Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Gianina Şerban, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Gianina Şerban:

Bună ziua!

Continuăm cu partea a doua a şedinţei noastre de astăzi, 14 aprilie, consacrată primirii răspunsurilor orale la interpelările adresate membrilor Guvernului.

Doamna Murariu Oana, USR.

Domnul Brian Cristian, USR.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România.

Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România.

Doamna Enachi Raisa, SOS România.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, USR.

Doamna Simu Aurora-Tasica, Grupul POT.

Doamna Macovei Ilie Simona-Elena, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Gheorghiu-Andrei Florin, Grupul USR.

Domnul Ţiu Mihai, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Doamna Enachi Raisa, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ciubuc Ciprian, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Moşteanu Liviu-Ionuţ, Grupul USR.

Domnul Brian Cristian, USR.

Doamna Cîmpianu Andreea-Petronela, SOS România.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Ţiu Mihai-Adrian, SOS România.

Domnul Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR.

Domnul Lăzăroi Ioan, SOS România.

Domnul Toma Ilie, Grupul PSD.

Domnul Petreţchi Nicolae-Miroslav, Grupul minorităţilor.

Şi doamna Enachi Raisa, Grupul SOS România.

Rog reprezentantul Ministerului Finanţelor, pentru interpelarea doamnei deputat Murariu Oana. (Vociferări.)

OK.

Răspunsul pentru domnul deputat Brian Cristian.

Domnul Alin Marius Andrieş (secretar de stat, Ministerul Finanţelor):

Bună ziua!

Şi mulţumesc mult de tot.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 170B/2025, având ca obiect "Românii de rând hărţuiţi de ANAF", potrivit sferei de competenţă a Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 - Ce categorii de persoane fizice sunt vizate de aceste modificări şi în ce condiţii ANAF solicită justificarea sumelor primite prin transfer bancar? - menţionăm:

Legea nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează la Titlul I - Dispoziţii generale, atât definiţia administrării creanţelor fiscale, aici fiind incluse activităţi desfăşurate de organele fiscale în legătură cu declararea, stabilirea, controlul şi colectarea creanţelor fiscale, cât şi analizei de risc, activitate efectuată de organul fiscal în scopul identificării riscurilor de neconformare în ceea ce priveşte îndeplinirea de către contribuabil/plătitor a obligaţiilor prevăzute de legislaţia fiscală, de a evalua, de a le gestiona, precum şi de a le utiliza în scopul efectuării activităţii de administrare fiscală.

Potrivit art. 17 din Codul de procedură fiscală, subiecte ale raportului juridic fiscal sunt statul, unităţile administrativ-teritoriale sau, după caz, subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor, contribuabilul/plătitorul, precum şi alte persoane care dobândesc drepturi şi obligaţii în cadrul acestui raport, statul fiind reprezentat de Ministerul Finanţelor, prin Agenţia Naţională de Administrare Fiscală şi unităţile subordonate acesteia, cu excepţia cazului când legea stabileşte o altă autoritate în acest sens.

Conform Regulamentului de organizare şi funcţionare al ANAF, aprobat prin Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală nr. 4151/2024, ANAF asigură administrarea impozitelor, taxelor, contribuţiilor şi a altor venituri bugetare date prin lege în competenţa sa, precum şi controlul fiscal, respectiv inspecţia fiscală, controlul inopinat, controlul antifraudă, verificarea situaţiei fiscale personale, verificare documentară, conformare voluntară pentru prevenire, descoperirea şi combaterea oricăror acte şi fapte care au ca efect frauda şi evaziunea fiscală, precum şi a altor fapte date prin lege în competenţa sa.

Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează cadrul legal de administrare a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor sociale obligatorii. Astfel, Titlul IV din Codul fiscal - Impozitul pe venit - prevede categoriile de contribuabili care datorează plata impozitului pe venit, sfera de cuprindere a impozitului şi categoriile de venit asupra cărora se aplică acest impozit.

Astfel, conform celor menţionate anterior, impozitul pe venit este reglementat de Codul fiscal, pentru toate categoriile de venituri, atât din surse identificate, cât şi din surse neidentificate, precum şi venituri neimpozabile sau scutite, şi pentru toate persoanele fizice care datorează impozitul pe venit.

Verificarea situaţiei financiar-fiscale personale, verificarea documentară sunt proceduri de control care se derulează doar pe baza analizei de risc, prin care se stabileşte dacă o persoană fizică prezintă risc de neconformare la declararea veniturilor impozabile.

Vă mulţumesc.

Mai multe detalii în răspunsul pe care îl pot înmâna în scris domnului deputat.

Mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Dacă aveţi un răspuns, domnule secretar de stat, şi pentru domnul Lăzăroi Ioan, de la Grupul SOS?

Vă rog să-i daţi citire.

Mulţumesc.

Domnul Alin Marius Andrieş:

Mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Referitor la interpelarea domnului deputat, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 193B/2025, având ca obiect "Modificări fiscale importante, pregătite de Guvern, referitoare la TVA", potrivit sferei de competenţă a Ministerului Finanţelor, vă comunicăm următoarele.

Referitor la întrebarea numărul 1 - Care vor fi efectele pozitive asupra întreprinderilor mici, prin modificări legislative aduse prin transpunerea directivei? -, în ceea ce priveşte modificările legislative prevăzute în Proiectul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, prin care se transpune în legislaţia naţională Directiva nr. 285/2020 a Consiliului din 18 februarie 2020 de modificare a Directivei nr. 112/2006 privind sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată în ceea ce priveşte regimul special pentru întreprinderile mici, şi a Regulamentului (UE) nr. 904/2010 în ceea ce priveşte cooperarea administrativă şi schimbul de informaţii în scopul monitorizării aplicării corecte a regimului special pentru întreprinderile mici, dintre principalele beneficii asupra întreprinderilor mici, menţionăm:

- implementarea unor reguli care vor permite persoanelor impozabile stabilite în România să solicite aplicarea regimului special pentru întreprinderile mici în alte state membre, respectiv persoane impozabile stabilite în alte state membre să solicite aplicarea regimului special pentru micile întreprinderi în România, dacă nu depăşesc, în cursul unui an calendaristic, plafonul de 100.000 de euro la nivelul Uniunii Europene;

- de asemenea, majorarea plafonului de scutire de TVA pentru întreprinderile mici, de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, valoarea maximă permisă de Directiva nr. 285/2020.

Referitor la întrebarea numărul 2 - La ce nivel se vor reduce costurile administrative şi se va simplifica conformarea fiscală pentru firme? -, menţionăm următoarele:

Precizăm că modificările care vizează regimul special de scutire pentru întreprinderile mici pot conduce la reducerea costurilor administrative şi la simplificarea conformării voluntare pentru persoanele impozabile cu sediul activităţii economice în România, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru aplicarea regimului special, în principal ca urmare a:

- majorării plafonului de scutire, aplicabil în România, de la 300.000 de lei la 395.000 de lei, ceea ce ar presupune că vor putea accesa această facilitate mai multe persoane impozabile;

- introducerii posibilităţii aplicării regimului de scutire şi în alte state membre, ceea ce înseamnă că aceste persoane nu vor mai avea obligaţia înregistrării în scopuri de TVA şi a colectării TVA, depunerii în conturi a plăţii TVA în respectivele state membre, dacă nu depăşesc plafonul unional şi plafonul aplicabil în statul membru în care realizează operaţiuni;

- de asemenea, introducerii posibilităţii emiterii de facturi simplificate, indiferent de valoarea tranzacţiei.

Referitor la întrebarea numărul 3 - Care vor fi modificările aduse normelor privind locul prestării serviciilor electronice pentru a asigura impozitarea acestora în statul comun? -, menţionăm că prin acest proiect de ordonanţă menţionat anterior se transpune Directiva nr. 542/2022. Principala măsură vizează modificările prevederilor care reglementează locul prestării pentru activităţile/evenimentele care sunt transmise pe Internet sau sunt puse la dispoziţie într-o altă modalitate virtuală.

Mai multe detalii în răspunsul în scris înaintat.

Vă mulţumesc.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumim, domnule secretar de stat.

Interpelarea doamnei deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Dacă doriţi să reamintiţi subiectul interpelării?

Dacă nu, îl rog pe domnul secretar de stat Silviu Nicu Macovei să răspundă interpelării doamnei deputat.

Mulţumesc.

Domnul Silviu Nicu Macovei (secretar de stat, Ministerul Afacerilor Interne):

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte.

În legătură cu interpelarea dumneavoastră - "Situaţia alarmantă a consumului de droguri în rândul elevilor", vă comunicăm următoarele:

Activităţile permanente derulate de structurile specializate ale Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi combaterea fenomenului traficului şi consumului de droguri evidenţiază importanţa acordată acestui fenomen la nivel instituţional, în care se urmăreşte o acţiune concertată, care pune în practică soluţii eficiente şi necesare pentru prevenirea acţiunii factorilor generatori de risc şi care utilizează ansamblul mijloacelor preventive şi de investigare, în scopul asigurării protecţiei membrilor comunităţii împotriva ameninţărilor de acest gen.

Acţiunea MAI este ramificată pe mai multe paliere, de la implementarea măsurilor prevăzute în diverse documente strategice, sectoriale sau programatice, până la elaborarea unui cadru operaţional de planificare a acţiunilor în domeniu, monitorizarea permanentă a situaţiei operative şi adoptarea de măsuri punctuale necesare eficientizării activităţilor, respectiv analiza fenomenului din punct de vedere criminologic şi dezvoltarea şi consolidarea unui sistem integrat şi flexibil de colectare a datelor privind fenomenul drogurilor, în vederea utilizării celor mai recente informaţii în procesul decizional şi al formării, aplicării răspunsurilor din domeniul securităţii cetăţenilor.

Politica naţională în domeniu, pentru perioada 2022-2026, este definită în Strategia naţională în domeniul drogurilor, iniţiată de MAI şi aprobată prin H.G. nr. 344/2022, care stabileşte concepţia de abordare a fenomenului drogurilor şi asigură cadrul de cooperare pentru actorii sociali care au competenţe şi responsabilităţi în domeniu. Scopul acesteia constă în reducerea impactului şi a dimensiunilor fenomenului la nivel naţional, prin prioritizarea şi eficientizarea activităţilor în lupta împotriva acestuia, fiind constituită pe următoarele direcţii de acţiune - reducerea cererii de droguri, reducerea ofertei de droguri şi consolidarea capacităţii operaţionale de răspuns, cooperarea internaţională, cercetare, evaluare, informare şi coordonare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Mai avem o interpelare, a doamnei deputat Raisa Enachi, de la Grupul SOS România.

Doriţi să reveniţi cu tema interpelării, doamnă deputat, sau doriţi răspunsul?

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Aveţi mai multe... (Se adresează doamnei deputat Raisa Enachi.)

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Nu, să-mi reamintiţi care e subiectul.

Doamna Gianina Şerban:

Titlul interpelării este "Controlul şi prevenirea accidentelor rutiere în judeţul Vaslui".

Domnul Silviu Nicu Macovei:

E OK, da? Îl citesc?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Asta, da.

Doamna Gianina Şerban:

Vă rog, domnule secretar de stat, aveţi cuvântul.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

În cursul anului 2024, pe raza judeţului Vaslui au fost efectuate 40.138 de testări pentru detecţia alcoolului în aerul expirat şi 1.124 pentru depistarea preliminară în organism a substanţelor psihoactive. Testările au fost efectuate pe toate categoriile de drumuri deschise circulaţiei publice, de pe toată raza competentă a judeţului, numărul testărilor crescând considerabil faţă de anii precedenţi, fapt ce se reflectă şi în dinamica accidentelor de circulaţie cauzate de conducerea sub influenţa alcoolului, respectiv, o scădere cu circa 50% a numărului de accidente faţă de trendul înregistrat în 2023, 2022 şi 2021.

În context, precizăm că în primul trimestru al anului 2025, pe reţeaua de drumuri publice ale judeţului Vaslui s-au produs 5 accidente rutiere uşoare şi un accident grav de circulaţie, cauzat de conducerea sub influenţa alcoolului, soldat cu o persoană decedată.

De asemenea, în perioada de referinţă nu s-a produs niciun accident cauzat de conducerea sub influenţa substanţelor psihoactive.

Totodată, menţionăm că în dotarea structurilor de poliţie rutieră şi de ordine publică din cadrul IPJ Vaslui, în anul 2024, se aflau 62 de etiloteste şi 14 drug teste - număr ce răspunde nevoilor de control şi prevenţie la nivelul judeţului Vaslui.

Mulţumesc frumos.

Doamna Gianina Şerban:

Mulţumesc, domnule secretar de stat.

Ţinând cont că pentru celelalte interpelări, pe care le-am citit la începutul şedinţei, se solicită o amânare, declar şedinţa închisă.

Zi bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.16.