Parliamentary debates

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

În scurt timp, ne vom putea pronunţa şi asupra proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe.

Avem şi reprezentantul Guvernului şi, imediat ce vom depăşi şi acest impas, promit o pauză rezonabilă. (Rumoare în sală) Deci o pauză meritată.

Vă rog nu părăsiţi sala!

Suntem la art.32, în raport la pag.7, pct.18.

Obiecţiuni, comentarii? (Discută cu domnul secretar Andrei- Ioan Chiliman)

Deci unde-i comisia?

Au fost obiecţiuni la textul comisiei. Iniţiatorul şi deputaţi din sală au cerut revenirea la textul comisiei.

Sunt informat de secretarul de şedinţă care a participat la dezbateri la prezidiu atunci că textul comisiei a fost respins.

Trecem la textul iniţiatorului. Deci a rămas nevotat textul iniţiatorului. Aşa primim informaţii şi de la Departamentul Legislativ.

Supun votului dumneavoastră textul iniţiatorului.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

O abţinere.

Domnul Vasile Lupu:

O abţinere.

Art.32 a fost votat.

Deci s-au votat alin.1, 2 şi 3 sau 1 şi 2, textul iniţiatorului... (Domnul secretar Andrei-Ioan Chiliman discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele comisiei.)

Vă rog linişte! Lămurim de la tribună, de la microfon.

Comisia mai cere, aici, încă 2 articole noi, 32¹, 32².

Deci art.32 a fost votat în varianta iniţiatorului. Mai există, în raportul comisiei, 32¹.

Poftiţi, domnule Chiliman.

Domnul Andrei-Ioan Chiliman:

Există o propunere, aici, ca această chirie să fie cu 50% mai mare decât chiria calculată potrivit art.26 alin.1, 2 şi art.27, pentru aceste instituţii.

Eu cred că cel mai corect este ca, pentru instituţiile care sunt aşezăminte social-culturale, unităţi de învăţământ sau instituţii publice, chiria trebuie să fie stabilită prin negociere între proprietar şi cel care locuieşte acolo şi, eventual, să fie plafonată, dar nu de această lege, la valorile care sunt aici, ci să fie plafonată, dacă vreţi, printr-o hotărâre de guvern. Eu nu cred că este cazul ca noi să stabilim, aici, cât să fie chiria pentru aceste instituţii, pentru că, în momentul în care stabilim aceste lucruri, riscăm să nu-şi acopere, proprietarii care-şi recuperează asemenea clădiri, să nu-şi acopere nici măcar cheltuielile normale de reparaţii şi întreţinere care-i revin proprietarului, şi eu nu cred că trebuie să facem protecţie socială pentru nişte instituţii publice. Protecţia socială înţeleg să fie făcută de către stat pentru cei care, într-adevăr, sunt în situaţii de această natură, dar nu văd de ce sediul Poliţiei din nu ştiu ce sat să capete regim de protecţie socială, în momentul în care am adopta acest articol în formularea în care este făcut.

Pot să accept ideea să lăsăm Guvernul să stabilească un plafon al chiriilor pentru aceste instituţii publice care sunt retrocedate proprietarilor, dar nu cred că este bine să stabilim acest plafon la un nivel atât de scăzut, pentru că, în felul acesta, riscăm ca proprietarii să nu-şi poată îndeplini obligaţiile către stat şi nici obligaţiile lor de proprietari, când mă refer la obligaţiile către stat vorbesc de impozite şi celelalte, şi nici măcar obligaţiile normale de proprietari privind reparaţiile capitale, pentru că nu o să aibă de unde şi, atunci, se vor trezi că cei care locuiesc acolo îi pot da în judecată şi se ajunge la nişte situaţii absolut aberante.

Deci acest articol nou, aşa cum este propus el, eu cred că trebuie eliminat şi trebuie găsită o formulă ca statul să plafoneze aceste chirii la un nivel diferit de cel care este prevăzut aici.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

Stimaţi colegi,

Avem o propunere de eliminare.

Comisia?

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia îşi menţine punctul de vedere şi nu poate fi de acord cu această teorie că, cheltuielile de întreţinere ale proprietarului sunt mai mari decât cele stabilite în chiria de bază. Deci, cei 2.000 de lei pe metru plus coeficienţii, am înţeles că s-au calculat şi aceste cheltuieli, deci 50% peste aceste cheltuieli este suficient şi este bine să prevedem aici, pentru că în această situaţie sunt grădiniţele de copii, o serie de primării care sunt în aceste case care s-au dat proprietarilor, iar, în general, bugetul dacă ar avea bani ar construi în acest moment case şi s-ar elibera, dar sunt convins că trebuie să ne menţinem punctul de vedere cu plafonarea la 50%.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Grigoriu.

Domnul Mihai Theodor Constantin Grigoriu:

Îmi pare foarte rău, dar nu pot să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei şi sunt de acord cu punctul de vedere al domnului Chiliman, din cauză că se încalcă un principiu care, de acum, trebuie să ne sfânt: principiul proprietăţii.

Nu văd de ce proprietarul ar trebui să fie pus obligatoriu, deşi sunt în cunoştinţă de cauză că mulţi proprietari care au primit prin retrocedare imobile în care există aşezăminte culturale sau sociale au acceptat ca acestea să-şi continue, chiar la chirii modice, dar a fost din partea lor, a fost dorinţa lor de a ajuta social comunitatea. Deci nu putem fi de acord să fie un fel de sponsorizare gratuită. Acest articol nu este bine conceput. Soluţia pentru aşa ceva ar fi trebuit să fie găsită la comisie, în alt sens. Dacă apare o chirie limitată, trebuie ca sarcina tuturor reparaţiilor şi întreţinerii imobilelor să revină chiriaşului, or, acest lucru nu se întâmplă. Şi, deci, aşa stând lucrurile, această limitare aduce atingere principiilor fundamentale ale proprietăţii: dreptul de a dispune liber de ceea ce are omul în proprietate şi nu rămâne decât să ne furăm căciula. Dacă este proprietate privată, trebuie să lăsăm să se înţeleagă instituţia cu proprietarul.

Părerea mea este că, în majoritatea cazurilor, nu va fi problemă.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Vă mulţumesc.

O intervenţie din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor deputaţi,

Noi suntem de acord cu propunerea formulată de domnul vicepreşedinte Chiliman, respectiv cu calcularea cuantumului chiriei pe metru pătrat, care să fie stabilit prin Hotărârea Guvernului, şi, în acest sens, considerăm că se vor corela dispoziţiile art.54 din Legea privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv după 6 martie 1945. Acest proiect a trecut deja de Camera Deputaţilor, el, la ora actuală, se află în Senat, în dezbatere, prin urmare, s-ar impune o corelare între cele 2 articole, în sensul în care a fost prezentată această corelare de domnul vicepreşedinte Chiliman.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Deci iniţiatorul este de acord cu două propuneri venite din sală.

Domnul Leonăchescu are cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Daţi-mi voie să susţin punctul de vedere al comisiei, pentru că avem un exemplu care operează astăzi în teritoriu. Am lăsat la liberul arbitru al consiliilor locale de sector şi al municipiului Bucureşti să stabilească chiria la garaje şi au ieşit cifre îngrozitoare. Necorelându-se decizia Consiliului municipal Bucureşti cu vechiul sistem de organizare în acest domeniu, au apărut şi amenzi de milioane de lei. Eu sunt împotriva lăsării la libera decizie a unui Guvern, mai mult sau mai puţin obiectiv, a acestei limite şi propun să votăm varianta propusă de comisie.

Mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Prima propunere este de eliminare.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Deci, cu majoritate de voturi pentru, 34 împotrivă şi o abţinere, propunerea de eliminare a fost votată. (Comentariu din sală)

La textul următor, dacă-l invocaţi, verificăm.

Comisiile propun un nou articol, 32².

Poftiţi, domnule deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

Anunţaţi numărul de voturi pentru, ca să ştim cvorumul. Suntem sau nu în cvorum? Cer aceasta în calitate de vicelider al Grupului parlamentar al Partidului România Mare.

Domnul Vasile Lupu:

Numai că este cerut după vot, iar potrivit ultimei numărători eram 226 în sală. (Rumoare) Deci numărăm la următorul.

Art.32² - textul comisiei.

Intervenţii? Nu sunt.

S-a cerut cvorumul. Vom număra.

Deci cine este pentru? Mulţumesc, mare majoritate.

Domnul Viorel Burlacu (din bancă):

Câţi sunt pentru?

Domnul Vasile Lupu:

Numărăm voturile împotrivă. Da, s-a cerut cvorumul.

Cine este pentru? Numărăm, da. 95 de voturi pentru.

Împotrivă?

Abţineri?

Domnul Nicolae Leonăchescu (din sală):

Nu este cvorum.

Domnul Vasile Lupu:

Da, nu mai este cvorum.

Stimaţi colegi,

Astăzi avem programul de lucru până la orele 18.00. Un grup important de colegi sunt la întâlnirea cu delegaţia chineză, alt grup de colegi sunt la întâlnirea cu delegaţia OSCE. Eu vă rog să-i anunţaţi pe toţi că reluăm lucrările la 14.30 şi vom începe cu un apel nominal dacă nu vom fi în cvorum. Suntem în penultima săptămână a acestei sesiuni, suntem în penultima sesiune a acestei legislaturi, programul nostru legislativ a rămas cu multe întârzieri şi vă rog să înţelegeţi că astăzi trebuie să recuperăm cele 4 săptămâni, pe care dumneavoastră le-aţi impus prin vot, de activitate în circumscripţiile electorale.

Stimaţi colegi,

La ora 12.30, în holul Parlamentului va avea loc comemorarea Eminescu, organizată de Camera Deputaţilor şi sunteţi invitaţi cu toţii să participaţi la această ceremonie.

după pauză

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm dezbaterile, invităm secretarii la prezidiu, poate împreună vom reuşi să-i găsim. (Se acţionează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputaţi în aulă.)

Domnul secretar Miclăuş unde poate fi?

Voci din sală:

Poate fi în multe locuri.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi,

Un punct problematic am depăşit; era pct.18 din raport. De asemenea a trecut şi pct.19. Suntem la pct.20 din raport.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Domnule preşedinte, daţi cuvântul domnului deputat Sabău, pentru că are de făcut o comunicare.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, suntem la pct.20 din raport, art.32² care defineşte familia, dar cred că în privinţa definiţiei familiei ne înţelegem.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Nu a venit comisia, domnule preşedinte.

Domnul Vasile Lupu:

Comisia este invitată la dezbateri.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu (din bancă):

Şi ceva deputaţi ar mai trebui să vină.

Domnul Vasile Lupu:

(Se acţionează butonul soneriei pentru chemarea domnilor deputaţi în aulă.)

Stimaţi colegi, cu puţină bunăvoinţă şi patriotism, putem depăşi şi acest punct.

Dacă există comentarii, obiecţiuni la art.32²: "Prin familie în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă se înţelege: soţul, soţia, copii, părinţii soţilor, precum şi ginerii, nurorile şi copiii acestora, dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Domnul secretar de stat Mocuţa.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Noi v-am ruga să modificaţi art.32² şi să ţineţi cont de reglementarea care se dă în art.17 a Legii locuinţei în care: "Prin familie se înţelege soţul, soţia, copii şi părinţii soţilor care locuiesc şi gospodăresc împreună". Deci, noi considerăm că ginerii şi nurorile şi copii acestora nu pot fi incluşi în textul acestui articol şi de altfel, ei nici nu se regăsesc în legislaţia familiei şi nu sunt pomeniţi astfel.

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Mulţumesc domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Spusele domnului ministru Mocuţa sunt întemeiate, dar numai pe o parte. Există rudenia de sânge şi rudenia prin alianţă. Căsătoria este un act juridic care creează rudenie prin alianţă. Prin urmare, fiul se naşte din tată şi din mamă, face parte din familie în sensul strict, dar viitoarea lui soţie, adică nora, va face parte din familie prin efectul căsătoriei. Aduceţi-vă aminte că, în timpul Decretului nr.78/52 în sens locativ erau asimilate în familie, repet, în sens locativ, şi alte terţe persoane nerude, dacă trăiau şi gospodăreau împreună. Revenind la definiţie pentru ca cele două definiţii să nu fie paralele şi diferite, este bine să se introducă "dacă", nu "care trăiesc", "dacă trăiesc şi gospodăresc împreună".

Da, şi "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună", n-am nimic împotrivă. A fost o enormă discuţie în timpul comunismului dacă soţii pot avea două locuinţe diferite în funcţie de munca şi domiciliul lor. Foarte mult s-au schimbat aceste definiţii. Este bine să rămânem fideli acestor criterii câştigate. Avem familia în sens locativ lato sensu: soţ, soţie, copii, nurori, gineri, "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Corect.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Dacă locuiesc... dac㠖 este o condiţie subsumatorie.

Domnul Vasile Lupu:

Da, este varianta comisiei: "dacă locuiesc şi gospodăresc împreună".

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da, este corect. Deci, nu "care locuiesc", "dacă locuiesc împreună".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Leonăchescu. Domnul deputat Leonăchescu are cuvântul.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Cineva şi-a uitat aici opera. Să vină să o ia. (S-a referit la o bărcuţă din hârtie rămasă pe pupitru.) Da, se pare că este de la Ministerul Transporturilor. Aşa rămâne, hârtie în urmă.

Pe tema discutată, daţi-mi voie să fiu de acord cu punctul de vedere al comisiei, susţinut şi de domnul deputat Emil Popescu, pentru că situaţia chiriaşilor este atât de mozaicată, încât chiar o asemenea formulare nu acoperă toate situaţiile pe care le-am putea întâlni. Iată, spre exemplu, un obicei românesc străvechi: să trăiască părinţii cu ultimul copil căsătorit în casă, în casa pe care părinţii au făcut-o. Automat lângă copilul lui de sânge vine nora sau ginerele. Să nu-l includem în această categorie, fiind vorba, nu de proprietari, ci de chiriaşi, ia imaginaţi-vă, foarte multe situaţii de oameni cu handicap, bătrâni singuri care sunt – dacă vreţi – îngrijiţi în sânul unor familii, fel de fel de situaţii. Să-i excludem, să-i lăsăm pe drumuri, să nu-i normăm şi pe ei?! Sau să facem o lege specială pentru aceste persoane, dacă vreţi, fără urmaşi, fără cineva care să-i întreţină !?

Eu cred că şi nu cred, sunt convins că formularea propusă de comisie este acoperitoare pentru foarte multe situaţii practice şi avem în aceasta o soluţie pentru protecţia chiriaşilor respectivi. Mulţumesc.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

La vot.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul secretar de stat Gheorghe Mocuţa are cuvântul.

Domnul Gheorghe Mocuţa:

Domnilor deputaţi, dacă mergeţi pe această variantă, atunci vă propunem să nu scrieţi "ginerii şi nurorile", ci să votaţi "fii şi soţii sau soţiile acestora", pentru că "ginerii şi nurorile" nu se găsesc în legislaţia noastră.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Nu avem nimic împotrivă să fie ori aşa, ori aşa; înţelegem bine despre ce este vorba.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Este clar aşa.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da domnule, suntem de acord cu ea, ce mai pierdem timpul? Să votăm, să lăsăm restul articolului. Da, soţii, copii şi soţiile...

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, iată, ne-am pus de acord.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Lăsaţi cum este la comisie, că este pe înţelesul tuturor.

Domnul Emil-Teodor Popescu (din loja comisiei):

Este mai bine redactat. Noi ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Vasile Lupu:

Deci, cum rămânem: cu ginerii sau cu soţii?

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Deci, textul comisiei.

Domnul Vasile Lupu:

Textul comisiei îl supun întâi votului, da. Să fie singurul text neînţeles din legea aceasta. Textul comisiei.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La art.33 se propune eliminarea textului iniţiatorului. Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

La art.36 se propune eliminarea.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Deci, renumerotarea se corelează.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Băgaţi art.34, 35. Ce facem?

Domnul Vasile Lupu:

Da, mai avem nişte articole. Da, acum le luăm.

Deci, art.34, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.35, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.37, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.38, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.39, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.40, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.41, text iniţiator.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.III în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.IV – Dispoziţii finale.

Art.42.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.43.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.44.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.45, text comisie din raport. Dacă sunt obiecţiuni? Domnul Chiliman.

Domnul Andrei Ioan Chiliman (coboară de la prezidiu la microfon):

Eu m-am uitat cu atenţie la formularea aceasta. Deci, este mai completă decât cea propusă de iniţiator şi a venit la cererea Ministerului de Externe, LOCATO şi celelalte, însă, singura chestiune este: "Contractele de închiriere încheiate pentru spaţiile ocupate de... se prelungesc – spune aici – de drept, pentru o perioadă de 5 ani". Şi eu cred că trebuie spus aşa: "la cererea chiriaşului", pentru că sunt chiriaşi care nu vor neapărat să mai stea 5 ani acolo, or, trebuie să apară această precizare în text şi pe urmă, eu aş spune, m-aş opri cu fraza aşa: "cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de acestea, indiferent de proprietar". Că este redondant "proprietarul care deţine spaţiul", indiferent de proprietar. Este normal că proprietarul deţine spaţiul.

Domnul Vasile Lupu:

Da, propunerea domnului Chiliman este agreată de comisie?

Domnul Emil-Teodor Popescu:

O mică nuanţă, vă rog. Suntem de acord în principiu, este o diferenţă de două cuvinte care pot să provoace necazuri.

Doamnelor şi domnilor, suntem de acord ambele comisii. Să ţesălăm puţin acest text. "Se prelungesc la cererea chiriaşului pentru o perioadă de 5 ani, în aceleaşi condiţii, indiferent de proprietar." Textul, aşa cum este, "cu respectarea tuturor condiţiilor prevăzute de acestea", vrea să spună acelaşi lucru, numai că este uşor ambiguu. Şi atunci "în aceleaşi condiţii, – vă mulţumesc, domnule vice – indiferent de proprietar". Şi atunci textul este bun.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da. Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Art.46. Comentarii? Obiecţiuni? Nu sunt.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Legea în ansamblu.

Cine este pentru?

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Anexa 1, anexa 2?

Domnul Vasile Lupu:

Avem anexe? Da. Anexa 1. Comentarii? Domnul Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În Anexa 1 se stabilesc categoriile de persoane care au dreptul la o cameră în plus. Vă rog să ne aplecăm cu atenţie şi în special la pct.3 din această anexă şi în special la partea finală: "precum şi procurorii de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie". Deci, toţi procurorii care sunt încadraţi la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie au dreptul la o cameră în plus. Dar, vă rog să observaţi că sunt excluşi de la această prevedere, de la acest beneficiu consilierii de conturi de la Curtea de Conturi care au regimul exact al judecătorilor de la Curtea Supremă de Justiţie, este omis preşedintele şi şefii de secţie de la Consiliul Legislativ.

Eu cred că ar trebui să revedem un pic acest pct.3 din anexă şi aş propune în felul următor: "Judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi ai Curţii Constituţionale, consilierii de conturi de la Curtea de Conturi, Avocatul Poporului, preşedintele şi şefii de secţie de la Consiliul Legislativ, procurorul general şi adjuncţii acestuia de la Parchetul General de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie".

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Eu nu numai că sunt de acord cu ce spune domnul Gaspar, dar, dacă vrem să raţionăm corect şi consecvent până la capăt şi cred că domnul Gaspar va fi de acord cu mine, atunci, datorită asimilării pe care o face Constituţia şi o fac şi alte legi, procurori, judecători, da – da, domnule Gaspar – atunci trebuie ca să introducem toţi procurorii de la Parchetul General, fiindcă prin efectul asimilării, ei sunt colegi cu judecătorii Curţii Supreme de Justiţie şi au şi ei dosare mamut cu care pleacă sâmbăta şi duminica acasă. Este, domnule Mocuţa? Dacă eu mint, să-mi spuneţi: Domnule, minţi! Deci, un procuror general şi un adjunct sau sunt doi – trei; este o nedreptate. Prin efectul dreptăţii... Nu se poate! Cei mai mulţi de acolo pleacă acasă sâmbăta cu dosare, au nevoie de cameră separată, copilul plânge şi vrea ţâţă, domnule Gaspar, ce vreţi? Dacă vreţi să o luaţi aşa, eu ştiu foarte mult ce se întâmplă acolo. Dumneavoastră ştiţi mai bine decât mine. Nu aveţi cuvântul, deocamdată staţi cuminte acolo. Eu sunt de acord cu dumneavoastră. Să ştiţi! În dosarul cu "explozia de la Piteşti" au fost 27 de volume, lucrate de procurori. Este, domnul... Nu ne jucăm. Legate cu sfoară multă, hă, hă...

Deci, eu sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, dar adăugăm, să rămânem pe formula "şi procurorii de la Parchetul General", introducem şi persoanele pe care le-aţi dorit de la Consiliul Legislativ, de acord, că şi domnul Valer Dorneanu munceşte acolo, aşa, dar, nu ştiu. Eu am sentimentul că, pe undeva, este şi o mică nedreptate, pentru că domnii care lucrează acuma în Consiliul celor 11, nu în Consiliul celor 10 de la Veneţia, în Consiliul celor 11 cu dosarele Securităţii, parcă ar avea şi ei dreptul la o cameră în plus. Este, domnule Gaspar? Dar eu zic...

Să zicem că aceste dosare sunt atât de secrete că nu circulă decât ştim noi pe unde. Prin urmare, eu vă propun să rămânem pe formula plus adaosul de la domnul Gaspar şi domnul Gaspar să fie de acord cu noi, să rămână "şi procurorii de la Parchetul General de pe lângă". Haideţi domnule Gaspar, să fim drepţi, domnule!

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Când procurorii sunt de la Parchetul General?

Domnul Emil-Teodor Popescu:

Nu mă interesează, poate să fie 5-10-15-20, domnul... De ce ne certăm pentru şiretele de la pantofi. Asta e o copilărie. Vă rog frumos!

Deci, numai o dată avem un Parchet General, numai o dată în toată ţara. Am fost de acord cu Curtea de Conturi, cum spuneţi dumneavoastră, eu am cerut să se introducă cuvântul, apelativul "supremă", în poziţie supremă.

Deci, sunt de acord cu ce spuneţi dumneavoastră, vă rog să fiţi şi dumneavoastră de acord, să rămână textul completat cum trebuie, da?

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, domnul Gaspar.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Iar?!

Domnul Vasile Lupu:

Probabil vine să-şi exprime acordul cu domnul Popescu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vreau să-i spun domnului preşedinte Emil Popescu că anchetele penale nu se fac cu dosarele la domiciliu când plânge copilul că cere ţâţă să...

Domnul Vasile Lupu:

...că plânge tatăl...

Domnul Acsinte Gaspar:

Sigur, plânge tatăl, nu plânge copilul.

Pe de altă parte, domnule preşedinte, eu cred că aici totuşi se regăsesc funcţii care sunt asimilate, potrivit legii, la un anumit grad: cu gradul de ministru, de ministru de stat, secretar de stat. Ba, mai mult, mie mi-a venit acum ideea să spun că în mod normal ar trebui să beneficieze de această prevedere, în sensul că au dreptul la o cameră în plus, persoanele numite sau alese în funcţie de către Parlament. Pentru că, într-adevăr, şi acoperim şi ce spuneaţi dumneavoastră, deci cei de la Colegiul privind Studierea...

Domnul Vasile Lupu:

Domnule deputat Gaspar, persoane tot avem, locuinţe nu avem.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule, o să avem şi locuinţe, că vorba aceea, asta vrem să facem: să facem locuinţe cât mai multe. (Domnul deputat Mihai Grigoriu vociferează în bancă.)

Este vorba de o cameră în plus, domnule Grigoriu. Nu ştiţi la ce discutăm! Nu ştiţi la ce discutăm! Şi consider că toţi cei care sunt aleşi sau numiţi în funcţie de către Parlament pot să beneficieze de o cameră în plus atât timp cât, dacă vă uitaţi la pct.9, cine beneficiază? Directorii teatrelor - am toată consideraţia! - operelor, operetelor şi filarmonicilor de stat.

Deci, consider că cel care este numit într-o funcţie, sau ales de către Parlament, înseamnă că este o funcţie căreia legea i-a conferit un anumit statut şi cred că statutul acesta îi dă dreptul să beneficieze şi de o cameră în plus.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Dar natura muncii nu contează?

(Rumoare, vociferări)

Domnul Vasile Lupu:

Vă rog, linişte în sală şi să trecem la vot.

Poftiţi, domnule Stan.

Linişte!

Domnul Vasile Stan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

După părerea mea, această listă, pe care nu o contest, nu are nici o logică. O parte din ea. Pentru că, dacă te uiţi, constaţi că ar trebui şi alţii să apară pe lista asta. De exemplu, dacă apar directorii teatrelor, operelor, operetelor şi filarmonicilor de stat, de ce să nu apară şi directorul circului? Sau de ce să nu apară directorii generali ai regiilor importante din România? ROMGAZ, PETROM...

Domnul Vasile Lupu:

Pentru directorul CEC-ului s-a găsit spaţiu...

Domnul Vasile Stan:

Nu, nu. Sau, de ce să nu beneficieze miniştrii, de exemplu?

Părerea mea este că să nu ne grăbim cu această listă, s-o analizăm mai temeinic. Sau, dacă vreţi, să luăm un cetăţean mai simplu – handicapat de gradul 1, care are nevoie de însoţitor. De ce să nu-i dăm şi handicapatului de gradul 1 o cameră în plus?

Deci, lista asta, după părerea mea, a fost făcută la repezeală şi să nu ne grăbim cu votarea ei înainte de a o analiza temeinic.

Domnul Vasile Lupu:

Domnul Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi, şi cu specială privire la domnul coleg,

Vă rog frumos să observaţi că handicapaţii de care dumneavoastră pomeneaţi adineauri, se regăsesc în Anexa nr.2. Vă rog să citiţi Anexa nr.2: "Bolile, precum şi persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus". C’est tout autre chose.

Acum, haideţi să revenim, ca să vă răspund, să nu credeţi că nu vreau să vă răspund. Şi nu vă spun numele, ca să nu mai fie replică.

Vă rog frumos, toate aceste categorii s-au configurat după nişte criterii. Domnul director de la regie are birou şi secretară şi tot ce-i trebuie. Natura muncii lui nu necesită o cameră în plus. Că el, după ce-şi scoate cotierele alea tocite, ştiţi că are coatele foarte tocite, se duce acasă liniştit. Nu mai are probleme. Dar preşedintele Curţii Supreme, sau domnul Valer Dorneanu are de făcut un raport şi-l persecută ideile şi noaptea.

Am luat două exemple, unde nu puteţi să replicaţi. Şi el, deci, trebuie să dea o soluţie şi-l persecută ideile acelea... Şi, deci, bine este să i se dea o cameră. N-am născocit noi acum această listă. Ea este oarecum prefigurată după multe criterii, de-a lungul zecilor de ani. Şi, deci, acum, dacă mai adăugăm puţin nu greşim, dar dacă începem s-o luăm de la capăt, veţi descoperi că şi moaşele comunale trebuie să aibă şi ele o cameră în plus, nu? una unde se spală pe mâini şi una unde operează. Nu se poate aşa!

De aceea, mie mi se pare că propunerea... Vedeţi ce faceţi, domnule Gaspar, vreţi mai binele şi se strică binele! Haideţi să terminăm! Mie mi se pare oţioasă deja discuţia. Vă rog să fim înţelepţi şi să votăm în sensul în care am discutat. Toate punctele sunt acceptate, mai puţin punctul 3, care este şi el aproape acceptat. Să rămână şi "procurorii de la Parchetul General, preşedintele Consiliului Legislativ, membrii Curţii de Conturi", de care aţi vorbit dumneavoastră, sigur că da.

Domnule Gaspar, suntem de acord cu asta, da?

Domnule, vă rog frumos, ziceţi o dată că sunteţi de acord şi dumneavoastră! Vreau şi eu să văd că nu-mi băgaţi beţe în spiţa a 15-a...

Aşa! Deci, să votăm lista, cu precizările şi adaosurile făcute de noi doi în acest context.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile Lupu:

Da, să votăm, stimaţi colegi.

Supun votului dumneavoastră propunerea comisiei.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi împotrivă.

Abţineri? 7 abţineri.

Votat.

Anexa nr.2 – "Bolile, precum şi persoanele a căror stare fizică necesită atribuirea unei camere în plus".

Deci, aici şi-a spus cuvântul ministerul de resort şi cred că este bine să le votăm ca atare.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votat.

Aceasta este ultima anexă.

Domnul Gaspar. Mai aveţi o anexă?

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu, mai am o problemă în suspensie.

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău că domnul secretar de stat Baias nu este astăzi la şedinţă, pentru că am discutat cu dânsul o problemă şi a fost de acord că trebuie reglementată în acest proiect de lege pentru aprobarea ordonanţei.

La Cap.II este "Schimbul obligatoriu de locuinţă".

În proiectul de lege care a fost dezbătut la Cameră şi care acum se află la Senat, - cel cu privire la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv, la art.15 alin.4 din acel proiect de lege se face o trimitere la Cap.II din această ordonanţă cu privire la schimbul obligatoriu de locuinţă. Şi am considerat, discutând cu domnul secretar de stat Baias, că, în mod normal, problema trebuie tratată în acest proiect care se discută în acest moment la Cameră şi nu-şi are locul în proiectul de lege care, vă spun, a trecut de Cameră şi se află la Senat.

Cum sună textul? "Pentru persoanele cu handicap, pentru persoanele prevăzute în Legea nr.42/1990, în Legea nr.44/1994 şi în Decretul-lege nr.118/1990, la efectuarea schimbului obligatoriu, locuinţa oferită trebuie să asigure condiţii de folosinţă similare celor existente în locuinţa deţinută".

Deci, este text votat de Cameră, se discută şi la Senat, numai că locul nu îi este în acel proiect, care are cu totul alt obiect de reglementare şi se referă la restituirea imobilelor care au fost preluate în mod abuziv. Nu are nimic schimbul de locuinţe cu acea lege, şi trebuie tratat aici, la schimbul obligatoriu. Ca atare, ar trebui ca textul să constituie un alineat 3 la art.23, urmând ca, după aceea, actualul alineat 3 să devină alineat 4.

V-am explicat: toată discuţia aceasta a avut loc după ce s-au făcut comentariile la art.23, însă am convenit să revenim înainte de votul final, să trecem acest text dintr-un proiect de lege în acest proiect, unde-şi are locul şi unde corespunde obiectului de reglementare. Nu are nici un rost ca în Legea de restituire a imobilelor preluate abuziv să discutăm de problema schimbului obligatoriu, prevăzut în Ordonanţa nr. 40, pe care noi o discutăm astăzi.

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi, să tranşăm.

Domnul Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Noi am votat art.23 şi n-a fost nici un fel de amendament în acest sens. Mai mult: schimbul obligatoriu trebuie să fie cuprins şi în Legea caselor naţionalizate, pentru că există acest punct acolo care a trecut de noi şi aşa este în legea respectivă. Dacă nu va fi prins şi va fi scos de acolo, probabil că la mediere se va media între cele două, dar nu putem veni acum înapoi să mai punem un articol.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Cum rămâne dacă va fi scos de acolo? Nu se poate!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Raţiunea este ca noi să asigurăm o reglementare unitară. Or, nu are nici un rost să rămânem în proiectul de Lege cu privire la restituirea imobilelor să vorbim de condiţiile în care schimbul obligatoriu se va efectua atunci când persoanele în cauză sunt persoane cu handicap, sunt văduve, sunt revoluţionari, sau nu ştiu ce. Nu are nici un rost, domnule Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Doamnelor şi domnilor,

Eu zic să privim cu seriozitate chestiunea, şi anume: se întâmplă că există între legi puncte de intersecţie. Şi chiar domnul Gaspar a folosit adineauri cuvântul "pentru o rezolvare unitară", şi eu spun că o astfel de normă trebuie să existe şi acolo şi aici. Dar culmea este că art.23 a fost discutat, a fost votat. Şi noi am discutat, îmi aduc aminte perfect, că vom rediscuta textul, dar nu s-a şi căzut de acord asupra soluţiei. Iar soluţia este aceasta: dumneavoastră trebuie să vă gândiţi că în ipoteza în care Senatul elimită textul de acolo şi-l eliminăm şi noi, până la urmă, în loc să avem două texte unitare, nu mai avem nici unul. Nu este aşa, că nu putem să-l legăm la gard pe Senat cu ce votăm noi aici. Senatul este autonom, că aşa ştiţi bine că e, şi poate să facă ce vrea cu legea aceea.

Prin urmare, nu este de conceput. Dar, mai întâi că sediul materiei este şi acolo şi aici. Avem situaţii de soiul ăsta. Avem nu ştiu câte definiţii ale familiei în sens locativ date colo, colo, colo. Şi eu spun "unitar", da? Cum spune domnul Gaspar: "unitar". Să avem o singură definiţie, dar să nu încurcăm, prin definiţii diferite.

În cazul de faţă, art.23 lucrează foarte bine şi normal. În ipoteza în care va fi scos de acolo, rămâne totuşi aici. Vom vedea la mediere ce se întâmplă. Dar s-a votat deja corpul legii. Suntem la anexe. Vă rog frumos să nu primiţi această discuţie.

Domnul Vasile Lupu:

Da, ca atare, considerăm textul votat şi nu mai avem ce adăuga.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Aleluia şi zvâc!

Domnul Vasile Lupu:

Aleluia celor fără de prihană.

(Rumoare, vociferări)

Stimaţi colegi, păstrând cadrul unei dezbateri decente, să ne punem de acord. Tot va fi mediere, domnule Gaspar. La Senat, croit din vreme, gândit pe îndelete ...

(Rumoare, comentarii)

Legea, în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 2 voturi împotrivă.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu majoritate de voturi pentru, textul a fost adoptat.

Stimaţi colegi,

Suntem în ultimele zile de dezbateri şi mapa este încă încărcată.