Parliamentary debates

Domnul Viorel Hrebenciuc:

În continuare, intrăm în ordinea de zi, trecem la dezbaterea moţiunii.

Din partea PDL-ului, cine ia cuvântul să susţină moţiunea? Domnul Mircea Toader.

Am rugămintea, pe scurt, domnule Toader, şi depuneţi moţiunea în scris.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zbaterile mele au fost să facem o dezbatere cu adevărat despre o temă foarte importantă. Am amânat-o de vreo trei ori, e delicat acum să vorbesc în faţa câtorva parlamentari. Să o citesc toată, să n-o citesc toată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Faceţi un efort totuşi şi n-o citiţi toată. Vă rog eu frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

E în regulă. O citesc toată.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

De la PDL vă informez eu, sunt opt colegi de-ai dumneavoastră în sală, nu...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, haideţi totuşi să fim serioşi. Eu cred că trebuie să...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Păi, că suntem serioşi, de aia spun, sunteţi opt.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu-i nimic. Dacă suntem opt, multiplicaţi la toate partidele şi tot ar fi bine procentual.

Deci, domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule ministru Liviu Dragnea,

În data de 10 ianuarie 2014, plenul Curţii Constituţionale a României a decis cu o unanimitate foarte rar întâlnită în acest for decizional faptul că Legea privind stabilirea unor măsuri de descentralizare a unor competenţe exercitate de unele ministere şi organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a unor măsuri de reformă privind administraţia publică, asupra căreia Guvernul USL şi-a angajat răspunderea în data de 19 noiembrie 2013, este în integralitatea sa neconstituţională.

Din păcate, chiar dacă Partidul Democrat Liberal a atras constant atenţia asupra haosului instituţional din administraţia locală pe care îl propunea Guvernul USL, acest lucru l-a lăsat insensibil pe domnul ministru Liviu Dragnea şi sunt convins, nu personal, ci ca decizie politică. Mai grav este faptul că, în ciuda eşecului politic şi legislativ al Uniunii Social-Liberale, reflectat cu rigurozitate în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a Curţii Constituţionale, nimic nu-l determină pe domnul ministru al dezvoltării regionale şi administraţiei publice să recunoască faptul că a demarat o reformă strâmbă, defectuoasă, elaborată în deosebită grabă, care nu ar fi adus decât grave prejudicii administraţiei publice din România.

Deputaţii Grupului parlamentar al partidului nostru, precum şi deputa?i neafilia?i la un grup parlamentar au decis să depună prezenta moţiune simplă, pentru a-l convinge pe domnul ministru Liviu Dragnea să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali sau a forţelor politice şi să demareze o reformă reală şi completă a administraţiei publice din România, bazată pe consens politic şi pe consultarea tuturor actorilor instituţionali afectaţi.

Deputaţii Partidului Democrat Liberal au împiedicat oficializarea haosului în administraţie.

Toată lumea cunoaşte faptul că decizia Curţii Constituţionale, prin care a fost declarată neconstituţională descentralizarea USL a survenit ca urmare a unei sesizări înaintate de către grupul nostru parlamentar.

De asemenea, toţi colegii parlamentari, precum şi domnul ministru şi domnii miniştri cunosc faptul că, la câteva zile de la angajarea răspunderii Guvernului asupra descentralizării, am depus şi susţinut de la tribuna Camerei Deputaţilor o moţiune simplă pe tema falsei reforme din administraţie.

Solicitam atunci domnului ministru Liviu Dragnea să abandoneze demersul greşit al descentralizării, conceput de la început şi până la ultimul articol împotriva legii fundamentale şi grăbit doar la insistenţele baronilor locali.

Ne-am exprimat cu fermitate împotriva descentralizării USL şi atunci când domnul ministru Liviu Dragnea ne-a solicitat, într-un mod destul de grăbit şi condescendent, părerea şi observaţiile în cadrul unor întâlniri pe care le-a avut cu grupurile parlamentare. De unele sugestii a ţinut cont şi îi mulţumesc pentru acest lucru, însă nu a luat în calcul sugestia de a abandona descentralizarea făcută greşit şi de a iniţia o reformă reclamată de ani buni de cetăţenii din România în funcţie de realităţile administraţiei publice româneşti. Ne-am poziţionat împotriva acestui demers nu dintr-o opoziţie parlamentară de rea-credinţă, ci, dimpotrivă, pentru că sesizasem erorile majore, pe care le conţinea descentralizarea, o falsă reformă care nu avea nicio legătură cu procesul de descentralizare, ci îşi propunea să satisfacă doar interesele patrimoniale şi de putere ale partidelor politice şi liderilor locali.

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi să vă întreb dacă aveţi curajul să vă imaginaţi ce s-ar fi întâmplat cu România dacă grupul nostru parlamentar nu ar fi acţionat şi nu ar fi sesizat Curtea Constituţională asupra descentralizării USL? Ce s-ar fi întâmplat dacă descentralizarea domnului ministru Dragnea ar fi început cu 1 ianuarie 2014?

Concluzia o poate trage fiecare dintre dumneavoastră: haos instituţional, paralelisme legislative, suprapuneri de competenţe administrative, haos generalizat asupra patrimoniului şi proprietăţilor transferate, blocaj financiar total. Chiar şi în condiţiile în care nu s-a aplicat descentralizarea, o parte din haosul acesta tot s-a creat, cea mai mare parte a ministerelor funcţionând distorsionat.

Pentru a demonstra că acest haos instituţional şi legal generalizat ar fi fost garantat, îmi voi permite să enumăr numai câteva dintre criticile de fond reţinute pe parcursul deciziei Curţii Constituţionale, formulate în legătură cu descentralizarea USL:

• norme lipsite de previzibilitate prin generalizarea unor termeni cărora legislaţia în materie le acordă un înţeles exact, propriu, nesusceptibil la interpretări;
• grave probleme de tehnică legislativă cu repercusiuni asupra calităţii legii, destinatarul normei, fie persoane fizice sau juridice, fie autorităţi ale administraţiei publice centrale sau locale neputând cunoaşte în mod obiectiv şi raţional conduita pe care trebuie să o adopte în raport cu ipoteza normativă echivocă a legii;
• caracterul imprecis şi vag al reglementării determină incertitudini juridice cu privire la structura direcţiilor de sănătate publică judeţene şi la statutul conducătorilor acestora;
• în lipsa aprobării standardelor de costuri, transferul de competenţă financiară apare ca fiind unul iluzoriu. Şi fac o paranteză. Şi apreciez că domnul Dragnea a modificat textul iniţial, unde era prevăzut în mod expres că se aplică standardele de costuri care la vremea respectivă nu erau realizate;
• instituie un mecanism derogator de la legi-cadru în materia proprietăţii;
• se transmit bunuri imobile (construcţii, terenuri) cu mijloace fixe, obiecte de inventar care, prin natura lor, nu sunt susceptibile de a face obiectul exclusiv al proprietăţii publice. Ca să nu mai spun că în anexe valorile erau ceva de natură derizorie, un leu, cinci lei, şapte lei... un teren sau o clădire;
• existenţa unor soluţii legislative contradictorii şi anularea unor dispoziţii legale prin intermediul altor prevederi cuprinse în acelaşi act normativ conduce la încălcarea principiului securităţii raporturilor juridice, ca urmare a lipsei de claritate şi previzibilitate a normei, principiu ce constituie o dimensiune fundamentală a statului de drept.

Este bine că această situaţie a fost evitată, graţie eforturilor noastre şi obiectivităţii Curţii Constituţionale, iar domnul ministru Liviu Dragnea are acum ocazia de a învăţa din greşeli. Nu este bine însă că baronii locali ai PSD continuă presiunile pentru ca anumite competenţe, imobile sau bunuri să le intre în posesie, cât mai curând posibil, dacă se poate până la alegerile europarlamentare să realizeze obiectivul politic. Şi aici îl ascult pe domnul Tararache. Totdeauna m-am opus ca porturile să fie la administraţia locală, gestul pe care doreşte să-l facă Mazăre, cu preluarea unui pachet important de acţiuni este o mare şi gravă eroare şi o să ne spunem punctul de vedere la data respectivă.

Stimaţi colegi,

Partidul Democrat Liberal nu se opune procesului de descentralizare, ci, dimpotrivă, este partidul care s-a luptat cel mai puternic pentru modernizarea administraţiei publice din România. Vă reamintesc, în acest sens, faptul că în anul 2006, aflându-ne la guvernare, am promovat şi susţinut în Parlament, aşa cum este şi firesc, înaintând spre dezbatere, un proiect de lege, Legea cadru a descentralizării nr. 195/2006, prin care s-au definit şi s-au pus bazele transferului de competenţe în cadrul procesului de descentralizare, care implică studii de impact şi faze pilot pentru evaluarea efectelor oricărui transfer de competenţe asupra funcţionalităţii administraţiei publice locale.

Din nefericire, cei care au elaborat descentralizarea, USL, deşi au fost coordonaţi direct de domnul ministru Dragnea, care are o experienţă deosebită în domeniul administraţiei locale, nu au avut înţelepciunea de a citi mai întâi prevederile din Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, care este în vigoare. Dacă ar fi făcut-o, ar fi putut desprinde cu uşurinţă principiile care trebuie să guverneze procesul de descentralizare: principiul subsidiarităţii; principiul asigurării resurselor corespunzătoare competenţelor transferate; principiul asigurării unui proces de descentralizare stabil şi predictibil; principiul responsabilităţii autorităţilor administraţiei publice locale în raport cu competenţele care le revin; principiul echităţii în asigurarea accesului tuturor cetăţenilor la serviciile publice din principiul constrângerii bugetare.

De asemenea, nu pot să nu vă reamintesc că Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006 a trecut prin procedura parlamentară firească, primind amendamente din partea opoziţiei parlamentare de atunci, reprezentată de PSD, precum şi aprecierile acesteia. Ne-am bucurat atunci de ideile utile care au venit în cadrul comisiilor, le-am asumat şi apreciat, pentru că ele au făcut o lege mai bună. Rezultatul votului final vorbeşte de la sine - toate partidele politice parlamentare au votat pentru adoptare.

Pentru acest lucru stă dovada stenogramei şedinţei Camerei Deputaţilor din data de 6 martie 2006: "Acest proiect de lege este bine-venit, de aceea, după studierea şi documentarea asupra orientării şi prevederilor acestui proiect de lege, PSD-ul la Cameră a fost singurul care a făcut amendamente şi zic că aceste amendamente au fost bine-venite, pentru că proiectul de lege şi aceste amendamente au creat o dezbatere amplă în cadrul Comisiei pentru administraţie publică. Aceste amendamente, în marea majoritate, au fost şi admise, pentru că erau amendamente de bun simţ, amendamente care chiar privesc activitatea din administraţia publică şi dezbaterile care au avut loc în comisie au dus chiar la un proiect de lege bun, pe care comisia, aşa cum am auzit raportul, l-a şi supus aprobării plenului Camerei Deputaţilor. Sigur că pe lângă aprecierile pe care le-am făcut asupra proiectului de lege, au fost şi amendamente respinse. Probabil că în plen le vom susţine şi unele din ele vor fi acceptate, dar proiectul de lege introduce concepte noi privind delegarea atribuţiilor de la nivel central spre nivel local şi este foarte important că, printr-un amendament făcut, am solicitat ca fiecare serviciu sau activitate care se descentralizează să fie asigurată cu fonduri, de fapt, activitatea descentralizată să înceapă odată cu finanţarea."

Bănuiţi oare cine spunea aceste lucruri? Eu pot să vă aduc aminte. Este un reprezentant al actualului Guvern. Este vorba de domnul deputat Mircea Duşa, în prezent deputat şi ministru, care se declara extrem de mulţumit de rezultatele dezbaterii parlamentare pe marginea legii-cadru.

Din nefericire, dacă în anul 2006 reprezentanţii PSD se bucurau şi apreciau beneficiile dezbaterii parlamentare şi principiile sănătoase ale consultării tuturor forţelor politice înainte de adoptarea unui act normativ, odată ajunşi la guvernare, au fost primii care au uitat şi au încălcat aceste principii. Au evitat dezbaterea parlamentară şi au avansat o descentralizare de competenţe fără a fi însoţită şi de o descentralizare financiară sustenabilă. Acest comportament nu poate purta decât un singur nume: inconsecvenţă!

În contrast, trebuie să vă mai aduc aminte faptul că, în toamna anului 2011, Partidul Democrat Liberal a mers mai departe, în sensul modernizării administraţiei publice şi a elaborat un amplu proiect de reorganizare administrativă a ţării, care se baza pe un calendar precis de implementare, cu etape bine definite, prin redesenarea plafoanelor administrative şi prin trasarea competenţelor specifice.

Proiectul PDL există şi îl putem pune la dispoziţia oricărui guvern care vrea să facă reformă reală în administraţia românească. Din păcate, la acel moment, PDL nu s-a bucurat de o majoritate parlamentară consistentă, care să-i permită realizarea acestei reforme, din pricina fragilităţii coaliţiei de guvernare.

Aşadar, Partidul Democrat Liberal a demonstrat prin fapte, nu prin declaraţii politice sau prin glumiţe la talk show-uri, că susţine şi că sprijină atât procesul de descentralizare, cât şi procesul de reorganizare administrativă şi regionalizare a României.

România nu are nevoie doar de descentralizare, ci de o reformă complexă a administraţiei publice.

"... să se revizuiască, primesc! Dar să nu se schimbe nimica; ori să nu se revizuiască, primesc! dar atunci să se schimbe pe ici pe colo, şi anume în punctele..." neesenţiale... Din această dilemă nu putem ieşi, a spus Caragiale.

Doamnelor şi domnilor,

De câte ori se vorbeşte în România despre reformă, autorităţile române par incapabile să infirme ironia fină şi dură a lui Caragiale. Istoria postdecembristă ne confirmă acest lucru prin faptul că, în cele mai multe situaţii, au fost preferate soluţii improvizate, cârpeli sau alternative neinspirate, chiar dacă se ştia că nu vor funcţiona niciodată.

Cu toate acestea, nu înseamnă că trebuie să închidem discuţiile pe marginea reformelor şi să abandonăm definitiv modernizarea statului român. România are nevoie astăzi de reforma administraţiei publice mai mult ca niciodată. Este o realitate pe care nu o putem trece cu vederea, chiar dacă ne aflăm în opoziţie! Reforma este reclamată atât de necesitatea de a răspunde într-un mod real nevoilor cetăţenilor, dar trebuie subsumată şi obiectivului de modernizare locală, în contextul apartenenţei la Uniunea Europeană şi a utilizării unui volum important de resurse financiare disponibile prin fondurile structurale europene. Apropo de discuţia şi dezbaterea anterioară.

Aceasta nu înseamnă că reforma administraţiei publice din România se poate rezuma numai la simpla delegare a unor competenţe specifice administraţiei publice centrale la nivel local sau la transferul unor componente de patrimoniu sau proprietăţi imobiliare de la o administraţie la alta!

România are nevoie astăzi de o reformă pe mai multe paliere, nu doar pe unul singur, realizată prin analize şi studii de impact prealabile, extrem de riguroase, prin consensul politic al tuturor partidelor politice şi împreună cu toţi cei afectaţi: administraţiile locale şi cetăţenii români, reprezentanţii societăţii civile.

În opinia noastră, reforma administraţiei publice din România trebuie să înceapă cu reorganizarea unităţilor administrative existente la nivel naţional - comune, oraşe, municipii - reorganizare care poate lua fie forma comasării mai multor unităţi administrative, fie reorganizarea acestora în funcţie de anumite criterii obiective de dezvoltare economică sau socială.

Nu cred că mai este cineva străin de faptul că în România funcţionează sute de administraţii locale care nu reuşesc să-şi asigure, din resurse proprii, nici măcar finanţarea cheltuielilor curente sau că există unităţi administrative depopulate, care mai au doar 150 sau 200 de locuitori.

Sutele de comune create în ultimii douăzeci şi patru de ani nu au adus niciun aport creşterii performanţelor administrative, ci am putea afirma fără nici un risc că au creat o administraţie mai stufoasă şi mai ineficientă. Mai mult, actuala structură administrativă ignoră faptul că tot mai multe oraşe se dezvoltă pe orizontală, iar zonele periurbane (comune sau sate din proximitate) sunt incluse de facto în administrarea oraşelor şi municipiilor.

De asemenea, în forma actuală a organizării unităţilor administrative este iluzoriu să se poată vorbi despre proiecte de dezvoltare sau de infrastructură de interes local. Credem cu putere că procesul de reformă trebuie să înceapă de la acest nivel, adică de la cel al restructurării şi reorganizării administrativ-teritoriale. Procesul trebuie apoi continuat cu regionalizarea. Regionalizarea nu trebuie privită ca un moft politic prin care unii lideri politici să poată câştiga mai multă putere sau prin care baronul de judeţ să devină baron de regiune.

Regionalizarea este un imperativ al apartenenţei noastre la Uniunea Europeană, dar şi prilejul cel mai important de clarificare şi definire a plafoanelor administrative, a competenţelor pe care ar trebui să le aibă fiecare unitate administrativă în parte, a responsabilităţilor instituţionale pentru implementarea politicilor publice naţionale.

Ce face comuna, oraşul sau municipiul? Ce ar trebui să facă ele? Ce ar trebui să facă regiunea!? Ce ar trebui să facă judeţul? Câte competenţe sunt plimbate astăzi de la judeţ la primărie, pentru ca, în final, nimeni să nu îşi asume responsabilităţi? Acestea sunt întrebări la care trebuie să se răspundă!

Abia după ce acest proces de definire clară şi neechivocă a competenţelor administrative va fi finalizat, dacă va fi finalizat, putem vorbi despre oportunitatea de a demara procesul de descentralizare a competenţelor exercitate de unele ministere sau organe de specialitate ale administraţiei publice centrale.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Am rugămintea să vă apropiaţi de final, că aţi depăşit cele 15 minute.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Am înţeles că în Biroul permanent nu s-a pus timpul. S-a pus să se citească integral.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, dar a fost aşa, un gentleman agreement între noi, poate reuşiţi să vă ţineţi de el, totuşi.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Încerc să mă rezum la final.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă rog, vă rog.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Finalul, mai am trei pagini.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Aşa, pentru atenţia colegilor, nu de altceva...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Deci, facem un dialog, uitaţi-vă cui ne adresăm.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da, la presă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Sper ca dezbaterea să nu fie numai la televizor, să fie şi în plenul Parlamentului.

Traseul firesc şi corect al reformei administrative este acela în care în prima etapă reorganizezi unităţile administrative după principii moderne şi funcţionale, le defineşti şi transferi competenţele pentru a guverna local şi le oferi, pe baza unor standarde de cost precise şi sustenabile, şi resursele financiare necesare.

În plus, deşi domnul ministru Dragnea este atât ministru al administraţiei, cât şi al dezvoltării, nu am sesizat că acest lucru s-a reflectat în vreun program de creştere a gradului de informatizare din administraţia publică locală.

Ce fel de dezvoltare poate fi, domnule ministru, dacă ea nu se vede în creşterea performanţelor administrative? De ce să-l punem pe cetăţean să meargă la ghişeu, dacă multe probleme le poate rezolva de acasă sau de la birou.

Nu sunt prezente instrumentele informatice şi nici interoperabilitatea sistemelor informatice din administraţie nu s-a realizat nici până în prezent, deşi ministerul a cheltuit milioane de euro pe programe perfect inutile, nu a mişcat un deget pentru programe demarate în anul 2010 şi blocate din anul 2012, de când USL a venit la guvernare: de exemplu, anularea împrumutului BIRD în sumă de 19.595.436,45 dolari, aferent componentei implementarea Sistemului Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă şi a asistenţei tehnice.

Pentru aceste motive, domnul ministru Dragnea ar trebui să ne răspundă dacă agreează o administraţie publică cu peste 3.200 de unităţi administrative şi poate mai vrea să creeze altele noi şi aici facem o paranteză. Noi suntem principalii vinovaţi că din ’90 până în prezent am creat încă vreo 400 de comune din dorinţa de a ne prezenta în faţa electoratului, că le-am făcut un bine şi le-am creat o primărie. Şi acum simţim consecinţele.

Descentralizarea nu trebuie să aibă obiective pe termen scurt, ghidate de interesele conjuncturale ale unei majorităţi parlamentare.

Stimaţi colegi,

Domnule ministru Dragnea,

Ceea ce se poate reproşa o dată în plus descentralizării este faptul că reforma a fost redactată doar cu obiective pe termen scurt şi foarte scurt. Scopul fundamental al descentralizării USL a fost acela de a transfera către preşedinţii consiliilor judeţene mai multe competenţe, mai multe resurse financiare şi un volum de proprietăţi imobiliare şi bunuri cu o situaţie de inventar neactualizată din anul 1990.

Scopul a fost unul legat strict de miza celor două rânduri de alegeri din anul 2014. Transpare, la nivelul evidenţei, că cei care au elaborat falsa reformă din administraţie nu au gândit un moment pentru viitor, ci doar pe termen scurt, pentru anul 2014.

Mai mult, descentralizarea în care crede domnul ministru Dragnea pare să fi fost scrisă parcă de mâna preşedinţilor de consilii judeţene, sigur, domnul Dragnea, la rândul lui, a fost preşedintele Consiliului judeţean şi preşedintele asociaţiei cu care noi am negociat, când era ministru Blaga, toate legile actuale administraţiei locale şi am ţinut cont întotdeauna de părerile dânşilor.

Domnule ministru,

Ca om care aţi lucrat pentru foarte mult timp în administraţie, atât în cea locală, cât şi în administraţia centrală, sper să recunoaşteţi faptul că aţi pornit greşit procesul de reformă din administraţie. Reforma administraţiei publice din România, pe toate componentele amintite - reorganizare administrativă, regionalizare şi descentralizare - trebuie să fie un proces care să conducă la o structură administrativă viabilă pentru cel puţin 40-50 de ani de acum înainte. Nicidecum pentru momentul actual. Este un proces care va afecta vieţile tuturor românilor, activitatea funcţionarilor publici şi va pune în reală dificultate de adaptare instituţiile publice. Cred că sunteţi de acord că implementarea acestor reforme durează minimum doi ani, or, obiectivele reformei nu pot fi pe un termen mai mic decât termenul de implementare.

Domnule ministru,

Românii, societatea civilă, precum şi semnatarii prezentei moţiuni susţin reforma administrativă a României, însă nu în orice mod şi nu cu orice preţ! Reforma trebuie să ne conducă la o administraţie mai suplă, mai flexibilă, mai eficientă în cheltuirea resurselor financiare.

Mai mult, demonstrându-i domnului ministru Dragnea că nu-i suntem ostili, ci doar dorim ca reforma administraţiei să fie încununată de succes şi să fie în beneficiul tuturor românilor, nu doar al unora, îi solicităm următoarele:

1.să demareze procesul de reformă a administraţiei publice din România în sensul logic şi firesc, adică de jos în sus şi nu invers, respectând cu rigurozitate următoarele etape:

a) reorganizarea administraţiei publice locale la un număr mai mic de unităţi administrative este sensul în care merg toate reformele administrative din toată Uniunea Europeană;

b) regionalizarea României şi definirea clară a competenţelor administraţiei publice locale;

c) descentralizarea competenţelor ministerelor şi organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, concomitent cu descentralizarea financiară, bazată pe standarde de cost;

2. să definească standardele minimale de funcţionare pentru unităţile administrativ-teritoriale din mediul rural - număr minim de cetăţeni (de exemplu 5.000 locuitori), număr de funcţionari raportat la numărul de cetăţeni şi alţi indicatori, suprafaţă minimă a teritoriului şi, eventual, modul de calcul al resurselor financiare alocate de la bugetul de stat etc.;

3. în procesul de regionalizare, regiunile trebuie să fie configurate în concordanţă cu obiectivele prioritare de dezvoltare/axele prioritare ale Uniunii Europene, cu obiectivele politicii de coeziune economică şi socială, acordând în acelaşi timp o atenţie maximă particularităţilor istorice, culturale şi economice locale;

4. să elaboreze foaia de parcurs şi solicităm în mod expres, este atributul pe care trebuie să-l aibă Guvernul, pentru fiecare dintre etapele reformei administrative enunţate; Calendarul reformelor trebuie să conţină cu precizie etapele şi termenele de legiferare şi de implementare a măsurilor, responsabilii din administraţie, precum şi organizarea testelor pilot;

5. să demareze de urgenţă elaborarea standardelor de cost în administraţie, în absenţa cărora nu putem vorbi nici despre o finanţare corectă şi eficientă a serviciilor publice şi nici despre înlăturarea risipei din bugetul public;

6. bazându-vă pe "consens politic", vă solicităm ca întregul proces de reformă să se desfăşoare prin intermediul dezbaterilor parlamentare, în cadrul comisiilor permanente ale Parlamentului şi în plenul acestuia şi să uitaţi de soluţia angajării răspunderii Guvernului asupra unor acte de asemenea însemnătate;

7. să invitaţi la dezbaterile prilejuite de elaborarea acestor acte normative pe toţi actorii societăţii civile, asociaţii ale comunelor, ale oraşelor şi municipiilor şi experţi ai Comisiei Europene sau reprezentanţi ai statelor membre care au realizat cu succes un astfel de proces.

Pentru aceste motive, doamnelor şi domnilor deputaţi, vă invităm să votaţi prezenta moţiune simplă. Votul dumneavoastră va reprezenta un semnal de responsabilizare şi de stimulare pentru domnul ministru Dragnea pentru a lua această reformă în serios. După cum aţi observat, această moţiune simplă s-a dorit şi cred că este o moţiune constructivă, prin care dorim găsirea celor mai bune soluţii pentru reforma din administraţie. La fel de important, prezenta moţiune simplă îşi propune să coaguleze consensul politic asupra realizării reformei din administraţie. Reforma, pentru a fi receptată şi susţinută de societate, are nevoie de consensul întregii societăţi.

Aşadar, votul dumneavoastră de astăzi va avea următoarea semnificaţie: dacă veţi vota pentru moţiunea simplă - înseamnă că cu toţii dorim realizarea unei reforme sănătoase, pe toate palierele administrative, prin consensul tuturor forţelor politice, împreună cu societatea civilă şi actorii publici afectaţi, asociaţiile comunelor, oraşelor şi municipiilor.

Dacă veţi vota împotriva moţiunii simple şi o consideraţi ca un simplu act politic pe care opoziţia îl depune în Parlament, veţi demonstra românilor că nu doriţi o reformă reală, ci doar o descentralizare în interesul dumneavoastră şi al aşa-numiţilor baroni din judeţe, cei care se numesc de multe ori baroni ai PSD-ului.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

A fost foarte scurt, domnule Toader, într-adevăr. Aveţi capacitatea de abstractizare foarte dezvoltată.

Are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Înainte de a comenta textul moţiunii simple, aş dori să salut abordarea deputaţilor care au semnat această moţiune, şi plecând de la una din ultimele afirmaţii ale domnului Mircea Toader, în legătură cu responsabilizarea mea sau ceva de genul acesta, eu constat responsabilitatea celor care au semnat această moţiunea şi care nu sunt prezenţi.

Sincer, eu nu sunt obişnuit cu o asemenea abordare. Probabil că greşesc eu. Poate eu sunt puţin deplasat. Eu sunt învăţat altfel în 12-14 ani de administraţie publică locală, recunosc. Atunci când ai un proiect de lege sau un proiect de moţiune sau o moţiune simplă pe care o depui, măcar faci act de prezenţă să susţii ceea ce ai semnat. Asta cu condiţia să iei în serios demersul şi să crezi în fiecare cuvânt din acel text. Şi a doua condiţie, chiar să fi citit-o, ceea ce nu cred că s-a întâmplat.

De asemenea, vreau să remarc faptul că cei care au semnat prima moţiune, colegii de la PP-DD, n-au mai semnat a doua moţiune. Probabil că au înţeles că nu este un demers plin de substanţă.

Din sală:

Poate au trecut la PSD!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

N-au trecut la PSD! Poate au trecut la PSD cei care lipsesc de la dumneavoastră, pentru că nu văd decât... din 50 şi ceva, nu văd decât 10 prezenţi. Mă rog.

În ceea ce priveşte subiectul propriu-zis al dezbaterii de astăzi, eu am citit cu mare atenţie textul moţiunii, sunt sigur că l-am citit aşa cum nu l-a citit nimeni din cei care au semnat-o, nici măcar nu ştiu dacă a fost făcută la PDL. Şi am citit cu mare atenţie, bineînţeles, şi textul Deciziei Curţii Constituţionale şi motivarea acesteia. Iar dincolo de observaţiile Curţii privind unele detalii tehnice, care reprezintă grosul motivării, am reţinut câteva principii fundamentale enunţate de judecătorii de la Curtea Constituţională, pe care, nu-i aşa, îi respectăm toţi, pentru că reprezintă instanţa supremă în ceea ce priveşte Constituţia.

În primul rând, Curtea Constituţională a spus negru pe alb că descentralizarea administrativă este un proces necesar pentru România şi o obligaţie constituţională. În acest context, judecătorii de la Curtea Constituţională din România au reproşat tuturor guvernelor de până acum faptul că au amânat nejustificat această reformă administrativă şi au apreciat: "intenţia Guvernului actual de a accelera un proces care trenează de peste 20 de ani".

Doi. Am mai reţinut din decizia aceleiaşi Curţi Constituţionale faptul că propaganda populistă care susţinea că descentralizarea ar afecta caracterul unitar al statului român este doar o exagerare hazardată, fără nici un temei legal sau constituţional, şi fără nici o legătură cu realitatea.

Dimpotrivă, Curtea a constatat că prevederile constituţionale privind statul unitar român şi cele privind descentralizarea se completează reciproc şi au în vedere: "...o mai bună administrare şi gestionare a resurselor locale".

Sper ca această concluzie a Curţii Constituţionale să pună capăt propagandei prin care o parte a opoziţiei şi preşedintele nostru, al tuturor, Traian Băsescu, au încercat să deturneze sensul reformelor administrative într-o abordare populist-naţionalistă de o foarte proastă calitate.

Trei. Nu în ultimul rând, subliniez faptul că principalul argument adus de PDL în sesizarea de neconstituţionalitate, şi anume că Legea descentralizării a fost adoptată prin angajarea răspunderii, a fost considerat de Curte ca neîntemeiat.

Aşadar, înainte de a trece la textul moţiunii de astăzi, aş dori să reţineţi, stimaţi colegi din opoziţie, că în analiza Curţii Constituţionale, demersul Guvernului de a demara descentralizarea este corect şi nu afectează în nici un fel caracterul unitar al statului român. Dimpotrivă, poate contribui la o gestionare mai bună a resurselor de dezvoltare a resurselor locale ale României.

Critica moţiunii propriu-zise.

Vreau să vorbesc de acuzaţia privind lipsa consultărilor şi a consensului politic.

Analizând textul celei de-a doua moţiuni, nu ştiu, cred că a treia, nu mai ştiu exact câte sunt, a doua, am reţinut că una dintre obiecţiile principale pe care le aduceţi Guvernului este lipsa consultărilor şi a consensului politic privind Legea descentralizării.

Lipsa consensului.

Este înduioşător, într-adevăr, să vă văd astăzi în opoziţie cum faceţi apel la consens politic dumneavoastră, de la PDL cei pe care, atunci când v-aţi aflat la guvernare, nu v-a preocupat absolut de loc acest subiect. Şi trebuie să vă asumaţi lucrul acesta.

Dimpotrivă, aţi susţinut şi la vremea respectivă, ştiam şi eu de la dumneavoastră, ca şi alţi colegi, că nu sunteţi foarte de acord cu acea procedură, dar aţi susţinut un guvern care a ignorat în totalitate procedurile parlamentare în vigoare.

Aţi spus mai devreme în moţiunea dumneavoastră că atunci când aţi fost la guvernare nu aţi putut face reforma administrativă de care vorbiţi astăzi pentru că nu aveaţi o majoritate, sau aveaţi o majoritate fragilă în Parlament. Trebuie să ne hotărâm: ori majoritate stabilă, ori consens. Pentru că este foarte bine să fim riguroşi atunci când folosim aceşti termeni.

Dacă atunci când aţi fost la guvernare spuneţi că aţi urmărit consensul politic, aşa cum ne cereţi nouă astăzi, şi este corect, cererea este corectă - să existe consens politic pe marile teme de reformă ale României, de ce nu v-aţi pus problema atunci să cereţi consens, sau dezbatere, sau consultare consensuală cu toate forţele politice, în subiectele importante, în proiecte legislative extrem de importante.

În ceea ce priveşte consultările.

Nu cred că dumneavoastră sunteţi partidul care puteţi să faceţi vreun reproş actualului guvern. Dumneavoastră, stimaţi colegi de la PDL, precum şi cei din grupul neafiliaţilor, care aţi semnat această moţiune...

Poftiţi?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu dialogaţi, vă rog eu frumos.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

...aţi susţinut guvernele conduse de fostul prim-ministru Emil Boc care, într-o jumătate de mandat, a ocolit procedura parlamentară de mai multe ori decât toate guvernele din ultimii 20 de ani.

Nu v-am auzit să reproşaţi guvernelor Boc lipsa de consultări parlamentare când era vorba de legi importante ca şi cea de astăzi, pe care discutăm astăzi, şi anume: Legea educaţiei, Codul civil, Codul penal, Codul muncii, Legea salarizării unitare.

Nu aţi fost deranjaţi de faptul că Guvernul Boc şi-a angajat răspunderea chiar de mai multe ori pe aceeaşi lege, cum a fost cazul Legii educaţiei.

Mai departe.

Noi nu am procedat aşa şi chiar dacă a fost o majoritate mult mai mare decât aţi avut-o dumneavoastră şi chiar dacă s-a adoptat procedura de angajare a răspunderii Guvernului pentru acest proiect de lege, au fost consultări, au fost numeroase dezbateri publice pe care le-am organizat inclusiv la Academia Română, la care au fost invitaţi şi lideri PDL. Unii au venit, alţii n-au venit.

De asemenea, au fost consultări organizate pe tema reformei administrative la nivel teritorial în multe regiuni, în multe locaţii din această ţară, unde au fost invitaţi mii de aleşi locali, şi au participat foarte mulţi şi de la Partidul Democrat Liberal, cel puţin erau membri la acea vreme.

De asemenea, au fost numeroase consultări cu structurile asociative ale autorităţilor locale de care şi dumneavoastră aţi făcut vorbire mai devreme, aşa cum şi dumneavoastră v-aţi consultat cu asociaţiile autorităţilor locale şi noi ne-am consultat cu asociaţiile autorităţilor locale. Numai că noi chiar le-am luat în seamă, spre deosebire de dumneavoastră, care doar organizaţi întâlniri şi rămânea tot cum spuneau miniştrii.

De asemenea, am avut consultări, şi nu numai consultări, au lucrat efectiv la acest proiect de lege, precum şi la proiectul de regionalizare experţi ai Consiliului Europei, experţi din partea Congresului Puterilor Locale şi Regionale de la Strasbourg, care au fost realizate la Bucureşti, dezbateri şi consultări, şi grupuri de lucru la care au fost invitaţi inclusiv membri ai PDL. Unii au venit, alţii n-au venit.

De asemenea, am avut întâlniri la grupurile parlamentare, inclusiv la grupul dumneavoastră parlamentar, şi aşa cum bine aţi amintit, o parte din propuneri au fost incluse în proiectul de lege, o parte n-au fost incluse, pentru că e vorba de abordări diferite.

De asemenea, aţi avut posibilitatea să depuneţi amendamente, unele, două sau trei, o parte din amendamente au fost acceptate, o parte nu au fost acceptate.

Şi aş vrea să-mi daţi un singur exemplu din cele 12 angajări de răspundere ale Guvernului Boc în care să fi fost consultaţi peste 4.500 de aleşi locali, şi mă refer aici nu numai la primari şi preşedinţi de consilii judeţene, ci şi la consilieri locali şi judeţeni, parlamentari, profesori, academicieni, experţi, înainte de a introduce proiectul în Parlament.

Am văzut, de asemenea, în moţiune, că v-aţi pus întrebarea, ce s-ar fi întâmplat dacă nu aţi fi blocat această lege prin sesizarea la Curtea Constituţională. O să vă risipesc nedumeririle şi o să vă răspund: dacă nu ar fi fost blocată Legea descentralizării, până acum ministerele ar fi realizat legislaţia sectorială şi s-ar fi închis tot cadrul legal al descentralizării; dacă nu s-ar fi blocat Legea descentralizării, circa 14 mii de salariaţi ai administraţiei centrale astăzi ar fi lucrat în structurile descentralizate, inclusiv în structurile instituţiilor locale care ar fi fost conduse de autorităţi locale conduse de aleşi PDL; dacă nu aţi fi blocat Legea descentralizării, 661 de milioane de lei ar fi fost astăzi transferate din conturile ministerelor în conturile noilor servicii publice locale, inclusiv în cele din subordinea aleşilor locali ai PDL; dacă nu aţi fi blocat Legea descentralizării, cei 3.228 de primari, inclusiv cei ai PDL, ar fi avut mai multă autonomie în raport cu administraţia centrală şi ar fi avut o capacitate mai mare de a rezolva direct problemele comunităţilor pe care le conduc.

Aţi mai spus faptul că Legea descentralizării ar fi fost un demers grăbit de insistenţele aşa-zişilor baroni locali.

Vă reamintesc critica judecătorilor de la Curtea Constituţională în motivarea pe care au prezentat-o în decizia respectivă. Aceştia au constatat că descentralizarea, dincolo de faptul că este un proces necesar pentru România, trenează de 20 de ani. Atunci cum, Doamne, iartă-mă, vorbim de un demers grăbit când de 20 de ani se vorbeşte de descentralizare în România?

Vă reamintesc, de asemenea, că au trecut mai bine de 7 ani de la această lege de care vă tot agăţaţi, şi anume, Legea-cadru a descentralizării, iar toate analizele din ţară şi din străinătate de la nivel european constată ineficienţa guvernelor, cel puţin în aceşti 7 ani, în ceea ce priveşte descentralizarea serviciilor publice din România şi calitatea acestor servicii publice care se oferă cetăţenilor.

Dincolo de faptul că nu putem vorbi de un proces grăbit, vă mai reamintesc, ce am spus şi mai devreme, acest proces în acest an, pentru că nu din acest an a început să vorbim de descentralizare, a început efectiv în februarie. Or, stimaţi colegi, nu putem spune că 7 luni sau 8 luni de zile, sau 9 luni de zile, sau 10 luni de zile, reprezintă o perioadă scurtă pentru a duce la capăt o dezbatere care durează de 7 ani, cel puţin de 7 ani de când s-a adoptat legea-cadru a descentralizării. De fapt, cred că e mai mult de 7 ani.

În ceea ce priveşte obiecţiile Curţii Constituţionale.

Aţi făcut trimitere în moţiune la unele obiecţii ale Curţii Constituţionale şi aţi preluat diverse fragmente pe care le-aţi rupt din context în încercarea de a crea imaginea unei legi tulburi, ca să nu zic altfel.

În ceea ce priveşte transferul dreptului de administrare.

Aţi citat, de pildă, un fragment al Curţii care făcea observaţii cu privire la transferul dreptului de administrare asupra plajelor. Am ales acest exemplu pentru că sigur că e vorba de o zonă care văd că vă trezeşte foarte multă patimă.

Vă reamintesc, stimaţi colegi, de Legea nr.43/2010, art.1: "Se aprobă darea în administrarea Consiliului Local al municipiului Constanţa a unui teren constând în plaja extinsă, aflat în proprietatea publică a statului."

Aşadar, conform principiului dumneavoastră, cei care au iniţiat această lege au produs un mare haos administrativ, respectiv, doamna Roberta Anastase, domnul Mircea Toader, domnul Gheorghe Ialomiţianu, domnul Ioan Oltean, doamna Raluca Turcan, şi alţi semnatari ai moţiunii de astăzi, şi care, anterior, au iniţiat o lege cu prevederi similare celor pe care le contestaţi astăzi.

Standardele de cost.

Ne-aţi reproşat în mai multe rânduri că nu am elaborat legea descentralizării pe baza standardelor de cost şi m-aţi acuzat că nu am citit cu atenţie Legea-cadru a descentralizării.

Eu citesc cu atenţie orice este necesar, mai ales atunci când vin să vorbesc în faţa Parlamentului. Dacă dumneavoastră spuneţi că aţi citit cu atenţie Legea-cadru a descentralizării, ceea ce eu nu cred, şi cred că puţini dintre semnatarii moţiunii aţi citit cu adevărat prevederile acestei legi, pentru că dacă aţi fi citit-o, ar fi trebuit să remarcaţi, în acele prevederi care sunt foarte clare, faptul că standardele de cost se stabilesc: "...pentru finanţarea serviciilor publice descentralizate". Asta înseamnă că se stabilesc pentru serviciile publice care au fost descentralizate. Deci, standardele de cost, şi dumneavoastră ştiţi foarte bine, domnule Mircea Toader, se stabilesc după ce acele servicii publice au fost descentralizate, pentru că asta aţi trecut în Legea-cadru a descentralizării, pe care dumneavoastră aţi promovat-o şi aprobat-o.

Regret faptul că nici judecătorii Curţii Constituţionale nu au sesizat această nuanţă foarte importantă a legii. Dar vom încerca ca în noua notă de fundamentare a noului proiect de lege să explicăm mult mai clar aceste aspecte.

În ceea ce priveşte numirea conducătorilor serviciilor care se descentralizează.

O altă obiecţie din moţiune se referă la faptul că nu se ştie cine-i va numi pe conducătorii serviciilor publice care se vor descentraliza. Eu vă spun sincer că m-am gândit serios, după ce-am citit această obiecţie, dacă chiar vă referiţi la proiectul de lege pe care noi ne-am angajat răspunderea. Pentru că aici se menţionează foarte clar: "Numirea conducătorilor se realizează în condiţiile legii."

Oameni buni, cei care avem o brumă de experienţă în administraţie locală, şi o brumă de experienţă legislativă, sau de facere a legilor. În momentul în care un serviciu public care este deconcentrat în subordinea administraţiei centrale trece în subordinea autorităţilor locale, atunci funcţionarul acelui serviciu intră sub incidenţa legilor care guvernează administraţia locală. Şefii serviciilor publice descentralizate aflaţi în subordinea autorităţilor locale sunt numiţi conform prevederilor Legii nr.215.

Din sală:

În lege nu se menţionează aceste prevederi.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Păi nu. Domnule, n-avem voie să dialogăm, am înţeles.

Nu am menţionat aceste prevederi explicite în proiectul legii descentralizării pentru că Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă interzice paralelismul legislativ. Şi din acest motiv am pus peste tot în proiectul de act normativ această prevedere că aceşti conducători se numesc în condiţiile legii. Şi în acest caz regret faptul că şi Curtea Constituţională a făcut o interpretare similară celei din moţiune, şi cum am arătat, această abordare contravine Legii nr.24/2000.

Dar în noul proiect de lege o să încercăm să explicăm mult mai bine aceste lucruri.

În ceea ce priveşte Decizia Curţii Constituţionale, vreau să fac un scurt comentariu. Nu am privit această motivare a Deciziei Curţii ca pe un act de respingerea proiectului de descentralizare. Ba, dimpotrivă. După cum am spus, Curtea constată că descentralizarea este necesară şi observă că deja s-a întârziat foarte mult în această privinţă.

Prin urmare, noi privim Decizia Curţii ca pe un ghid de reglementare într-un domeniu foarte complex în care există multe lacune legislative pe care judecătorii Curţii le-au identificat şi le-au clarificat. Un exemplu în acest sens este transferul de proprietate din domeniul privat al statului către domeniul privat al autorităţilor locale, unde judecătorii Curţii constată lipsa reglementărilor în domeniu şi oferă o cale de interpretare mai riguroasă, de care vom ţine cont în elaborarea noului proiect.

Despre proiectul de reorganizare administrativă de care aţi vorbit.

Şi dincolo de observaţiile Curţii, şi cu toată sinceritatea şi seriozitatea, vă spun c-am apreciat, dincolo de unele expresii, spiritul constructiv pe care îl aveţi sau îl declaraţi în moţiunea pe care aţi depus-o, ceea ce pentru mine contează.

Aţi afirmat că aţi elaborat un proiect de act normativ de reformă pentru reorganizarea administrativă.

Vă spun cu toată seriozitatea că am căutat cu insistenţă, cel puţin la Ministerul Dezvoltării Regionale, am căutat şi la partea de administraţie din minister acest proiect, dar n-am găsit nimic. Nu am găsit efectiv nimic. Am aflat doar de o fostă preocupare a fostei guvernări care urmărea, aşa cum am spus şi mai devreme, comasarea comunelor sub 2.500 de locuitori. Şi am înţeles că v-aţi blocat atunci.

Vreau, de asemenea, să vă spun că atunci aţi vorbit de comasarea sau desfiinţarea localităţilor sub 2.500 de locuitori, acum am văzut că aţi mărit şi vorbiţi de desfiinţarea localităţilor sub 5.000 de locuitori.

Domnul Costică Canacheu (din bancă):

Dar ele nu se desfiinţează, ele rămân acolo.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Domnule preşedinte, ştiu că n-am voie să dialoghez, dar mi se pare o mare prostie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai să nu-l înjuraţi, vă rog frumos!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Doamne fereşte!

În momentul în care, ca să nu încercăm să păcălim lumea, că totuşi românii au evoluat mult mai mult decât alţii.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

E cazul la domnul Canacheu.

Vă rog frumos, reveniţi la subiect.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Comasarea unor comune înseamnă desfiinţarea lor. Dacă cinci comune se comasează într-una singură înseamnă că din cinci a rămas una singură, celelalte patru s-au desfiinţat.

Sigur, pentru unii nuanţele sunt foarte greu de observat. Acum, totuşi haideţi să fim realişti dacă se poate, ceea ce nu e foarte uşor. Ar însemna să desfiinţăm în sensul acestei propuneri 2.400 de comune şi 22 de oraşe. 2.400 de comune din 2.800 şi ceva. Peste două treimi din localităţile din România ar dispărea pur şi simplu peste noapte. Acum, sunteţi siguri că asta vă doriţi? Sunteţi siguri că acesta este un proces necesar acum în România? Sunteţi siguri că cetăţenii din această ţară, cetăţenii din acele comune pe care le aveţi ca ţintă să le desfiinţaţi, acceptă acest proiect care nici măcar nu ştiu ce beneficii aduce?

V-aţi gândit, nu mai întreb dacă aţi întrebat primarii PDL, că înţeleg că nu i-aţi întrebat. Nu contează! Dar măcar cetăţenii din comunele respective au fost întrebaţi? Cineva i-a întrebat? Sau aţi avut curajul sau să faceţi acum în campania pentru europarlamentare mergeţi prin comune şi spuneţi-le că vreţi să le desfiinţaţi comuna, şi să le spuneţi cetăţenilor dintr-o comună pe care vreţi s-o desfiinţaţi că dacă intră în vigoare proiectul propus de dumneavoastră, ei or să fie obligaţi să facă zeci de kilometri în plus, până la noul centru de comună, unde va fi noua primărie.

Domnul Tinel Gheorghe (din bancă):

Asta este o prostie populistă!

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Vorbiţi de analiză, de studii.

Ce s-a întâmplat? De la propunerea cu 2.500 de locuitori, limita de la care se desfiinţează comune, când aţi trecut la 5.000, pe ce studii vă bazaţi? Aţi făcut analize? Aţi făcut proiecte-pilot? Că tot criticaţi lucrul acesta. De ce nu 4.900? De ce nu 5.123 de locuitori? Scoateţi pur şi simplu din joben nişte cifre, nişte numere, ca să spuneţi că aşa trebuie făcută reforma administrativă. Şi spuneţi că trebuie făcută descentralizarea de jos în sus.

Tot în moţiune vorbiţi de principiul subsidiarităţii. Păi, principiul subsidiarităţii, care este principiul general-valabil pentru tot ce înseamnă descentralizare, înseamnă transferarea competenţelor de la nivel central către nivelurile administrative regionale, judeţene şi locale, în funcţie de capacitatea administrativă de a fi gestionate cu eficienţă, de sus în jos. Nu putem vorbi de descentralizare de jos în sus. Mai trebuie să luăm la guvern ceva, vreo competenţă pe care o are vreun primar de comună? Că discutăm de modul cum formulaţi moţiunea dumneavoastră.

În ceea ce priveşte propunerile din guvernele anterioare. Eu vorbesc în numele ministerului pe care-l conduc şi al colectivului pe care l-am condus în acest proces. Am studiat tot ce a fost înainte în acest domeniu, şi anume: strategia pentru descentralizare în domeniul culturii, elaborată în martie 2009; raportul prezidenţial pentru analiza şi elaborarea politicilor din domeniul sănătăţii publice, elaborat în anul 2008; de asemenea, strategia de descentralizare a învăţământului preuniversitar, aprobată prin memorandum în şedinţa Guvernului din 20 decembrie 2005, şi tot felul de acte şi strategii, memorandumuri, note, care au avut legătură cu descentralizarea administrativă.

În acest sens, am spus că am căutat proiectul dumneavoastră şi nu l-am găsit. Dacă-l aveţi cumva prin sertare pe la partid, cu dragă inimă, să mi-l trimită într-o anumită formă şi sigur că discutăm pe el.

În ceea ce priveşte asigurarea resurselor financiare pentru autorităţile locale.

Pentru că am înţeles că ăsta este principalul argument pentru care dumneavoastră insistaţi să se comaseze localităţile care sunt sub 5.000 de locuitori.

Oameni buni, aţi spus mai devreme că localităţile care sunt sub 5.000 de locuitori nu-şi pot asigura resursele nici pentru propria funcţionare. Sigur că da. Dacă s-a făcut un pachet legislativ, o construcţie legislativă prin care veniturile la bugetul de stat au crescut atât de mult, în detrimentul veniturilor de la bugetele locale, sigur că după-aia cu nonşalanţă spunem: "Ia uite, n-au bani să funcţioneze!"

Să vă dau câteva exemple. Pentru că în anii 2011 şi 2012, practic, aţi jumulit bugetele autorităţilor locale. Prin Ordonanţa nr.63/2010 aţi diminuat cotele defalcate de la 82% la 77% şi aţi luat din bugetele autorităţilor locale 1,8 miliarde de lei în aceşti doi ani. Cei doi ani de referinţă.

Prin OUG nr.102/2011, aţi mai tăiat cotele defalcate încă o dată şi le-aţi transferat la bugetul de stat, de la 77% la 71,5%, şi aţi mai luat încă un miliard de lei din bugetele locale, deci, practic, de la comunităţile locale. Aţi diminuat cotele defalcate din TVA care trebuiau să meargă la bugetele locale cu încă 1,3 miliarde de lei. Aţi diminuat transferurile către bugetele locale prin programele ministerelor şi aţi mai tăiat 350 de milioane de lei. Şi nu în ultimul rând, aţi mai ras încă 1,5 miliarde lei de la bugetele locale prin eliminarea subvenţiilor la termoficare. În total, aţi diminuat bugetele locale cu 6,7 miliarde de lei.

Stimaţi colegi,

Ăsta este principalul motiv pentru care autorităţile locale nu mai au fonduri suficiente să-şi continue dezvoltarea locală. Şi-acum spuneţi că se desfiinţează. Faptul că o comună va fi desfiinţată nu înseamnă că se desfiinţează şi nevoile acelei comunităţi, nu înseamnă că dacă o comună se desfiinţează radeţi şi casele din acea localitate, este greşit. Nu cei 7 funcţionari de la o primărie de comună îngreunează sau blochează un buget local, sub nicio formă. Nevoile de dezvoltare ale comunităţilor locale n-au reprezentat, din păcate, pentru guvernele anterioare, poate nu pentru întregile guverne, poate numai pentru Ministerul de Finanţe şi oamenii de acolo, o prioritate.

S-a considerat mereu că banii trebuie să fie mereu alocaţi pentru marile proiecte, ca şi cum un proiect de alimentare cu apă a satului românesc nu-i un mare proiect, unde trăiesc 9 milioane de români.

În ceea ce priveşte informatizarea sistemului administrativ, aţi spus că am renunţat..., Guvernul a renunţat la o finanţare de 19,6 milioane de dolari de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Şi da, am renunţat la acest împrumut. Şi de ce să te împrumuţi de la o bancă dacă ai posibilitatea să iei bani gratuit? De ce să luăm împrumut şi să plătim şi dobândă, când putem să luăm bani gratuit pentru... Şi cum ar spune un clasic în viaţă, pe care îl iubiţi foarte mult, de ce să plătim de la buget ceea ce putem plăti cu bani europeni?

În acest sens, am renunţat la creditul BIRD, de 19,6 milioane de euro, cu dobânzile aferente, pentru că am obţinut fonduri europene în echivalentul a 45,5 milioane de dolari, bani gratuiţi, nerambursabili, pentru acest domeniu.

Deci avem... este şi o sumă mai mare dedicată finanţării informatizării administraţiei publice şi sunt şi bani gratuiţi. Da, am făcut această greşeală şi ne-o asumăm.

În încheiere, aş vrea să mai subliniez încă o dată că decizia Curţii Constituţionale privind Proiectul descentralizării susţine necesitatea acestei reforme şi implementarea ei cât mai curând cu putinţă. Prin urmare, vă spun că nu vom renunţa la proiectul de descentralizare şi nu susţinem desfiinţarea a 2.500 de comune din această ţară.

De asemenea, vom ţine cont de toate comentariile Curţii Constituţionale, care au adus multe clarificări într-o legislaţie stufoasă, într-o legislaţie lipsă, în multe domenii care nu sunt reglementate, şi decizia Curţii Constituţionale ne ajută foarte mult.

În acest context, am demarat deja procedurile iniţiale de reluare a transferurilor de competenţă de la instituţiile publice centrale către autorităţile locale. Astfel, fiecare minister va veni în perioada următoare cu propriul proiect de descentralizare în sectorul respectiv. De asemenea, vom oferi explicaţii mult mai amănunţite atunci când vom veni cu proiectul de lege în Parlament.

Vreau să vă asigur, stimaţi colegi, că procesul de consultare pentru noul Proiect de Lege al descentralizării va fi cel puţin la fel de amplu cât a fost până acum şi îmi doresc ca toate grupurile parlamentare să răspundă la toate invitaţiile pe care noi le vom face şi sper să participe la grupurile de lucru pe care le vom organiza în principal de către membrii comisiilor de specialitate din Parlament şi de către asociaţiile autorităţilor publice locale.

În încheiere, vreau să transmit un mesaj foştilor noştri parteneri de guvernare, respectiv colegilor de la PNL care sunt în sală, şi nu numai. Le mulţumesc pentru contribuţia pe care au avut-o la realizarea Proiectului de descentralizare, pentru că au fost lângă noi şi şi-au angajat răspunderea pe această lege şi, prin urmare, rog şi colegii de la PSD, UNPR, PC, UDMR, PNL şi PP-DD să voteze împotriva acestei moţiuni simple, care conţine foarte multe lucruri neadevărate. Vă mulţumesc mult. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu, domnule viceprim-ministru.

S-a sculat şi domnul Ialomiţianu, cu ocazia aceasta, ca să ştiţi.

Are cuvântul domnul Iane, din partea PSD-ului.

(Se adresează domnului deputat Gheorghe Ialomiţianu.) Te-a apucat somnul, nu? Sau...

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Asta voiam să le atrag şi eu atenţia colegilor de la PDL, să nu mai moţăie.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Pe scurt, că avem vorbitori mulţi la PSD, vă rog.

Domnul Ovidiu-Cristian Iane:

Repede, repede.

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În anul 2011, guvernarea Boc, trasă de aţe de către domnul Traian Băsescu, plănuia reîmpărţirea în trombă a României în 8 euroregiuni, cu 8 preşedinţi de consilii regionale şi 8 consilii regionale, dorindu-se ca, în câteva luni, proiectul să treacă prin Parlament, pentru ca, citez: "Legea alegerilor locale să se plieze pe noua structură administrativ-teritorială", aşa cum declara, la acea vreme, doamna Sulfina Barbu.

Şi tot în câteva luni urma să se modifice un set notabil de legi, precum: Legea nr. 215/2001 privind administraţia locală, Legea unităţilor administrativ-teritoriale, Statutul aleşilor locali, Legea nr. 500/2002 privind finanţele publice locale, Legea prefectului, urmând acelaşi raţionament cu "e foarte necesar", declara, din nou, aceeaşi doamnă Sulfina Barbu.

Urmând învăţăturile lui Traian Băsescu, care privea împărţirea administrativ-teritorială drept o opţiune personală şi motiv de linişte pentru toţi, unde "toţi" însemna de fapt partenerii politici ai PDL, citez: "Opţiunea mea şi cea care ne împacă pe toţi, ne linişteşte pe toţi, ar fi să ţinem cont cât mai mult posibil de actualele zone de dezvoltare ale României".

Astfel, Constituţia, legea fundamentală a oricărui stat democratic şi de drept, devenea cantitate neglijabilă, căci trucurile şi găselniţele erau mai importante, şi anume regiunile de dezvoltare se numeau tot judeţe, din moment ce Constituţia prevede că România este împărţită în judeţe, iar numărul acestora nu este specificat.

În acest fel, guvernarea PDL se spăla pe mâini de orice greutate de natură constituţională, adoptarea unei legi organice fiind foarte facilă, proiectul de împărţire administrativ-teritorială devenind şi fiind tratat strict drept atingerea unor interese ce nu aveau nimic de-a face cu principiile pe care un astfel de proiect le presupune în mod normal.

La fel, cred că ştim cu toţii că un astfel de proiect care să fie cu adevărat funcţional şi eficient nu poate eluda sau truca legea fundamentală şi nici nu poate revizui întreaga platformă legislativă a unei ţări la foc rapid. Însă se pare că PDL-ul obişnuieşte să fie consecvent doar atunci când e vorba de paiul din ochii altora, şi nu de bârna din propriii ochi, iar în viziunea sa haosul capătă conotaţii diferite.

Proiectul destinat în mod vădit alegerilor locale şi parlamentare din anul 2012 - oare la presiunea cui, doamnelor şi domnilor din PDL - a avut o justificare cel puţin ilară, având în vedere performanţele Guvernului Boc, şi anume fondurile europene, citez: "Dacă nu facem această reformă a organizării administraţiei publice, România îşi diminuează şansele serios ca din 2013 să mai aducă bani europeni", Emil Boc spunea la acea vreme.

Da, reîmpărţirea administrativ-teritorială a României reprezintă o prioritate. Da, trebuie să respectăm şi să ne conformăm nomenclatorului unităţilor teritoriale de statistică, dar, doamnelor şi domnilor, motivaţia absorbţiei fondurilor europene este cel puţin curioasă, din moment ce între 2007 şi 2012 România nu a accesat decât 2,2 miliarde de euro, comparativ cu cele 2,5 miliarde de euro aduse de noi în doar 9 luni de guvernare. Înţeleg că acest eşec vă poate bântui şi este o obsesie pentru dumneavoastră, dar, vă rog, nu faceţi apel şi acum la acelaşi motiv, din moment ce noi demonstrăm că suntem capabili să ne onorăm responsabilităţile şi să ne înţelegem obligaţiile.

Stimaţi colegi, vicepremierul Dragnea nu a contestat niciodată decizia şi motivaţiile Curţii Constituţionale, noi toţi respectând prevederile şi nerenunţând la proiectul început, pe care îl vom perfecta şi care reprezintă una din reformele majore istorice ale României, căci, spre deosebire de guvernarea dumneavoastră, după modelul "după mine, potopul", nu numai că ne respectăm angajamentele luate, dar proiectele noastre sunt pentru o Românie de perspectivă, nu pentru o ţară care are termen de valabilitate cât mandatul unora.

Stimaţi colegi ai PDL, consider că actuala moţiune nu este numai complet redundantă, ci şi un exemplu bine cunoscut de distrugere sub aparenţa celor mai bune intenţii.

Întotdeauna am fost deschişi dialogului, însă de fiecare dată, dumneavoastră, doamnelor şi domnilor din PDL, aţi considerat exact inversul a ceea ce declaraţi în această moţiune, anume: opoziţia trebuie să se manifeste prin şicane, critici distructive, demersuri demagogice, fără ca măcar o secundă, doamnelor şi domnilor, să arătaţi că vă doriţi cu adevărat consensul la care faceţi apel.

Cât despre cetăţeni, reprezentanţii societăţii civile şi ai entităţilor administrativ-teritoriale, este notoriu faptul că a existat şi există un dialog şi conlucrare, iar orice dovadă în acest sens ar fi inutilă.

Guvernul Ponta, alături de noi, va continua reformele pe toate palierele administrative, şi nu numai. Iar dacă dumneavoastră v-aţi dori la modul real şi sincer consensul tuturor forţelor politice, sunt de părere că ar trebui să începeţi să dovediţi acest lucru imediat, prin acţiuni cu adevărat constructive.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Domnul Mironescu are cuvântul, din partea Grupului parlamentar al PNL.

Domnul Răzvan Horia Mironescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Stimaţi colegi,

Partidul Naţional Liberal a susţinut dintotdeauna că România are nevoie de un proiect de reformă majoră în ceea ce priveşte statul, în condiţiile în care modul de organizare şi funcţionare de la nivelul său cel mai înalt şi până la ultima verigă a administraţiei publice locale nu mai răspunde sau răspunde doar în parte necesităţilor actualei societăţi româneşti.

Am susţinut acest fapt în toate documentele programatice ale Partidului Naţional Liberal din ultimii ani.

Am susţinut aceste principii şi în cadrul USL, iar ele au devenit parte a programelor Alianţei, programe cu care ne-am prezentat în faţa cetăţenilor şi pe baza cărora aceştia ne-au acordat votul în decembrie 2012.

Să ne amintim împreună momentul iunie 2011, la Sala Palatului, când toată crema administraţiei USL de la vremea respectivă asista la prezentarea publică a viziunii USL privind administraţia publică şi dezvoltarea regională.

Vă invit să rememorăm împreună care erau serviciile publice exceptate la acea vreme de la descentralizare: muncă şi protecţie socială, finanţe publice, apărare, poliţie, vămi ş.a. Iată, aşadar, o serie de domenii care în mod absolut corect ar fi trebuit să nu facă obiectul descentralizării, pentru că în mod normal ele făceau parte din zona de competenţă exclusivă a statului.

Pe întreg parcursul anului 2013, am asistat cu toţii la discuţii contradictorii pe diverse paliere între reprezentanţii PNL din Guvern şi reprezentanţii PSD pe tema descentralizării a exact acestor domenii de competenţă.

Să ne aducem aminte cum domnul Stroe, ministrul de interne liberal, la acea vreme, era acuzat vehement că nu doreşte descentralizarea. A cui credeţi? Ei bine, a poliţiei. Da, exact a acelei instituţii extrem de importante în orice stat de drept, a acelei instituţii asupra căreia se convenise iniţial că nu va fi descentralizată.

O situaţie identică am avut şi în cazul doamnei ministru Mariana Câmpeanu, de la muncă, care nu era de acord cu descentralizarea agenţiilor de ocupare a forţei de muncă şi a unei părţi a agenţiilor de prestaţii sociale.

De asemenea, ministrul liberal al transporturilor, doamna Ramona Mănescu, nu a fost de acord, pe parcursul mandatului său, la trecerea porturilor dunărene către administraţiile publice locale.

Exemplele în acest sens pot continua însă ele nu fac decât să demonstreze faptul că miniştrii liberali au respectat întocmai Programul USL pentru care cetăţenii ne-au acordat votul de încredere în decembrie 2012. Miniştrii liberali nu numai că au respectat cele promise oamenilor, dar au încercat să elimine derapajele de la programul de guvernare şi de la angajamentele politice asumate în faţa cetăţenilor. Toţi aceşti miniştri liberali au avut argumentaţii serioase în fundamentarea deciziilor, şi-au susţinut punctul de vedere public, în mod transparent, fără a cădea în patima partizanatelor politice, pentru că descentralizarea este fundamental un proces tehnic-administrativ care trebuie să funcţioneze dincolo de interesele de moment ale puterii sau ale opoziţiei. De altfel, în urma acestui demers, mai mulţi lideri locali PSD cereau la unison plecarea liberalilor din Guvern, pentru că, prin poziţia lor, aceştia le afectau interesele.

Cel mai vehement şi vocal a fost domnul Radu Mazăre, care spunea atunci despre miniştrii liberali într-un interviu pentru ziarul "Gândul", citez: "Cu cât pleacă mai repede din Guvern, cu atât mai bine". Domnul primar al Constanţei a expus foarte limpede cum se acţiona de fapt în PSD pe acest subiect.

Pentru a nu rămâne mai prejos, la rândul său, domnul Marian Oprişan ameninţa cu remanierea miniştrilor liberali şi se arăta nemulţumit de folosirea sintagmei "baron local" pentru liderii consiliilor judeţene, dând ca exemplu Polonia, unde liderilor locali li se spune "mareşal" sau "voievod", probabil de la denumirea de voievodate a regiunilor din Polonia.

Nici primarul Iaşiului, domnul Nichita, nu părea foarte încântat de faptul că ministrul de interne, Radu Stroe, se opunea trecerii poliţiei la autorităţile locale. Pentru oamenii aceştia nu părea să conteze faptul că există deja Poliţia Locală în subordinea autorităţilor locale şi această structură avea deja atribuţii extinse în materia ordinii publice şi circulaţiei pe drumurile publice, însă aceşti lideri locali au recunoscut până la urmă adevărul: voiau doar să aibă un cuvânt de spus în numirea şefilor de la poliţie, de la Poliţia naţională. Aceasta era de fapt marea miză pentru PSD.

Stimaţi colegi din PSD, prin atitudinea dumneavoastră publică de la acea dată aţi adus mari deservicii acestui proiect esenţial pentru România, aruncându-l în zona obscură a intereselor politicianiste. Au fost neglijate opinii şi poziţii contrare intereselor dumneavoastră, fie ele venite din partea unor lideri locali sau de la centru, atât din partea Partidului Naţional Liberal, cât şi a opoziţiei, dar care ar fi putut aduce valoare adăugată şi claritate sporită acestui proiect, astfel încât poate ar fi fost evitată desfiinţarea sa de către decizia Curţii Constituţionale, decizie cu aprecieri foarte dure şi, în acelaşi timp, întemeiate.

Pe de altă parte, nu pot să nu remarc şi faptul că cei de la Partidul Democrat Liberal, adică cei care depun astăzi această moţiune, clamând tocmai necesitatea unei reforme reale a administraţiei, au fost la putere timp de 4 ani. Ce i-a împiedicat să facă această reformă? Aşa cum au adoptat tot felul de măsuri care mai de care mai păguboase pentru români, puteau face şi un proiect serios privind descentralizarea.

Doamnelor şi domnilor de la PDL, în loc să tăiaţi salariile şi să măriţi TVA-ul, de ce nu aţi făcut reforma administraţiei publice? De ce nu aţi introdus standardele de cost, aşa cum pledaţi acum în moţiune? Aţi venit cu un proiect de regionalizare a României făcut pe picior şi fără niciun fel de fundamentare sau de consultare publică reală, în care aţi împărţit ţara ca pe un tort, din care o felie mare şi suculentă era promisă UDMR-ului, prin reînvierea celei mai grele răni pentru românii din Ardeal: articolul 5 al Dictatului de la Viena.

Având în vedere evoluţia recentă de pe scena politică din România, constatăm, de asemenea, cu dezamăgire, că fostul nostru partener din USL nu face nimic pentru a pune în aplicare măcar parţial principiile cuprinse în viziunea privind administraţia publică şi dezvoltarea regională.

Oricum, de acum înainte, nici nu ne putem aştepta la aşa ceva, ţinând cont de presiunile de ordin etnic pe care noul aliat al USD le face, iar orice ingerinţă a criteriilor etnice în reforma administrativă sau descentralizare ar fi din start un dezastru.

Chiar zilele trecute, revenind la citatul anterior, acelaşi domn Mazăre îşi freca mâinile de mulţumire, anunţând că imediat după instalarea noului Guvern USD şi UDMR, acţiuni ale Portului Constanţa vor trece rapid la primăria pe care o conduce. În realitate, miza trecerii porturilor la administraţiile locale sunt de fapt terenurile şi patrimoniul imobiliar al acestora, şi nu vreo intenţie de susţinere a activităţii comerciale.

La fel, în judeţe precum Mureş, Harghita sau Covasna, liderii UDMR se pregătesc să descalece în birourile prefecturilor, anunţându-se deja politica de împărţire şi stăpânire administrativă a acelei regiuni.

În acest timp, sute de primării sunt în faliment sau în pragul acestuia, pentru că odată cu transferul de atribuţii nu s-a realizat şi alocarea corespunzătoare de fonduri pentru îndeplinirea acestora, iar eficienţa aparatului administrativ a ajuns la cote minime din cauza subfinanţării şi lipsei unei organizări eficiente. Birocraţia este în continuare la mare preţ, iar metodele de lucru cu pixul şi registrul, care sunt încă larg răspândite, nu au nicio legătură cu Europa secolului al XXI-lea. Reforma administraţiei, încheiată de mult sau în plină desfăşurare în ţări din fostul bloc estic al Europei, la noi este, din păcate, încă la nivel programatic.

Stimaţi colegi,

PNL nu va asista pasiv la abuzurile noii puteri şi îşi menţine ferm poziţia asupra necesităţii unei reforme structurale reale a administraţiei româneşti şi realizarea unui proiect serios privind descentralizarea. În cadrul guvernării, noi, cei de la PNL, am susţinut această temă, dar nu putem fi de acord cu destructurarea statului român, cum nu am putut fi de acord cu alte principii şi valori care nu erau trecute în documentele programatice ale USL şi de aceea am ajuns în cele din urmă să părăsim Uniunea. Nu am vrut nicio secundă să acţionăm în afara mandatului dat de cetăţeni, iar încercările partenerilor de guvernare de a schimba programele stabilite anterior şi pentru care am primit încrederea oamenilor ne-au împins practic în afara arcului guvernamental. Am considerat că este de datoria noastră să-i respectăm pe cei care ne-au votat şi vom face acelaşi lucru de fiecare dată când vom fi puşi în această situaţie.

Partidul Naţional Liberal nu va abdica de la principiile şi valorile sale, care ne-au ghidat de-a lungul istoriei în construirea unei Românii moderne din punct de vedere administrativ şi nu numai şi avem o conştiinţă şi un sentiment de responsabilitate ce nu ne permit să acceptăm un guvern care nu are niciun drept să propună românilor un nou proiect de descentralizare, fără să ia mandat din partea cetăţenilor. Din acest motiv, PNL va utiliza toate pârghiile parlamentare şi constituţionale pentru a opri transformarea României într-un câmp de manevre politice de către Guvernul USD şi oricare guvern.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul în continuare, din partea Grupului parlamentar al PDL, domnul Romeo Rădulescu.

Vă rog, domnul Rădulescu.

Domnul Romeo Rădulescu:

De la Vâlcea.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Rădulescu de Vâlcea.

Domnul Romeo Rădulescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Legea descentralizării se înscrie, la fel ca şi celelalte promisiuni ale PSD-ului şi PNL-ului, pe linia nereuşitei. Mai e un pic şi se împlinesc 2 ani de când aţi promis multe şi nu aţi făcut mai nimic. Nu este prima oară când această guvernare de 75% nu doreşte respectarea Constituţiei şi guvernează cu ordonanţe de urgenţă la televizor. În acest moment, credem că se poate vorbi de teleordonanţele de urgenţă emise de guvernele Ponta.

Este şi cazul reglementării legislative ce priveşte descentralizarea competenţelor, prin care Executivul, practic, pune carul înaintea boilor, căci noi considerăm obligatoriu ca mai întâi să fie modificate actele normative ce privesc administraţia locală, pentru a fi creat astfel un cadru legal şi instituţional necesar descentralizării.

De asemenea, nici Programul de guvernare, nici realităţile sociopolitice ale ţării şi nici Legea descentralizării, pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea în faţa Parlamentului, nu justifică coerent vreo urgenţă în adoptarea măsurilor prevăzute în respectiva lege şi, implicit, nu relevă că reglementarea în cauză trebuie să fie aprobată cu maximă celeritate.

De fapt, în această lege, Guvernul a preluat prevederi deja existente în legi ce privesc importante domenii de activitate, precum şi din hotărâri de guvern referitoare la organizarea şi funcţionarea unor autorităţi ale administraţiei publice centrale, pe care le-a transferat, cu copy-paste, ca atribuţii şi responsabilităţi ale direcţiilor descentralizate din subordinea consiliilor judeţene, fără nicio corelare a nivelurilor şi specificului responsabilităţilor între administraţia centrală şi cea locală, în detrimentul funcţionării eficiente a administraţiei publice şi, în consecinţă, a statului român. Această reglementare instituie de facto o structură paralelă cu cea a prefecturii la nivelul consiliilor judeţene, iar prin transferarea competenţelor către aceasta de la nivel central la nivel local goleşte de conţinut rolul şi atribuţia instituţiei prefectului în teritoriu.

Totuşi, în motivarea urgenţei, Guvernul invocă necesitatea existenţei unei garanţii ferme că în anul 2014 autorităţile locale vor dispune şi de resursele financiare necesare pentru cofinanţarea programelor europene, având în vedere că de la 1 ianuarie 2014 s-a intrat într-un nou exerciţiu financiar al Uniunii Europene, iar aceasta reprezintă o nouă perioadă de alocare a fondurilor europene în perioada 2014-2020. Tot aici se specifică destul de clar că în aceste condiţii este esenţial ca transferul de competenţe de la administraţia centrală la cea locală să aibă loc înaintea începerii perioadei de programare, astfel încât structurile descentralizate să fie operaţionale şi pregătite pentru elaborarea de proiecte în vederea absorbţiei fondurilor în baza noilor competenţe.

Şi, surpriză, suntem în luna aprilie 2014, iar Guvernul României nici măcar nu are aprobată de către Comisia Europeană Strategia privind cadrul financiar multianual 2014-2020, iar autorităţile de management ale fondurilor comunitare în loc să fie transferate la nivel local au fost centralizate la Ministerul Fondurilor Europene, deci nici vorbă de o reală descentralizare.

În fapt, această lege presupune doar o continuare a "baronizării" României, şi nicidecum descentralizarea ei.

Prin Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006, Parlamentul României a indicat principii clare şi cadrul instituţional ce reglementează procesul de descentralizare administrativă şi financiară. Era clar stabilit transferul de competenţe, precum şi obligativitatea elaborării standardelor de cost şi de calitate în furnizarea serviciilor publice şi de utilitate publică descentralizate, în funcţie de capacitatea administrativă a localităţilor. Din păcate, niciuna dintre aceste reglementări nu se regăseşte în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului Ponta, fapt menţionat şi de către Curtea Constituţională a României în Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2010, care o declară neconstituţională.

O reformă administrativă veritabilă a ţării ar fi adevăratul punct de plecare spre un proces de regionalizare, cu perspective de dezvoltare durabilă, precum şi uniformizarea decalajelor socioeconomice între regiuni.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Da. Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Adrian Diaconu, din partea Grupului parlamentar al PP-DD.

Domnul Adrian-Nicolae Diaconu:

Domnule preşedinte,

Domnilor miniştri,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Ne aflăm în faţa unei situaţii fără echivoc, o lege de importanţă capitală pentru ţara noastră, asumată de Guvern, este declarată neconstituţională în integralitatea sa de către Curtea Constituţională.

Cum s-ar traduce un astfel de fapt în cuvinte şi idei simple? În felul următor: nişte concetăţeni ajunşi vremelnic în jilţurile puterii au creionat şi au forţat apoi introducerea unor prevederi care nu respectă legea de căpătâi a acestei ţări. Un astfel de act nu poate fi considerat decât un afront faţă de România şi faţă de noi, ceilalţi cetăţeni ai acestei ţări.

Mă aflu la această tribună ca să vă spun că vin din Banat şi ca să vă spun că, dincolo de partidul pe care îl reprezint, datoria mea se îndreaptă către cei care m-au trimis în Parlamentul României. Locuitorii din acel colţ de ţară, la fel ca marea majoritate a românilor, sunt oameni vrednici cărora le place să trăiască şi drept, şi bine, dar pentru asta muncesc din greu şi-şi respectă cu seriozitate rolul de cetăţean responsabil al acestei ţări. Aceştia nu iau în derâdere obligaţiile pe care le au şi se numără printre cei mai buni platnici. Îşi respectă ţara şi ca datorie, şi din respect pentru ei înşişi. Vor în schimb doar să fie la rândul lor respectaţi şi trataţi corect de către cei care îi conduc. Aici se află, de altfel, şi cheia unei mai vechi năzuinţe a locuitorilor Banatului: descentralizarea.

Ce înseamnă pentru români, tot în cuvinte şi idei simple, descentralizarea? Că între oameni şi şansa lor de mai bine nu trebuie să se mai afle şefi care iau hotărâri aiurea, în necunoştinţă de cauză sau din interes; că cei care hotărăsc mersul lucrurilor şi împart rodul muncii şi eforturile lor comune trebuie să merite să ajungă în astfel de poziţii, să aibă valoare, să nu se ascundă în spatele vreunui păienjeniş birocratic, înşiraţi pe nenumărate trepte, ci să se afle cât mai aproape de oameni şi de nevoile lor. Românii vor, până la urmă, o rânduială sănătoasă, cinstită şi puternică, ce trebuie să meargă în folosul oamenilor, iar nu în bătaia de joc a ţării şi a celor ce trăiesc în ea.

Oare cei care v-au ales pe dumneavoastră să le reprezentaţi interesele în Parlament, stimaţi colegi, nu vor acelaşi lucru?

Oare Legea descentralizării le respectă aşteptările? Nu ne putem juca nici cu dorinţele oamenilor, nici cu viitorul acestei ţări. Nu putem fi de acord ca o lege făcută pe genunchii baronilor, o lege neconstituţională în integralitatea sa, să devină cheia de boltă a reformei administrative din România.

Nu ne putem face părtaşi la haosul malign şi generalizat ce poate izvorî din aşa ceva. Da, avem nevoie de analize complexe şi studii de impact riguroase, de chibzuinţă, de consultarea serioasă a cetăţenilor şi a administraţiilor locale. Avem nevoie să respectăm realităţi de toate facturile: economice, sociale, demografice, istorice, culturale, nu în ultimul rând realităţi ce ţin de geopolitică şi de freamătul vremurilor în care trăim. Căci dacă nu îndeplinim toate acestea, reforma atât de necesară administraţiei din România se poate întoarce cu mare şi teribilă uşurinţă împotriva noastră, a tuturor.

Vă mulţumesc şi vă cer, stimaţi colegi, să chibzuiţi bine înainte de a vă da votul, ţinând cont de toate argumentele enumerate mai sus şi pentru că o lege definitorie pentru România copiilor noştri trebuie dezbătută şi unanim acceptată.

Grupul parlamentar al PP-DD va vota această moţiune.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul în continuare domnul Cseke Attila-Zoltán. Aplauze!

Domnul Cseke Attila-Zoltán:

Mulţumesc domnule preşedinte de şedinţă.

Domnule viceprim-ministru,

Domnule ministru,

Doamnelor şi domnilor colegi,

În politica românească când o formaţiune politică trece din opoziţie la guvernare sau când de la guvernare ajunge în opoziţie totdeauna sau câteodată se pot isca situaţii în care eşti pus într-o situaţie delicată. Cu privire la acelaşi subiect, în câteva luni s-ar putea să trebuiască sau să fii pus să emiţi un alt punct de vedere.

Eu, personal, şi UDMR nu suntem în această situaţie cu privire la acest subiect. Atât la dezbaterea moţiunii simple din 2 decembrie 2013, cât şi astăzi, susţinem exact acelaşi lucru.

Indiferent că am fost în opoziţie sau suntem la guvernare, procesul descentralizării este susţinut de către UDMR, aşa cum l-am susţinut şi cu ocazia acelei moţiuni simple din decembrie. Fiecare cuvânt pe care l-am rostit la acea dezbatere este valabil şi astăzi.

Avem în programul nostru politic de mai mult de 20 de ani, ca deziderat, o descentralizare cât mai largă, o apropiere cât mai largă şi cât mai profundă către comunităţile locale, către cetăţean şi, atunci când am avut pârghii şi am fost la guvernare şi a depins şi de noi, am făcut descentralizarea spitalelor şi am făcut şi am avut contribuţie la ceea ce s-a numit descentralizarea şcolilor.

Sigur că problemele semnalate prin decizia Curţii Constituţionale trebuie analizate minuţios şi trebuie rezolvate. Avem această speranţă că domnul vicprim-ministru Dragnea, cu echipa dânsului, va face acest lucru şi că descentralizarea despre care vorbim cu toţii, clasa politică, pe acele segmente propuse se va înfăptui.

Reafirm din nou că această dezbatere parlamentară despre descentralizare este importantă, pentru că ea priveşte, din punctul nostru de vedere, al UDMR-ului, o întrebare esenţială: ce fel de stat şi ce fel de ţară ne dorim? Ne dorim un stat centralizat, cu ministere foarte puternice, cu primari, cu autorităţi locale, cu preşedinţi de consilii judeţene, cu consilii judeţene care trebuie să vină pentru avize la Bucureşti, la acele ministere foarte puternice, şi acesta este un model de ţară, sau există un alt model de ţară, la fel de puternică, care poate fi la fel de puternică, dar este puternică prin comunităţi locale puternice, prin faptul că nevoile cetăţeanului sunt rezolvate şi soluţionate la nivel local, şi nu prin necesitatea de a umbla la Bucureşti după fel şi fel de aprobări şi avize.

În concluzie, din punctul nostru de vedere, aşa cum este în programul nostru politic, aşa cum am afirmat şi am făcut de-a lungul anilor, vom susţine în continuare necesitatea descentralizării pe cât mai multe domenii şi o apropiere cât mai largă faţă de cetăţean.

Aşa cum am făcut în decembrie, când eram în opoziţie, pe această temă a descentralizării şi n-am susţinut acea moţiune, nu o vom susţine nici pe aceasta.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Şi noi vă mulţumim, domnule Cseke Attila. Meritaţi aplauzele.

Domnul Avram Constantin Pitu, din partea Partidului Conservator.

Domnul Constantin Avram:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor miniştri,

Stimaţi colegi deputaţi,

Dată fiind ora înaintată am să încerc să fiu foarte scurt.

Potrivit Dicţionarului limbii române, "a face opoziţie" se traduce prin "a se opune, a se împotrivi", mai exact "a opune o rezistenţă la o stare de fapt, la o întâmplare, la o situaţie contrastantă". Ceea ce constatăm astăzi însă, în acest plen parlamentar, este, din păcate pentru bunul mers al democraţiei româneşti, un ritual repetat al unor moţiuni simple, fără fundament şi fără rost. Prin astfel de acţiuni, din start lipsite de şanse, încearcă reprezentanţii actualei opoziţii să-şi justifice prezenţa în Parlament, în faţa oamenilor care de fapt i-au trimis aici, cu speranţa că vor face opoziţie constructivă, dar şi benefică lor.

Semnatarii acestei "sarabande" de moţiuni, precum cea discutată astăzi, încearcă să-i păcălească în continuare pe puţinii români care mai cred în ei, ducându-i în eroare că astfel de documente scrise pe genunchi, fără cap şi fără coadă, ţin loc de opoziţie adevărată.

Din nefericire, stimaţii semnatari ai moţiunii cu tema reformei administraţiei nu sunt alţii decât foştii artizani de ieri ai marilor reforme ale societăţii româneşti, inclusiv cea administrativă, bazate pe tăieri, diminuări ale puterii economice a populaţiei, pe cheltuieli fără noimă şi cheltuieli clientelare din banii publici şi pe aruncarea românilor în cea mai cruntă sărăcie de la Revoluţie încoace.

Stimaţi iniţiatori,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din nefericire, asistăm la un concurs naţional de demagogie şi de minciună practicat de reprezentanţii autorizaţi ai celui mai neperformant guvern - este vorba de Guvernul Boc -, aflaţi acum acolo unde le este locul, pe băncile opoziţiei.

Să încercăm să ne reamintim puţin cum au realizat Guvernele PDL reforma administraţiei, reforma economică şi în general reformele necesare societăţii româneşti în cei aproape patru ani de guvernare.

Nu cred că românii au uitat marile promisiuni ale domnului Boc, premierul "păpuşă", care a dat asigurări că pensionarilor nu li se vor tăia pensiile, că bugetarii îşi vor primi salariile înapoi, că vom avea o absorbţie foarte bună a fondurilor europene. În realitate, bătrânii acestei ţări au suferit până la disperare, bugetarii au fost profund umiliţi, iar rata de absorbţie a fondurilor a fost sub 7%.

Românii au fost condamnaţi la austeritate, la sărăcie lucie, un mare procent dintre ei, în vreme ce fosta putere nu a luat nicio măsură pentru a creşte veniturile cetăţenilor, pentru a dezvolta economia, pentru a spori numărul de noi locuri de muncă.

În consecinţă, sacrificiul românilor în anii de graţie 2010 şi 2011 a fost zadarnic. România a ajuns într-o situaţie extrem de delicată, nu a putut evita declinul, nu a putut să iasă din impasul economic.

Am amintit toate acestea cu ferma convingere că o reformă administrativă de succes nu se poate realiza fără prosperitate şi fără încredere.

Atunci ne întrebăm, pe bună dreptate, dacă reformă a fost în administraţia publică ordonanţa potrivit căreia se înregistrau angajări la şapte posturi vacantate. Eu cred că nu, din moment ce resursa umană necesară absorbţiei fondurilor europene a rămas subdimensionată.

Ne putem întreba dacă poate fi denumită reformă în administraţia publică şi în instituţiile deconcentrate faptul că pe timpul guvernării dumneavoastră aţi promovat cu precădere în funcţii publice soţii, nepoţi şi tot felul de cumetri, de cuscri vitregi. Eu cred că nu.

Poate fi denumită reformă în administraţie încercarea eşuată de reorganizare administrativ-teritorială a ţării, proiect care va speria şi aliaţii de guvernare? Sunt convins că nu, domnilor colegi din opoziţie.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aţi invocat aici lipsa consultărilor şi a consensului politic. Reamintesc aici că sesiuni de consultări au fost destule şi dacă aţi fi dorit aţi fi participat la dezbaterea acestei teme.

Cât priveşte consensul politic, nu este nimic de spus, pentru că dumneavoastră, cât aţi guvernat, aţi arătat că nu cunoaşteţi acest termen.

Dincolo de abundenţa de citate din decizia Curţii Constituţionale din text, trebuie să vă reamintesc că o reformă sustenabilă a administraţiei presupune cu totul altceva decât tăieri de salarii, diminuări de pensii, închideri de spitale. Aceasta aţi făcut dumneavoastră.

O reformă de succes presupune progres, nu austeritate, presupune performanţă, şi nu sărăcie, presupune dezvoltare, şi nu neputinţă.

Reforma în administraţia publică trebuie să înceapă cu dezvoltarea infrastructurii, cu administrarea judicioasă a resurselor şi să se bazeze pe capacitatea autorităţilor publice de a oferi confort şi servicii de calitate oamenilor, dar şi de a reduce la maximum birocraţia şi de a stârpi definitiv corupţia.

Reforma administrativă nu înseamnă numai trasarea din condei a unor regiuni. Reforma administraţiei publice cere dezbateri, timp şi răbdare. Acestea sunt dezideratele actualului guvern, care va şterge, cred eu, din memoria românilor toate nedreptăţile făcute de exponenţii fostelor guverne PDL-iste, distinşi semnatari ai acestei moţiuni simple, mult prea simple, că altfel ar fi fost mai multe de spus.

Partidul Conservator nu va vota această moţiune, oricât de simplă ar fi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumim, domnule Avram.

Are cuvântul domnul Cernea, din partea Grupului neafiliaţilor. Nu vorbiţi? Îmi pare rău.

Doamna Tudorie, vă rog.

Doamna Violeta Tudorie:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prezenta moţiune este o încercare de a reîncălzi aceeaşi ciorbă, pe care deputaţii PDL şi cei care au mai rămas din PP-DD ne-au servit-o acum trei luni, patru luni, după ce a fost adoptată Legea privind unele măsuri de descentralizare.

Numai o epuizare a inspiraţiei politice poate să explice de ce într-un interval atât de scurt se tot revine cu o moţiune la aceeaşi temă, de data aceasta PP-DD-iştii au fost înlocuiţi de aşa-zisul grup de neafiliaţi, în fond afiliaţii lui Traian Băsescu, acei "mincinoşi", ca să folosesc caracterizarea unui semnatar din primul tabel al moţiunii.

Iată că de data aceasta domnul deputat nu şi-a făcut scrupule şi a semnat alături de nişte mincinoşi şi perfizi, slugile perfecte ale lui Băsescu.

Este de tot hazul apelul la o aşa-zisă moţiune constructivă, când autorii săi, în loc să se oprească asupra observaţiilor Curţii Constituţionale, îi dau din nou înainte cu generarea de haos instituţional, de haos general, de blocaj financiar, de reformă strâmbă, de cedare la presiunile baronilor şi altele de acest fel.

În aparenţă plină de bunăvoinţă, în fapt noua veche moţiune este folosită de parlamentarii PDL ca un prilej de a strecura pretenţia de oameni grijulii cu administraţia statului, de atoateştiutori în ale politicii administrative, de a se lăuda cu ce au făcut şi chiar cu ce nu au făcut în domeniu, atunci când erau la guvernare.

Aşa se face că îşi prezintă scrierea moţiunii şi sesizarea Curţii Constituţionale, ca pe o faptă măreaţă, chiar eroică, o dovadă de responsabilitate că ne oferă nouă un proiect de regionalizare pe care nu au fost în stare nici măcar să-l scoată din sertar, în anii guvernării de cea mai tristă amintire Băsescu - Boc.

Acestea ar fi, preiau din textul moţiunii "fapte, nu glumiţe", neînţelegând dinamica societăţii actuale, autorii moţiunii îşi acoperă superficialitatea cu o abundenţă de termeni, precum "modernizarea statului, regionalizarea, reforma administrativă sănătoasă, structură flexibilă", toţi utilizându-i ca pe nişte lozinci la modă.

Totodată, colegii domnului lider de grup PDL se oferă ca din preaplinul ştiinţei lor să ne recomande "sensul logic şi firesc al reformei". Dacă vă puneţi problema în ce constă aceasta, deputaţii PDL şi slugile neafiliate, după ce au aprobat desfiinţarea spitalelor şi a şcolilor, ne recomandă să facem noi restul, adică să tăiem localităţile mici, oricum cele mai mici, de 5.000 de locuitori, şi apoi să ne punem în pielea unui Gâgă care se întreabă: "Ce face comuna, ce face oraşul, ce ar trebui ele să facă?".

După ce le desfiinţăm ne întrebăm ce ar trebui să facă şi apoi le informatizăm, pentru ca ţăranul român să nu mai fie nevoit să meargă la ghişeu.

În final, se atrage atenţia ca, abia după ce vor găsi dumnealor răspunsul la aceste probleme, să ne apucăm de descentralizare.

În ce mai constă sensul logic şi firesc al reformei în viziunea opoziţiei moţionare? Păi, ni se cere să facem o reformă care să nu convină primarilor, consilierilor şi preşedinţilor de consilii judeţene, nu una care să răspundă la problemele prezente din prezent, ci una de dreapta, care să fie valabilă peste 40-50 de ani. Observaţi cât de vizionari sunt colegii noştri!

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Moţiunea nu aduce vreo clarificare în materie a reformei administrative, nu pentru consens se zbat semnatarii, ci pentru a se face auziţi, acum, înainte de începerea campaniei electorale. E evident că în cazul de faţă avem de-a face cu o concepţie de reformă fără sens şi vom vota respingerea acestei moţiuni.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu.

Domnule Cernea, ce doriţi, procedură, nu?

Da, vă rog. Nu, am avut bună intenţie să-i dau cuvântul, n-a vrut, acum are drept la replică, logic.

Vă rog, domnule Cernea.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Am rămas în sala de plen, chiar dacă ea acum arată dezolant, din respect faţă de Parlament, din respect faţă de procedurile pe care cred că ar trebui să le respectăm cu toţii sau măcar o largă majoritate...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Numai o clipă, să filmăm! Vă rog, da... Vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

O astfel de dezbatere este importantă. Că sunt argumente bine fondate, că sunt mai puţin bine fondate, ea este importantă. M-aş fi bucurat ca aici să fie majoritatea colegilor noştri. Sper ca prezenţa mea şi faptul că am decis să rămân până la sfârşit alături de foarte puţini alţi colegi să nu fie luată în derâdere. Am sesizat, însă, de mai multe ori, că de la microfonul preşedintelui de şedinţă alţi deputaţi sau eu însumi am fost ironizaţi într-un mod care depăşeşte...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze dacă aţi crezut că ironizez...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

... zona regulamentului ...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi cer scuze, domnule Cernea, dacă sunteţi mulţumit o fac cu plăcere...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vi le accept, vă mulţumesc foarte mult. Sper să demonstrăm cu toţii respect faţă de litera şi spiritul regulamentului care ne ghidează activitatea.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Deci am fost inspirat că v-am dat cuvântul până la urmă, vedeţi?

Domnule Toader, vă rog. Aveţi două minute, o să vă dăm patru, nu-i problemă.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Domnule ministru,

Şi câţi mai suntem în sală...

Chiar că e dezolant, totuşi, eu de aceasta mi-am dorit şi chiar...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Îmi pare rău că moţiunea dumneavoastră n-are succes, ce să facem?

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Nu, nu e vorba de moţiune, e vorba de principiu, domnule preşedinte, şi chiar am apreciat ce a zis domnul Dragnea şi mai înainte, e nevoie de o dezbatere foarte importantă şi îmi pare rău că colegii care au luat cuvântul au luat-o foarte politizat. Am pus la sfârşit o singură întrebare: sunteţi de acord să realizăm tot ce înseamnă reformă în administraţie într-un consens, pe baza unui punct de vedere al Guvernului, foaie de parcurs, cum s-o numi ea, care să înceapă de la reforma administraţiei, în general, cu competenţele stabilite pe fiecare localitate administrativă? Aceea a fost întrebarea moţiunii. Sigur, ca orice moţiune, are şi tentă politică, toată lumea ştia ce a făcut Guvernul Boc şi aşa mai departe.

Eu am vrut să fiu ceva mai tehnic şi am sperat să fiu până la urmă mai tehnic, fiindcă provin tot din zona administraţiei locale, ştie bine domnul Dragnea, şi aş da un exemplu: modificări la Legea nr. 215, la Legea finanţelor publice locale, Legea prefectului şi toate acele legi pe care le-am făcut în timpul Guvernului Tăriceanu cu ministrul Blaga la interne au fost discutate inclusiv cu toate partidele, au fost modificări şi au fost votate practic 98 virgulă ceva la sută din voturi, unul sau două voturi au fost împotrivă. Asta am vrut să subliniez. Am stat de vorbă şi asta ar trebui să reiasă. Nimeni nu este ştiutor şi atotştiutor şi deţine întotdeauna cu adevărat ceea ce trebuie făcut şi o reformă se face pentru o perioadă lungă de timp.

Domnul ministru Dragnea, sigur, a punctat câteva chestiuni de genul comune. Toată lumea ştie ce înseamnă în particular, când vorbim, că sunt foarte multe comune şi incapabile să se administreze singure. Toţi, ca oameni politici, când ne ducem în faţa opiniei publice în general spunem una, când mergem în comune este greu să-i spui cetăţeanului de acolo: "Domnule, nu mai e comună", cu toate că el înţelege sau nu înţelege foarte bine acest lucru, fiindcă atunci când s-a făcut referendumul de a despărţi - şi vă dau exemple din judeţul meu - comune care n-au niciun sens să fie despărţite. Slobozia Conac este, de exemplu, Cuza Vodă, sunt lipite una de alta de ani şi ani de zile şi nimeni nu spune nimic, le-am despărţit, i-am făcut primărie, post de poliţie, de toate, construcţii de acest tip, cu nişte cheltuieli inutile, când puteau să fie foarte bine gestionate. La aia m-am referit.

Dacă suntem într-un consens şi stabilim nişte criterii, nu ştiu, nu 5.000, nu ştiu ce număr de locuitori, nu ştiu cum va fi reforma. Ştiţi foarte bine că în jurul marilor oraşe sunt tot felul de sate, comune care în mod normal pot să se integreze în interiorul municipiilor, cu o diferenţă de fiscalitate, că de aceea te uiţi, în municipiul Bucureşti, toate marile întreprinderi sau eu ştiu ce investiţii se fac, se fac în comunele adiacente Bucureştiului, fiindcă acolo sunt taxele mai mici. Găsim împreună soluţii, la aceasta m-am referit. Vrem să găsim împreună soluţii pentru următoarea perioadă.

Sigur, să ştiţi că n-am vorbit, aşa, din amintiri, am discutat şi eu şi cu reprezentanţii comunelor, mi-a venit şi o idee dată de ei, domnule, hai să facem primul pas. S-au înfiinţat 400 şi vreo 60 de comune din ΄90 încoace, suplimentare. Nu ştiu, concepţia aceea care a fost făcută de regimul comunist a avut o gândire bună, proastă, nu ştiu, dar au funcţionat. Nu ştiu, le dăm pe acelea în prima etapă înapoi şi vedem ce se întâmplă mai departe.

Sistemul pe care l-am solicitat noi, sistemul informatizat, nu presupune să fie un sediu. Şi îmi pare rău, domnule ministru Dragnea, să spun, nu se duce nimeni, niciodată, la sediul primăriei, dacă avem un sistem informatic foarte bine pus la punct. Aşa, acum sunt comune cu 8, 10, 15 sate şi este aceeaşi problemă. Rezolvăm problema informatizării şi trebuie să găsim soluţia clară a subsidiarităţii. Ce ne-am opus noi la acea lege a descentralizări, fiindcă este pe la mijlocul drumului, chiar că pe la mijloc. Noi am luat nişte unităţi deconcentrate, ca nişte terminale care sunt ale ministerelor respective, punctul lor de aplicare în teritoriu, şi le-am subordonat într-o formă sau alta consiliului judeţean.

Aşa cum spunea domnul Dragnea foarte bine, sigur că scrie în lege cine alege. Sigur că alege consiliul judeţean, problema se pune de subordonare. Ce mai face prefectul? Care sunt atribuţiile judeţului? Care sunt realizările când am dat spitale, şcoli? Cui dăm şcolile? Sunt multe etape şi multe discuţii care se pot face. Şi când am spus că vreau un consens, fiecare avem opinia noastră, până la un punct, politică... În momentul când toţi am hotărât că trebuie să fie ca în Polonia, să rămână câteva sute de comune din câteva mii, toată lumea şi-a asumat-o. Sigur, ne ducem toţi cu pieptul înainte, cu riscurile politice pe care le avem.

Acesta este scopul acestei moţiuni: vrem într-adevăr să găsim o soluţie împreună? Sigur, acesta este avantajul şi dezavantajul domnului Dragnea, care trebuie să pornească un astfel de proces, să vină - şi noi am spus - cu o foaie de parcurs, domnule, discutăm prima etapă, aceasta, ce trebuie să facă fiecare administraţie locală, ce dă de la Guvern la regiune, de la regiune la judeţ, de la judeţ la municipiu şi aşa mai departe.

Am stabilit principiile de comun acord, am stabilit cum trebuie să fie viitoarea reformă administrativă locală, competenţele respective, după care, vrând-nevrând, trebuie să facem legile. Şi dacă vreţi să rămâneţi în istorie, domnule Dragnea, şi m-aş bucura să fiţi promotorul unei astfel de reforme şi la care nimeni să nu aibă nimic de spus, cu adevărat nimic de spus, fiindcă practic noi dorim şi cred că ne dorim cu toţii şi dumneavoastră, la rândul dumneavoastră, ştiţi foarte bine, serviciul pentru cetăţean trebuie să fie descentralizat, nu decizia guvernamentală. Nu ştiu, am o problemă de sănătate sau nu ştiu ce problemă am de la nivelul ministerului, întreb consiliul judeţean? Întreb terminalul meu, doi oameni, şapte, cinci, care or fi acolo, iar rolul prefectului trebuie să fie foarte bine stabilit. El, într-adevăr, trebuie să fie cel care răspunde în teritoriu de măsurile pe care le face Guvernul, fiindcă este omul lui responsabil în teritoriu. Aceasta a fost gândirea acestei moţiuni. Sigur, o dezbatem între noi, domnule ministru, poate găsim şi o altă ocazie, ne vedem în particular şi găsim şi soluţiile pe care le gândim împreună.

Noi trecem, decizia trebuie să rămână în primul rând pentru cetăţeni. Şi sunt convins că rolul acestei moţiuni căreia eu i-am spus că este alt tip, sigur, ca orice moţiune trebuie să aibă şi tentă politică, apropo, toată lumea critică PDL-ul...

Stimaţi colegi, noi am guvernat împreună cu actualii componenţi sau parteneri ai dumneavoastră de la guvernare. N-am auzit niciodată nimic rău nici despre UDMR, acum, nici despre UNPR, mai demult, n-am auzit niciun cuvânt, toată lumea spune: Boc şi PDL-ul, Boc şi PDL-ul! Dumneavoastră spuneţi "noi, alianţa de guvernare USL-ul", acum sunteţi împreună cu încă... alte grupuri parlamentare, minorităţile, care nu mai e niciunul aici... E adevărat, şi minorităţile au fost...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Este domnul Mircovici, vă rog frumos.

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Mă rog, eu vorbesc de bănci!

Dar, revenind la o tentă foarte serioasă, domnule ministru Dragnea, aceasta este gândirea pe care am avut-o şi trebuie să recunosc că eu am fost promotorul unei astfel de moţiuni simple, ca să putem, dacă prin votul dumneavoastră consideraţi că ... mă refer la votul colegilor din Parlament...

Mulţumesc, domnule Mircovici că aţi venit aici...

...dacă consideraţi că e nevoie de o reformă generală a întregului sistem administrativ al României, în care să stabilim, până vedem cum arată regiunile, până vedem cum o să fie comunele, ce competenţe are fiecare unitate administrativă. Şi mi-aţi spus un lucru care pe mine m-a surprins, domnule, le-aţi tăiat din bugete, le-aţi tăiat de la administraţiile locale, noi am mărit prima dată cota la administraţia locală, tot în Guvernul Tăriceanu, dacă vă aduceţi aminte, când am majorat de la 45 la 47 şi ceva... Dar, dacă doreaţi într-adevăr să fie bani la bugetele locale, păi taxa aceea de stâlp lăsaţi-o, domnule, la administraţia locală. Impozitul pe venitul agricol sau tot ce e în agricultură, lăsaţi-o la administraţia locală! Şi, într-adevăr, să dăm cât mai mult, tot ce există impozite, cât mai multe să fie date. Luaţi sistemul acesta de impozitare la marii impozatori sau... am uitat cum îi spune...

Domnul Marian Neacşu (din sală):

Contribuabili...

Domnul Mircea-Nicu Toader:

... marii contribuabili.

Domnule, lăsaţi, uite, iau Galaţiul, de exemplu, trei sferturi din impozite se duc la Bucureşti, nu le vine nimic acolo. Hai să găsim un sistem într-adevăr care să fie în beneficiul administraţiei locale, dar pentru cetăţean! Asta am vrut să vă propunem noi prin această moţiune şi eu sper că votul dumneavoastră nu este un vot pentru PDL, că a vrut să se dea el... să bifeze o acţiune politică, ci este un vot care trebuie dat pentru un concept.

Nu putem să facem reformă administrativă, absolut necesară în România, fără un consens politic şi social. Nu se poate! Sigur, cu asumarea unor răspunderi de genul nu ştiu câte comune o să rămână, nu ştiu câte judeţe, dar principial asta am vrut să facem şi eu sper că până la urmă chiar şi dumneavoastră, stimaţi colegi din PSD, poate şi domnul ministru Dragnea, veţi vota acest principiu pe care l-am propus noi, consensul.

Şi ca să închei cu consens, tot ce am făcut noi în reforma de administraţie locală - şi îşi aduce aminte domnul Dragnea discuţiile pe care le-am avut cu modificarea Legii nr. 215...

Nu mai faceţi time-out, că şi aşa suntem puţini! Time-out, ştiu ce înseamnă time-out, că am făcut sport... Dar vă aduceţi aminte, am avut discuţii, sigur, sunt nişte concepte, dar cele care sunt general valabile, hai să le punem toţi pe masă, dumneavoastră să veniţi cu conceptul pe care-l aveţi, fiecare dintre noi...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Cred că cele două minute au trecut de vreo zece!

Domnul Mircea-Nicu Toader:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am beneficiat de sprijinul dumneavoastră şi văzând câţi colegi sunt de aici lipsă, m-au lăsat să vorbesc.

Încă o dată, noi susţinem demersul pe care l-am făcut, nu este un demers politicianist, este un demers constructiv şi eu sper ca dumneavoastră, prin vot, să înţelegeţi că vrem să fim împreună pe o reformă de următorii 40-50 de ani, nu pentru mâine.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumim.

Are cuvântul doamna Cristina Nichita.

Doamna Cristina Nichita:

Wow, ce pledoarie!

Domnule viceprim-ministru,

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi deputaţi,

Vreau să spun colegilor de la PDL că şi Partidul Social Democrat, noi toţi ne dorim dezbateri constructive, pe proiecte de lege, care să aibă efectul şi să-şi producă efectul în îmbunătăţirea calităţii vieţii românilor care ne-au trimis în Parlament, dar dumneavoastră ne ţineţi ocupaţi cu moţiuni şi cu dezbateri care nu duc nicăieri.

Este greu să comentezi un text care nu prezintă viziunea proprie asupra descentralizării. Preia pagini întregi din documentele Curţii Constituţionale şi, în general, e redactat cu un singur scop, şi anume acela de a mai căpăta puţină atenţie din partea publicului larg şi 0,001% din sufragii la europarlamentare.

PDL spune că este consecvent principiilor sale. Despre consecvenţa PDL ştim cu toţii, exemplu fiind slalomul stânga-dreapta, dar dacă e să ne referim la principiile care stau la baza descentralizării, trebuie să remarcăm faptul că ele rămân principii. Şi sunt curioasă să cunosc, în general, principiile PDL.

PDL nu a avut curaj, în 2006, să treacă şi la paşi concreţi, consistenţi de descentralizare, sau nu a ştiut să o facă.

Când e vorba de principii sigur că poate interveni un consens. Guvernarea e, însă, o chestiune şi de cum să faci, nu numai de ce să faci.

Ne reproşaţi că ne-am schimbat abordarea în privinţa regionalizării din 2006 şi până în 2014, trecând peste faptul că regionalizarea a fost negociată şi propusă împreună cu PNL, deci e logic ca ea să nu fie exclusiv viziune PSD.

E poate vremea să ne punem o întrebare generală, de principiu: Va mai putea fi vreodată procesul legislativ la fel cum a fost înainte de mandatele preşedintelui Băsescu? Va mai putea România să ignore posibilitatea apariţiei unui personaj politic precum Traian Băsescu, care să citească legile şi Constituţia aşa cum doreşte el, acompaniat de un premier cu care să aibă o bizară relaţie de servilism?

Răspunsul nostru este că nu. Şi că societatea românească trebuie să înveţe să nu mai postuleze buna-credinţă a preşedintelui şi trebuie să facă legi în consecinţă.

De aceea, poate şi poziţia PSD în anumite privinţe a avut nevoie de anumite ajustări.

Moţiunea are o gravă fractură logică. Vorbeşte despre consens, dar îl defineşte ca fiind situaţia în care toată lumea îşi însuşeşte viziunea PDL.

Viziunea PDL asupra descentralizării face referire la comunităţile care îşi asigură, din fondurile proprii, absolut toate necesităţile, în afară de apărare şi politică externă. Am văzut ce înseamnă asta: închideri de spitale, comasări de şcoli.

Noi am ajuns la putere tocmai fiindcă ne-am opus unei asemenea viziuni în care bugetul central rămânea să fie cheltuit pe discutabile iniţiative cu frunze turistice şi pe autostrăzi pe care nişte amici politici se prefăceau că le construiesc. În schimb, nu se prefăceau că le taie fundiţa.

Dragi colegi,

Partidul Social Democrat nu va vota această moţiune.

Moţiunea are o gravă fractură de logică prin aceea că există.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc şi eu, doamna Nichita.

Are cuvântul domnul Mircovici.

Domnul Niculae Mircovici:

Domnule preşedinte,

Domnule viceprim-ministru,

Doamnelor şi domnilor,

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale nu va vota această moţiune, deşi susţine în totalitate ideea descentralizării şi nevoia descentralizării.

Faptul că numărul de colegi care suntem în sală în momentul de faţă este cel care a fost evidenţiat de domnul Toader, adică nu chiar niciunu, că eu sunt prezent, a fost exprimat prin cuvântul pe care l-a avut colegul nostru, domnul Ovidiu Ganţ, în momentul în care a fost dezbaterea politică solicitată de PDL. Noi apreciem că e mai util pentru Grupul parlamentar al minorităţilor să nu participe la jigniri şi dezbateri politice.

Dacă am fi ştiut că în faza finală, pe cele opt minute primite de la PSD, s-au exprimat atâtea idei interesante, cât nu s-au exprimat nici în textul moţiunii şi nici în toate dezbaterile politice care au avut loc astăzi, pe care le-a exprimat domnul Toader, acel consens pe ideile care au fost prezentate, să ştiţi că am fi fost prezenţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc şi eu.

Procedură, domnul lider, vă rog.

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule viceprim-ministru,

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi care mai suntem în sală,

Nu noi am cerut ca această dezbatere pe o temă foarte importantă, una dintre temele de căpătâi ale dumneavoastră, care aţi luat 70% în alegerile din decembrie 2012, să aibă loc luni seara la ora 20,00.

Noi am cerut ca dezbaterea să aibă loc marţi, la ora 10,00, într-o sesiune separată...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Dar marţi sunt trei ceasuri rele şi nu merge.

Domnul Tinel Gheorghe:

Dar lăsaţi-mă să termin, că am două minute şi vă rog să nu mă întrerupeţi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu mai aveţi niciun minut, vi le-am dat eu aşa, că...

Domnul Tinel Gheorghe:

Nu, nu, e dreptul meu, domnule preşedinte. Dumneavoastră nu daţi nimic, că nu daţi de acasă. Am dreptul meu la replică, domnu'.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

La replică la cine?

Domnul Tinel Gheorghe:

La replica colegei dumneavoastră, care a invocat poziţia neexplicită a liderilor de grup...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Alo! Alo!

Domnul Tinel Gheorghe:

Da, domnule preşedinte.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vedeţi omul muncii!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Sau nu mai sunt eu lider de Grup al Partidului Democrat Liberal sau doamna n-a spus... Nu, nu.

Deci eu vă spun, o dezbatere foarte importantă, care ar fi trebuit să aibă sala plină şi de la noi şi de la dumneavoastră, suntem egali acum, deşi aveţi 60 şi ceva la sută, s-a transformat într-o dezbatere ridicolă tocmai pentru faptul că aţi dori să fie această dezbatere ridicolă.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu!

Domnul Tinel Gheorghe:

Domnule preşedinte,

Şi închei prin asta.

Domnule viceprim-ministru,

Noi n-am cerut, prin această dezbatere, nici să jignim puterea, nici să venim cu soluţii exclusiviste, care să aparţină Partidului Democrat Liberal.

Noi am venit să aducem în spaţiul public o temă foarte importantă, fără de care România, în momentul de faţă, nu poate merge înainte.

De dumneavoastră depinde dacă participaţi sau vreţi să fiţi parte a acestui consens politic, pentru că în momentul de faţă nu puteţi singuri, sau ne aşezăm toţi la o masă şi, într-adevăr, urnim căruţa asta care se numeşte România, să beneficieze de tot ceea ce înseamnă bunăstare privind absorbţia de fonduri europene, descentralizare, creşterea nivelului de trai al cetăţenilor şi al celor care ne-au trimis în Parlamentul României. Acesta este sensul acestei dezbateri, nu ridicol, nu bătaie de joc, nu jignire şi nu tot ceea ce s-a spus de la acest microfon.

Cu tot respectul faţă de dumneavoastră, să ştiţi, n-am vrut acest lucru. Poate că am greşit în 2006, 2007, 2011, dar nu ne-am bucurat de această majoritate extraordinară pe care dumneavoastră aţi avut-o. Aici este... şi de care n-aţi beneficiat iarăşi, trebuie s-o spun cu părere de rău, nici dumneavoastră. Pentru că iată, Curtea a venit şi v-a dat proiectul de lege înapoi.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mulţumesc.

Domnul Tudorache, vă rog.

Domnul Neacşu.

Domnul Marian Neacşu:

Am să fiu foarte scurt, domnule preşedinte.

Domnule viceprim-ministru,

Poate că, până la un punct, colegul nostru ar fi trebuit să aibă dreptate. Dar invitaţia asta la masă, din nefericire, o face numai acum, când este în opoziţie. Au fost şi la putere un număr cred că mult prea mare de ani. La momentul acela n-am auzit nimic legat nici de consens, nici de invitaţie la discuţii, nici la dezbateri. Era o putere discreţionară care funcţiona în consecinţă şi nimic altceva.

În plus, chiar dacă numărul celor care sunt în momentul acesta în sală este extrem de restrâns, eu chiar cred că în seara aceasta s-au extras din discuţii, din prezentarea viceprim-ministrului o serie de lucruri extrem de valoroase şi de motivante. Nu ştiu unde, în această dezbatere, au fost acuze, unde au fost cuvinte nepotrivite, pentru că chiar apreciez că cea mai mare parte a poziţiilor şi în mod deosebit apreciez - dacă vreţi - poziţia calmă, echilibrată, pe care a avut-o viceprim-ministrul, în condiţiile în care dumneavoastră, apropo de seriozitate, încercaţi să depuneţi moţiunea asta de vreo lună şi jumătate şi ba nu strângeţi suficiente semnături, ba în momentul în care strângeţi aveţi un text care este impropriu. Haideţi să luăm lucrurile să le analizăm în toată profunzimea lor.

Am să închei, domnule coleg. Într-adevăr, nu este procedură, am vrut să vă dau un răspuns aşa cum, dumneavoastră, la rândul dumneavoastră aţi vrut să daţi un răspuns.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mai avem 15 minute.

Domnule Tinel, mai avem 15 minute la PSD, staţi liniştit.

Domnul Marian Neacşu:

Şi vă mulţumesc pentru ele.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

I-am dat şi domnului Toader opt. Vă daţi seama, deci, ce înseamnă un partid serios.

Domnul Marian Neacşu:

Vă mulţumesc şi am să închei, domnule preşedinte.

Aşa cum am spus, am apreciat toate luările de poziţie şi, dacă vreţi, una dintre cele mai echilibrate mi-a părut a fi aceea a domnului Toader. Într-adevăr, putem...

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Mie a domnului Tinel mi s-a părut mai...

Domnul Marian Neacşu:

...Şi putem să discutăm, dar schimbul acesta de replici de o aciditate care n-ar trebui să-şi aibă locul, pentru că dacă ne invitaţi la dialog, atunci să ne invitaţi şi la respect, poate că ar fi fost mult mai util decât ceea ce s-a întâmplat aici.

Vă mulţumesc tuturor celor care aţi rămas în sală în continuare şi eu sper ca, în măsura în care colegii noştri vor avea grijă ca de acum înainte să nu încerce să-şi facă norma de depunere de moţiuni la hectar, atunci cu siguranţă că vom avea şi timpul necesar pentru a putea să le dezbatem, pentru că trebuie să mai şi legiferăm în Parlamentul României.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Domnul Tudoreache, vă rog.

Domnul Daniel Tudorache:

Domnule preşedinte,

Domnule vicepremier,

Doamnelor şi domnilor,

Am citit cu mare atenţie moţiunea simplă iniţiată spre dezbatere de către colegii din PDL şi cei neafiliaţi - văd, mai este cineva aici.

Am resimţit aceeaşi senzaţie de nedumerire pe care am simţit-o şi în precedentele moţiuni depuse de dumneavoastră. Ce este de remarcat şi oarecum de apreciat este perseverenţa cu care persistaţi în ideile şi teoriile dumneavoastră. Perseverenţa care, însă, în anumite momente, vă înşeală perspicacitatea. Spun asta deoarece, uneori, din dorinţa asiduă de a milita pentru un punct de vedere ajungi să pierzi, să scapi printre degete esenţialul.

În problematica descentralizării, esenţialul constă în scopul comun care ar trebui să ne îndemne să conlucrăm pentru eficientizarea, modernizarea administraţiei publice. Aşa cum ţin să precizez, descentralizarea nu reprezintă un simplu proces de transfer de responsabilitate şi competenţe de la nivelul administraţiei centrale către cel al administraţiilor publice locale.

Prin descentralizare se doreşte creşterea calităţii serviciilor publice adresate cetăţenilor şi împărţirea României în regiuni de dezvoltare. Schimbările sunt de amploare şi impun o analiză amănunţită a efectelor pe care le-ar produce.

Citeam în textul de moţiune depus de colegii noştri că domnul vicepremier "ar trebui să nu mai cedeze la presiunile baronilor locali şi să demareze o reformă reală şi completă a administraţiei publice în România". Este absurdă această formulare. Este absurd să faci o afirmaţie care să pună ştampila pe baronii locali, pe reprezentanţii judeţeni chemaţi la dialog de către domnul vicepremier. Şi mai este absurd din postura de opozant să pleci de la premisa că orice proiect iniţiat de guvernare va fi unul strâmb, unul neclar şi nesincer.

Dumnealor cer consensul politic şi consultarea tuturor actorilor instituţionali, ei nefiind capabili sau doritori să înţeleagă că acestea sunt lucruri pe care şi noi le urmărim. Şi dacă bunele noastre intenţii în ceea ce priveşte proiectul nu sunt suficiente, atunci putem observa şi miza pentru o mai mare deschidere din partea autorităţilor centrale de a lucra împreună cu autorităţile publice pentru identificarea de soluţii care să sprijine demersul descentralizării.

Stăteam şi mă gândeam acum la toată aprecierea pe care ar trebui s-o arătăm colegilor din opoziţie pentru eforturile lor de a împiedica descentralizarea. Mă mai gândeam şi la argumentaţia pe care au adus-o în moţiunea depusă nu demult. Şi când spun argumentaţie, nu mă refer nicidecum la nişte păreri proprii şi concrete, păreri care, într-adevăr, să demonstreze toată teoria reformei, astfel încât să ne plecăm capul ruşinaţi şi să recunoaştem un aşa-zis demers greşit.

Dacă ironia nu a fost sesizată, atunci o afirm eu, acum, pentru că tot ce am înţeles din această moţiune simplă a fost faptul că domnii şi doamnele semnatari au mizat pe câteva dintre criteriile de fond din decizia Curţii Constituţionale, în încercarea lor de a împiedica modernizarea ţării.

Aşadar, doamnelor şi domnilor,

Stimaţi colegi,

Asistăm la depunerea unei moţiuni realizate exact ca o compunere din anii de şcoală generală sau poate de gimnaziu: 30% creaţie proprie, 70% inspiraţie. Şi, ţinând cont de acest lucru, încercăm să înţelegem rostul acestei moţiuni.

După aflarea deciziei Curţii Constituţionale, am aşteptat cu toţii, aşa cum era şi normal, motivarea, tocmai pentru a şti cum să abordăm această problemă corect, cum să facem ceea ce trebuie să facem astfel încât să ducem la bun sfârşit acest proces atât de important, ce ţine de evoluţie.

Am primit cu toţii motivarea, ne angajăm să facem totul aşa cum trebuie şi totuşi colegii de la PDL simt nevoia să înainteze încă o moţiune în care să se bată cu pumnii în piept şi în care să strige cât îi ţin plămânii de tare că îşi doresc şi ei realizarea acestui proiect.

Domnilor,

Ţin morţiş să vă spun că nu este neconstituţional să descentralizezi, dar este ruşinos să afirmi că aspiri la reuşita unui proiect pe care nu doar nu îl sprijini, ci încerci să-l şi împiedici.

Modernizarea statului român trebuie să fie o realitate dincolo de disensiunile şi dimensiunile dintre partide, dincolo de fricţiunile dintre opoziţie şi guvernare. Suntem toţi îndatoraţi acestei ţări să o conducem spre evoluţie, spre prosperitate, iar reforma administrativă este pasul firesc pe care trebuie să îl facem pentru binele şi scopul comun.

Acum, detaşându-mă de textul redactat de colegii din opoziţie, vreau doar să subliniez încă o dată necesitatea reală a continuării şi susţinerii procesului de descentralizare.

Este un deziderat la care nu trebuie şi nu vrem să renunţăm.

Trebuie să mutăm puterea acolo unde îi este locul, şi anume la oameni.

Serviciile publice trebuie oferite cetăţeanului de către cea mai apropiată autoritate. Cea mai în măsură să cunoască realitatea, plusurile şi minusurile zonale.

Cu riscul de a mă repeta, în încheiere, vreau să subliniez un aspect important al dorinţei noastre de a îndeplini procesul de descentralizare. Importanţa majoră a acestui deziderat constă în discuţii cu electoratul. Trebuie să explicăm oamenilor de ce descentralizarea este indispensabilă, iar acest lucru trebuie făcut folosind cuvinte simple şi clare.

Nu este nevoie de o mie de moţiuni, nu este nevoie de scandal şi nici de invocarea unui presupus haos sau blocaj instituţional.

Este necesară armonia la nivel de comunicare pentru ca cetăţeanul de rând să înţeleagă nevoia de schimbare şi o acceptare ca fiind utilă atât pentru binele său, dar, mai ales, pentru recunoaşterea unui act politic corect, în folosul generaţiilor viitoare.

Mulţumesc.

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Vă mulţumesc.

Dacă mai doreşte cineva să vorbească. Domnul Canacheu, cineva. Nu mai doreşte nimeni, nu? Nu.

Are cuvântul în încheiere... Văd că sunteţi foarte veseli.

În încheiere are cuvântul domnul viceprim-ministru Dragnea, cu atingere specială spre domnul Ialomiţianu, vă rog.

Domnul Nicolae-Liviu Dragnea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Plec de la constatarea că mai suntem acum în sală 23 de parlamentari pe un proiect despre care toată lumea care a vorbit a spus că este un proiect foarte important, fundamental şi necesar pentru această ţară. Şi am făcut această precizare pentru că nu este prima dată când eu rămân printre cei care trebuie să ducem la capăt ceea ce convenit în dezbateri furtunoase. Şi când trebuie să rămână cineva după aia să ia decizii şi să muncească, efectiv să pună în practică. Şi aşa cum am spus şi în intervenţia mea, şi astăzi şi în alte intervenţii publice, şi la dumneavoastră la grup şi o spun şi acum, eu am luat foarte în serios această moţiune a dumneavoastră.

Am luat foarte în serios toate afirmaţiile dumneavoastră, toate propunerile dumneavoastră şi ce a spus domnul Tinel în intervenţie. Da, vă garantez că în ceea ce mă priveşte - şi am poziţia politică pentru a putea spune acest lucru - voi determina, voi realiza un cadru suficient de larg pentru a participa, pentru a putea participa la elaborarea pachetului legislativ de care vorbim toţi cei interesaţi, dar să fie interesaţi - pe de o parte. Pe de altă parte, să vină la dezbateri şi la discuţii cei care au vorbele la ei, adică ştiu subiectul, ştiu despre ce e vorba şi au propuneri şi au idei.

Vreau, de asemenea, nu ştiu dacă sunt în poziţia asta, dar simt nevoia să vă mulţumesc celorlalţi 22 de colegi care aţi rămas până la această oră să discutăm despre descentralizare, pentru că asta înseamnă că încă mai există în Parlamentul României un mic nucleu care chiar este interesat de acest subiect, cu păreri pro şi contra. Şi cred că acest mic nucleu, chiar dacă se va putea mări, poate să genereze, într-adevăr, o construcţie legislativă care să ajute administraţia din România să fie mai performantă şi să ofere servicii publice de calitate cetăţenilor.

Aveţi această garanţie de la mine şi vă mulţumesc pentru modul cum aţi abordat această dezbatere, sigur, cu excepţia observaţiilor domnului Ialomiţianu, care înţeleg că nu e interesat de descentralizare, ci numai de - mă rog - întrebările pe care mi le puneţi mie.

Nu votez această moţiune pentru că ea conţine foarte multe neadevăruri.

Vă mulţumesc mult.

E 20,40, cred că putem să închidem dezbaterea pe descentralizare.

Asta e replică la replică?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu. Domnul Ialomiţianu, după ultimul vorbitor nu se mai vorbeşte. Îmi pare rău. Nu v-a atacat deloc. Nu! Dreptul la replică îl ofer eu.

Declar închisă şedinţa.

Nu se mai vorbeşte după ce a vorbit Guvernul, ştiţi foarte bine treaba asta.

Domnul Gheorghe Ialomiţianu (din sală):

Cum adică? Cine e Guvernul? Suntem în subordinea Guvernului?

Domnul Viorel Hrebenciuc:

Nu, nu. Este ultimul vorbitor.

Şedinţa s-a încheiat.

Vă mulţumesc.

Ne vedem mâine dimineaţă la ora 9,00.

Şedinţa s-a încheiat la ora 20,44.