri suficiente ca astăzi, într-adevăr, să votăm pentru demiterea Consiliului de Administraţie şi a preşedintelui - mă rog, care, între timp, şi-a dat demisia.

Deci poziţia Grupurilor Partidului Social Democrat este aceasta, că sunt motive temeinice pentru demiterea Consiliului de Administraţie al Televiziunii Române şi eu cred că este nevoie, într-adevăr, de o comisie de anchetă, pentru că, numai din ceea ce am discutat noi la comisii, n-am reuşit să depistăm toate lucrurile de amănunt, toate lucrurile care ţin de organizarea şi funcţionarea redacţiilor, de modul că, în continuare, în Televiziune este o stare de nemulţumire în rândul salariaţilor.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze din partea Grupurilor parlamentare ale PSD.)

Domnul Valer Dorneanu:

Stimaţi colegi,

Constat că s-au încheiat dezbaterile generale. Rog liderii Grupurilor parlamentare să invite în sală toţi colegii pentru a proceda la votul asupra raportului de activitate.

Stimaţi colegi, Comisiile pentru cultură ale celor două Camere, cum aţi reţinut la începutul expunerii din raportul domniilor lor, au propus plenului respingerea raportului de activitate şi a contului de execuţie bugetară ale Societăţii Române de Televiziune pe anul 2006.

Supun votului dumneavoastră această propunere care se votează cu votul a jumătate plus unu.

Cine este pentru? 237 voturi pentru.

Împotrivă? 3 voturi.

Abţineri. Nu sunt.

Îmi cer scuze, 14 abţineri.

Deci cu 237 voturi pentru şi 14 abţineri, raportul comisiei, de respingere a activităţii, a fost adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, deci întruneşte votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

Stimaţi colegi, urmare a acestui vot, constatăm demiterea Consiliului de Administraţie şi, în această situaţie, rog liderii grupurilor parlamentare ca, în termen de o săptămână, să propună Comisiilor pentru cultură, potrivit algoritmului existent, propunerile nominale pentru noul Consiliu de Administraţie. Şi rog, de asemenea, Comisiile pentru cultură ca într-o săptămână de la primirea acestor propuneri, să facă audierile şi să prezinte raportul...

Domnul Adrian Păunescu (din banca comisiei):

Audienţe sau audieri?

Domnul Valer Dorneanu:

Audieri. Am spus audienţe?

Domnul Adrian Păunescu (din banca comisiei):

Audienţe.

Domnul Valer Dorneanu:

Audienţe dacă vor la dumneavoastră, la cenaclu; audieri la comisie.

Trecem la următorul punct al ordinii de zi, respectiv punctul 7.