Parliamentary debates

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Atunci, putem să trecem la secvenţa dedicată răspunsurilor orale la întrebări.

Domnul Becsek-Garda Dezideriu de la U.D.M.R. a adresat o întrebare referitoare la situaţia absolvenţei Şcolii Tehnice de Arhitectură şi Construcţie a Oraşelor. S-a solicitat amânarea răspunsului.

Domnul Bentu de la P.S.D. a adresat o întrebare privind măsurile de protecţia mediului în judeţul Vaslui. Cine răspunde din partea Guvernului? Poftiţi. Stimaţi colegi, nu rămâneţi să aflaţi ce răspunsuri dă Guvernul, nu sunteţi curioşi? (Foarte mulţi deputaţi părăsesc sala de şedinţă).

Domnule preşedinte,

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Păstraţi liniştea, vă rog, în sală, ca să auzim răspunsul pe care îl dă Guvernul. Nici domnul Bentu nu o să audă dacă e atâta gălăgie în sală.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Domnul ministru Sârbu îi prezintă următorul răspuns: Agenţia pentru protecţia mediului Vaslui răspunde la nivelul judeţean de aplicarea politicilor şi strategiilor de mediu ale Ministerului Agriculturii, Pădurilor, Apelor şi Mediului. Există un plan de acţiune pentru implementarea acquis-ului comunitar, pentru care acţionează în vederea reglementării activităţilor cu impact semnificativ asupra factorilor de mediu.

În ceea ce priveşte situaţia reglementărilor la nivel local este un tabel şi eu n-aş vrea să-l înşirăm pe tot; numai la acordurile de mediu sunt 242 de acte semnate în 2002 şi pe semestrul I, 2017, iar ca valoare 30,7 miliarde lei.

În acelaşi timp, agenţia monitorizează permanent situaţia factorilor de mediu, prin laboratorul propriu şi prin laboratoarele specializate ale instituţiilor şi agenţilor economici cu care colaborează. Prin laborator, ei au realizat un număr de 7 măsuri, din care numai la supravegherea calităţii aerului sunt 1.258 de măsurători făcute în anul 2002 şi 625 până acum.

În domeniul gestionării deşeurilor, agenţia primeşte lunar situaţii de la agenţii economici privind cantităţile colectate şi valorificate pe categorii de deşeuri. Sunt înregistraţi un număr de 60 de agenţi economici care gestionează cantităţi de deşeuri, după cum urmează: hârtie şi carton, care au colectat până acum 993 de tone; baterii şi acumulatori - 91 tone; materiale lemnoase - 3.556 tone şi altele.

În acelaşi domeniu privitor la gestiunea substanţelor chimice şi periculoase, produse de uz fitosanitar interzise sau expirate, agenţia realizează un inventar destul de important - sunt înşiraţi aici, cu permisiunea dumneavoastră, n-aş vrea să-i mai citim. Vreau să vă mai spun, domnule deputat, că agenţia coordonează în momentul de faţă un proiect de finanţare externă, în valoare de 58.000 de EURO, care vizează eliminarea deşeurilor de pesticide, în stare lichidă, care sunt la pungi depozitate. Acestea sunt transvazate şi transportate la Timişoara, unde există acel incinerator pentru distrugerea lor.

De asemenea, sunt implementate două proiecte cu finanţare externă în acest domeniu, realizarea unei rampe ecologice în Bogdana, de 37.000 de EURO şi crearea unor punţi-pilot de colectare selectivă a deşeurilor urbane în Municipiul Vaslui. Sunt şi alte măsuri, pe încă două pagini. Dacă dumneavoastră sunteţi de acord, eu vă înmânez materialul, ca să nu blocăm atât de mult şi dacă sunt probleme pe care trebuie să le completăm, o facem cu plăcere.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns?

Domnul Dumitru Bentu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Mulţumesc pentru promptitudine. Interpelarea a fost depusă în 22.10.2003 şi iată că răspunsul l-am primit la o săptămână, iar consistenţa răspunsului arată seriozitate şi aplecare spre problemele solicitate a fi clarificate. Vă mulţumesc încă o dată.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Ion Bozgă a adresat o întrebare privind acţiunile sanitar veterinare obligatorii suportate de la bugetul de stat pentru 2004.

Răspundeţi la întrebarea adresată.

Domnul Gheorghe Predilă:

Domnule preşedinte,

Cu permisiunea dumneavoastră vreau să răspund domnului deputat Bozgă, sub semnătura domnului ministru, următoarele: în Ministerul Agriculturii există strategie de dezvoltare a agriculturii, industriei alimentară, silviculturii, mediului şi apelor, care operează până în 2007 şi a fost elaborată cu participarea tuturor specialiştilor şi practicienilor, reprezentanţilor organizaţiilor profesionale, precum şi a experţilor Uniunii Europene. Ţinta principală este integrarea României până în 2007 şi pentru aceasta au fost elaborate programe strategice de acţiuni, pentru integrarea agriculturii pentru fiecare sector în parte.

În prezent, programul de supraveghere, profilaxie şi combatere a bolilor la animale pentru 2004 este în curs de finalizare. Acest program va stabili acţiunile strategice finanţate de la bugetul de stat, ale căror tarife vor fi negociate împreună cu Colegiul medicilor veterinari din România, forma finală urmând a fi supusă aprobării conducerii ministerului. Emiterea acestor programe de acţiuni sanitar-veterinare pentru 2004, ca de altfel pentru fiecare an în parte, se face după consultarea direcţiilor sanitar-veterinare, a Colegiului medicilor din România şi cu organizaţiile profesionale.

Vă informez că pentru plata acţiunilor sanitar-veterinare, în 2003 au fost iniţial consumate 615,5 miliarde şi s-au mai alocat suplimentar 167 de miliarde.

Poziţia noastră geografică, condiţiile de microclimat pot favoriza apariţia şi evoluţia unor boli epizootice. În acest fel, noi intensificăm schimburile de animale în ţară, în momentul de faţă şi datorită relaţiilor pe care le avem cu vecinii şi cu aceştia şi din această cauză profilaxia şi combaterea acestor boli este principala preocupare ale factorilor de specialitate.

A fost sistată, conform actelor semnate, vaccinarea contra pestei porcine, la început în şase judeţe, s-a mai extins în şase, sunt discuţii că o parte din animale trebuie sacrificate pentru că sunt afectate de această boală, există luate măsuri, sunt acte normative care-i despăgubesc pe proprietari, în aşa fel încât acest moment trebuie să-l trecem fără consecinţe şi fără aspecte dureroase din partea crescătorilor.

De aceea, autoritatea veterinară impune în continuare măsuri pentru prevenirea şi difuzarea acestei boli.

Prin Hotărârea Guvernului nr. 1.026 s-a stabilit la această renunţare de vaccinare şi cu măsurile care trebuie luate în continuare.

Dacă România va deveni stat membru al Uniunii Europene şi în 2007 vom fi obligaţi să respectăm toate normele la care am achiesat şi toate măsurile pe care le vom conveni. Sistarea vaccinării contra pestei porcine clasice este o cerinţă de care noi trebuie să ţinem cont şi pe care o vom realiza, pentru că aşa ne-am angajat. Acesta este răspunsul pentru domnul deputat Bozgă.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat este mulţumit de răspuns?

Domnul Ion Bozgă:

Mulţumesc, domnule preşedinte. Îi mulţumesc şi domnului ministru pentru prezentare.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Permiteţi-mi să-i mulţumesc personal domnului Ilie Sârbu, ministrul agriculturii, pentru conţinutul materialului prezentat. Apreciez conţinutul Planului tehnic-strategic naţional pentru acţiuni sanitar- veterinare, care va fi elaborat în 2004. Propun ministrului agriculturii ca, în anul 2004, să se menţină vaccinarea contra pestei porcine la porcinele din gospodăriile populaţiei, având în vedere următoarele.

Ca parlamentar şi ca medic veterinar, consider şi constat că statusul imunitar actual la porcinele din România este insuficient consolidat. Pentru aceasta propun ca, încă un an, să se efectueze vaccinarea, pentru a se consolida acest status imunitar, după care, în 2005, se poate opri vaccinarea, aşa cum, de fapt, recomandă normele europene.

Oricum, mulţumesc Guvernului pentru suma de aproape 600 de miliarde alocată în 2003 pentru acţiuni sanitar-veterinare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Petre Posea a adresat o întrebare privind recorelarea pensiilor. Răspunde domnul secretar de stat Giurescu.

Domnul Ion Giurescu (secretar de stat, Ministerul Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ca răspuns la interpelarea formulată de domnul deputat Petre Posea, formulăm următoarele:

Elementele fundamentale care stau la baza efectuării procesului de recorelare au fost cuprinse în Hotărârea de Guvern nr. 1315/2001 cu privire la măsurile suplimentare de recorelare a pensiilor din sistemul public de pensii, act normativ completat în cursul anului 2002, respectiv, 2003, cu alte patru hotărâri ale Guvernului. Modalitatea de realizare a fiecărei etape de recorelare a pensiilor a fost stabilită prin acte normative distincte: unele au avut în vedere anul înscrierii la pensii, altul, data la care s-a oprit baza de calcul, iar altele au avut în vedere anumite categorii de beneficiari, respectiv pensionarii pentru limită de vârstă cu vechime completă şi pensionarii de urmaş.

Conform prevederilor Ordonanţei de urgenţă nr. 147/2001 aprobată prin Legea nr. 102/2002 pentru ratificarea aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional şi a Memorandumului cu privire la politicile economice şi financiare ale Guvernului, s-a stabilit ca procesul de recorelare a pensiilor să se desfăşoare în perioada 2002-2004 şi se va aplica numai pensionarilor pentru muncă depusă şi limită de vârstă cu vechime integrală şi pensionarilor urmaşi, care s-au pensionat înainte de 1999 şi al căror punctaj mediu este mai mic de 3 puncte.

Procedura de recorelare acordă prioritate pensionarilor cu venituri mici, care au primit în anul 2002 un procent de recorelare mai mare, comparativ cu procentul acordat pensionarilor cu venituri mai mari, urmând ca proporţia să fie modificată în anii următor, astfel încât toţi pensionarii a căror pensie se recorelează să beneficieze de această măsură de protecţie socială în procent de sută la sută.

Având în vedere că pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au stabilit în 1999 criteriul esenţial în stabilirea pensiei l-a reprezentat veniturile salariale: salariul de bază şi sporurile cu caracter permanent prevăzute în contractul individual de muncă ale asiguratului, realizate anterior pensionării, la alegerea acestuia. respingem afirmaţia potrivit căreia pensiile stabilite în 1999 ar fi la nivelul celor stabilite în 1997. În situaţia în care asiguratul, din diverse motive, a întrerupt activitatea în 1997, iar condiţiile de pensionare au fost îndeplinite în 1999, există o perioadă necontributivă, respectiv, de 2 ani, iar baza de calcul s-a constituit din veniturile realizate în 5 ani lucraţi consecutiv, în ultimii 10 ani de activitate.

Din punct de vedere legislativ, reglementarea modului de recorelare a pensiilor doar pentru o categorie de pensionari ar pune sub semnul întrebării legalitatea emiterii hotărârilor de Guvern, în ceea ce priveşte realizarea procesului de recorelare până în prezent. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă domnul deputat e mulţumit de răspuns? Poftiţi.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

De asemenea, doresc să-i mulţumesc şi domnului ministru, pentru răspunsul competent care a fost dat.

De asemenea, vreau să-i mulţumesc pentru faptul că în judeţul Buzău există un director foarte bun, cu care colaborez în mod deosebit. De câte ori a fost solicitat, ne-a rezolvat problemele. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman a adresat, de asemenea, o întrebare pentru Ministerul Muncii, dar nefiind prezent, amânăm acest răspuns.

Domnul Dan Brudaşcu a adresat o întrebare privind situaţia doamnei Viorica Borbe, din municipiul Turda.

Domnule Giurescu, dacă aveţi vreun răspuns pentru domnul Burdaşcu? Sau altcineva din partea Ministerului Muncii? Doamnă Ţărnea, poftiţi.

Doamna Marta Ţărnea (secretar de stat, Ministerul Muncii Solidarităţii Sociale şi Familiei):

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din investigaţiile recente efectuate de Direcţia pentru dialog, familie şi solidaritate socială a judeţului Cluj, rezultă că doamna Viorica Borbe continuă să locuiască în localitatea Turda, str. Zambilei nr. 2, într-un apartament de 3 camere, împreună cu părinţii, Victor Borbe şi Ana Borbe, precum şi cu cele două fiice ale sale: Tamaş Lupui Cristina şi Tamaş Lupui Viorica. Veniturile familiei sunt următoarele: 4,2 milioane de lei pensiile lui Victor şi Ana Borbe, 900 de mii de lei pensie de urmaş pentru Tamaş Lupui Vorica, 210 mii de lei alocaţia de stat pentru Tamaş Lupui Viorica.

Primăria municipiului Turda a acordat, în luna decembrie 2002, doamnei Viorica Borbe, un ajutor de urgenţă în sumă de 1,5 milioane de lei şi ajutor social lunar, în baza Legii nr.416/2001. Din luna mai 2003, ajutorul social a fost sistat, deoarece doamna Borbe Viorica, în vârstă de 43 de ani, deşi a fost atenţionată în mai multe rânduri, nu s-a prezentat la Primăria municipiului Turda, pentru a presta activităţi în folosul comunităţii şi pentru a reactualiza documentele din dosar. Viorica Borbe susţine că este bolnavă şi, din acest motiv, nu poate efectua orele în folosul comunităţii, dar, până în prezent, nu a prezentat un document medical din care să rezulte această situaţie şi nici nu s-a prezentat la Casa Naţională de Ocupare din Cluj.

Doamna Viorica Borbe a solicitat Primăriei municipiului Turda repartizarea unei locuinţe sociale, dar cererea a fost respinsă, motivul fiind deţinerea unui apartament în proprietate personală, pe care l-a vândut.

Referitor la Tamaş Lupui Cristina, în vârstă de 22 de ani (deci, fiica cea mai mare), diagnosticată cu scolioză dorsală, Direcţia pentru dialog, familie şi solidaritate socială a judeţului Cluj va efectua anchetă socială specială pentru această fată, la domiciliul acesteia, şi va propune, în condiţiile legii, măsuri de sprijin, care pot fi de două feluri (în completarea răspunsului scris): dumneaei poate fi internată într-un centru de recuperare pentru persoanele cu deficienţe şi s-ar putea să fie inserată social mult mai bine decât o poate face alături de mama ei.

Şi, pe de altă parte, subliniez că o dată cu intrarea în vigoare a alocaţiei complementare, această familie, care gospodăreşte împreună, va beneficia de alocaţia complementară, care poate fi de două feluri, depinde de atitudinea pe care o va avea mama: dacă îşi va reglementa dosarul, alocaţia de susţinere ca familie monoparentală va fi mărită cu 50%; dacă nu, în orice condiţii, fata minoră va beneficia de alocaţia complementară, în plus. Alocaţie care poate fi, repet, de 300 de mii de lei, dacă mama nu-şi reglementează situaţia, şi de 375 de mii de lei, dacă mama îşi reglementează situaţia.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Mulţumesc.

Domnule deputat, dacă sunteţi mulţumit de răspuns?

Domnul Dan Brudaşcu:

În general, sunt mulţumit, domnule preşedinte de şedinţă, dar e nevoie, totuşi, de câteva precizări, pentru că se pare, cu toată rigoarea cu care s-a făcut documentarea, au fost câteva lucruri care au scăpat pe din afară.

În primul rând, acele sume evidenţiate de antevorbitoare sunt venituri ale părinţilor doamnei Viorica Borbe, care o tolerează pe ea şi cele două fiice în spaţiul imobiliar pe care îl deţin, întrucât acestea nu beneficiază de nici un spaţiu de locuit. Vreau să vă informez că de la data la care v-am înaintat prima interpelare pe această temă lucrurile s-au schimbat, urmare a certurilor de familie, Viorica Borbe, deja, nu mai locuieşte la adresa menţionată, în municipiul Turda.

Pe de altă parte, mie mi se pare un lucru care îmi dă de gândit, Consiliul judeţean Cluj precizează că ajutorul acela de urgenţă a constat în suma de 1 milion de lei, dumneavoastră faceţi menţiunea de 1,5 milioane de lei. Nu ştiu cine are dreptate, poate o lămuriţi dumneavoastră.

În legătură cu aspectul privind sistarea ajutorului social în baza Legii nr. 416, persoana în cauză este suferindă, este suferindă psihic şi doar acesta este motivul pentru care, până la această dată, nu şi-a înaintat documentaţia pentru a fi scutită de obligaţia orelor prestate în folosul societăţii.

În legătură cu motivaţia Consiliului local Turda, de respingere a cererii de acordare a unui spaţiu locativ, pe motivul că aceasta ar fi deţinut un apartament, precizez că el a fost vândut după moartea soţului, întrucât nu avea nici banii pentru cheltuielile de întreţinere şi nici nu avea din ce să-şi întreţină copiii minori.

Nu cunosc poziţia, în cadrul ministerului, a antevorbitoarei, de aceea, nu ştiu cum să mă adresez domniei sale, însă nu apreciez ca fiind exacte formulări de tipul "s-ar putea să". Eu aş ruga ministerul, cu probitatea şi competenţa pe care le are, să încerce măsuri clare, din care să rezulte posibilităţi de rezolvare legale a acelor aspecte ale cazului semnalat care se pot rezolva. Formulări de tipul "s-ar putea", mă lasă la gândul că "s-ar putea la Paştele cailor"... sau poate, că e mai aproape, Postul Crăciunului.

Nu vreau prin aceasta să jignesc pe nimeni din minister, ştiu că depun o activitate extrem de importantă şi riguroasă, de aceea, cer şi, în acest caz, măsuri, iertaţi redundanţa expresiei, pe măsură. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Dan Brudaşcu a adresat şi o întrebare privind dificultăţile cu care se confruntă cetăţenii la Casa Judeţeană de Pensii Cluj.

Domnul Giurescu, dacă ne dă un răspuns despre dificultăţile acestea?

Domnul Ion Giurescu:

În principal, este vorba de un caz, al domnului Efim Tarlapan, care a solicitat Casei Teritoriale de Pensii Cluj-Napoca pensionarea anticipată, în luna decembrie a anului 2002.

Întrucât sus-numitul a realizat stagiul de cotizare în fosta URSS, cazul face obiectul Convenţiei în domeniul prevederilor sociale dintre România şi fosta URSS, semnat de cele două state în 1960. Casa Teritorială de Pensii Cluj-Napoca a transmis dosarul la Casa Naţională de Pensii şi alte Drepturi de Asigurări Sociale, pentru analizarea lui în cadrul direcţiei de specialitate - Direcţia de comunicare şi aplicare a acordurilor internaţionale.

În urma analizei efectuate, s-a constatat că domnul Efim Tarlapan nu îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vârstă, întrucât nu a împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în lege. De asemenea, sus-numitul nu îndeplineşte condiţiile pentru pensionarea anticipată, întrucât nu a realizat stagiul complet de cotizare prevăzut de Legea nr. 19/2000.

Din documentele depuse de domnul Efim Tarlapan rezultă un stagiu de cotizare de 30 de ani 3 luni şi 18 zile, insuficient pentru stabilirea drepturilor de pensie anticipată parţială. Conform prevederilor Legii nr. 19/2000, pentru a obţine drepturile solicitate, sus-numitul trebuie să realizeze un stagiu de cotizare de 31 de ani şi 2 luni. În conformitate cu prevederile art. 50 din Legea nr. 19, la stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale nu se au în vedere perioadele în care asiguratul a urmat cursuri de zi ale învăţământului universitar sau a satisfăcut serviciul militar.

Ca urmare a răspunsului dat de CNPAS, pe 21.08.2003, Casa Teritorială de Pensii Cluj-Napoca a emis Decizia nr. 60.436, de respingere a cererii de acordare a pensiei, decizie care i-a fost comunicată.

Domnul Efim Tarlapan îndeplineşte condiţiile de pensionare începând cu luna iunie a anului 2007.

Referitor la afirmaţia conform căreia la Casta Teritorială de Pensii Cluj-Napoca se practică discriminarea pe criterii etnice, nu am avut cunoştinţă de astfel de situaţii şi nu s-au prezentat materiale din care să rezulte acest lucru. Apreciem că nemulţumirea unor persoane ale căror cereri nu au fost soluţionate în cadrul legal conduce la acuzaţii precum cele care au făcut obiectul interpelării. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, poftiţi.

Domnul Dan Brudaşcu:

Mulţumesc, domnului ministru pentru răspuns, pentru exactitatea documentării. Aş vrea, însă, să vă asigur, domnule ministru, că afirmaţiile în legătură cu discriminările pe criterii etnice nu sunt inventate. Faţă de exemplul pe care vi l-am dat, mai pot adăuga şi altele, cel mai recent fiind cel al numitului Vasile Benţea, a cărui situaţie, pe criterii etnice, nu a fost soluţionată mai bine de un an şi jumătate.

Eu v-aş ruga respectuos, fără să consideraţi că prin aceasta mă amestec în treburile dumneavoastră, să dispuneţi un control riguros şi obiectiv, neangajat politic, pentru a constata şi dumneavoastră că la unele ghişee, unde funcţionarii sunt vorbitori de limbă maghiară, au prioritate întotdeauna, fără excepţie, cei care li se adresează în limba maghiară. Faţă de vorbitorii de limbă română există reticenţe, sunt purtaţi de coadă la coadă, sunt repeziţi, niciodată nu au timp suficient pentru a li se analiza cum se cuvine dosarele şi sunt trimişi şi purtaţi pe drumuri, unele persoane fiind foarte în vârstă, suferinde.

Şi este nevoie, din acest punct de vedere, să se curme o asemenea acţiune, de tip apartheid. Chiar dacă s-a adoptat, cum ştim că s-a adoptat, Legea privind folosirea limbii maghiare în administraţie, cred că este nevoie, ea să fie folosită doar când este cazul, de cetăţeni de etnie maghiară, nu şi pentru tratarea discreţionară şi abuzivă a cetăţenilor români. Mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Vreţi să faceţi comentarii? Poftiţi.

Domnul Ion Giurescu:

Eu, deja, am ordonat un control la Casa de Pensii Cluj-Napoca, pentru a vedea dacă există asemenea tip de discriminare pe care dumneavoastră o spuneţi şi, în cazul că există aşa ceva, vom lua măsurile necesare. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat Gheorghe Barbu e în sală? Nu este. Atunci, se amână răspunsul care trebuia să i se dea dânsului.

Domnul Dumitru Bentu a adresat o întrebare privind reforma administraţiei publice. Poftiţi, din partea Ministerului de Interne, oferiţi-i răspunsul.

Domnul Gheorghe Emacu (secretar de stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor):

Domnule preşedinte,

Îngăduiţi-mi să dau citire răspunsului, sub semnătura domnului ministru al administraţiei şi internelor, domnului Ioan Rus, privitor la întrebarea adresată de către domnul deputat Dumitru Bentu, în legătură cu elementele istorice şi culturale ale administraţiei publice româneşti cuprinse în strategia reformei în administraţia publică, pe care domnia sa a adresat-o.

Contextul istoric în care se încadrează demersurile României vizând integrarea în structurile Uniunii Europene se plasează sub semnul schimbărilor profunde care au intervenit în societatea românească după 1989, generate şi de procesul de reformă al administraţiei publice.

Cu excepţia perioadei de comunism, România a fost, lungă vreme, prin tradiţiile sale, o ţară în care autonomia locală a cunoscut o bogată experienţă. Conducerea treburilor comunităţilor locale de către membrii acestora a cunoscut forme specifice încă din sec. XIV şi XV, o dată cu înfiinţarea judeţelor în Muntenia şi a ţinuturilor în Moldova. Încă din sec. al XIX-lea, administraţia publică românească era organizată şi funcţiona pe principii care sunt în vigoare şi astăzi.

Autonomia locală şi descentralizarea administrativă reprezintă tradiţii ale sistemului administrativ românesc, atrăgând după sine reprezentarea locală, cu ajutorul căreia colectivităţile locale administrează de sine stătător o parte importantă a treburilor politice. Ca realitate juridică, autonomia locală a variat şi variază în funcţie de diferiţi factori endogeni: tradiţia istorică, existenţa reglementărilor naţionale şi internaţionale. Nu o să intru în prezentarea detaliată a acestui răspuns pentru că, în scris, el conţine mai multe pagini.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bine că nu o luaţi de la daci...

Domnul Gheorghe Emacu:

O să evoc principiul legalităţii, principiul autonomiei locale, principiul descentralizării, principiul eligibilităţii organelor locale, precum şi problematica instituţiei prefectului. Vreau să arăt că, după 1989, România a revenit la elementele unui sistem de administraţie publică bazat pe simbioza dintre tradiţie - tradiţia dreptului autonom - şi normele ori standardele recunoscute pe plan internaţional. În acest sens, Constituţia din 1991 relevă crearea premiselor legale necesare pentru transferarea unei părţi însemnate a puterii administrative de la nivelul Guvernului la cel al colectivităţilor locale, pentru gestionarea intereselor specifice ale acestora.

Continuând tradiţiile sus-menţionate, România urmăreşte ca administraţia publică să adopte şi să implementeze valorile administrative existente în spaţiul european: transparenţa, predictibilitatea, adaptabilitatea, responsabilitatea şi eficienţa. Acest obiectiv nu se poate realiza decât în contextul unor reforme reale în domeniul funcţiei publice, prin crearea unui corp profesionist şi neutru din punct de vedere politic al funcţionarilor publici, introducerea unui sistem al carierei şi de salarizare al administraţiei publice locale, care implică continuarea procesului de descentralizare şi deconcentrare şi cu privire la îmbunătăţirea procesului de formulare a politicilor publice.

Aceste trei mari priorităţi reprezintă, de fapt, principalele direcţii de acţiune care se vor regăsi în strategia actualizată a Guvernului României pentru accelerarea reformei în administraţia publică. Toate aceste aspecte reprezintă esenţa schimbărilor din administraţia publică, care să conducă la efecte benefice asupra mediului economic şi social şi, nu în ultimul rând, asupra cetăţenilor, principalii beneficiari ai serviciilor oferite de administraţie.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul deputat e mulţumit de răspuns?

Domnul Dumitru Bentu (din sală):

Foarte mulţumit.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

E "foarte mulţumit". Bun.

Domnul Petre Posea a adresat o întrebare cu privire la salarizarea primarilor şi viceprimarilor, tot pentru Ministerul Administraţiei şi Internelor. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Emacu:

Îngăduiţi-mi să dau citire răspunsului.

La nivelul Departamentului comunităţi locale din Ministerului Administraţiei şi Internelor nu există o iniţiativă legislativă referitoare la salarizarea primarilor şi viceprimarilor. Elaborarea cadrului normativ în domeniul muncii şi salarizării revine, potrivit legii, Ministerului Muncii, Solidarităţii Sociale şi Familiei, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale.

Totodată, vă comunicăm că potrivit prevederilor art. 2 alin. 1 şi ale art. 3 alin. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 191/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salariat, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază pentru personalul contractual din sistemul bugetar şi personalului salarizat potrivit Anexelor nr. 2 şi 3 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de bază în sistemul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoanele care ocupă funcţii de demnitate publică, salariile de bază ale primarilor şi viceprimarilor, prevăzute în Anexele 7.1.A şi 7.1.B, au fost majorate, începând cu data 1 ianuarie 2003, cu 6% şi, începând cu data de 1 octombrie 2003, cu 9%.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnul Posea, dacă e mulţumit? Eu nu cred că e mulţumit, că aveţi situaţia în care secretarul consiliului local are salariul mai mare decât primarul.

Domnul Petre Posea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat pentru răspuns, mă satisface în parte, aşa cum aţi spus şi dumneavoastră, consider că salarizarea primarilor şi viceprimarilor trebuie să aibă altă cotă. Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Iar în ceea ce priveşte iniţiativa pentru creşterea salariilor, Ministerul de Externe s-a ocupat de salariile diplomaţilor, Ministerul de Justiţie s-a ocupat de salarizarea magistraţilor şi le-a crescut salariul tot timpul. Dacă dumneavoastră nu vă ocupaţi puţin, măcar să faceţi un demers la Ministerul Muncii, atunci, nu e în regulă, pentru că totuşi oamenii aceştia au responsabilităţi foarte importante în structura administraţiei locale.

Domnul Dan Brudaşcu a adresat o "salvă" de întrebări către Ministerul de Interne. Dacă dânsul nu are nimic împotrivă, eu aş propune să se citească răspunsurile la toate şi, după aceea, să aflăm şi comentariile domnului deputat?

Domnul Dan Brudaşcu (din sală):

De acord.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Poftiţi.

Domnul Gheorghe Emacu:

În legătură cu întrebarea adresată de domnul deputat cu privire la comportamentul "abuziv şi ilegal" al primarului comunei Petreştii de Jos din judeţul Cluj, domnul Feneşan Viorel, înregistrată la Camera Deputaţilor cu nr. 1422A/10 septembrie, vă precizăm următoarele.

Aspectele semnalate "în baza discuţiilor avute recent cu unii cetăţeni şi aleşi locali", potrivit cărora primarul comunei Petreştii de Jos, domnul Feneşan Viorel, "încalcă prevederile Legii nr. 136/2003, întrucât îşi menţine soţia în continuare în funcţia de contabil al primăriei", au fost verificate şi analizate, rezultând următoarele.

În primul rând, normativ indicat ca fiind încălcat este menţionat eronat: Legea nr. 163/2003 aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 9/2003 privind Programul de cooperare pentru dezvoltarea pentru o perioadă de 5 ani între Guvernul României şi Guvernul Republicii Elene, semnat la Bucureşti la 20 iulie 2002, şi nu are vreo legătură cu Primăria comunei Petreştii de Jos.

În al doilea rând, în urma verificării situaţiei ce v-a fost reclamată de unii cetăţeni şi aleşi locali, din perspectiva încălcării de către primar a prevederilor art. 95 Secţiunea a 5-a Cap. III Titlul 4 Cartea I din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei şi exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, a rezultat că doamna Feneşan Marinela nu este căsătorită cu primarul comunei Petreştii de Jos, domnul Feneşan Viorel. Domnul primar a fost căsătorit cu doamna Feneşan Marinela, dar, prin Sentinţa Civilă nr. 5323/18 iunie 2003 a Judecătoriei Cluj-Napoca, rămasă definitivă şi irevocabilă, căsătoria a fost desfăcută.

Aspectele referitoare la utilizarea nelegală a banilor publici, prin încredinţarea efectuării lucrărilor edilitar gospodăreşti fără organizarea de licitaţii, precum şi cele referitoare la folosirea de către primar a autoturismului primăriei în mod abuziv şi ilegal au făcut obiectul unui control al Direcţiei generale a finanţelor publice Cluj, rezultatul acestuia fiind materializat în Raportul nr. 32.124/24 septembrie 2003. Acest raport relevă şi detaliază modul în care au fost cheltuiţi banii publici pentru acţiuni edilitar gospodăreşti, precum şi modul în care a fost utilizat autoturismul primăriei şi concluzionează că: "Nu au fost constatate acte sau fapte care să dovedească comportamentul abuziv şi ilegal al primarului comunei Petreştii de Jos".

Domnule preşedinte, permiteţi-mi să dau citire răspunsului...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Continuaţi.

Domnul Gheorghe Emacu:

La întrebarea referitoare la motivele pentru care nu fost înfiinţate până în prezent, în temeiul Ordonanţei nr. 84/2001 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, aprobate cu modificări şi completări prin Legea nr. 372/2002, serviciile publice de evidenţă a persoanelor, precum şi care sunt măsurile pe care intenţionează să le ia instituţia noastră pentru eliminarea acestui neajuns, vă comunicăm următoarele:

Crearea unui sistem modern şi eficient de administraţie publică a fost considerat o prioritate pentru Guvernul României încă din anul 1990, cu toate acestea nu s-au putut mobiliza resursele necesare cadrului instituţional corespunzător, cauza principală fiind constrângerea financiară severă. O dată cu adoptarea de către Guvern a Ordonanţei de urgenţă nr. 63/2003 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, prin care a fost statuată comasarea celor două foste ministere: de Interne şi al Administraţiei Publice, s-a creat un nou cadru legal, în interiorul căruia se va desfăşura procesul de reorganizare a întregului minister nou-creat, urmând ca în cadrul acestui proces să fie rezolvate aspectele semnalate de dumneavoastră.

Pentru a asigura funcţionarea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor este necesară crearea unor structuri specializate în domeniul logistic, juridic, informatic şi al gestionării resurselor umane, întrucât bazele de date privind evidenţa populaţiei, permisele auto, certificatele de înmatriculare, paşapoartele şi străinii au un grad ridicat de integrare şi conţin un volum important de informaţii cu caracter operativ, de interes pentru structurile de ordine şi siguranţă publică ale Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru alte instituţii ale statului cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, în condiţiile reduse de personal, fac posibilă fragmentarea acestor structuri, doar cu riscul unor perturbări importante ale utilizării sistemelor informatice.

Ordonanţa de urgenţă nr. 63/2003, precum şi Hotărârea Guvernului nr. 735/2003 privind structura organizatorică şi efectivele Ministerului Administraţiei şi Internelor constituie cadrul legal care permite modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 84/2001, precum şi înfiinţarea Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor. Totodată, potrivit Hotărârii nr. 1019/2003 privind organizarea şi funcţionarea prefecturilor, în cadrul aparatului de specialitate al prefectului se organizează serviciul public comunitar pentru eliberarea şi evidenţa paşapoartelor.

În temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.63/2003, a fost iniţiat Proiectul de Hotărâre a Guvernului privind structura organizatorică şi atribuţiile Inspectoratului Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi ale serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor aflat în procedură de avizare.

De asemenea, precizez faptul că sunt în fază de definitivare proiectele protocoalelor de cooperare între Institutul Naţional pentru Evidenţa Persoanelor şi celelalte structuri ale ministerului, precum şi metodologiile de lucru.

Menţionez că, deşi cel puţin pentru acest an, nu s-au alocat în mod expres fonduri pentru bugetul Ministerului Administraţiei şi Internelor pentru constituirea serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor, instituţia noastră depune eforturi susţinute pentru punerea în aplicare a noilor acte normative nu numai în ceea ce priveşte domeniul discutat, ci şi referitoare la celelalte domenii de activitate specifice acestui minister.

Domnule preşedinte, îngăduiţi-mi să trec la următoarea interpelare.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da. Continuaţi, vă rog.

Mai sunt cinci.

Domnul Gheorghe Emacu:

Da, mai sunt cinci.

În următoarea interpelare se semnalează lipsa de reacţie a poliţiştilor de la postul de poliţie Cămăraşu, la sesizarea privind furtul unor utilaje de la Societatea Comercială Agromec Cămăraşu.

Răspunsul este următorul:

Pentru clarificarea aspectelor semnalate, s-a procedat la verificarea datelor la care faceţi referire - la audierea reclamantului şi altor persoane, precum şi consultarea evidenţelor de la societăţile comerciale implicate.

S-a constatat că, la data de 25 septembrie 2003, numitul Mocean Florian Marian, administrator la S.C. Agromec Cămăraşu a depus o reclamaţie scrisă la postul de poliţie al acestei comune prin care sesiza furtul unui număr de zece utilaje agricole - este vorba de grape stelate şi alte subansamble, faptă ce s-ar fi comis în noaptea de 6 spre 7 iulie 2003.

Actele premergătoare efectuate în lucrarea penală înregistrată la nr.34/2003 au evidenţiat faptul că, din cadrul Societăţii Comerciale sus-menţionate s-au efectuat mai multe transporturi de materiale refolosibile - este vorba de fier vechi - cu autocamionul cu numărul de înmatriculare CJ72LEV, proprietatea numitului Lakatos Levente.

Toate transporturile s-au realizat ca urmare a înţelegerii dintre petent şi conducătorul auto menţionat.

Cu privire la transportul la care se face referire, din verificările efectuate la sediul Societăţii Comerciale Bitzi Tâmplărie SRL Câmpia Turzii, unitate colectoare de materiale folosibile, a rezultat faptul că, la data de 7 iulie 2003, conform adeverinţei de primire şi de plată nr.2965, conducătorul auto Lakatos Levente a predat cantitatea de 8000 de kilograme materiale refolosibile ce nu au fost individualizate.

Cu ocazia ridicării şi transportării acestora din incinta S.C. Agromec Cămăraşu între numitul Mocean Florian Marian şi Lakatos Levente nu s-au încheiat procese-verbale sau alte documente din care să rezulte categoria materialelor transportate. În această situaţie, nu s-a putut stabili cu certitudine dacă subansamblurile agricole la care face referire petentul se regăsesc în incinta centrului de colectare din Câmpia Turzii.

Trebuie menţionat că şi alţi conducători auto au efectuat transporturi pe baza unor înţelegeri prealabile, fără a se consemna în documente în mod expres tipul de materiale.

Domnul Mocean Florian Marian a pus la dispoziţia organelor de poliţie documentele de evidenţă primară şi contabilă ale utilajelor agricole, din care rezultă că în prezent firma deţine un număr de trei grape agricole, cu toate că în incinta acesteia au fost identificate 13 utilaje similare. Cu privire la acest aspect, sus-numitul a precizat că s-a aprovizionat cu diferite subansamble agricole dar că a neglijat înscrierea lor în evidenţă.

Din procesul-verbal de contravenţie nr.156452 din 7.10.2002, întocmit de către Direcţia control fiscal al Direcţiei generale de Finanţe Publice Cluj a rezultat că societatea respectivă nu a efectuat inventarierea patrimoniului în anii 2000, 2001 şi 2002. Trebuie menţionat că în anul 1998, data ultimului inventar, firma deţinea în evidenţă un număr de trei grape stelate.

În aceste condiţii, urmează ca în dosarul penal la care s-a făcut referire să fie clarificate neconcordanţele constatate, după care, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Cluj, să se propune soluţiile procedurale care se impun.

Verificările efectuate au evidenţiat faptul că poliţiştii încadraţi la postul de poliţie Cămăraşu au manifestat interes în soluţionarea operativă şi corectă a aspectelor sesizate de către domnul Mocean Florian Marian.

În continuare, voi citi răspunsul privitor la întrebarea domnului deputat prin care solicită intervenţia într-un caz în care este implicat primarul Comunei Floreşti din judeţul Cluj.

1) Din documentele anexate la întrebare, rezultă că parte în contractul 2517 din 16 decembrie 1996 este numitul Maja Dan Petru, reprezentantul S.C. Madarex Exim SRL Floreşti, şi nu petentul Topan Lucian Cristian. Acesta din urmă figurează în calitate de chiriaş în contractul nr.3034 încheiat la 21 septembrie 1998 pentru o perioadă de cinci ani;

2) În conformitate cu prevederile Constituţiei României din 1991 şi ale Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 cu modificările şi completările ulterioare, autorităţile administraţiei publice locale sunt organizate şi funcţionează în temeiul principiului autonomiei locale, ceea ce le conferă dreptul şi capacitatea efectivă de a soluţiona şi de a gestiona treburile publice în comunitatea respectivă. Acest drept se exercită de către consiliile locale, ca autorităţi deliberative, şi de către primari, ca autorităţi executive.

Aşa cum este prezentată situaţia, în speţă este vorba de o eventuală răspundere civilă determinată de neexecutarea unei obligaţii contractuale care, potrivit dispoziţiilor Codului Civil şi ale Codului de Procedură Civilă, este de competenţa instanţei de judecată.

În acest sens, partea în contract care se consideră lezată prin neexecutarea obligaţiei celeilalte părţi, îşi va putea obţine drepturile pe calea acţiunii în justiţie.

În continuare, voi prezenta răspunsul la întrebarea referitoare la eliberarea sumei de un miliard de lei din fondurile aflate la dispoziţia Guvernului, sumă necesară finalizării lucrărilor la obiectivul de investiţii "Şcoala cu 16 clase din Oraşul Huedin".

Lucrările la acest obiectiv au început în luna noiembrie a anului 1994. Până în 1998, acestea au fost finanţate de la bugetul de stat, prin Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ca ordonator principal de credite, şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, ca ordonator secundar de credite.

În anul 1999, investiţiile aflate în derulare în cadrul Ministerului Educaţiei şi Cercetării au trecut, din punct de vedere al resurselor financiare, la consiliile locale. În acelaşi an, construcţia şcolii din Huedin a fost sistată din lipsa de fonduri la consiliul local.

În anul 2002, prin Hotărârea Guvernului nr.691, prin finanţarea din bugetului Ministerului Educaţiei şi Culturii, a lucrărilor de execuţie pentru unele obiective de investiţii din învăţământul preuniversitar, şcolii din Huedin i-a fost alocată suma de două miliarde de lei, cu care s-au continuat lucrările de finisaje interioare, instalaţii interioare de încălzire, instalaţii interioare de iluminat, astfel încât, la finele anului 2002, pentru finalizarea lucrărilor, mai trebuia alocată suma de 2,5 miliarde de lei.

Prin Hotărârea Guvernului nr.1007 din acest an privind finanţarea din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a lucrărilor de consolidare a unor imobile din învăţământul preuniversitar, pentru şcoala din Huedin a fost alocată suma de un miliard de lei pentru continuarea lucrărilor.

Lucrările de construcţii se află în plină desfăşurare, urmând ca, până la finele anului, să fie definitivat interiorul.

Pentru finalizarea lucrărilor exterioare mai este însă necesară suma de 1,5 miliarde de lei.

Domnule preşedinte,

Privitor la întrebarea domnului deputat Dan Brudaşcu referitoare la starea de incompatibilitate a domnului Torok Francisc, care, în opinia domniei sale, se află în stare de incompatibilitate prin deţinerea funcţiilor de inspector general în cadrul Inspectoratului Cluj şi de consilier local, vă adresez rugămintea să fiţi de acord să ne acordaţi o amânare astfel încât să facem nişte verificări atente şi detaliate asupra acestui caz astfel încât răspunsul să fie în strictă concordanţă cu legea.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Bineînţeles.

Domnul Gheorghe Emacu:

Vă mulţumesc.

Cred că este ultima întrebare - în legătură cu verificarea unor aspecte sesizate de către numitul Galea Petru, domiciliat în municipiul Dej, strada Orizont nr.8 din judeţul Cluj cu privire la situaţia juridică a unui teren în suprafaţă de 0,53 hectare din satul Cetan, comuna Vlad.

Terenul în cauză a aparţinut tatălui numitului Fărcaş Alexandru din satul Cetan nr.77, care a convieţuit cu mama vitregă a lui Galea Aurelia, timp în care au folosit împreună suprafaţa de teren respectivă.

În timpul CAP-ului, tatăl lui Fărcaş Alexandru şi mama vitregă a doamnei Galea Aurelia au decedat, fără a avea urmaşi împreună.

La apariţia Legii nr.18/1991, cei trei copii ai defunctului Fărcaş, între care şi Fărcaş Alexandru, au solicitat întreaga suprafaţă de teren care a aparţinut antecesorului, respectiv tatălui lor, iar în suprafaţa totală aprobată de comisia locală a fost inclusă şi suprafaţa de teren în discuţie.

La sesizările cetăţenilor care deţineau teren în acea tarla, comisia locală a efectuat din nou măsurătorile, constatându-se că numitul Galea Petru a folosit în mod abuziv o suprafaţă de 0,53 de hectare de teren, care a rezultat prin diminuarea suprafeţelor ce trebuiau atribuite altor persoane. De altfel, această suprafaţă de teren nu i-a fost pusă în posesie de către comisia locală.

În urma verificărilor efectuate, a rezultat că dreptul de proprietate asupra terenului în discuţie aparţine celor trei urmaşi legitimi ai defunctului Fărcaş, şi nu lui Galea Aurelia.

Pe de altă parte, menţionez că, în conformitate cu principiile statului de drept, litigiile referitoare la aplicarea Legii nr.18/1991 sunt de competenţa de soluţionare a instanţelor de judecată, nu ale Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule deputat, faceţi comentarii cu privire la răspunsuri.

Domnul Dan Brudaşcu:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc.

Mulţumesc şi domnului secretar de stat.

Să o luăm sistematic.

Dintr-o eroare de tipărire, a apărut 136 în loc de 163. Oricum, gestul dumneavoastră de a mă atenţiona este deosebit de corect.

În ceea ce priveşte fondul problemei, trebuie să ştiţi, domnule secretar de stat, am sentimentul că verificarea pe care aţi făcut-o este cât se poate de superficială. De ce: pentru că acel divorţ este de formă - persoanele în cauză vieţuiesc sub acelaşi acoperiş, nu au făcut nici un fel de partaj în urma acestui divorţ şi, în continuare, merg pe dijmuirea bugetului local.

Mă surprinde faptul că organele de poliţie, riguroase şi obiective, nu au constatat neaplicarea celor trei hotărâri ale Consiliului local pe care vi le-am anexat, din care rezultă clar încălcarea prevederilor organului deliberativ local.

De asemenea, mă surprinde şi faptul că s-a asigurat, prin controlul acela efectuat, acoperirea abuzurilor făcute de primarul de la Petreştii de Jos, dar cred că mesajul pe care îl transmiteţi dumneavoastră prin această decizie concluzivă este cât se poate de clar "Furaţi, fraţilor, că noi vă apărăm!"

Mergem mai departe. Referitor la Ordonanţa Guvernului nr.84 din 2001, domnule secretar de stat, nu apreciaţi că, prin întârzierile acestea, motivate mai mult sau mai puţin, dumneavoastră prejudiciaţi eforturile Guvernului Năstase de integrare în Uniunea Europeană? Credeţi că vor sta în picioare aceste argumente în faţa celor care ne monitorizează în legătură cu demilitarizarea aparatului de poliţie şi a serviciilor sale aferente? Nu cred că este nevoie să insist să îmi şi daţi răspunsul. Eu îl intuiesc încă de pe acum.

În ceea ce priveşte aspectul cu S.C. Agromec Cămăraşu, vă asigur, domnule secretar de stat, că nu a fost nici un fel de exagerare, şi vreau să vă şi reproduc modul în care s-a tratat acea solicitare de verificare de către subordonaţii dumneavoastră de la postul de poliţie din Cămăraşu.

S-a dus cetăţeanul în cauză, a depus cererea, la care i s-a spus: "Las-o, măi, dracu, în pace. O vom băga aici, în fişetul acesta.", şi a stat acolo până când v-aţi sesizat dumneavoastră. De ce? Pentru că trebuie să vă spun, şi este un lucru foarte grav, şi îmi asum toată răspunderea pentru ceea ce vă spun:

Domnule secretar de stat, sunt situaţii în judeţul Cluj, şi nu numai în judeţul Cluj, în care poliţiştii beau cot la cot cu infractorii. Şi, atunci, cum să mai poată fi credibilă acţiunea extrem de nobilă pe care trebuie să o îndeplinească poliţia română?

Nu este admisibil ca, în cazul de faţă, să se protejeze un caz de infracţiune.

Ce mă bucur este că l-aţi amendat pe vinovat!

Într-adevăr, aşa merită, dacă îndrăzneşte să arate că i s-au furat din ogradă cele aproximativ 10 milioane de lei sub forma pieselor predate la S.C. Bitzi SRL din Câmpia Turzii. Să-i fie de învăţătură de minte, şi altă dată să nu mai reclame!

Mergem mai departe.

Se ştie de către toată comunitatea din Floreşti că primarul Gherman Gligor este cu cazier. Înainte de 1989 a fost închis pentru delapidare. El, însă, a fost spălat, pomădat şi curat. În cazul în speţă, a săvârşit un abuz. Este adevărat, dacă separaţia puterilor în stat ar fi respectată, nu ar trebui să implice ministerul dumneavoastră în rezolvarea acestui caz şi să lase justiţia să rezolve problema acelui amărât care şi-a investit toată averea rezultată din eforturile pe care le-a făcut în străinătate ca să dea la 15 persoane locuri de muncă. Aşa îi trebuie dacă a investit şi nu a băut banii.

În ceea ce priveşte şcoala din Huedin, nu mă aşteptam să mi se răspundă de către Ministerul Administraţiei şi Internelor. Nu fac prin aceasta aprecieri negative la adresa competenţelor acestui minister. Mă aşteptam să îmi răspundă, în cel mai fericit caz, Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, pentru că este o unitate în subordinea acestuia, şi nu a Ministerului Administraţiei şi Internelor.

Vă informez, domnule secretar de stat, totuşi, pentru că eu am fost sâmbătă în Huedin, şi aş vrea să reţineţi că lucrările acolo trebuiau finalizate şi obiectivul trebuia predat până la data de 15 septembrie, lucru care nu s-a întâmplat, şi nu va fi gata aşa cum se speră şi cum s-a raportat până la data de 1 ianuarie 2004.

Acest obiectiv creează impedimente serioase celor care au nevoie, pentru că este o populaţie şcolară numeroasă.

Condiţiile pe care le au în momentul de faţă sunt total improprii - se lucrează în schimburi, este insuficient spaţiul şcolar existent acolo şi, de aceea, se impune cu necesitate alocarea acestei sume infime de 1,5 miliarde de lei.

Atâta vreme cât dumneavoastră aţi tolerat ca la Consiliul judeţean Cluj să se achiziţioneze în valoare de peste 20 de miliarde de lei videotelefoane pentru mofturile cine ştie cărui demnitar local, cred că aceşti bani puteau fi orientaţi spre aceste unităţi şcolare, inclusiv cea de la Huedin, ca şi spre rezolvarea adevăratelor priorităţi de dezvoltare economico-socială a judeţului.

De când se ocupă ministerul dumneavoastră de şcoli rămâne pentru mine o enigmă. Da, vă ocupaţi de foarte multe lucruri bune în această ţară.

În legătură cu întrebarea nr.1494A, nu am înţeles ce să verificaţi. Dacă nu mai este inspector general adjunct şcolar cel în cauză? Sau care este obiectul verificării?

Este clar: primarul Nicolae Chiş din Huedin mi-a confirmat înainte de data la care am depus această întrebare pe care v-am adresat-o că domnul Torok Ferenc sau Francisc este şi consilier local.

Chestiunea este clară: respectăm legea sau îl protejăm pentru motivele că este partener de coaliţie al actualului guvern?

În ceea ce priveşte ultima întrebare, vreau să reţineţi un lucru pe care dumneavoastră nu l-aţi precizat în verificarea pe care aţi făcut-o: dacă se confirmă sau nu că suprafaţa respectivă, ca şi altele, au fost împărţite de către primarul Ariton Pop rudelor sale, aşa cum afirmă petentul, şi dacă acestor rude li s-a repartizat o suprafaţă mai mare decât aveau dreptul, potrivit documentelor pe care le-au prezentat comisiei de fond funciar comunale.

Deci, în concluzie, eu mulţumesc pentru eforturile făcute.

Este regretabil că şi-a făcut loc o anumită superficialitate în redactarea răspunsurilor şi că problemele de fond nu au fost atinse decât parţial.

Oricum, mulţumesc pentru prezenţa dumneavoastră la acest microfon. (Aplauze din partea doamnelor şi domnilor deputaţi din Partidul România Mare.)

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Dacă aveţi de făcut nişte comentarii. Nu. Nu aveţi de făcut comentarii.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Vă rog, domnule preşedinte...

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Da, poftiţi.

Doamna Lia Olguţa Vasilescu:

Domnule preşedinte,

Mi s-a întâmplat de foarte multe ori să am o interpelare, să fiu înscrisă şi să nu pot să o susţin pentru că atât colegii noştri, cât şi onoraţii oaspeţi de la Guvern nu ţin seama de timpul care este afectat intervenţiilor.

Deci, vă rog foarte mult că după trei minute să îi opriţi pentru că, altfel, plecăm acasă după ce am stat aici două ore şi nu putem nici măcar să ne susţinem intervenţiile.

Vă mulţumesc.