Parliamentary debates

După pauză

(În continuare, şedinţa a fost condusă de doamna deputat Cristina-Mădălina Prună, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 7 iunie 2021, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate Guvernului.

Vom citi din tabel numele fiecărui deputat înscris pentru primirea răspunsului la interpelare, după care va avea cuvântul ministerul care a formulat răspunsul, urmând ca deputatul care a formulat interpelarea orală să reamintească tema într-un interval de un minut, iar apoi, timp de trei minute, reprezentantul ministerului va răspunde la interpelare, iar dacă autorul care a formulat interpelarea necesită informaţii suplimentare, atunci acesta va avea cuvântul, urmând ca reprezentantul ministerului să răspundă într-un minut.

Începem cu prima interpelare, anume a domnului Nagy Vasile de la Grupul AUR, către Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Tema interpelării: "Laserul de la Măgurele, sabotat de statul român".

Domnule Nagy, sunteţi în sală? Doriţi să susţineţi interpelarea?

Un minut. Vă rog.

Aveţi cuvântul. Nu doriţi să o susţineţi.

Atunci, domnul ministru.

Vă rog.

Aveţi cuvântul.

Domnul Ciprian-Sergiu Teleman (ministrul cercetării, inovării şi digitalizării):

Bună ziua!

Am primit patru întrebări şi o să răspund pe rând la ele.

Prima întrebare: În ce stadiu se află proiectul de construire a Sistemului Gamma, o componentă a laserului de la Măgurele?

Răspunsul e, pe scurt: suntem cu finalizarea fazei a doua. Avem finanţare pentru faza a treia, care va fi realizată în acest an, iar faza a patra va fi planificată pentru 2022.

Avem motive temeinice să credem că în mai 2023 infrastructura va fi funcţională la întreaga capacitate.

A doua întrebare: În ce stadiu se află litigiul în instanţă cu consorţiul EuroGammaS?

O clarificare. EuroGammaS a fost primul furnizor ales de către managementul infrastructurii.

Suntem în curs de închidere a proceselor cu EuroGammaS, prin utilizarea acelei componente care a fost construită într-un accelerator Gamma care va fi livrat şi care va fi complementar infrastructurii laserului de la Măgurele.

A treia întrebare: Când apreciem că România va recupera întârzierile înregistrate?

După cum bine ştiţi, în 2018, managementul de proiect a fost stopat din cauza unor litigii, s-au reluat contactele diplomatice afectate. În acest moment avem garanţii că, la prima adunare a consorţiului, România va fi invitată să facă demersurile necesare pentru a intra în consorţiu, în ERIC. Ieri sau alaltăieri am primit o scrisoare de la directorul ELI DC, Delivery Consortium, care apreciază eforturile depuse de noul management al proiectului pentru realizarea guvernanţei care va administra această infrastructură, domnul Allen Weeks.

A patra întrebare: În condiţiile în care nu am reuşit să obţinem nici măcar statutul de Observator Fondator, adică am eşuat pe linie diplomatică, dacă se impune demisia mea de onoare?

După cum ştiţi, proiectul a început acum zece ani, l-am preluat când dezastrul era în floare. Avem un dialog deschis cu consorţiul. Consorţiul a preferat să închidă etapa de constituire cu statutul în forma actuală, după care România este invitată să facă toţi paşii.

Aşadar, eu mă aştept că mai repede de 2023 România va fi în consorţiu. Avem dialogul deschis cu miniştrii din Ungaria, din Cehia, care vor veni în vizită comună în România. Avem demersuri făcute pentru a expune infrastructura către mediul universitar de înalt calibru de la universităţi mari, vom deschide un birou ELI la Universitatea din Osaka.

Aşadar, nu consider că trebuie să-mi dau demisia, pentru că am repus pe şine Proiectul ELI şi că el va fi livrat la termenele stabilite.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, doriţi să mai adresaţi întrebări domnului ministru, pe baza răspunsului?

Vă rog.

Aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Vasile Nagy:

Nu.

Vă mulţumesc foarte mult pentru răspunsurile acordate.

Voi reveni cu o nouă interpelare la momentul potrivit.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doriţi să luaţi cuvântul pe procedură, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Pavel Popescu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Vreau doar să profit de ocazia prezenţei domnului ministru Ciprian Teleman şi, în numele Coaliţiei, să-i mulţumesc că face un gest destul de rar, aici, în Parlamentul României, la răspunsuri şi întrebări, şi vine personal să răspundă întrebărilor deputaţilor.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Voci din sală:

Asta e normalitatea!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Mergem mai departe.

Avem o interpelare din partea doamnei deputat Natalia Intotero, către Ministerul Educaţiei, privind "Situaţia copiilor şi tinerilor întorşi în România, în contextul pandemiei".

Doamnă secretar de stat, vă rog, aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Doamna Maria Ştefania Manea (secretar de stat, Ministerul Educaţiei):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimată doamnă deputat,

Răspunsul la prima dumneavoastră întrebare. Care este numărul copiilor şi tinerilor înscrişi în învăţământul primar, gimnazial şi liceal, începând cu anul 2020?

Vorbim despre următoarele niveluri.

Primar: 879.338. În învăţământul privat: 16.440, din acest număr. În învăţământul public: 862.898 de elevi.

Pentru învăţământul gimnazial: 718.310 elevi. În învăţământul privat: 7.482. În învăţământul public: 710.828.

Pentru nivelul liceal vorbim de 617.169 de elevi. În învăţământul privat: 17.042. În învăţământul public: 600.127.

În total: 2.214.817 elevi.

Referitor la cea de-a doua întrebare a dumneavoastră. Există o strategie a Ministerului Educaţiei pentru facilitarea integrării în sistemul educaţional din România a copiilor şi tinerilor întorşi în ţară în ultima perioadă?

Răspunsul este lung, face obiectul a două pagini pe care le am. Dacă veţi considera necesar, le voi citi. Dacă nu, vă pot înmâna acest răspuns, pentru că timpul ar depăşi cu mult.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Haideţi să vedem dacă doamna deputat Intotero doreşte lămuriri cu privire la răspuns?

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

La final.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

La final. Am înţeles. În regulă.

Atunci, mai avem o interpelare tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero, tot adresată Ministerului Educaţiei, privind "Decontarea serviciilor publice de transport judeţean al elevilor din învăţământul preuniversitar".

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Maria Ştefania Manea:

Ministerul Educaţiei nu are cuprins în bugetul anului 2021 sume pentru decontarea transportului elevilor. Plata sumelor pentru serviciile publice de transport se face de către consiliile locale, în conformitate cu prevederile art. 84 alin. (1¹) şi alin. (1²) din Legea educaţiei naţionale, cu modificările şi completările ulterioare. În vederea asigurării gratuităţii prevăzute la alin. (1), decontarea cheltuielilor se face de la bugetul de stat, prin transfer către autorităţile administrativ-teritoriale.

Gratuitatea este asigurată de către autorităţile administraţiei publice locale, prin subvenţionarea operatorului de transport, conform Legii serviciilor publice de transport persoane în unităţile administrativ-teritoriale cu nr. 92/2007, cu modificările şi completările ulterioare.

Solicitările de decontare a cheltuielilor de transport judeţean al elevilor din învăţământul preuniversitar pentru serviciile publice de transport sunt la nivelul fiecărui consiliu judeţean.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă deputat Intotero, doriţi lămuriri suplimentare cu privire la răspunsurile primite?

Da. Vă rog.

Aveţi cuvântul un minut.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Cred că nu a fost înţeleasă prima mea întrebare. M-am referit dacă aveţi un număr al copiilor întorşi în ţară, copii proveniţi din rândul familiilor din diaspora. Şi aceeaşi întrebare am adresat-o şi Ministerului Muncii şi cred că urmează să primesc răspunsul.

Am adresat această întrebare în urma declaraţiilor făcute de doamna ministru Raluca Turcan, care spunea că aproximativ un milion de români s-au întors acasă.

Eram curioasă câţi copii s-au înscris în sistemul de învăţământ din România şi ce programe pentru integrarea acestora oferă Guvernul României.

Poate că o să veniţi cu lămuriri suplimentare, iar partea de detaliu o s-o primesc din partea dumneavoastră în scris.

Cât priveşte transportul elevilor, această întrebare a fost formulată în urma solicitărilor venite din teritoriu, în cadrul audienţelor, din partea autorităţilor locale, ce mi-au spus că nu au primit bani de la bugetul de stat pentru a efectua aceste decontări pentru transportul elevilor. Şi aici solicit de urgenţă intervenţia Guvernului, pentru că este nedrept, copiii au pierdut foarte mult pentru că nu au reuşit să meargă la şcoală până în momentul de faţă, iar acum să mai fie nevoiţi să-şi plătească şi aceste cheltuieli, e un lucru de nedorit.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

În regulă.

Atunci, doamna deputat aşteaptă lămuriri suplimentare cu privire la chestiunile evocate.

Urmează două interpelări adresate Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, tot din partea doamnei deputat Natalia Intotero.

Doamna secretar de stat Alina Pop. Vă rog.

Este vorba de interpelarea privind situaţia românilor întorşi acasă în contextul pandemiei şi cea privind suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Alina Pop (secretar de stat, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale):

Mulţumesc mult, doamnă preşedinte.

Stimaţi domni deputaţi,

Doamne deputat,

Doamnă deputat Intotero,

Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale v-a pregătit răspunsuri la interpelările dumneavoastră.

La prima dintre ele, răspunsul este consistent, are şapte pagini, pe care dumneavoastră le-aţi primit, înţeleg, în format scris.

Eu voi da citire, dacă sunteţi de acord, în rezumat, întrebării dumneavoastră privind situaţia românilor întorşi acasă în contextul pandemiei.

Strategia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2021-2027 are ca scop conturarea pentru următoarea perioadă de programe a unei viziuni integrate asupra politicilor relevante pentru piaţa muncii, atât din perspectiva dezvoltării cererii, cât şi din perspectiva ofertei forţei de muncă.

În ceea ce priveşte integrarea pe piaţa muncii din România a cetăţenilor români care s-au întors sau care se vor întoarce în ţară, precizăm că, în cadrul planului de acţiuni pe perioada 2021-2027 pentru implementarea Strategiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă 2020-2027, este propusă o acţiune care vizează furnizarea de pachete de servicii şi măsuri adaptate grupurilor dezavantajate, printre care sunt avute în vedere inclusiv persoanele reîntoarse în ţară.

Această strategie, precum şi planul de acţiuni pentru implementarea acesteia au fost aprobate de Guvernul României în şedinţa din 19 mai 2021.

MMPS implementează, prin intermediul Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, ANOFM, atât măsuri de creştere a şanselor de ocupare pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă, în categoria cărora se găsesc şi cetăţenii români care au revenit sau îşi doresc să revină din străinătate, cât şi măsuri de stimulare a angajatorilor pentru încadrarea în muncă a şomerilor.

Printre măsurile disponibile angajatorilor menţionăm subvenţia acordată pentru ocuparea forţei de muncă. Angajatorii primesc lunar, pe o perioadă de 12 luni, o subvenţie în cuantum de 2.250 de lei pentru încadrarea în muncă a fiecărui şomer înregistrat din grupuri ţintă, precum: absolvenţii instituţiilor de învăţământ, inclusiv persoane cu handicap, indiferent de nivelul acestora, persoane cu vârsta peste 45 de ani, şomeri de lungă durată, tinerii NEETs, persoane cu dizabilităţi, persoanele care sunt părinţi unici susţinători ai familiilor monoparentale sau şomeri care mai au cinci ani până la pensia anticipată, parţială sau cea pentru limită de vârstă.

ANOFM aplică măsuri de stimulare a ocupării, precum informare şi consiliere profesională, acordare de servicii de îndrumare pe parcursul procesului de integrare socioprofesională la noul loc de muncă, medierea muncii, formare profesională, servicii de evaluare şi certificare a competenţelor profesionale, precum şi consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru iniţierea unei afaceri.

Totodată, pentru stimularea mobilităţii interne a forţei de muncă şomerii înregistraţi au acces la următoarele prime: prima de încadrare, prima de instalare, prima de relocare. Toate aceste prime sunt dezvoltate în răspunsul scris pe care ministerul l-a pregătit.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să concluzionaţi.

Doamna Viorica Alina Pop:

Persoanele aflate, în prezent, în căutarea unui loc de muncă beneficiază gratuit de programe de formare profesională continuă, inclusiv ucenicie, prin intermediul agenţiilor judeţene de ocupare a forţei de muncă, în baza planului anual de formare profesională a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă aprobat de Ministerul Muncii.

Şomerii pot alege dintre programele de formare organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, conform nivelului de studii şi abilităţile deţinute.

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Şi o să vă rog să continuaţi şi cu următorul răspuns, după care o să-i dau cuvântul doamnei deputat Intotero.

Doamna Natalia-Elena Intotero (din sală):

Da.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

"Suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP".

Doamna Viorica Alina Pop:

Sigur.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră referitoare la suplimentarea numărului de angajaţi ai CNPP doresc să vă comunic următoarele.

În anul 2020, la nivelul caselor teritoriale de pensii s-au soluţionat un număr de 754.970 de dosare de pensii naţionale, respectiv s-au emis şi transmis la plată un număr de 754.970 de decizii, din care 290.715 de decizii de stabilire de noi drepturi şi 464.255 de decizii de recalculare/modificare a drepturilor de pensie.

Precizăm că numărul maxim de dosare soluţionate pe zi de către un angajat al Casei Teritoriale de Pensii nu este relevant, întrucât durata de soluţionare a unui dosar de pensii depinde de mai mulţi factori, cel mai relevant fiind gradul de complexitate al dosarului de pensie.

Referitor la stadiul suplimentării numărului de angajaţi ai Casei Naţionale de Pensii Publice, vă facem cunoscut că la nivelul MMPS se află, în faza de analiză şi studiu, proiectul actului normativ prin care se va suplimenta personalul necesar aducerii la îndeplinire a procesului de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public.

Modalitatea de recrutare a noilor angajaţi pentru acţiunea de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public va fi stabilită prin actul normativ care va fi elaborat de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale.

În ceea ce priveşte numărul de noi angajaţi, acesta a fost estimat la 1.000 de angajaţi.

În vederea implementării proiectului de suplimentare a numărului de noi angajaţi care vor participa la acţiunea de evaluare şi recalculare a dosarelor de pensii din sistemul public de pensii, cu accesarea fondurilor europene prin Programul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, cheltuielile de personal estimate privind salarizarea celor 1.000 de noi angajaţi sunt în sumă de 17.650.433 euro, aproximativ 88.252.165 lei.

Vă mulţumesc pentru interesul pe care-l acordaţi instituţiei noastre şi vă stăm la dispoziţie cu orice alte lămuriri.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc frumos.

Doamnă deputat Intotero, aveţi cuvântul pentru un minut, pentru eventuale întrebări.

Doamna Natalia-Elena Intotero:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să-i mulţumesc doamnei secretar de stat pentru răspunsurile oferite.

Vizavi de primul răspuns, am o dezamăgire, din cauza faptului că aţi vorbit foarte mult de şomeri. Românii întorşi din diaspora nu-i putem considera a fi şomeri, pentru că foarte mulţi dintre ei au avut acolo locuri de muncă şi nu cred că se încadrează la această categorie.

Pe de altă parte, aş fi aşteptat aici răspunsuri de genul: vom avea noi proiecte Start-Up Nation, Diaspora Start-Up, proiecte prin intermediul cărora foarte mulţi români s-au întors acasă şi proiecte care au adus plusvaloare României.

Pe de altă parte, nu putem vorbi de toţi românii din diaspora că ar face parte din categorii vulnerabile. Chiar ieri seară am văzut pe un post naţional de televiziune un român care ne-a făcut încă o dată să fim foarte mândri, un om care a reabilitat sediul NATO şi care, după multe lucrări pe care le-a avut în afară şi a făcut cinste, şi face cinste ţării noastre, România, a decis să revină acasă. Aşa că avem categorii diferite, dar oameni care, până la urmă, îşi doresc să revină aici, acasă, iar dacă s-au întors un milion de români, aş vrea din partea Ministerului Muncii o mai mare implicare, corelat bineînţeles şi cu Ministerul Educaţiei, gândindu-ne aici la copiii acestora, pentru a-i păstra acasă.

Repet, România a pierdut foarte, foarte mult prin plecarea atâtor români din ţara noastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Continuăm răspunsurile la interpelări cu interpelarea domnului deputat Ringo Dămureanu, adresată Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, cu privire la tema "De ce evită să răspundă Ministerul Muncii întrebărilor lucrătorilor din sistemul public de asistenţă socială pe tema stimulentului de risc?".

Îi dau cuvântul doamnei secretar de stat pentru prezentarea răspunsului.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Doamna Viorica Alina Pop:

Bună ziua, domnule deputat.

Vă mulţumesc şi dumneavoastră pentru interesul pe care-l arătaţi activităţii Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale.

Şi dumneavoastră aţi primit un răspuns în scris, pe care încerc să-l rezum acum.

Anume, prin Legea nr. 82/2020 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020 s-a reglementat acordarea unui stimulent de risc pentru personalul din domeniul asistenţei sociale şi comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale implicat direct în sprijinirea sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilităţi şi a altor grupuri vulnerabile pe perioada stării de urgenţă din fondul de salarii al unităţii angajatoare, prin transferul de la bugetul de stat, de la Titlul VI "Transferuri între unităţi ale administraţiei publice" sau de la alte titluri, unde sunt bugetate sume cu această destinaţie, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene.

Acelaşi act normativ prevede că, pentru furnizorii de servicii sociale privaţi, decontarea stimulentului de risc se face la cerere, prin agenţiile teritoriale ale Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială, prin transferuri de la bugetul de stat, prin ordonatorul principal de credite sau din fonduri europene, conform unor proceduri stabilite prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale.

Actul normativ menţionat nu prevede elaborarea de norme, instrucţiuni sau proceduri din partea Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale pentru personalul din sectorul public.

Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, aşa cum a fost aceasta modificată prin Legea nr. 82/2020, conţine reglementări echivoce cu privire la categoriile de personal şi la sursele de finanţare, fapt pentru care este necesară clarificarea acestor aspecte pe cale legislativă.

Menţionăm că la nivelul Parlamentului se află o iniţiativă legislativă prin care se propun unele modificări la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 43/2020, iniţiativă pentru care Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale a formulat un punct de vedere favorabil.

Cu deosebită consideraţie, vă mulţumim pentru interesul acordat activităţii instituţiei noastre.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc.

Domnule deputat Dămureanu, dacă aveţi nevoie de lămuriri suplimentare?

Aveţi un minut la dispoziţie.

Domnul Ringo Dămureanu:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimată doamnă secretar de stat,

Nu sunt mulţumit de răspunsul pe care l-aţi dat. Nu sunt mulţumit deloc de conduita pe care Ministerul Muncii înţelege să o abordeze. Din februarie este depusă această întrebare, sunt practic patru luni. Termenul dumneavoastră de răspuns era de doar 15 zile. Veniţi acum, după 4 luni, citiţi un text de lege, spuneţi că legea este inexactă, vorbiţi de lucruri fără caracter de certitudine, cum ar fi alte iniţiative legislative.

Am să vă rog să reveniţi şi să vă referiţi exact la obligativitatea Ministerului Muncii de a emite acel ordin privind aprobarea normelor metodologice de decontare a acestor sume către instituţiile bugetare şi să ne spuneţi foarte clar de ce acest ordin al ministrului muncii nu a fost emis în termen legal.

Vă rog să reveniţi şi să ne răspundeţi.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Doamnă secretar de stat, doriţi să interveniţi sau dacă doriţi să trimiteţi şi în scris un răspuns, de asemenea este o opţiune.

Vă rog, aveţi cuvântul.

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulţumesc, domnule deputat.

Dacă veţi considera necesar, după ce veţi fi citit răspunsul scris, aşteptăm în continuare întrebări, interpelări din partea dumneavoastră pe acest subiect. Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale vă stă la dispoziţie cu informaţii suplimentare.

Domnul Ringo Dămureanu (din sală):

Să vă faceţi temele! Vă rog să vă faceţi temele, că de aceea sunteţi plătiţi!

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă rog să încheiaţi alocuţiunea.

Doamna Viorica Alina Pop:

Mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc mult pentru răspuns. Evident, puteţi trimite informaţii suplimentare domnului deputat Dămureanu.

Următoarea interpelare, din partea domnului deputat Daniel Tudorache. Cred că nu este în sală. A primit deja răspunsul scris la interpelare. Deci aceasta nu se va susţine în plen.

Continuăm cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

Avem o interpelare, din partea domnului deputat Mihai-Alexandru Badea, privind rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenţionarea pisciculturii în apă dulce şi politica Guvernului în acest domeniu.

Domnul secretar de stat Gheorghe Ştefan.

Aveţi cuvântul pentru prezentarea răspunsului.

Aveţi trei minute la dispoziţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ştefan Gheorghe (secretar de stat, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Stimate domnule deputat Mihai-Alexandru Badea, referitor la interpelarea dumneavoastră, având ca obiect rezultatul negocierilor cu Comisia Europeană privind subvenţionarea pisciculturii în apă dulce şi politica Guvernului în acest domeniu, vă comunic următoarele.

În perioada de programare 2007-2013, respectiv 2014-2020 au fost finanţate inclusiv activităţile de acvacultură în apă dulce. Investiţiile în acest sector în ultimii ani s-au realizat fie din fonduri proprii, fie prin intermediul fondurilor europene unde, pe lângă sumele nerambursabile, şi beneficiarii au investit 40%, respectiv 50%, conform Regulamentului european.

Investiţiile realizate prin proiectele Programului Operaţional de Pescuit au determinat obţinerea unor producţii de 2.064 de tone, prin intermediul Măsurii 2.1, 7.753 de tone, prin Măsura 2.1 Acţiunea "Variaţia producţie, datorită extinderii şi furnizării exploatărilor piscicole existente" şi 1.848 de tone de peşte, în cadrul programului, pe Măsura "Acvacultură", prin finalizarea proiectelor care s-au aflat în implementare.

În ceea ce priveşte tipurile de investiţii finanţate prin POPAM 2014-2020, 57% sunt reprezentate de investiţii pentru producţie şi 6% diversificare, adică pensiuni, restaurante, comerţ online, pescuit recreativ, iar 37% includ atât activităţi pentru producţie, cât şi pentru diversificare.

Regulamentele europene aplicabile sectorului piscicol, în perioada de finanţare 2007-2013, 2014-2020, cuprind reglementări referitoare la finanţarea activităţii de acvacultură, înfiinţare, modernizare, extindere de ferme care poate fi desfăşurată în orice locaţie, şi aici mă refer la mare, ocean, ape dulci, neexistând nicio restricţie cu privire la specia de peşte cultivată.

Ca urmare a acestor reglementări, în perioada 2007-2013 au fost contractate 100 de proiecte cu valoare publică de aproximativ 87 de milioane de euro, iar în perioada 2014-2020 au fost contractate 116 proiecte cu valoare publică de aproximativ 76,5 milioane de euro.

Referitor la noul Program pentru Acvacultură şi Pescuit, că aşa se numeşte acesta, pentru perioada 2021-2027, vreau să vă informez că am fost săptămâna trecută, personal, la Bruxelles, la DG MARE, şi suntem prima ţară care am depus draftul aproape final al noului program operaţional. Urmează să primim la sfârşitul acestei luni, din partea Comisiei Europene, regulamentul final şi suntem în măsură ca în iulie, maxim început de august, să avem forma finală a programului operaţional.

Vă mulţumesc.

Doamna Cristina-Mădălina Prună:

Vă mulţumesc şi eu.

Domnule deputat, dacă aveţi întrebări suplimentare cu privire la răspunsul domnului secretar de stat? Nu aveţi.

Vă mulţumim frumos pentru răspuns, domnule secretar de stat.

Continuăm cu o interpelare a domnului deputat Ioan Mihai Lasca.

Este domnul deputat Lasca? Nu este.

Răspunsul a fost deja publicat. Domnul deputat a primit răspunsul la interpelarea privind "Lipsa compartimentelor de relaţii cu publicul/consiliere şi a personalului cu atribuţii specifice la nivelul secţiilor de poliţie urbane subordonate IPJ-urilor la nivel naţional. Funcţionarea defectuoasă a serviciului public de urgenţă SNUAU 112".

Aşa cum spuneam, domnul deputat a primit deja această interpelare în scris şi nu mai are nevoie de alte informaţii suplimentare.

De asemenea, mai avem o interpelare din partea doamnei deputat Oana Murariu, care, de asemenea, nu este, tot către Ministerul Afacerilor Interne, privind "Procedura de intervenţie a forţelor de ordine în cazurile de violenţă domestică".

De asemenea, răspunsul la interpelare a fost deja adresat doamnei deputat şi nu sunt întrebări suplimentare cu privire la acest răspuns.

Mai avem încă trei interpelări pentru care se solicită amânare, anume din partea domnului Dorel-Gheorghe Acatrinei, către Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor privind "Distrugerea brandului Bucovina prin amplasarea gropii de gunoi din Pasul Mestecăniş care trebuie oprită".

Din partea domnului deputat Daniel-Florin Ghiţă, o interpelare adresată Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor privind "Clarificări cu privire la împuşcarea unui urs trofeu de vânătoare de către prinţul Emanuel von und zu Liechtenstein".

Şi o ultimă interpelare, pentru care se solicită amânarea, din partea doamnei deputat Anamaria Gavrilă, către Ministerul Energiei, privind "Sistemul Energetic Naţional".

Stimate colege şi colegi,

Am finalizat şedinţa consacrată răspunsurilor orale la interpelări şi închidem aici şedinţa plenului de astăzi.

Vă urez tuturor o seară plăcută!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,38.