| |
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: |
| |
|
................................................ |
|
|
Trecem la interpelări.
|
|
|
|
|
Doamna Mincă. Aveţi trei depuse, aveţi dreptul să citiţi una, da? Vă rog.
|
|
|
|
|
Doamna Liliana Mincă: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului Dacian Cioloş, prim-ministrul Guvernului României. Subiectul interpelării: Compania Naţională "Loteria Română SA" a încredinţat administrarea activităţii sale unei persoane care figurează cu cazier fiscal. Nereguli grave în CNLR! Domnule prim-ministru, În data de 17 noiembrie 2015, în baza prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.159/1999, aprobată prin Legea nr.288/2001, modificată prin O.U.G. nr.77/2009 şi Hotărârea de Guvern nr.870/2009, a prevederilor Ordinelor preşedintelui Oficiului Naţional pentru jocuri de noroc nr.289/2015, 293/2015, 547/2015 şi a Hotărârii Adunării Generale a Acţionarilor nr.1/2015, a fost convocată, la sediul Companiei Naţionale "Loteria Română" SA, şedinţa adunării generale a acţionarilor. Pe ordinea de zi a şedinţei s-a aflat numirea, în calitate de administrator al Companiei Naţionale Loteria Română SA, a domnului Tudor Şimota, conform Ordinului preşedintelui Oficiului pentru jocuri de noroc nr.289/13.XI.2015. Numirea s-a făcut pe poziţia vacantă de administrator până la aplicarea prevederilor O.U.G. nr.109/2911 privind guvernanţa corporatistă a întreprinderilor publice, prevederi care nu s-au mai aplicat nici până în prezent, iar neregulile din Compania Naţională "Loteria Română", nu doar în acest lucru constau. Domnule prim-ministru, vă informez faptul că, în aceeaşi zi, pe 17 noiembrie 2015, s-a şi încheiat un contract între domnul Tudor Şimota şi Compania Naţională "Loteria Română", deşi legea prevede că atât numirea, cât şi începerea activităţii efective a unui administrator să nu se realizeze decât după ce Oficiul Naţional al Registrului Comerţului de pe lângă Tribunalul Bucureşti eliberează actul doveditor prin care se arată dacă administratorul în cauză are sau nu cazier fiscal. Ei, bine, domnule prim-ministru, domnul Tudor Şimota, administrator al Companiei Naţionale "Loteria Română" SA, are cazier fiscal, fapt dovedit prin rezoluţia nr.199170 din data de 30 decembrie 2015, emisă de către ORC în dosarul nr.435548/26.XI.2015. Rezoluţia arată fără tăgadă că domnul Tudor Şimota prezintă fapte înscrise în cazierul fiscal, actul normativ încălcat fiind Ordonanţa de urgenţă nr.39/2015. Lăsând la o parte faptul că, din data de 17 noiembrie, când a fost numit şi remunerat în baza contractului dintre el şi Compania Naţională "Loteria Română", încheiat în aceeaşi zi, adică în data de 17 noiembrie 2015, ca administrator, fără a se şti că are cazier fiscal până în data de 30 decembrie 2015, când ORC a emis dovada că domnul Şimota are cazier fiscal, acesta a îndeplinit ilegal funcţia de administrator. Vă aduc la cunoştinţă, domnule prim-ministru al României, că şi în prezent domnul Tudor Şimota îndeplineşte aceeaşi funcţie, fără ca nimeni din Secretariatul General al Guvernului, care are în subordine Oficiul Naţional pentru jocuri de noroc, care controlează Compania Naţională "Loteria Română", să se autosesizeze cu privire la aceste grave aspecte. Prin urmare, având în vedere cele prezentate mai sus, domnule prim-ministru, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarea întrebare, în scris şi verbal: ce urmăriţi prin aceste numiri ilegale, ce măsuri veţi dispune pentru ca această situaţie neconformă cu legile în vigoare din cadrul Companiei Naţionale "Loteria Română" SA să înceteze? Solicit acest răspuns, aşa cum v-am spus, în scris şi oral. Deputat Liliana Mincă, deputat de Botoşani, Circumscripţia electorală nr.7, Colegiul uninominal nr.3. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Iacoban.
|
|
|
|
|
Domnul Sorin-Avram Iacoban: Mulţumesc, domnule preşedinte. Am depus patru interpelări. Aş vrea să v-o prezint pe cea adresată domnului ministru al sănătăţii, Patriciu-Andrei Achimaş-Cadariu şi are ca subiect: "Scăderea numărului de paturi din spitalele din România". Domnule ministru, Printr-un proiect al dumneavoastră, al ministerului pe care-l conduceţi, aţi hotărât că în anul 2016 veţi reduce numărul de paturi din spitale cu peste 4000 de paturi, continuând, de altfel, politica iresponsabilă a altui guvern, din 2010; aşa, din pix, dintr-un simplu calcul contabil. Într-adevăr, datele oficiale arată că România se menţine la valori superioare mediei europene ca număr de paturi decontate prin asigurările de sănătate, dar nu mai puţin adevărat este că România se menţine la valori superioare mediei europene şi în cazul îmbolnăvirilor. Astfel, ştim cu toţii că suntem pe primul loc în Uniunea Europeană la incidenţa bolilor cardiovasculare, la numărul de îmbolnăviri de tuberculoză, la numărul de decese ale pacienţilor de vârstă fragedă şi la numărul de infecţii intraspitaliceşti dobândite de pacienţi. Acest lucru ne face să credem că vina pentru numărul ridicat de paturi nu se datorează proastei administrări la nivel de unitate spitalicească, ci ineficienţei în activitatea de prevenţie. Raţiunea că trebuie să reducem numărul de paturi din spitale ca să ne raportăm la acordurile României cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială sau cu Comisia Europeană este una greşită atâta timp cât în spitalele româneşti există numeroase cazuri în care pacienţii stau înghesuiţi câte doi sau chiar trei într-un pat. Domnule ministru, Am avut un ministru contabil, dar dumneavoastră sunteţi medic care provine din sistemul medical public din România, şi nu sunteţi un contabil. Nu putem hotărî soarta pacienţilor români prin invocarea unei simple scheme de costuri, indiferent dacă această schemă a fost convenită cu unele organisme internaţionale. Avem de ales între a ne încadra în anumite limite de costuri şi a condamna definitiv la moarte toţi bolnavii din România. Dacă dumneavoastră, de la înălţimea funcţiei pe care o aveţi, nu ştiţi că cetăţenii români nu îşi permit să facă tratamente în străinătate sau la unităţile private medicale, este un lucru cu adevărat grav, care nu demonstrează altceva decât faptul că tehnocraţia v-a îndepărtat foarte mult de la realităţile din România. Astfel, având în vedere toate cele precizate, vă rog să aveţi amabilitatea să răspundeţi la următoarele întrebări: - A scăzut, în ultimii doi ani, numărul de internări în unităţile spitaliceşti?
- În ultimii doi ani, nu s-au mai înregistrat cazuri de supraocupare în secţiile unităţilor spitaliceşti?
- Pe ce se fundamentează procentul de 30-40% de cazuri care au fost tratate în spital, dar care ar fi putut fi rezolvate în ambulatoriu de specialitate?
Solicităm răspuns scris pentru fiecare punct în parte, în termenul prevăzut de lege. Sorin-Avram Iacoban, deputat de Iaşi. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Dobrinescu. Domnul Dobrinescu.
|
|
|
|
|
Domnul Traian Dobrinescu: Mulţumesc, domnule preşedinte. Interpelarea este adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministru al Ministerului Finanţelor Publice, şi are ca obiect: "Emiterea de urgenţă a normelor metodologice pentru OUG nr.8/2016". Este binecunoscut faptul că pentru investiţiile pe fonduri europene care nu se finalizează până la data de 30 iunie 2016 trebuie returnate în totalitate fondurile către Uniunea Europeană. Pentru a evita restituirea banilor Comunităţii Europene, Guvernul actual a hotărât să acorde primăriilor garanţii pentru obţinerea creditelor cu care să reuşească finalizarea acestor investiţii, prin emiterea Ordonanţei de urgenţă nr.8/2016 privind unele măsuri financiare în vederea finalizării proiectelor finanţate din fondurile Uniunii Europene aferente perioadei de programare 2007-2013, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, în data de 25 martie a.c. Pentru proiectele finanţate din fondurile externe nerambursate în perioada de programare 2007-2013, care nu s-au finalizat în perioada de implementare, respectiv 31 decembrie 2015, s-au semnat acte adiţionale de prelungire a duratei contractelor de finanţare, în scopul îndeplinirii integrale a obiectivelor şi indicatorilor proiectelor şi în vederea asigurării funcţionalităţii acestora până cel mai târziu la data de 30 iunie 2016, din sursele beneficiarilor. Dar ce este de criticat este faptul că nici pentru această dată Ministerul Finanţelor Publice nu a emis Normele metodologice pentru aplicarea OUG nr.8/2016, prin care primăriile să poată accesa credite şi să achite contravaloarea lucrărilor executate. Prin urmare, vă întreb, doamna ministru, care este termenul la care vor fi emise Normele metodologice pentru aplicarea prevederilor OUG nr.8/2016, astfel încât comunităţile locale, în scurtul timp care a mai rămas, să poată achita cheltuielile necesare finalizării proiectelor până la data de 30 iunie 2016. Vă mulţumesc, domnule preşedinte.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Tămâian? Văd bine, nu văd? Sunteţi în sală, domnul Tămâian, nu? Vă rog. Deschideţi microfonul, domnule deputat.
|
|
|
|
|
Domnul Ioan Tămâian: Se aude, da?
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Da.
|
|
|
|
|
Domnul Ioan Tămâian: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Interpelarea mea este adresată domnului Vlad Alexandrescu, ministrul culturii. Obiectul interpelării este: "Observaţii asupra Proiectului de Lege privind modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor, drepturile conexe, aflat în dezbatere publică." Pe site-ul Ministerului Culturii, pe data de 4 martie a.c., în temeiul art.6 din Legea nr.52/2003 privind transparenţa decizională în administraţia publică aţi supus dezbaterii publice Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.8/1996 privind drepturile de autor şi drepturile conexe. Am primit numeroase sesizări asupra acestui proiect de act normativ prin care se doreşte implementarea Directivei 26/2014 a Uniunii Europene, dar care nu respectă cerinţele principiului subsidiarităţii, prin aplicare la dreptul intern deja reglementat. Concret: se dă posibilitatea imixtiunii autorităţii în modul de funcţionare al organelor de conducere din rândul fundaţiilor şi asociaţiilor, se creează situaţii confuzionale deliberate în actul de gestionare colectivă şi subordonarea acestora autorităţii publice ORDA. Actul normativ nu foloseşte instrumentele juridice ale subsidiarităţii în elaborarea şi reglementarea mecanismelor ce pot fi avute în vedere prin raportarea la directiva sus-menţionată. În niciun alt stat membru UE nu există o instituţie publică cum se regăseşte în România sub titulatura de ORDA şi care să dicteze modul în care organismele de gestiune colectivă, devenite deja concurente, trebuie să obţină avize de funcţionare şi de gestionare a drepturilor de autor ale propriilor membri. Reglementarea dreptului de autor se face potrivit elementelor subsidiarităţii, pornind de la necesităţile naţionale locale spre interesele comunitare, şi nu invers, cum încearcă să stabilească propunerea legislativă. Mai exact, este principiul conform căruia Uniunea nu întreprinde acţiuni - cu excepţia domeniilor care ţin exclusiv de competenţa sa, şi nu propune proprietatea intelectuală - dacă acestea nu sunt mai eficiente decât acţiunile întreprinse la nivelul naţional, regional sau local. Acest principiu este strâns legat de principiile proporţionalităţii şi necesităţii reglementării dreptului de autor la nivel naţional, conform căruia niciuna dintre acţiunile întreprinse de Uniune nu trebuie să depăşească nivelul care este necesar pentru realizarea obiectivelor tratatului în speţă - reglementarea cât mai simplă şi eficace a domeniului, discuţia reprezentând-o proprietatea intelectuală. Propunerea legislativă se corelează direct cu Directiva Uniunii Europene din 2014 cu nr.26, cu celelalte reglementări specifice... Da, îmi cer scuze, voi încheia. Vă întreb, în încheiere, vă întreb dacă veţi ţine cont de observaţiile enumerate şi aştept răspuns în scris. Cu deosebit respect, Ioan Tămâian.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Mihai. Domnul deputat Aurelian Mihai.
|
|
|
|
|
Domnul Aurelian Mihai: Interpelare adresată doamnei Anca Dana Dragu, ministrul finanţelor publice. Prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate. Stimată doamnă ministru, În ultimele luni, s-a discutat foarte mult asupra modului în care prevederile noului Cod fiscal pot afecta românii care muncesc în străinătate, astfel că acest nou Cod fiscal are câteva referiri cu privire la acest aspect, referiri care trebuie clarificate. În mass-media s-a adus la cunoştinţa românilor care muncesc în străinătate şi care au domiciliul stabil în România, obligativitatea plăţii asigurărilor sociale şi asigurărilor de sănătate în România, cetăţeni care nu au un document care să ateste faptul că sunt asiguraţi în sistemul de sănătate al unei ţări din Uniunea Europeană, dacă referirea se face doar la românii care trăiesc în spaţiul comunitar european. Legat de această situaţie, introducerea obligativităţii pentru cetăţenii români în sensul explicaţiilor către ANAF cu privire la stadiul de asigurat care îşi produce efectele în România constă cu siguranţă într-o procedură încă neexplicată cu suficientă claritate, procedură necunoscută marii majorităţi a românilor din străinătate. Aşadar: care din prevederile noului Cod fiscal privesc categoriile de persoane care se află în străinătate şi care vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România şi care este procedura pe care trebuie să o parcurgă pentru a plăti această asigurare? Care sunt categoriile de persoane care se află în străinătate şi care nu vor plăti obligatoriu asigurările de sănătate în România şi ce paşi trebuie să urmeze pentru înştiinţarea ANAF cu privire la acest aspect? Care sunt efectele nerespectării procedurii de înştiinţare a ANAF cu privire la plata sau neplata asigurărilor sociale în statul în care se află? Şi ultima: Care sunt efectele neplăţii asigurărilor sociale în România, având în vedere faptul că aceşti cetăţeni se află în străinătate? Dincolo de toate aceste aspecte neplăcute, consider necinstită luarea în discuţie a plăţii şi a altor impozite şi taxe pentru românii care trăiesc departe de casă, în situaţia în care românii din diaspora sunt deja cel mai mare investitor al ţării, fluxul valutar către România fiind net superior din partea românilor care trăiesc în diaspora, depăşind cu mult orice sumă a oricărui investitor străin şi chiar totalul investiţiilor străine directe, potrivit indicatorilor statistici. Vă solicit răspuns în scris. Aurelian Mihai, deputat diaspora. Vă mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Domnul Florin Gheorghe.
|
|
|
|
|
Domnul Florin Gheorghe: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Am o interpelare adresată atât domnului ministru al energiei, domnul Victor Vlad Grigorescu, cât şi preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie, domnul Niculae Havrileţ. Obiectul interpelării: "Pierderile reţelelor de distribuţie transferate în facturi." Domnule ministru, Domnule preşedinte, Ultimul raport al Curţii de Conturi a României reflectă nereguli majore în formarea preţului pentru consumatorii finali, în special casnici, motiv pentru care tarifele au crescut constant cu peste 33% în numai ultimii patru ani, în contextul în care în majoritatea statelor europene tarifele au stagnat sau s-au redus sensibil. Cauza principală a acestei situaţii este identificată de către auditul Curţii de Conturi în pierderile uriaşe pe care le înregistrează reţelele de distribuţie ca urmare a unei lipse vădite de investiţii în infrastructură. Astfel, peste 82% din pierderile estimate la 4,62 de miliarde de lei au fost transferate către consumatorii finali cu acordul ANRE, în condiţiile în care majoritatea societăţilor de distribuţie şi-au asumat un plan investiţional pe termen scurt şi mediu, care nu a fost realizat. În aceste condiţii, vă rog, domnule ministru şi domnule preşedinte, să aduceţi următoarele clarificări: 1. Care este baza legală pentru care s-a aprobat transferul pierderilor în sarcina consumatorilor finali? 2. De ce atât Ministerul Energiei, cât şi ANRE nu acţionează faţă de lipsa totală a investiţiilor care trebuiau şi trebuie realizate de către operatorii economici din distribuţie? Solicit răspuns în scris şi oral. Deputat PSD, Florin Gheorghe. Mulţumesc.
|
|
|
|
|
Domnul Petru Gabriel Vlase: Mulţumesc. Declar şedinţa închisă.
|
|
|
|
|
Lucrările şedinţei s-au încheiat la ora 17,55.
|
|
| |
|
 |
