Parliamentary debates

Domnul Valer Dorneanu:

Urmează partea a doua - răspunsuri la întrebările adresate membrilor Guvernului.

Aş ruga ca reprezentanţii Ministerului pentru Relaţia cu Parlamentul să ne prezinte lista miniştrilor prezenţi, pentru a nu pierde un interval de timp degeaba, dacă putem începe partea a doua a şedinţei de astăzi, urmând să dăm cuvântul întâi celor prezenţi şi să începem, totuşi, cu răspunsurile.

Este prezent domnul secretar de stat Mugur Crăciun, care urmează să răspundă unei interpelări a domnului Petru Gabriel Vlase.

Domnul Vlase este aici? Nu este.

Domnule ministru, aşteptăm să se prezinte domnul Vlase, pentru că, altminteri, daţi răspunsul în scris.

Domnul Mircea Giurgiu, dacă este aici? Nu este nici dumnealui.

V-aş ruga, stimaţi miniştri, să aşteptaţi ora de începere, care este 18,30.

Domnul Valer Dorneanu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă propun să începem desfăşurarea următoarei secvenţe a şedinţei de astăzi, respectiv primirea răspunsurilor la întrebările adresate de dumneavoastră.

Prima întrebare o va pune domnul deputat Petru Gabriel Vlase, cu privire la campania agricolă din acest an.

V-aş ruga să prezentaţi pe scurt această întrebare, pentru că presupun că aţi trimis-o şi ministerului.

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Întrebarea se adresează domnului Gheorghe Flutur, ministrul agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale.

Într-adevăr, a fost făcută la sfârşitul lunii martie, înregistrată la mijlocul lunii aprilie şi răspunsul a venit în mai, când ar trebui să vedem rezultatele a ceea ce s-a făcut în pregătirea campaniei agricole şi, de aceea, voi aştepta să văd ce va spune şi domnul secretar de stat, probabil, prezent aici.

Întrebarea era: deşi campania agricolă ar fi trebuit să înceapă la vremea respectivă de aproape două săptămâni, fermierii băcăuani nu scoseseră încă tractoarele pe câmp.

Reprezentanţii dumneavoastră de la Direcţia pentru agricultură şi dezvoltare rurală Bacău dau vina pe vremea de afară. Eu înţeleg că au fost situaţii de zone inundate, dar asta nu reprezenta, la vremea respectivă, nici măcar 5% din suprafaţa judeţului şi din suprafaţa agricolă a judeţului Bacău.

La vremea respectivă, din discuţiile cu oamenii din teritoriu, problema era siguranţa subvenţiilor, precum şi întârzierea nepermis de mult în promovarea unor acte normative în domeniu de către responsabilii de la ministerul dumneavoastră, chestiuni pe care le-am auzit în campania electorală, că tot ce a făcut P.S.D. în mandatul său şi mai ales în ultimul an, când ne amintim cu toţii că s-au înregistrat cele mai mari producţii de cereale din istoria postdecembristă - şi a fost rău -, a urmat un întreg pachet de promisiuni neonorate din partea Alianţei, de punct la punct, domnul Flutur, probabil, trăind cu impresia că agricultura se face ca la direcţia silvică. Şi singura constatare pe care o fac - şi este o chestiune pe care am văut-o cu ochii mei şi nu sunt singurul care poate să susţină acest lucru - este că în toate deplasările pe care le-am făcut în ţară am constatat că sunt suprafeţe foarte mari nelucrate şi abandonate, pur şi simplu.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Are cuvântul domnul Mugur Crăciun, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale.

Domnul Mugur Crăciun:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

La întrebarea domnului deputat, vă rog să-mi permiteţi să răspund prin cele ce urmează.

Într-adevăr, o parte din justificarea întârzierilor din actuala campanie de primăvară se datorează şi vremii nefavorabile. Dar, comparativ cu anul trecut, dacă în judeţul Bacău, la data la care ne raportăm, lucrările erau efectuate pe 40% din suprafaţă, în acest an procentul este de 73%, nemulţumitor şi acesta, dar, oricum, în progres.

Referitor la susţinerea financiară a producătorilor agricoli, este reglementată prin ordonanţa de urgenţă şi prin normele metodologice de aplicare a acesteia, prin ordine ale ministrului agriculturii, acordându-se sprijin sub formă de plată directă pentru culturile: sfeclă, soia, plante textile, orez, plante medicinale, aromatice, hamei, legume, cartofi de câmp, legume în solarii şi sere reci, orzoaică de primăvară, plantaţie de pomi şi lista continuă.

La sprijinirea directă a producătorilor pe unitatea de suprafaţă, s-au avut în vedere costurile de producţie, care se acoperă în primă etapă 50% din sprijin sub formă de bonuri valorice, care deja sunt editate, şi a doua, sub formă de diferenţă - diferenţa cu plata în lei.

Bonurile valorice, bineînţeles că pot fi utilizate, conform metodologiei, pentru procurarea de seminţe, material săditor, îngrăşăminte, pisticide; pentru motorină, vă este cunoscut că, prin Ordonanţa de Guvern nr.25 şi prin normele aferente, se acordă un sprijin în valoare de 0,7 RON/litrul de motorină achiziţionată. În momentul de faţă, negocierile cu PETROM sunt încheiate şi, pe baza adeverinţei eliberate de centrele agricole, producătorii agricoli pot intra în posesia acestui sprijin.

De asemenea, prin Programul "Fermierul", se pot solicita credite la băncile care au fost agreate în urma licitaţiei, beneficiind de o susţinere din fondurile publice cuprinsă între 5 şi 15%.

Acesta este răspunsul pe scurt, succint, semnat de domnul ministru Gheorghe Flutur.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc, domnule ministru.

Dacă domnul deputat doreşte să comenteze acest răspuns, foarte pe scurt?

Domnul Petru Gabriel Vlase:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule ministru, eu sunt de acord cu ceea ce spuneţi dumneavoastră, din datele de pe hârtie pe care le aveţi. Mă îndoiesc că se întâmplă şi în realitate această chestiune. Am fost 4 ani de zile prefectul judeţului Bacău şi ştiu foarte bine cum este cu aceste raportări. Din păcate, în ce priveşte toate bonurile valorice, pe care dumneavoastră le aveţi editate şi n-au ajuns încă în posesia cetăţenilor, acele decontări la motorină nu s-au făcut, pentru cel mai simplu lucru - pe care-l repet încă o dată -, şi anume este că sunt suprafeţe imense pur şi simplu abandonate, nici nu le mai spun nelucrate; sunt abandonate.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna Ingrid Zaarour va răspunde la o întrebare pe care v-a adresat-o, întâmplător, chiar subsemnatul, referitoare la stadiul aplicării legilor privind retrocedările proprietăţilor, pe categorii.

Vă rog.

Doamna Ingrid Zaarour (preşedinte, Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor):

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Referitor la interpelarea adresată de către dumneavoastră privind stadiul actual al retrocedărilor proprietăţilor, facem următoarele precizări:

În ceea ce priveşte stadiul aplicării Legii nr.10/2001, republicată, până la finele lunii martie 2005, dintr-un număr total de aproximativ 203.000 de notificări la nivelul întregii ţări, au fost soluţionate 70.038 de notificări.

În ceea ce priveşte stadiul de retrocedări privind imobilele care au aparţinut cultelor religioase din România, la expirarea termenului de depunere a cererilor de retrocedare, în 25 ianuarie 2006, au fost depuse de către cultele religioase, practic, un număr de 14.716 cereri de retrocedare. Subliniem că, prin noile modificări, a fost acordat un nou termen de depunere a cererilor, care a expirat în data de 25 ianuarie 2005, iar, până la această dată, comisia specială a soluţionat un număr de 1.223 de cereri de retrocedare având ca obiect imobile care au aparţinut cultelor religioase din România.

În ceea ce priveşte stadiul de retrocedare a bunurilor care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România, au fost depuse la sfârşitul lunii ianuarie, tot la 25 ianuarie 2006, 2.154 de cereri de retrocedare. Facem precizarea că procesul de soluţionare a acestor cereri este foarte lent, datorită faptului că lipsesc multe acte doveditoare şi, din acest motiv, doar 41 de cereri au fost soluţionate.

În ceea ce priveşte stadiul aplicării legilor funciare, până în data de 30 noiembrie 2005 au fost depuse 220.000 de cereri având ca obiect, practic, dreptul de reconstituire a proprietăţii private. Numărul de cereri soluţionate este de 388.056, numărul de cereri validate de către comisiile judeţene este de aproximativ 58.186, suprafeţele validate de comisiile judeţene sunt aproximativ, este vorba de 290.000 ha de teren agricol, iar 102.000 ha în vechile amplasamente de teren agricol, practic vechile amplasamente reprezentând 38 ha "

În ceea ce priveşte terenurile forestiere, comisiile judeţene au validat circa 186 de mii de ha, vechile amplasamente reprezentând 147 ha. Numărul de cereri validate pentru despăgubiri este de aproximativ 11.411 ha, suprafaţa corespunzătoare cererilor validate pentru despăgubiri este de aproximativ 22.000 ha, iar titlurile revocate sunt 970.

În ceea ce priveşte stagiul desemnării societăţii de administrare a Fondului "Proprietatea", prin adresa comunicată de către Societatea Fondul "Proprietatea", am fost informaţi că a fost publicat anunţul de lansare a procesului de selectare a viitorului administrator al fondului, în urma acestui anunţ, până la data de 15 mai 2006 sunt aşteptate scrisorile de intenţie de participare a societăţilor interesate. Până în acest moment, au fost înregistrate 4 scrisori de intenţie aşteptându-se ca numărul acestora să crească.

Privind acordarea despăgubirilor, secretariatul Comisiei centrale pentru stabilirea despăgubirilor, care a fost constituit în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor a centralizat până la acest moment un număr de aproximativ 16.000 de dosare, care au fost acordate sau propuse pentru acordarea despăgubirilor. Din 42 de judeţe, până în prezent au fost aprobate de către Comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor un număr de 766 de decizii, cuantumul luărilor de despăgubiri fiind de 88.892.531. Deciziile emise până la acest moment de către comisia centrală privesc convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubiri şi acordarea de despăgubiri foştilor acţionari la societăţile comerciale naţionalizate, după caz, moştenitorilor acestora.

În vederea aplicării prevederilor Titlului 7 din Legea nr.247, în şedinţa Guvernului din data de 19 aprilie 2005, au fost aprobate prin hotărâre a Guvernului, contractul cadru şi onorariile care urmează a fi acordate evaluatorilor. Aşteptăm ca această hotărâre să fie publicată ca acest act să-şi intre în vigoare.

În privind stadiului aplicării legilor în domeniul funciar, am mai discutat şi se repetă întrebarea... Privind valoarea estimată a despăgubirilor aferente imobilelor preluate abuziv, aici facem precizarea că valoarea estimată a titlurilor de despăgubiri ce urmează a fi emise, după parcurgerea procedurii instituite de Titlul 7 al Legii nr. 247/2005 de către comisia centrală pentru stabilirea despăgubirilor, pentru imobilele trecute în proprietatea statului, este de circa 4 miliarde de euro, aproximativ 14 miliarde de roni. De menţionat că suma exactă a acestor titluri de despăgubiri va fi cunoscută abia după parcurgerea procedurilor administrative instituite de Titlul 7, proceduri ce implică evaluarea despăgubirilor aferente tuturor imobilelor imposibil de restituit în natură.

De asemenea, subliniem faptul că, potrivit art.10, în care este specificat, capitalul social al Fondului "Proprietatea" va fi dimensionat la constituire şi pe parcursul existenţei acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorilor estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu mai pot fi restituite, astfel, dacă suma dimensionată iniţial nu acoperă valoarea despăgubirilor aceasta va fi suplimentată.

În ceea ce priveşte numărul cererilor foştilor proprietari îndreptăţiţi la despăgubire care au ca obiect reevaluarea sumelor stabilite anterior, din numărul total de dosare, deci aproximativ. 16000, înregistrate până la această dată la secretariatul Comisiei centrale, aproximativ 10 mii de dosare necesită reevaluare.

Diferenţa până la numărul total al dosarelor înregistrate reprezintă atât dosare soluţionate după data apariţiei Legii nr.247, care conţin deja dispoziţii privind propunerea de acordare a despăgubirilor, cât şi acele cereri privind convertirea titlurilor de valoare nominală în titluri de despăgubire.

În privinţa pct.6, numărul persoanelor care au primit până la această dată acţiuni la Fondul "Proprietatea", conform datelor comunicate de la Societatea Comercială Fondul "Proprietatea" S.A., a rezultat că până la data de 26 aprilie 2006 au fost înregistraţi ca acţionari ai fondului un număr de 231 de acţionari, reprezentând 0,83% din totalul viitorilor acţionari.

Iar o ultimă întrebare pe care mi-aţi pus-o privind data aproximativă la care acţiunile fondului vor fi tranzacţionate la bursă, deci la sfârşitul lunii aprilie Fondul "Proprietatea" a depus la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare dosarul de autorizare a acestuia, pas obligatoriu în etapa listării la bursă, urmând ca răspunsul să fie comunicat într-un termen de 30 de zile.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Pentru că nu am ştiut, în mod sincer, că va coincide data răspunsului dumneavoastră cu planificarea de a conduce şedinţa, daţi-mi voie ca în calitate de deputat să fac un scurt comentariu la răspunsul dumneavoastră. (Domnul vicepreşedinte Valer Dorneanu vorbeşte de la tribună.)

Distinsă doamnă preşedinte, întâi de toate vreau să mulţumesc pentru promptitudinea cu care mi-aţi dat un răspuns foarte elaborat la o problemă destul de complicată. Totuşi, nu pot să nu fac câteva comentarii.

Din câteva puncte de vedere, răspunsul dumneavoastră a fost foarte inteligent pentru că v-aţi referit, de pildă, la stadiul aplicării legilor fondului funciar, la titlurile validate sau la cererile prin care dumneavoastră aţi validat titlurile de proprietate.

Era mai corect dacă v-aţi fi referit la punerile în posesie şi, de aceea, încerc să vă întreb acum sau, dacă nu, să-mi răspundeţi ulterior din cererile aprobate şi deci din titlurile validate, ce reprezintă punerile reale în posesie?

Pe de altă parte, mi-aş permite să vă întreb acum, dacă nu puteţi, să-mi răspundeţi tot în scris altă dată, dacă în judeţe există diferenţe între totalul cererilor depuse şi existentul suprafeţelor de teren, fie agricol, fie teren forestier. Mai exact, dacă sunt situaţii în care, în judeţe, suprafeţele de care dispun autorităţile locale nu sunt îndestulătoare pentru a satisface cererile. Şi v-aş ruga să mai precizaţi, dacă este posibil, dacă dumneavoastră aţi fost sesizată, Autoritatea şi dumneavoastră, despre problemele deosebite care s-au pus ca urmare a restituirilor unor şcoli, spitale, clădiri importante care reprezintă utilităţi publice a căror activitate a fost împiedicată de restituirile în natură.

Mulţumesc.

Doamna Ingrid Zaarour:

Da, am să vă răspuns la ultima întrebare, pentru că în acest domeniu sunt implicată direct, după care am să dau cuvântul colegului meu, domnului vicepreşedinte al Autorităţii care se ocupă şi este direct implicat în privinţa legilor funciare.

În privinţa problemelor cu care ne confruntăm cu toţii în domeniile restituirii proprietăţilor şi mai exact privind acele excepţii, e vorba de art.16, unde erau incluse şcoli, spitale şi alte clădiri ale instituţiilor publice, din motivul pe care îl ştim cu toţii, pentru că ne aflăm în dificultăţi în privinţa acestor retrocedări, am acordat acel termen de 5 ani de zile, termen în cadrul căruia urmează ca statul să asigure alte construcţii, construcţii mult mai solide, construcţii igienice, dat fiind faptul că multe şcoli erau nu numai, să spun, neigienice, însă multe chiar se dărâmă şi mulţi dintre foştii proprietari se plâng că primesc o ruină.

Din aceste motive s-a instaurat obligaţia de a păstra afectaţiunea pe o perioadă de 5 ani de zile, iar ulterior urmează să găsim soluţii, deja căutăm şi găsim soluţii şi am început să construim şi altele.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult.

V-aş ruga să nu le prezentaţi, să mi le trimiteţi în scris, pentru că altminteri pare că eu aş abuza de faptul că, întâmplător, conduc această şedinţă. V-aş ruga să-mi răspundeţi în scris, pentru a da posibilitate celorlalţi colegi să-şi formuleze întrebările şi să audă bineînţeles răspunsurile.

Domnul Petru Călian, în legătură cu fondurile de carte pentru biblioteci. Vreţi să prezentaţi pe scurt întrebarea şi pe urmă rog pe doamna Paloma Petrescu, dacă nu mă înşel, să prezinte răspunsul.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Pe chestiunile de procedură, cu siguranţă, că nu voi monopoliza microfonul. Întrebarea mea este foarte clară, se referă la modul în care se implică Ministerul Culturii, atunci când vorbim despre fondul de carte, pentru că împreună cu cultura, şi Clujul este un centru cultural recunoscut, vom ajunge şi în Europa. Iar Europa, cu siguranţă, că va avea ceva de câştigat de pe urmele culturii din România şi, bineînţeles, şi din judeţul Cluj. Acesta era obiectul întrebării şi aştept răspunsul.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Doamna Paloma Petrescu.

Doamna Paloma Petrescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Domnule preşedinte,

Răspund la întrebarea formulată de domnul deputat Petru Călian, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educaţiei şi Cercetării. Am făcut această precizare, pentru că din modul în care a fost formulată acum întrebarea, am înţeles că, de fapt, era avizat Ministerul Culturii.

Mulţumesc.

Stimate domnule deputat, în conformitate cu prevederile Legii bibliotecilor nr.334/2002 cu modificările ulterioare, bibliotecile municipale şi judeţene sunt încadrate în categoria bibliotecilor publice şi nu se află în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării, ci în coordonarea Ministerului Culturii şi Cultelor.

Cu privire la bibliotecile şcolare, acestea funcţionează în cadrul unităţilor de învăţământ care, după cum ştiţi, sunt finanţate prin consiliile locale. Provenienţa fondurilor pentru bibliotecile şcolare fiind, în concluzie, aceeaşi. În cursul anului 2005 s-a realizat, în condiţiile Legii administraţiei publice locale nr.215/2001, posibilitatea iniţierii unui demers legislativ care să vină în întâmpinarea necesităţilor reale de asigurare cu fond de carte şcolară; astfel, în scopul sprijinirii bibliotecilor în vederea achiziţionării fondului de carte, Ministerului Educaţiei şi Cercetării a elaborat în octombrie 2005 împreună cu Ministerul Administraţiei şi Internelor o recomandare comună privind alocarea de fonduri şi care a fost îndreptată desigur către consiliile judeţene şi apoi consiliile locale privind alocarea de fonduri în bugetul administraţiilor locale destinate achiziţiei de cărţi şi alte documente materiale documentare pentru bibliotecile şcolare, prin care se solicită, aşa cum am spus, consiliilor locale ca în bugetul aprobat pentru fiecare unitate şcolară să aibă în vedere acest lucru.

Începând cu anul 2006, pentru instituţiile aflate în subordinea Ministerului Educaţiei şi Cercetării au fost prevăzute în bugetele caselor corpului didactic din fiecare judeţ fonduri distincte pentru achiziţie de materiale documentare. Politica Ministerului Educaţiei şi Cercetării cu privire la educaţie a fost materializată prin dotarea şcolilor cu materiale didactice şi echipamente informatice, destinate procesului didactic, calculatoare, softuri, echipamente multimedia, precum şi informatizarea bibliotecilor şcolare.

În cadrul Proiectului bilateral româno-francez Educaţia pentru informaţie în mediul rural defavorizat, au fost înfiinţate, în mediul rural, centre de documentare şi informare realizate în colaborare cu administraţia locală, cu eforturi financiare considerabile pentru dotarea acestora cu echipamente informatice şi fonduri de carte.

În cadrul proiectului pentru învăţământul rural, având ca obiectiv îmbunătăţirea accesului la o educaţie de calitate pentru elevii din mediul rural, a fost alocat un fond de aproximativ 5 milioane de dolari pentru asigurarea de materiale didactice necesare şcolilor din rural şi dotarea cu fonduri de carte a bibliotecilor şcolare.

Cu privire la bibliotecile universitare, precizăm faptul că acestea intră în categoria bibliotecilor de învăţământ superior. În categoria acestora intră bibliotecile centrale universitare, instituţii cu personalitate juridică aflate în subordinea directă a Ministerului Educaţiei şi Cercetării, care sunt cel mai bine dotate din toate punctele de vedere al achiziţiei, informaţiei, încadrării cu personal de specialitate şi bibliotecile universitare aflate în subordinea financiară a instituţiile de învăţământ în cadrul cărora funcţionează, respectiv a instituţiilor de învăţământ superior de stat sau privat, respectiv a senatelor acestora. În acest caz, sunt aplicabile principiile Legii autonomiei universitare.

Bibliotecile centrale universitare sunt încadrate în strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării, pentru perioada 2006-2008, la Capitolul - Asigurarea calităţii educaţiei şi compatibilizarea sistemului naţional de învăţământ cu sistemul european de educaţie şi formare profesională, este vorba despre construire, respectiv amenajare prin reabilitare a infrastructurii educaţionale a învăţământului superior cu suma de 12,8 milioane de euro, urmând să fie finalizate astfel toate investiţiile şi reparaţiile începute la 3 dintre marile, 4 dintre marile biblioteci centrale universitare, şi anume Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi.

Desigur că dotarea cu carte de specialitate, material didactic pentru cadrele didactice şi carte şcolară nu este suficientă în acest moment, de aceea şi eforturile noastre s-au îndreptat în sensul în care şi domnia voastră sunteţi interesat.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, doamnă ministru.

Domnule deputat, dacă doriţi să comentaţi acest răspuns. Vă rog.

Domnul Petru Călian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Într-adevăr, întrebarea a fost adresată şi Ministerului Culturii, dar mă bucur că prima dată mi-a răspuns Ministerul Învăţământului.

Aş insista puţin pe problema legată de bibliotecile şcolare unde sunt, într-adevăr, deficienţe mari, în special în zona rurală, unde consiliile locale, organele abilitate să prevadă fonduri bugetare pentru achiziţia de carte, nu au bani nici măcar să obţină o autorizaţie sanitară de funcţionare pentru acele şcoli, dar ce să mai discutăm despre cărţile care sunt necesare în biblioteci.

Precizez şi insist asupra faptului că legea, stimată doamnă ministru Paloma Petrescu, într-adevăr, prevede ca să fie folosiţi bani din bugetul local, dar nu interzice implicarea ministerului din care faceţi parte, în acest sens. Fapt, pentru care, cred eu că ar fi bine să faceţi eforturi bugetare, astfel încât să ajutaţi şi aceste biblioteci şcolare care sunt într-o mare criză de cărţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

În continuare, va răspunde domnul Cătălin Doica. N-a venit?

Atunci, tot doamna Paloma Petrescu va răspunde domnului deputat Bonis Istvan cu privire la nerespectarea prevederilor normei metodologice pentru aplicarea Legii nr.269/2004.

Aşteptaţi întâi răspunsul, domnule deputat? Da. Vă rog, doamna Petrescu.... Prezentaţi răspunsul şi vom vedea atunci dacă domnul Bonis Istvan este mulţumit de răspuns sau doreşte să-l comenteze.

Doamna Paloma Petrescu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Controlul privind vânzarea unor monitoare second hand în cadrul programului aprobat prin Legea nr.269/2004 privind acordarea unui ajutor financiar în vederea achiziţionării de calculatoare a fost finalizat prin încheierea unui raport, semnat atât de domnul Dorin Şandru, cât şi de domnul consilier juridic Cătălin Tudoran.

În raportul menţionat, se arată că firma la care faceţi referire a furnizat calculatoare noi. Au fost livrate unele monitoare fără a fi împachetate în cutii sigilate, de unde şi suspiciunea, probabil, de a fi livrat monitoare second hand.

În vederea eliminării situaţiilor de acest gen, pentru anul 2006 s-au întreprins următoarele măsuri. S-a transmis consiliilor judeţene, comisiilor judeţene înfiinţate în conformitate cu prevederile legale, să comunice tuturor elevilor beneficiari ai bunurilor în valoare de 200 de euro, să achiziţioneze doar calculatoare ale căror componente sunt noi. S-a transmis, de asemenea, inspectoratelor şcolare judeţene o circulară, prin care firmele furnizoare de calculatoare sunt obligate să semneze o declaraţie angajament, precum că nu vor livra decât calculatoare cu toate componentele noi. S-a decis ca atunci când apar sesizări ale beneficiarilor privind abaterile firmelor care au vândut calculatoare să nu se efectueze decontul de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării până la clarificarea situaţiei.

În concluzie, stimate domnule deputat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a efectuate demersurile pentru clarificarea tuturor situaţiilor apărute până în prezent în legătură cu aplicarea Legii nr.269/2004.

Mulţumesc.

Domnul Valer Dorneanu:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Bonis Istvan doreşte să comenteze răspunsul pe care l-a primit.

Domnul Bonis Istvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă. Parţial sunt mulţumit de răspunsul primit. Eu, prin întrebarea mea, am vrut să atenţionez Ministerul Învăţământului să nu se mai repete nişte activităţi care sunt dăunătoare atât pentru şcolari, cât şi pentru firmele care respectă legea.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc, domnule coleg.

Doamna Cornelia Ardelean, cred că veţi primi răspunsul în scris, pentru că nu s-a prezentat din partea... Sunteţi nemulţumită, nu este aici reprezentantul Ministerului Finanţelor Publice. V-aş ruga să răspundeţi în scris ministerului, comentând răspunsul pe care l-aţi primit.

Domnul deputat Cristian Stănescu, dacă este, de la PRM? Nu este, în condiţiile acestea, rog reprezentantul Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului să-i răspundă în scris.

Domnul Mircia Giurgiu? Nu este. Domnule secretar de stat Ervin Zoltan Szekely, v-aş ruga să-i comunicaţi răspunsul dumneavoastră în scris. De asemenea, şi domnului Septimiu Buzaşu, tot pentru domnul Mircia Giurgiu răspundeţi în scris întrebării pe care aţi primit-o.