Parliamentary debates

Domnul Silvio Berlusconi - preşedintele Consiliului de Miniştri al Republicii Italiene:

Multe mulţumiri, domnule preşedinte.

Multe mulţumiri dumneavoastră tuturor, onoraţi membri ai Parlamentului, pentru onoarea pe care mi-o faceţi de a vă putea întâlni aici, într-o ocazie atât de solemnă.

Evident, vă îmbrăţişez din toată inima, aşa cum se spune în Italia, dar ocazia solemnă a impus şi impune să nu vă las să pierdeţi nici măcar un minut şi, deci, practic, astă noapte am început să scriu, lucru care este excepţional pentru mine, un discurs în care cred că am reuşit să pun toate sentimentele pe care le simt pentru ţara dumneavoastră, pentru cetăţenii dumneavoastră, pentru primul-ministru al dumneavoastră, de care mă leagă o prietenie care se bazează pe respect, pe stimă, pe simpatie şi o perioadă pe care am petrecut-o împreună la Universitatea Sorbona.

Italia şi România au văzut cum destinele lor s-au întrepătruns de-a lungul istoriei, o istorie comună străveche, în timpul căreia, chiar şi în momentele mai dificile, popoarele noastre au ştiut să menţină viu dialogul şi să păstreze esenţa profundă a apropierii lor, a prieteniei lor.

Un spirit constant de reînnoire a caracterizat întotdeauna relaţiile dintre ţările noastre. O dorinţă comună de inovare care a înflorit în timpurile noastre în împărtăşirea, în secolul XIX, idealurilor risorgimentale de libertate şi de independenţă.

Bogăţia acestui trecut ne-a permis, în ultimul deceniu, atunci când întreaga Europă a regăsit drumul libertăţii şi al democraţiei, să regăsească o mare sintonie şi să reînnoiască destinele noastre în ajunul unor noi provocări şi noi oportunităţi.

Parteneriatul strategic care, din anul 1997, a fost stabilit între Italia şi România şi a cărui a cincea aniversare se sărbătoreşte chiar astăzi este confirmarea acestui nou elan al relaţiei noastre. El se bazează pe conştiinţa împărtăşirii aceloraşi idealuri de libertate, democraţie şi toleranţă, ce reprezintă patrimoniul comun şi inalienabil al Europei.

Astăzi, mai mult ca oricând, trăim cu valoarea fundamentală a libertăţii, pentru că fără libertate nu poate să existe nici o altă valoare, nu pot exista valori umane şi nici măcar nu pot exista valori sociale sau economice.

Pentru noi, libertatea este un drept al indivizilor, este un drept care precede societatea şi statul. Statul există cu scopul principal de a proteja libertatea tuturor, dar nu este aceasta sursa libertăţii tuturor. Din acest motiv, statul -aşa cum îl dorim noi -statul tradiţiei liberaldemocratice este un stat cu puteri mari, dar foarte bine delimitate. În cadrul acestei sfere ce îi este proprie, statul trebuie să aibă toată puterea necesară. În afara acestei sfere, statul nu trebuie să aibă nici o altă putere.

Gândirea marxistă a afirmat întotdeauna că libertatea nu valorează nimic dacă nu este însoţită de bunăstare materială. În consecinţă, libertatea nu ar fi valoarea fundamentală a unei societăţi.

Viziunea liberală, viziunea noastră, este absolut opusă.

Pentru noi este esenţial ca toţi indivizii să se poată bucura de un adevărat standard de viaţă, de un standard de viaţă care să ne permită să avem o viaţă liberă, care să fie lipsită de probleme materiale, dar aceasta nu trebuie să ducă la confundarea libertăţii cu bunăstarea materială. Într-adevăr, poţi fi bogat, dar nu liber, aşa cum, din păcate, s-a întâmplat multora care au trăit sub regimuri dictatoriale.

Noi suntem ferm convinşi că -lucru care a fost demonstrat de fapte -nici o bogăţie, şi nu există nici o îmbogăţire pentru marea majoritate a indivizilor, mai ales pentru cei săraci, nu poate niciodată să existe dacă nu există libertate, dacă libertatea nu este respectată. Fără libertate individuală nu există bunăstare şi dacă se pierde libertatea se pierde şi bunăstarea.

Realitatea tuturor ţărilor din întreaga lume, în orice epocă istorică, o demonstrează. Istoria comunismului a fost exemplul cel mai tragic, pentru că a implicat miliarde de indivizi pe care i-a privat de libertatea individuală, pe care i-a privat de libertatea politică, cu mirajul unei prosperităţi şi al unei siguranţe sociale care, în schimb, n-a fost niciodată capabil -vorbesc despre comunism -să o asigure.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Parteneriatul nostru, acela semnat acum 5 ani, ilustrează, practic, în cursul acestei perioade, că s-au obţinut rezultate importante.

Aş dori să vă reamintesc hotărârea puternică cu care Italia susţine decizia Consiliului European de la Helsinki, din 1999, de a începe cu România negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeană. Acesta a fost punctul de plecare fundamental pentru procesul de apropiere de Europa.

La fel de vital este şi parteneriatul nostru economic.

Întreprinzătorii români şi italieni au legat raporturi atât de intense încât, în ultimii 5 ani, schimburile comerciale au fost mai mult decât duble, atingând în 2001 cifra de 6 miliarde euro, lucru care confirmă Italia ca prim partener comercial al ţării dumneavoastră.

Crucial a fost rolul întreprinderilor mici şi mijlocii, unul din punctele forte ale economiei italiene, care a ştiut să construiască un raport profund, constructiv şi dinamic cu ţara dumneavoastră, creând, nu numai aici, locuri de muncă şi bogăţie, dar şi exportând un nivel de dezvoltare de o mare valenţă socială. Este vorba de un mare succes, de care putem fi mândri cu toţii, marcat de numărul semnificativ de societăţi care s-au instalat aici, un precedent care nu a fost întâlnit în nici o altă ţară.

Dacă vorbim de crearea de locuri de muncă, ne dăm cu uşurinţă seama că întreprinderile mici şi mijlocii italiene contribuie astăzi, în mod direct sau indirect, la ocuparea în ţara dumneavoastră a forţei de muncă, a circa 300.000 persoane, lucru care ne face să fim mândri şi care ne aşază pe primul loc pentru crearea de locuri de muncă şi pentru numărul de investitori străini care operează aici.

Dincolo de sectoarele comerciale tradiţionale, cum ar fi: textile, încălţăminte, mobilă, întreprinderile noastre mici şi mijlocii mijlocesc colaborarea cu firmele româneşti şi în sectorul noilor tehnologii, în special în informatică. Acest lucru este confirmarea vitalităţii relaţiei economice dintre ţările noastre, care va trebui, pe viitor, să se confrunte cu sfidările dificile ale globalizării.

La fel de important este şi interesul crescut pe care industria italiană mare -şi amintesc aici societăţile: "FinCantieri", "Fin-Mecanica", "Agi", "Marconi", "Alegna", "Lansaldo" - îl arată faţă de ţara dumneavoastră în sectoare-cheie, cum ar fi: energie, apărare, telecomunicaţii, credit, infrastructură. Industria noastră mare va putea să dea - şi sunt sigur de lucrul acesta - o contribuţie importantă la o dezvoltare echilibrată şi diversificată a economiei dumneavoastră.

Această sinergie a conferit o mare concreteţe relaţiilor noastre şi a garantat soliditate şi forţă parteneriatului nostru. Este dorinţa noastră, şi vreau să o repet astăzi, aici, cu acest prilej solemn, să continuăm să lucrăm pentru a aprofunda raportul constructiv care există între cele două economii ale ţărilor noastre, o colaborare care a putut, în mod fericit, să se realizeze datorită entuziasmului, capacităţii, profesionalismului, generozităţii oamenilor dumneavoastră, cărora le mulţumesc din suflet.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Europa este străbătută de un puternic suflu de înnoire. Există deja o conştientizare a faptului că doar muncind împreună în Uniunea Europeană vom putea fi protagoniştii politicii internaţionale şi vom putea contribui, când vom avea o forţă militară comună, dacă o vom face, la pacea, dezvoltarea, securitatea continentului nostru şi a lumii.

Procesele de lărgire a Uniunii Europene şi a NATO sunt un răspuns al acestei exigenţe. Ele constituie continuarea firească a unui proces de integrare care, în ultimii ani, s-a dezvoltat după căderea zidului de la Berlin.

Procesul din ultimii ani, care s-a accelerat, se va încheia atunci când vom atinge o conciliere definitivă, cu reunificarea tuturor cetăţenilor şi tuturor ţărilor care se recunosc în acest corpus de valori, de cultură, de civilizaţie, care este patrimoniul care ne face să fim cetăţenii Europei.

Ţara dumneavoastră a ştiut să transforme, cu coerenţă, o aspiraţie puternică resimţită printre cetăţenii dumneavoastră într-o clară perspectivă politică, ducând înainte, cu hotărâre, candidatura dumneavoastră dublă la Uniunea Europeană şi la NATO.

Conştiente că se află într-o perioadă critică, Guvernul dumneavoastră şi forţele dumneavoastră politice şi sociale se implică cu clarviziune în această politică de schimbare a reformelor, oferind Europei o demonstraţie de hotărâre şi de perseverenţă.

Desigur, decenii de diviziune îndepărtate necesită foarte multe eforturi pentru a transforma sistemul economic într-o economie de piaţă, pentru a armoniza legislaţia şi administraţia publică, sistemul judiciar la standardele Uniunii Europene şi pentru a face compatibile forţele dumneavoastră armate cu cele ale NATO.

Ne dăm seama că acest lucru este dificil, dar suntem convinşi că veţi continua pe acest drum cu mai multă angajare, adăugând progres după progres, completând reformele curajoase deja începute, astfel încât să ajungeţi pregătiţi la aceste întâlniri care vă aşteaptă.

Italia, în deplină coerenţă cu convingerile sale profunde ale necesităţii de reunificare a continentului european, dintotdeauna, cu orice prilej, a susţinut aspiraţiile dumneavoastră. Va fi alături de dumneavoastră mai ales acum, în momentul deciziilor. Suntem convinşi că Europa nu ar fi o mare Europă, adevărată, dacă nu ar cuprinde şi România. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Suntem la fel de convinşi că Alianţa Atlantică nu ar reprezenta pe deplin întreg Occidentul, dacă ar fi lipsită de aportul dumneavoastră.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

În luna noiembrie, Summit-ul de la Praga, continuând parcursul început la Madrid, în 1997, va discuta în întregul for problema lărgirii tocmai a Alianţei Atlantice.

Familia comună europeană are nevoie să consolideze o arhitectură de securitate împărtăşită, în care Alianţa Atlantică este chemată să joace un rol nou. Din aceste motive, detaliem sprijinul întregului proces de lărgire, care duce la adaptarea NATO la noua realitate, care este determinată după căderea zidului de la Berlin şi după

Războiul rece, deci şi după instaurarea, la care personal am lucrat, a unui nou raport cu Federaţia Rusă.

Doresc să subliniez, în acest sediu, că noi considerăm esenţial ca lărgirea să se facă în mod echilibrat din punct de vedere geografic, incluzând Sud-Estul Europei, care este de importanţă crucială pentru stabilitatea continentală.

Încă de la Summit-ul de la Madrid, Italia a subliniat, cu forţă, importanţa consolidării flancului sudic al Alianţei şi a contribuit astfel la formarea principiului aşa-numitei uşi deschise. Noile provocări cărora a trebuit să le facem faţă după 11 septembrie 2001 au întărit această convingere a noastră. Comportamentul dumneavoastră în jurul ultimelor evenimente a fost exemplar. Am apreciat în special punerea la dispoziţie a spaţiului dumneavoastră aerian, precum şi trimiterea de către dumneavoastră a unui contingent militar în Afganistan, care s-a adăugat, practic, efortului pe care îl faceţi deja, prin prezenţa dumneavoastră consistentă care este în Bosnia şi în Kosovo.

Şi, pentru aceste motive, susţinem, cu forţă şi convingere, legitima dumneavoastră aspiraţie de a fi invitaţi să aderaţi la NATO la următorul Summit de la Praga.

(Aplauze puternice.)

Această poziţie am confirmat-o şi ieri, la Bruxelles, la reuniunea pe care Consiliul NATO a avut-o cu o delegaţie a dumneavoastră, condusă de primul-ministru, în cadrul Membership Action Plan.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Spiritul de reînnoire care străbate continentul nu se opreşte la lărgirea Uniunii Europene şi NATO. El ne duce mai departe, el cheamă generaţia noastră să pună bazele unei noi Europe.

Convenţia căreia i-a dat viaţă Consiliul de la Laecken are sarcina extraordinară, stabilită în linii esenţiale, pe care trebuie să se bazeze convieţuirea noastră comună în noua şi reunificata Uniune Europeană. Suntem conştienţi că ne aflăm în faţa unei provocări dificile, dar fascinante. Succesul cu care a fost primită moneda euro în ţările în care aceasta a devenit monedă unică constituie un exemplu mobilizator, care ne dă puteri să ne confruntăm cu acest lung ciclu de integrare. Aceste lucrări se vor baza pe contribuţiile fundamentale ce se nasc din rădăcinile Europei. Se va naşte mai întâi o viziune dinamică a viitorului Uniunii, în care statele, deşi împărtăşind o parte mereu mai importantă a suveranităţii lor, cu o structură superioară, nu vor pierde individualitatea lor într-un superstat federal.

În acest spirit, vom continua să ne ducem acţiunea noastră mai departe, cu convingere, pentru a atinge rezultatele unei Europe reunificate. Acest spirit îl vom imprima prin preşedinţia noastră, a cărei responsabilitate o vom avea în cel de-al doilea trimestru al anului viitor.

Şi tot în acest spirit, ne dorim ca conferinţa interguvernamentală să aibă loc chiar în timpul acestui semestru al nostru de preşedinţie, adică în cea de a doua parte a anului 2003, şi să se încheie cu semnarea unui al doilea tratat, la Roma. Amintiţi-vă cu toţii că Europa s-a născut prin primul Tratat de la Roma din 1952.

Desigur, sunt multe chestiunile pe care trebuie să le rezolvăm, ambiţiile pe care trebuie să le atingem, reformele pe care trebuie să le completăm, pentru a asigura continentului nostru acea securitate, acea pace, acea prosperitate, la care toţi aspirăm.

Doar cu câţiva ani în urmă, dacă ţineţi minte, era un simplu vis, nutrit de puţine spirite luminate. Ele sunt astăzi o realitate care este la îndemâna noastră. Trecutul nostru comun şi actualul nostru raport de colaborare şi de prietenie sunt un patrimoniu important pentru cele două ţări ale noastre, dar nu numai pentru noi, pentru întreaga Europă.

După un secol caracterizat de războaie mondiale şi de totalitarism, noi avem datoria, aş spune, aş îndrăzni să spun, datoria morală de a reconstrui unitatea continentului nostru. Spun "a reconstrui" şi nu "a construi", pentru că noi tocmai creăm noi instituţii politice ale Europei, dar Europa nu am creat-o noi, Europa au creat-o secole şi milenii de civilizaţie juridică, de tradiţii religioase, de artă.

Din acest motiv, nu îmi place să afirm, aşa cum se aude deseori, că există ţări "în aşteptare" de a intra în Europa. Marile naţiuni ale continentului nostru, ca şi naţiunea dumneavoastră, naţiunea română, dintotdeauna au fost în Europa, pentru că ele sunt Europa. (Aplauze puternice.)

Cultura dumneavoastră este o componentă esenţială a culturii europene. Spiritul dumneavoastră este o componentă esenţială a spiritului european. Uniunea Europeană este astăzi un instrument fundamental, care face să existe întotdeauna această unitate pe care o jumătate de secol de comunism, din fericire, nu a reuşit să o şteargă.

Suntem conştienţi că viitorul care ne aşteaptă va fi un viitor comun în Europa. Sunt sigur că, împreună, ne confruntăm să învingem toate aceste sfidări care ne aşteaptă în viitorul nostru, care va trebui să fie un viitor de bunăstare, de siguranţă, de justiţie, de democraţie şi de pace.

Domnule preşedinte,

Stimaţi membri ai Parlamentului,

Vă mulţumesc pentru primirea dumneavoastră.

Sunt sigur că ne vom reîntâlni, că vom lucra împreună şi că, împreună, vom putea să sărbătorim rezultatele muncii noastre, care ne va vedea uniţi în noua, marea Europă.

Vă mulţumesc. (Aplauze puternice, îndelungi.)

Domnul Valer Dorneanu:

Excelenţă, domnule preşedinte al Consiliului de Miniştri, vă mulţumim sincer pentru mesajul dumneavoastră prietenesc pe care l-aţi adresat Parlamentului României şi, prin această instituţie, României, cetăţenilor ei.

Vă mulţumim pentru aprecierile pe care le-aţi făcut la adresa României şi mai ales pentru această declaraţie de substanţă, care evocă sprijinul direct al Italiei pentru dubla noastră candidatură.

Suntem mişcaţi de aprecierea pe care a-ţi făcut-o cu privire la faptul că România nu trebuie să se socotească "în aşteptare" pentru a fi primită în Europa, pentru că se află aici dintotdeauna. Aş continua această afirmaţie, spunând că, într-un fel, România se numără printre fondatorii Europei şi aici îi este locul.

Vă mărturisesc că, având Italia prietenă, ne simţim mai siguri, mai încurajaţi şi mai încrezători. Având forţa Italiei alături de noi, ne simţim mai puternici, mai motivaţi.

Pentru toate acestea, daţi-mi voie încă o dată, în numele colegilor mei, să transmitem cele mai sincere mesaje de prietenie poporului italian, iar manifestarea pe care parlamentarii v-au făcut-o demonstrează sinceritatea acestor gânduri.

Vă mulţumesc şi vă aşteptăm, în curând, să ne expuneţi o nouă alocuţiune, după ce România va fi invitată să participe la NATO şi va avea certificatul de membră a Uniunii Europene.

Multă prosperitate Italiei! (Aplauze puternice.)