Parliamentary debates

Domnul Ioan Chelaru:

La punctul 9, Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 25 iulie 2013.

Dacă dintre iniţiatori doreşte cineva să ia cuvântul pentru prezentarea propunerii legislative.

Domnule deputat Anghel Stanciu, poftiţi la microfonul central.

Aşa cum bine ştiţi, este reprezentant al Comisiei permanente a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului şi unul din iniţiatori.

Vă rog. Numai ca iniţiativă. Raportul comisiei o să-l prezentaţi după aceea, dumneavoastră sau alt coleg. (Discuţii la prezidiu.)

Deci iniţiativa, domnule deputat. Vă rog.

Domnul Anghel Stanciu:

Distinse doamne şi distinşi senatori şi deputaţi,

Domnule preşedinte al Senatului,

Domnule preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Doamnelor şi domnilor miniştri,

Şi, cu voia dumneavoastră, absentul de astăzi, domnul Nicolăescu...

Din sală: E aici.

Domnul Anghel Stanciu:

Prezent şi domnul ministru Nicolăescu.

Distinşi colegi,

Vă ofer la început o surpriză; plăcută. Vă rog s-o ascultaţi cu atenţie şi eventual chiar s-o aplaudaţi. Mă refer, în special, la colegii mei din partea dreaptă.

Citez: "O spun direct: îmi doresc un Parlament puternic. Pentru că un Parlament slab înseamnă o verigă slabă în construcţia democratică. (...) Dar pentru o transformare profundă de sistem va trebui să renunţăm la câteva practici. În primul rând, să renunţăm la populism şi electoralism. Ce înţelegem prin populism? Să propui măsuri care să ajusteze arhitectura statului şi instituţiilor fără argumente, doar pentru a atrage voturi." - Klaus Iohannis, 9 februarie, în discursul rostit în plenul Parlamentului României. (Aplauze.)

Sper că sunteţi de acord, distinşi colegi, cu aceste gânduri de început al mandatului domnului preşedinte.

Prin urmare, distinse doamne şi distinşi domni senatori şi deputaţi, 9 februarie 2015 a fost, în gândirea şi speranţa noastră, a tuturor, o bornă de hotar, când am crezut, parlamentarii PNL, PSD, UNPR, UDMR, PP-DD, neafiliaţi, că perioada populismului, nociv pentru democraţie, începe să apună. Acesta este, de fapt, principalul motiv pentru care 255 de senatori şi deputaţi din toate formaţiunile politice au iniţiat prezentul proiect de lege, considerând că momentul susţinut chiar de preşedinte a sosit: să ne dezbărăm de populism, electoralism şi sloganul electoral înscris în Programul de guvernare al USL, "Dreptate până la capăt!", să continue şi să se finalizeze.

Acest program de guvernare, transformat, de fapt, într-un slogan, "Dreptate până la capăt!", a fost, prin grija USL, în prima fază, şi apoi a actualei coaliţii de guvernare, început cu reîntregirea pensiilor pentru cetăţeni, cu reîntregirea pensiilor pentru circa 149 000 de militari. Apoi aţi votat pentru personalul navigant, pentru grefieri, diplomaţi, funcţionari publici parlamentari şi, în momentul de faţă, pentru parlamentari, unele dintre acestea fiind în derulare.

Menţionăm că această încercare de tăiere a pensiilor aşa-zis speciale - dar, în fond, pensii de serviciu - a primit un vot masiv împotrivă, în septembrie 2009, de la colegii noştri PNL, PSD, UDMR şi neafiliaţi şi numai voturi pentru de la fostul PDL. Ca atare, la vremea respectivă a fost respinsă, dar s-a revenit în 2010, când ea a fost aprobată, tăind deci pensii între 40 şi 80%.

Distinşi colegi,

16 decembrie a fost ziua în care colegii noştri au spus şi au susţinut, cu motivele Domniilor Lor, că "ne-am luat ţara înapoi". Evident că astăzi, 16 iunie 2015, credem că este momentul să ne luăm Parlamentul înapoi. (Aplauze.)

Este timpul să oferim Parlamentului şansa de a fi puternic, cum spunea preşedintele, să fie populat, acum şi în perspectivă, cu autentice competenţe, crescând şi prin indemnizaţii atractivitatea, motivarea, stimulând astfel dorinţa de implicare a profesioniştilor din sectorul bugetar, privat în sfera parlamentară, înfrângându-şi reţinerea actuală de a candida din diferite motive.

Este momentul, stimaţi tovarăşi, ca astăzi... (Aplauze, rumoare în sală.)

Nu, nu bateţi. Cuvântul "tovarăşi" nu trebuie să fie ruşine. Aveţi tovarăşi în căsnicie. Şi coleg de bancă, şi tovarăş. Nu-l excludeţi din vocabularul dumneavoastră.

Deci este timpul ca astăzi, 16 iunie 2015, să meditaţi asupra votului. Iată câteva argumente:

• aplicarea şi în cazul statutului parlamentarilor din România a aceloraşi principii ca în statele membre ale Uniunii Europene, atât în ceea ce priveşte indemnizaţiile, cât şi dreptul la pensii;
• stoparea discriminării parlamentarilor români în raport cu alte categorii profesionale - magistraţi, aviatori, grefieri - în ceea ce priveşte dreptul la pensie.

Totodată, venim în sprijinul dumneavoastră cu câteva întrebări ajutătoare. De ce cei care fac legile, noi, adică parlamentarii, care suntem pe locul 14 în grila de salarizare, în spatele altor autorităţi ale statului român - repet, pe locul 14 -, sunt discriminaţi în raport cu cei care le aplică - magistraţii, care fac parte din puteri egale ale statului? Cum poţi fi egal, când eşti pe locul 14? Cum poţi fi egal, când după şase mandate ai 2 300 pensie? Oare egalitate nu înseamnă şi egalitate de tratament? Cum este egalitate, când, la patru ani, dumneavoastră, unii, veţi părăsi mandatul, iar alţii sunt pe viaţă?

Cred şi gândeşte că nu campaniile de presă fac un Parlament puternic, ci dumneavoastră! Puterea este în mâna dumneavoastră! Ca atare, astăzi, tu decizi, nu liderii, care, cu scuzele de rigoare, au locul asigurat pe listă şi votează pentru un Parlament puternic, profesional, nemanipulabil şi, prin urmare, luaţi Parlamentul în mâinile dumneavoastră! Dacă pe 16 decembrie cetăţenii şi-au luat ţara înapoi, astăzi este rândul să vă luaţi Parlamentul înapoi, pentru un Parlament curat, puternic, perfecţionist!

Vă mulţumesc pentru votul dumneavoastră. (Aplauze.)

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi...

Mulţumesc iniţiatorilor.

Din partea comisiei de specialitate...

(Intervenţie neinteligibilă a domnului deputat Remus-Florinel Cernea.)

Domnule... domnule... nu, domnule deputat.

(Replică neinteligibilă a domnului deputat Remus-Florinel Cernea.)

O procedură?

Poftiţi, vă rog.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Domnul Ioan Chelaru:

Deci procedură. Vă rog tare mult să fie procedură.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedură, desigur.

Domnul Ioan Chelaru:

Ascult.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Un Parlament puternic trebuie să-şi respecte Regulamentul. Şi mă uit în Regulament.

La art. 13 alin. (10) se precizează faptul că, într-adevăr, în şedinţă comună trebuie să decidem asupra acestei teme discutate acum, privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

Totodată, art. 18 din Regulamentul şedinţelor comune prevede că "proiectele de lege se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comun al comisiilor sesizate în fond". Însă art. 29 prevede că raportul comun, însoţit de avize, va fi transmis de către Biroul permanent al fiecărei Camere cu trei zile înainte de dezbaterea în plen. Or, raportul a fost făcut pe data de 14 iunie. Astăzi suntem în 16 iunie.

Pentru a respecta Regulamentul, ar trebui să avem această şedinţă comună mâine. Sper foarte mult să respectăm acest Regulament. Putem să ne întâlnim mâine, dacă vrem să fim un Parlament puternic...

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult, domnule deputat.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

10 secunde.

Domnul Ioan Chelaru:

Nu, nu, nu îmi stabiliţi dumneavoastră mie programul, îmi pare foarte rău.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Este o chestiune de procedură. Votul trebuie numărat corect. Nu putem să numărăm într-o secundă 300 sau 400 de voturi.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc tare mult, mulţumesc tare mult. Vă rog frumos.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Procedura trebuie ajustată vremurilor în care trăim.

Domnul Ioan Chelaru:

Stimaţi colegi,

Raportul comisiilor a fost trimis la grupurile parlamentare pe data de 28 mai. Ca atare, subiectul ridicat de colegul nostru nu se justifică.

Vă rog să-mi permiteţi să-i dau cuvântul domnului deputat Duvăz pentru a prezenta raportul comisiei.

Domnule deputat, vă rog, de la microfonul central. Asta nu înseamnă că nu puteţi lua cuvântul şi la dezbaterile generale.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Stimate doamne,

Stimaţi domni senatori şi deputaţi şi stimate coleg,

În primul rând, trebuie să vă spun că raportul a fost iniţiat în 14 mai, nu în 14 iunie. Deci are o lună şi ceva.

Din punctul ăsta de vedere ne aflăm în termenele regulamentare.

O să vă citesc raportul la acest proiect de lege, de modificare a Legii nr. 96/ 2006.

În conformitate cu prevederile art. 21 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, republicat, Comisia permanentă a Camerei Deputaţilor şi Senatului privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, organizarea şi funcţionarea şedinţelor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului a fost sesizată spre dezbatere în fond cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459/25 iulie 2013, trimisă de Camera Deputaţilor cu adresa nr. Pl-x 384/2015 din 23 februarie 2015, înregistrată cu nr. 426 din 15 aprilie 2015, şi de Senat cu adresa nr. L203/2015, înregistrată cu nr. 172/16 aprilie 2015.

Iniţiativa legislativă are ca obiect de reglementare completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, republicată, cu modificările ulterioare, în sensul introducerii indemnizaţiei pentru limită de vârstă, în momentul împlinirii vârstei standard de pensionare pentru senatori şi deputaţi care şi-au... senatorii şi deputaţii care şi-au încheiat mandatul.

Potrivit prevederilor art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţia României, republicată, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice şi urmează a fi dezbătută şi adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţă comună, conform dispoziţiilor art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţia României, republicată.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil iniţiativa legislativă, conform avizului nr. 438/04 mai 2015.

Membrii comisiei au examinat propunerea legislativă menţionată mai sus în şedinţa din 12 mai. La lucrările comisiei au fost prezenţi 7 din totalul de 8 membri.

În urma dezbaterilor şi a opiniilor exprimate, membrii comisiei au hotărât, cu 6 voturi pentru şi un vot împotrivă, să depună plenului celor două Camere ale Parlamentului, spre dezbatere şi adoptare, cu amendamente, propunerea legislativă, completarea Legii nr. 96/2006 privind introducerea indemnizaţiei pentru limită de vârstă a membrilor Camerei Parlamentului, în conformitate cu dispoziţiile art. 65 alin. (2) lit. j) din Constituţia României, republicată.

Comisia a adoptat raport de admitere a propunerii legislative, cu amendamente admise şi respinse, cuprinse în anexele la prezentul raport.

În raport cu obiectivul şi conţinutul său, ce vizează modificarea unei legi organice, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor organice, potrivit art. 73 alin. (3) lit. c) din Constituţie.

Vreau să vă rog, domnilor preşedinţi şi stimaţi colegi, să aveţi bunăvoinţa să permiteţi şi o modificare de text la redactarea finală. E vorba de o îndreptare, de fapt, a unei erori materiale, care nu aduce modificări de niciun fel la textul nostru în fond. Dar pentru a avea coerenţă în textul legii, şi anume la numărul curent marginal 18 din anexa nr. 1, amendamentele admise, la alin. (2) art. II textul corect este "Cuantumul indemnizaţiei pentru limită de vârstă prevăzut la alin. (1) se calculează ca produs al numărului de luni de mandat cu 0,55 din indemnizaţia brută lunară", şi textul curge la fel ca la alin. (2) art. I, şi nu de 55%, deşi acest lucru nu schimbă nimic din valorile care au fost expuse şi pe care dumneavoastră le aveţi în faţă.

Vă mulţumesc şi cu această ocazie, dau cuvântul domnilor preşedinţi.

Vă mulţumesc, domnilor preşedinţi.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Declarăm dezbaterile generale deschise.

Înscrieri la cuvânt. Grupurile parlamentare.

Domnul deputat Orban, urmează domnul deputat Kerekes, dacă am înţeles bine.

Domnule deputat Orban, vă rog, microfonul central.

Domnul Ludovic Orban:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimate colege,

Stimaţi colegi,

Încep prin a vă mărturisi că încă nu-mi vine să cred că în Parlamentul României dezbatem un astfel de proiect de lege. În momentul în care aţi candidat, stimaţi colegi - şi mă adresez în special majorităţii guvernamentale - , nu le-aţi spus cetăţenilor că aveţi în program majorarea pensiilor parlamentarilor. N-am văzut în programul de guvernare al niciunuia dintre candidaţii uninominali la Parlament acest punct, şi anume majorarea pensiilor parlamentarilor.

În momentul în care aţi candidat, cunoşteaţi foarte bine care este legislaţia în domeniul pensiei parlamentarilor. (Discuţii la prezidiu.)

Am înţeles că este nevoie de un Parlament puternic. Preşedintele Klaus Iohannis, în mesajul adresat Parlamentului, a susţinut acest deziderat. Dar vă întreb eu: poate fi puternic un Parlament care nu mai are încrederea cetăţenilor care şi-au exprimat votul în Parlamentul respectiv?

Votând astfel de proiecte de lege, veţi duce Parlamentul la o cotă de încredere mai joasă decât orice altă instituţie publică din România. Puneţi în pericol democraţia, pentru că un Parlament care nu mai beneficiază de încrederea cetăţenilor nu mai are legitimitate şi nu mai are autoritatea de a impune actele normative pe care le adoptă.

Poate fi un Parlament puternic... acela care votează pe bandă rulantă ordonanţele de urgenţă adoptate de Guvern şi care închide ochii la toate abuzurile puterii executive? Poate fi un Parlament puternic Parlamentul compus dintr-o majoritate parlamentară care, la adăpostul votului secret, împiedică săvârşirea actului de dreptate şi împiedică solicitările formulate de justiţie? Poate fi un Parlament puternic Parlamentul care are aproape 20% parlamentari care şi-au schimbat culoarea politică, partidul pe listele căruia au candidat? Nu cred, stimaţi colegi.

Voi reveni la problema în chestiune, şi anume pensia parlamentarilor.

Peste 90% dintre pensionari şi dintre viitorii pensionari beneficiază de o pensie în baza principiului contributivităţii, adică plătesc o contribuţie de asigurări sociale o viaţă şi li se calculează pensia în funcţie de contribuţia de asigurări sociale pe care au plătit-o cât timp au muncit.

De ce să statuăm un regim privilegiat pentru parlamentari tocmai noi, aceia care suntem chemaţi să facem legi, suntem chemaţi să facem legi nu pentru noi şi pentru a ne rezolva problemele personale, ci pentru a rezolva problemele oamenilor care ne-au trimis aici?

Vă rog, mergeţi fiecare în colegiul dumneavoastră şi întrebaţi 100 de cetăţeni pe care-i întâlniţi, care nu sunt membri ai partidelor dumneavoastră, întrebaţi-i dacă sunt de acord cu adoptarea acestui proiect de lege. Vă garantez că 90%, dacă nu mai mult, vor fi împotrivă.

Pe de altă parte, nu sunt un populist, am spus foarte clar că în România... în România, demnitarii din România şi funcţionarii publici sunt cei mai prost plătiţi din întreaga Uniune Europeană, şi nu în valoare absolută, ci raportat la salariul mediu pe economie sau la salariul minim pe economie. Acesta este adevărul. Acest lucru afectează instituţiile publice, împiedică oamenii de calitate, oamenii care nu pot să accepte să trăiască dintr-o indemnizaţie atât de mică să-şi asume responsabilitatea de a conduce instituţii publice, de a fi primari, preşedinţi de consilii judeţene, miniştri, preşedinţi de agenţii. Asta este o problemă. Această problemă duce la adâncirea corupţiei, fără discuţie. Rezolvaţi problema asta. Dar nu o rezolvaţi, aşa cum aţi venit cu acest proiect de lege, pe ascuns, fără nicio consultare publică, profitând de poziţia pe care v-au dat-o cetăţenii, de parlamentari, ca să decideţi împotriva voinţei cetăţenilor acest lucru. Rezolvaţi lucrurile transparent, prin dezbatere publică.

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog să sintetizaţi, domnule deputat.

Domnul Ludovic Orban:

Lăsaţi-mă să termin.

Domnul Ioan Chelaru:

Aţi depăşit... Vă las să terminaţi, firesc, dar aveţi ceasul în faţa dumneavoastră.

Domnul Ludovic Orban:

Noi, cei care compunem Parlamentul, trebuie să fim oamenii cu cele mai adânci calităţi: sensibilitate, decenţă, bun-simţ, solidaritate cu semenii care ne-au trimis în Parlament, generozitate.

Astăzi, dacă votaţi această lege, stimaţi colegi, veţi da o probă de egoism, veţi da o probă de lipsă de sensibilitate faţă de oamenii care ne-au trimis aici, repet, nu să ne rezolvăm problemele personale, ci să rezolvăm problemele lor.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Domnule deputat Kerekes, vă rog, microfonul central.

Urmează doamna senator Anghel.

Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Permiteţi-mi, în primul rând, să vă reamintesc că prin Legea nr. 119/2010 au fost abrogate şapte categorii de pensii speciale. Una singură a fost salvată. Cea a procurorilor şi judecătorilor. Deci a magistraţilor. S-a putut face acest act de bunăvoinţă din partea Curţii Constituţionale, pentru că aşa au vrut-o. Au vrut-o din motive personale, din interese proprii, din solidaritate de breaslă. Celelalte categorii de pensii speciale au fost abrogate.

Dar ia să vedem ce pensii au... de ce pensii beneficiază procurorii. La o întrebare a grupului nostru parlamentar către Ministerul Muncii, am primit un răspuns punctual: "Membrii Curţii Constituţionale primesc o pensie de 15 000 de lei." Nivelul maxim al pensiei acordat în temeiul Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor este de 25 000 de lei.

În intervenţia mea eu mă limitez doar la a vă prezenta poziţia de atunci, când s-a abrogat... când s-a adoptat Legea nr. 119/2010, poziţia unei părţi din opoziţie şi sesizarea Curţii Constituţionale împotriva Legii nr. 263/2010 privind sistemul public... care abroga tot aceste pensii speciale.

Permiteţi-mi, în consecinţă, să citez câteva fragmente din intervenţia domnului George-Eugen Nicolăescu la şedinţa comună a Senatului şi Camerei Deputaţilor din 29 iunie 2010. "Suntem într-un moment deosebit de important şi aş spune că două lucruri sunt de semnalat acum, când dezbatem acest raport, şi anume că acest Guvern a reuşit performanţa să aducă în faţa Parlamentului, prin angajarea răspunderii, o lege cu un caracter profund neconstituţional. Când se întâmplă aşa ceva, Guvernul, dacă ar fi fost responsabil, s-ar fi comportat normal. Ar fi trebuit să demisioneze, ceea ce nu s-a întâmplat, din păcate, şi ne lasă în continuare să asistăm la încălcarea permanentă a Constituţiei." Am încheiat citatul.

Permiteţi-mi acum să vă prezint câteva fragmente din intervenţia Grupului parlamentar al PNL, din sesizarea făcută către Curtea Constituţională, pe marginea Legii nr. 263/2010. "Relevăm faptul că atât în statele membre ale Uniunii Europene, cât şi în legislaţia altor state există şi alte categorii profesionale care beneficiază de sisteme proprii de pensionare, în funcţie de importanţa socială a muncii desfăşurate, cum ar fi: funcţionarii publici din domeniul sănătăţii, învăţământului, funcţionarii parlamentari, diplomaţii şi altele. Actualele pensii de serviciu au fost acordate în baza unor legi emise de statul român, în vigoare la momentul calculării. O recalculare a acestor pensii, care au fost acordate legal, ar însemna o încălcare de către stat a propriei legislaţii, iar a o modifica retroactiv ar avea repercusiuni asupra caracterului de stat de drept." Deci repercusiuni asupra caracterului de stat de drept. Nici vorbă atunci despre cota de răspundere, de încredere a Parlamentului, din contră, se vorbeşte despre repercusiuni asupra caracterului de stat de drept al României. Şi au semnat această intervenţie la Curtea Constituţională... Constituţionale... membrii Grupului parlamentar al PNL. Între ei, şi stimatul coleg Orban Ludovic.

Eu, un deputat cu şapte mandate, nu caracterizez pe nimeni, nu vorbesc despre ipocrizie, populism, demagogie, deşi aş putea să vorbesc. Faptele vorbesc de la sine.

Deci, în concluzie, să fim corecţi şi să votăm aşa cum trebuie.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Mulţumesc domnului deputat Kerekes.

Invit la microfon pe doamna senator Cristiana Anghel.

Vă rog, microfonul central.

(Intervenţie neinteligibilă din sală.)

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Poftiţi?

Domnul Ioan Chelaru:

Vă rog, nu dialogaţi cu sala.

Doamna senator, aşteptăm cuvântul dumneavoastră.

Doamna Cristiana-Irina Anghel:

Domnilor,

Parlamentul are o cotă scăzută de credibilitate din cauza unora, care au fost aleşi pe listele USL şi între timp au plecat şi se pupă cu PDL, cei pe care românii, în 2012, au vrut să-i trimită la lada istoriei. Şi unul dintre motivele pentru care au vrut să-i trimită acolo este şi Legea nr. 263/2010, furată, efectiv furată în această sală de către doamna Anastase, cu care se pupă cei din PNL acum. (Aplauze.)

Deci nu e vorba numai c-a furat votul la legea respectivă, e vorba de faptul că era o modificare a statutului parlamentarului, şi această modificare trebuia făcută, aşa cum o facem şi acum, în Camere reunite. Deci acea modificare n-a fost legală, domnilor, a fost ilegală. Nu numai că s-a furat, s-a făcut un lucru ilegal. Ce se întâmplă acum? Intrăm în normalitate, iar cei care... iar cei care sunt atât de populişti încât spun: vai, ne pasă de cei de acasă... Oare? Câte afaceri aveţi, domnilor? Din ce trăiţi, domnilor? Veţi trăi din pensia asta amărâtă pe care o veţi primi de aici? Puteţi să renunţaţi la ea, puteţi s-o donaţi, niciun fel de problemă. Dar cei care sunt cinstiţi şi trăiesc numai din ce au de aici, din ce le dă cetăţeanul, este normal să primească o recompensare a meritelor lor.

Ne gândim, ne gândim la faptul că acest Parlament are o cotă foarte scăzută de credibilitate? Da!? Voi spune un lucru pentru care voi fi tocată iar de presă, din cauza presei şi a presei, presă care niciodată n-a prezentat sursele de finanţare, deşi unii sunt în insolvenţă de ani de zile şi plătesc salarii de mii de euro.

Hai să fim serioşi! Hai să discutăm serios! Deci ce se întâmplă acum este o reparare a unei ilegalităţi produse în această sală de doamna Anastase, membră în continuare a PNL, de fapt a PDL, revopsit PNL.

Cu respect. (Aplauze.)

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc, doamna senator.

Invit la microfon pe domnul senator... domnul deputat Duvăz, pentru punctul de vedere al Grupului parlamentar al PSD.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi senatori şi deputaţi,

O să vă prezint foarte succint câteva puncte de vedere privind justificarea şi justeţea acestui proiect de lege, din partea Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat.

În perioada activităţii parlamentare, senatorii şi deputaţii au un venit brut de undeva sub 5 000 de lei, ceea ce îi situează în poziţia pe care colegul meu a şi menţionat-o, aproximativ a paisprezecea din salariile bugetarilor. Trebuie să vă spun însă că poziţia asta este cu mult surclasată de alte salarii din România, bugetare, care se ridică la sume de până la 20 000 de lei. Nu vreau să pomenesc instituţiile respective, n-am intenţia să lungesc acest discurs.

Al doilea lucru, regimul de interdicţii şi incompatibilităţi pune pe senatori şi deputaţi în situaţia de a nu avea, în marea şi zdrobitoarea lor majoritate, posibilitatea, ca şi militarii şi alte categorii de persoane, să aibă activităţi comerciale de niciun fel, în sensul de a produce altfel de activităţi, inclusiv de a profesa propriile meserii.

Al treilea este că o serie de angajaţi din sistemul public, magistraţii, ofiţerii, inclusiv cei din servicii speciale, chiar şi subofiţerii, având adeseori răspunderi discutabil mai mari sau mai mici în raport cu parlamentarii, care decid în legătură cu - dacă ar fi vorba numai de aprobarea bugetului - cu sume absolut importante şi semnificative, au această protecţie ca să fie într-un fel stimulaţi, să decidă corect.

Şi, nu în ultimul rând, în majoritatea democraţiilor consolidate, inclusiv în ţările membre ale Uniunii Europene, în cea mai mare... zdrobitoarea lor majoritate, ca şi în Parlamentul European, există această formulă de indemnizaţie, care sigur că e plafonată, aşa cum e plafonată şi indemnizaţia noastră la maximum trei mandate, şi această indemnizaţie face parte din angajamentul - să zicem - reciproc al parlamentarului cu cei care-l aleg în fond, pentru că el trebuie să fie pus în situaţia de a fi calificat, de a fi profesionalizat, şi nu de a fi un om care vine aici ca să-şi creeze o platformă, după care să aibă beneficii.

Şi, în fine, o să vă vorbesc... că cineva vorbea aici de efortul bugetar. Efortul bugetar este sub 1% din bugetul acordat pentru pensiile speciale (pensii de militari, pensii pentru servicii speciale, pensii pentru jurişti, pensii pentru grefieri, pensii pentru... şi aşa mai departe). Deci în această listă, care este subvenţionată de la bugetul de stat, mai puţin de 1% reprezintă efortul bugetar pentru a avea aceste pensii.

În final, domnilor preşedinţi, stimaţi colegi, sugerez colegilor mei o lectură foarte interesantă în legătură cu o culegere de texte ale lui Umberto Eco, care se numeşte "Înainte ca racul", dar care are ca subtitlu "Războaie calde şi populism mediatic". Aviz amatorilor.

Mulţumesc foarte mut. (Aplauze.)

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Îl invit la microfon pe domnul deputat Remus Cernea, care s-a înscris la cuvânt.

Aveţi două minute, domnule deputat. Vă rog să nu depăşiţi termenul.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Vă mulţumesc, foarte mult.

Trebuie să fac o menţiune. Am puterea să recunosc că unul dintre lucrurile pe care le-am spus mai devreme nu corespunde realităţii. Sper ca toţi politicienii români să aibă această putere. Dar rămâne problema reală a faptului că pe site ordinea de zi a fost afişată târziu, adică astăzi sau ieri. Adică ar trebui să existe o predictibilitate mai mare a ordinii de zi.

În plus, repet, modalitatea... problema modalităţii de vot rămâne una reală şi neonorantă pentru Parlament. Există posibilitatea tehnică de a utiliza votul electronic şi de a avea o numărătoare corectă a votului. În plus, cetăţenii vor putea găsi rapid modul în care fiecare dintre noi a votat la un astfel de proiect de lege. Cred că demnitatea de parlamentar ar deveni o ţintă, dacă am vota această lege, pentru vânătorii de pensie, care vor urmări cu orice preţ să obţină cât mai multe mandate. Acest lucru va fi un factor care va descuraja o dată în plus dinamica schimbării şi împrospătării de cadre din interiorul partidelor.

Şi închei spunând că, după părerea mea, orice schimbare precum cea propusă şi discutată astăzi ar fi trebuit să privească următoarea legislatură. Să devină valabilă începând cu următoarea legislatură, altfel, dezbaterea noastră - scopul ei - va genera inevitabil sentimentul că votăm pentru propriile privilegii.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc şi eu.

Şi ultimul înscris la cuvânt, din partea minorităţilor, domnul deputat Mircovici. Vă rog.

(Domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, se deplasează la microfonul central pentru a lua cuvântul.)

Domnul Niculae Mircovici:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor,

Am avut o dezbatere frumoasă şi interesantă pe o temă care, într-adevăr, poate fi şi populistă, poate fi şi prezentată în media aşa cum şi-o doresc unii care sunt în opoziţie, în momentul în care sunt în opoziţie, şi altfel cei de la putere, când sunt la putere.

Grupul parlamentar al minorităţilor naţionale va vota această lege dintr-un considerent simplu. Noi apreciem că activitatea pe care o desfăşoară un om trebuie să fie remunerată, şi nu să trăiască din osânza pe care şi-a făcut-o în anumite momente, când a avut guvernarea sau când a avut prieteni pe anumite zone.

Mai mult decât atât, votăm această lege dintr-un considerent foarte simplu. Stimaţi colegi, există art. 46 alin. (8) şi (9) în această lege. În alin. (8) se stabileşte cum anume se face cererea pentru obţinerea acestei indemnizaţii, iar în alin. (9) se stabileşte faptul că intră în vigoare şi primeşte indemnizaţia la o lună după ce a făcut această cerere. Există posibilitatea, pentru colegii care apreciază că nu este normal, ca pentru unul, două, trei, patru mandate de parlamentar să primeşti o pensie şi, prin aceasta, să nu mai facă cererea respectivă sau chiar să facă o declaraţie publică - chiar astăzi, după vot - că niciodată nu vor uza de prevederile art. 46 alin. (8) şi (9) şi nu vor solicita această indemnizaţie. (Discuţii, aplauze, vociferări în sală.) Şi vom linişti o dată lucrurile pentru totdeauna.

Să nu fim făţarnici, doamnelor şi domnilor, că ajungem la situaţia în care jumătate din Grupul parlamentar al minorităţilor e condamnat pentru faptul că a avut o rudă angajată la cabinetul parlamentar de către Cameră, în condiţiile în care peste 50 şi ceva de oameni numai dintr-un anume partid - aflat în momentul de faţă în opoziţie - aveau un caz similar şi niciunul dintre ei nu s-a întâlnit încă cu justiţia. Păi, o fi dreptate pentru toţi? (Aplauze.)

Vă mulţumesc.

(Domnul deputat Niculae Mircovici, secretar al Camerei Deputaţilor, revine la prezidiu.)

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, declar dezbaterile generale închise. (Discuţii, rumoare, vociferări în sală.)

Din sală: Procedură.

Domnul Ioan Chelaru:

Pe procedură, înainte de a intra pe text, vă rog, domnule deputat Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Cred că nu vă este teamă să vă asumaţi public în faţa cetăţenilor care v-au votat modul în care veţi vota astăzi... (Discuţii, vociferări în sală.)

Cred că oamenii au...

Domnul Ioan Chelaru:

Era vorba de procedură.

Domnul Ludovic Orban:

... dreptul să ştie...

Lăsaţi-mă să termin. (Discuţii, vociferări în sală.)

Domnul Ioan Chelaru:

Era vorba de procedură, domnule Orban.

Domnul Ludovic Orban:

Procedură. Procedură!

Domnul Ioan Chelaru:

Păi, nu. Nu e procedură ce spuneţi dumneavoastră acum.

Domnul Ludovic Orban:

Lăsaţi-mă să termin.

Cred că oamenii au dreptul să ştie cum a votat fiecare parlamentar. Ca atare, vă propun procedura de vot nominal, adică fiecare să vină la microfon şi să spună "da" sau "nu". (Rumoare, discuţii în sală.)

Asta înseamnă asumarea publică a unor poziţii, mai ales la astfel de proiecte de lege.

Domnul Ioan Chelaru:

Mulţumesc.

Stimaţi colegi, propunerea vine de la un lider al unui grup parlamentar şi o supun votului dumneavoastră.

Vă rog să votaţi.

Cine este pentru propunerea - vot nominal?

Cu buletine, cu bile, cu... nu ştiu cum o fi, dar...

116 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog să număraţi, domnilor secretari.

318 voturi împotrivă.

Abţineri? O singură abţinere.

Propunerea a fost respinsă.

Intrăm pe vot, pe dezbateri pe text.

Dacă la titlul propunerii legislative sunt obiecţii. Nu sunt.

La articolul unic, dacă sunt obiecţii. Nu sunt.

La capitolul 10, privind indemnizaţia.

La art. 48¹. Obiecţii?

Punctul 5. Unu... Dacă la punctul 1 există obiecţiuni.

La punctul 2?

La punctul 3?

La 4? La 5?

La punctul 6?

La punctul 7?

8? 9? 10? 11?

La punctul 16 marginal se introduce un alineat nou, (10). Există obiecţii? Nu sunt.

La punctul 17 marginal, art. 48². Obiecţiuni? Nu sunt.

La punctul 18 marginal, art. II, sunt obiecţiuni? Nu sunt.

Punctul 19, art. 3, care devine art. III? Nu sunt.

Punctul 20? Nu sunt obiecţiuni.

Punctul 21? Nu sunt.

Stimaţi colegi, vă aduc la cunoştinţă că propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, având acest regim.

Supun votului propunerea legislativă, cu modificările cuprinse în raportul comisiei şi anunţate în faţa dumneavoastră.

Cine este pentru?

Rog colegii care votează "pentru" să ţină mâna ridicată. S-a solicitat de un lider de grup să numărăm cu mare atenţie. Putea să numere şi dumnealui personal, nu era o problemă.

303 voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Vă rog să număraţi cu aceeaşi atenţie.

124 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

303 voturi pentru, 124 de voturi împotrivă şi 2 abţineri.

Propunerea a fost adoptată.