Parliamentary debates

Domnul Bogdan Olteanu:

În continuare, doamnelor şi domnilor, la ultimul punct al ordinii de zi avem Declaraţia Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo.

Dau cuvântul domnului senator Dan Mircea Geoană pentru a prezenta textul declaraţiei.

Domnule preşedinte,

Aveţi cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Comisiile de politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au sesizat, ca toţi cetăţenii României, sensibilitatea subiectului viitorului provinciei Kosovo.

Împreună cu colegul, preşedinte al Comisiei Camerei Deputaţilor, domnul deputat Glăvan, căruia îi spun la mulţi ani, este ziua domniei sale, să-l aplaudăm, este un coleg de foarte bună calitate, am procedat, în ultimele zece zile, la audieri ale ambasadorilor principalelor părţi interesate, state ale Uniunii Europene, membri ai grupului de contact şi ai statelor din regiune, şi, în urmă cu două zile, am avut şi o audiere a principalilor factori guvernamentali. Domnul ministru Cioroianu a răspuns invitaţiei noastre, alături de reprezentanţi ai celorlalte ministere şi instituţii implicate în formularea poziţiei naţionale pe subiectul Kosovo.

În urma propunerilor făcute de comisia noastră şi în urma acceptului tuturor grupurilor parlamentare şi a Birourilor permanente, daţi-mi voie să dau citire proiectului de declaraţie cu privire la poziţia Parlamentului României faţă de acest subiect.

"Luând în considerare reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo, Comisiile pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor propun plenului Parlamentului adoptarea următoarei declaraţii:

Având în vedere prevederile Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo, cu garantarea drepturilor minorităţilor în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanţilor troicii Uniunea Europeană - Statele Unite ale Americii - Federaţia Rusă,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziţii consensuale comunitare asupra recunoaşterii statutului provinciei Kosovo,

Ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte şi ţara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluţii negociate, formalizate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării poziţiilor în cadrul comunitar privind statutul provinciei Kosovo, integrarea europeană şi euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest şi sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la Bucureşti, din luna aprilie;

Recomandă autorităţilor române să adopte o poziţie coerentă şi unitară faţă de o eventuală declarare unilaterală a independenţei provinciei Kosovo, care să reflecte interesele de stabilitate în regiune şi interesul naţional al României, să aibă în vedere precedentul pe care această situaţie l-ar putea crea la nivel regional şi internaţional, precum şi responsabilităţile asumate de România ca stat membru al NATO şi Uniunii Europene."

Acesta este textul declaraţiei propuse Parlamentului României de către cele două Comisii pentru politică externă ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

Domnule preşedinte,

Acesta este textul supus aprobării plenului Parlamentului României.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Am stabilit în Birourile permanente reunite să oferim grupurilor politice posibilitatea de a avea intervenţii pe această temă.

Va fi câte o intervenţie din partea fiecărui partid, grup, Cameră şi Senat. Rog reprezentanţii grupurilor să-mi arate intenţia de a interveni.

Avem o solicitare din partea Grupurilor Partidului România Mare, doamna deputat Anca Petrescu, vă rog.

Doamna Mira Anca Victoria Mărculeţ Petrescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să reamintesc că atât preşedintele României, cât şi primul-ministru şi ministrul afacerilor externe au declarat ferm, acum câtva timp, la Lisabona, s-au pronunţat pentru respectarea principiilor de drept internaţional a prevederilor Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU şi pentru inviolabilitatea graniţelor şi împotriva independenţei Kosovo, care este o provincie a Serbiei.

Îmi pare rău că domnul prim-ministru a plecat, pentru că aş fi dorit să-l felicit personal pentru acest punct de vedere exprimat în forurile europene.

Pot să vă spun, în calitate de vicepreşedinte, că îmi pare foarte rău că comisiile noastre reunite n-au fost în stare să se ridice la acest nivel, în care cele două instituţii, prezidenţială şi primul-ministru, au fost în stare să-şi exprime o poziţie care este în favoarea interesului naţional.

Mă întreb de ce noi, ca Parlament, nu suntem în stare să facem o declaraţie care să apere interesul naţional? Această declaraţie care s-a citit aici, de fapt, nu spune nimic.

Vreau să informez plenul Camerei că luni, cele două Comisii pentru politică externă - deci eu sunt vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă - au avut o întâlnire cu ministrul afacerilor externe.

Am crezut că domnul ministru Cioroianu a fost invitat pentru a fi sprijinit ca să poată face faţă în contextul european, ca urmare a declaraţiei plină de demnitate pe care a făcut-o în interes naţional, în numele Guvernului. am crezut că vom avea de-a face cu o declaraţie comună, în care să exprimăm clar un punct de vedere, în care să ne apărăm interesele, şi nu să chemăm la ordine un ministru care s-a purtat demn.

Nu înţeleg de ce nu avem demnitate. Spania, Slovacia, Grecia, Cipru şi-au spus tranşant punctul de vedere.

De ce nu suntem în stare să ne exprimăm liber punctul de vedere în contextul european, când acest lucru este foarte important pentru noi, iar Uniunea Europeană dă acest drept statelor membre?

În calitate de membră a Adunării Uniunii Europei Occidentale şi vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă am avut nenumărate ocazii să particip la sesiuni internaţionale, iar cea mai recentă a fost Conferinţa preşedinţilor de comisii de politică externă de la Berlin, în luna mai a anului curent.

Vreau să vă informez că în toate aceste întruniri internaţionale m-am declarat împotriva independenţei Kosovo şi pentru inviolabilitatea graniţelor. Şi vreau să vă spun că de fiecare dată am avut câştig de cauză.

Am exemplificat că dacă în Spania, Ţara Bascilor şi-ar declara independenţa, sau Alsacia şi Lorena în Franţa, sau alte situaţii din Italia sau Germania, s-ar deschide Cutia Pandorei şi este un precedent periculos.

Am arătat că recunoaşterea independenţei Kosovo, în baza cerinţelor minorităţii albaneze, este o exacerbare a tendinţelor naţionaliste şi este în mersul invers al Uniunii Europene.

Aş dori să vă propun un amendament. Aş dori să vă propun următorul text: "Kosovo este o provincie a Serbiei, în care minorităţile trebuie să se bucure de toate drepturile, dar nu de cea de declarare a unui stat independent.

Noi, ca ţară, nu recunoaştem independenţa provinciei Kosovo, suntem pentru inviolabilitatea graniţelor şi respectarea prevederilor Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate ONU."

Eu, personal, ca vicepreşedinte al Comisiei pentru politică externă, mă declar pentru inviolabilitatea graniţelor şi împotriva independenţei Kosovo.

Vă mulţumesc.

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, doamna deputat.

Din partea Grupurilor Partidului Social Democrat, domnul senator Dan Mircea Geoană, vă rog aveţi cuvântul.

Domnul Dan Mircea Geoană:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Am ţinut să avem un text care să fie acceptabil şi care să reprezinte un punct de vedere unitar al Parlamentului României. Sunt sensibilităţi în cadrul diverselor formaţiuni politice, dar aici este vorba de interesul naţional românesc.

Nu vă ascund faptul că am avut şi un proces de consultare cu reprezentanţii Ministerului de Externe, pentru că este firesc ca, atunci când Parlamentul României se pronunţă asupra unui subiect atât de sensibil, să încercăm să venim cu o poziţie naţională cât mai coerentă. Acesta a fost sensul textului pe care l-am propus.

Şi eu aş fi făcut, poate, un text ceva mai ofensiv şi preocupările doamnei deputat Petrescu sunt legitime.

Din punctul de vedere al Partidului Social Democrat şi al grupurilor noastre parlamentare, vreau să fac o singură remarcă: ceea ce nu a fost suficient de bine prezentat în opinia publică românească, inclusiv la conferinţa de presă pe care preşedintele României, primul-ministru al României şi ministrul de externe al României au efectuat-o la Bruxelles, după terminarea Consiliului European, a fost că acest Consiliu European a aprobat demararea procedurilor de constituire a unei forţe a Uniunii Europene de interpunere în provincia Kosovo, în eventualitatea declarării independenţei, într-o formulă controlată sau într-o formulă individuală.

Din acest punct de vedere, Partidul Social Democrat exprimă următoarea poziţie. O eventuală participare a României la forţa Uniunii Europene de interpunere, care a fost calibrată la 1800 de persoane de către decidenţii europeni, inclusiv cu acceptul părţii române, o eventuală participare românească în provincia Kosovo trebuie să fie făcută exclusiv pe baza dreptului internaţional şi obligatoriu pe baza unei aprobări explicite a Parlamentului României.

Implicarea noastră într-o eventuală misiune UE în Kosovo trebuie să ţină cont de sensibilitatea subiectului şi de poziţia exprimată de Parlamentul României în cadrul acestei dezbateri.

Este un punct de vedere care poate fi îmbrăţişat de toate grupurile parlamentare din Parlamentului României şi este punctul de vedere oficial al Partidului Social Democrat.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale PNL, domnul senator Adrian Cioroianu.

Domnule senator, aveţi cuvântul.

Domnul Adrian Cioroianu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc foarte mult.

Stimaţi colegi,

Doamnelor şi domnilor,

În opinia mea, această declaraţie este mai mult decât binevenită, pentru că răspunsul şi poziţia Parlamentului României trebuie să fie ferme şi trebuie să fie cunoscute atât în interiorul, cât şi în exteriorul ţării. Inutil să vă spun că dosarul este unul de o complexitate maximă şi va rămâne şi pentru următoarele luni, astfel încât poziţia pe care dumneavoastră şi noi o vom adopta trebuie să fie una care să exprime mai puţin poziţiile noastre partinice, dar să exprime poziţia noastră naţională.

Am avut plăcerea, cum deja s-a spus aici, de a participa la o discuţie binevenită şi consistentă cu membrii Comisiilor pentru politică externă, am avut plăcerea de a avea acolo pe cei care astăzi au luat cuvântul aici, fie că este vorba de domnul Geoană, de domnul Glăvan, pe domnul Radu Câmpeanu îl văd, doamna Petrescu a fost, de asemenea, în sală, drept pentru care vă încurajez în găsirea unui numitor comun.

Cred, mai curând, că trebuie să fie un document clar, care să nu evite problemele pe care doamna Petrescu le-a pus în discuţie, dar, în acelaşi timp, să aibă formula diplomatică pe care o propunea, în varianta dânsului, domnul Geoană.

Este vorba, evident, despre dorinţa noastră ca dreptul internaţional în vigoare să fie respectat, este vorba de poziţia noastră constantă, aceea de a susţine, repet, susţine drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, dar nu drepturile colective ale minorităţilor, şi îi rog pe toţi cei interesaţi să surprindă diferenţa dintre cele două sintagme, şi, în fine, să înţelegem că asupra României, până în acest moment, nu s-au făcut presiuni. Nu ne aflăm într-o minoritate de blocaj la nivelul Uniunii Europene. Suntem parte dintr-o dezbatere care încă va mai continua câteva luni de zile. Şi suntem, mai ales, unitari cu celelalte state ale Uniunii Europene în privinţa misiunii europene, prezenţei unei misiuni europene PESA în zonă, de asemenea, a unei cooperări civile şi, în fine, al treilea palier, acela pe care iarăşi îl susţinem în comun acord cu Uniunea Europeană, anume perspectivele europene pentru întreaga regiune. Nu numai pentru Kosovo, nu numai pentru o zonă, o provincie, pentru Serbia, dar şi pentru zona Balcanilor de Vest în ansamblu.

Prezenţa noastră în această misiune europeană atunci când se va produce, într-adevăr trebuie să fie pe baze juridice foarte ferme.

Deci, vă asigur, stimaţi colegi, că nu este vorba de o aventură, nu este vorba de implicarea ţării noastre într-o expediţie undeva într-o zonă pe care mulţi dintre noi n-au cunoscut-o decât din cărţi sau din manuale de istorie - este drept că istoria este una complicată -, dar vă asigur că dorinţa noastră este ca această misiune europeană, la care România este dispusă să participe, asumându-ne datoria pe care o avem, va fi făcută şi trebuie să fie făcută pe baze juridice ferme.

Vă mulţumesc şi, în continuare, vă rog să luaţi în calcul un discurs diplomatic, dar ferm în acelaşi timp, pentru că la nivel european poziţia României este cunoscută şi, mai mult decât atât, cred eu că este şi înţeleasă. Orice intenţie de singularizare nu reprezintă realitatea.

Dosarul Kosovo este în discuţie şi România, pe baza datelor din acest moment, vă aduc aminte suntem într-o realitate ce se poate încă schimba, cel puţin teoretic, pe baza datelor din acest moment, România nu va recunoaşte o eventuală declarare a independenţei unilaterale sau controlate din partea provinciei Kosovo.

Vă mulţumesc foarte mult. (Aplauze.)

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule senator.

Din partea Grupurilor parlamentare ale Partidului Conservator, domnul deputat Ştefan Glăvan.

Domnule preşedinte, aveţi cuvântul.

Domnul Ştefan Glăvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

În cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană, eforturile României au urmărit convergenţa propriei politici externe cu politica externă şi de securitate comună a Uniunii Europene, ţara noastră acordând o atenţie extrem de importantă politicii de vecinătate.

Dosarul Kosovo, ecuaţie diplomatică europeană, iese din atenţia Cancelariilor Uniunii Europene, România exprimându-şi dorinţa de a se găsi o soluţie negociată între părţile implicate, soluţia trebuind să fie unanim acceptată de părţile în discuţie.

În concepţia noastră, Serbia este un stat suveran şi independent, a cărui integritate teritorială nu poate fi afectată. Reconcilierea dintre sârbi şi albanezi se poate realiza numai prin renunţarea la abordarea exclusivistă şi, uneori, mitologică a trecutului prin care fiecare parte se consideră victimă, iar cealaltă, parte agresoare.

În situaţia în care provincia Kosovo îşi va declara în mod unilateral sau coordonat independenţa, fiecare stat din Uniunea Europeană, deci şi România, va decide când, cum şi dacă va recunoaşte această independenţă.

În condiţiile actuale, România a decis să nu recunoască o eventuală declaraţie de independenţă a provinciei Kosovo, această poziţie fiind în deplină concordanţă cu pilonii principali ai politicii sale externe, cu trăsăturile tradiţionale ale istoriei României. fac aici trimitere la o butadă a lui Nicolae Iorga, care spunea că "România a avut de-a lungul istoriei două ţări prietene: România şi Marea Neagră."

În conceptul ţărilor democrate, România a devenit exportatoare de stabilitate şi securitate, pledând pentru o Europă a păcii. Cea mai importantă contribuţie pe care Europa o poate aduce lumii este ceea ce Michael Brandhuber a numit reinventarea păcii. Aceasta, deoarece Europa trebuie să fie un continent al păcii şi armoniei geopolitice.

Europa trebuie să devină un sistem de dezvoltare şi democraţie, care să facă imposibile conflictele virtuale sau îngheţate.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Bogdan Olteanu:

Vă mulţumesc foarte mult, domnule deputat.

Dacă mai există alte intervenţii? Nu mai sunt alte intervenţii. Vă rog frumos, domnul deputat Miron Ignat, din partea Grupului parlamentar al minorităţilor naţionale.

Domnul Miron Ignat:

Domnilor preşedinţi,

Stimaţi colegi,

Acestei probleme atât de actuale ar fi trebuit să i se acorde mai mult timp pentru dezbatere şi analiză, deoarece este un subiect fierbinte şi de mare actualitate.

Declaraţia prezentată spre dezbatere în cele două Camere exprimă o poziţie faţă de situaţia din ţara vecină şi prietenă.

Declararea unilaterală a independenţei provinciei Kosovo nu ar face altceva decât să deschidă Cutia Pandorei şi noi, parlamentarii, trebuie să fim foarte atenţi şi foarte categorici în exprimarea unui punct de vedere asupra acestei situaţii delicate.

Am ascultat expunerea domnului ministru de externe Cioroianu şi mi-a plăcut poziţia fermă prin care s-a exprimat domnia sa, că România nu va accepta o independenţă unilaterală a zonei Kosovo.

În legătură cu această declaraţie prezentată, dacă este posibil, aş face o mică propunere, în ultima parte, pe prima pagină, unde scrie "ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate şi consolidat" eu aş propune să apară şi cuvintele "de securitate şi stabilitate", având în vedere că în toate declaraţiile referitoare la politica externă a României, România era prezentată ca o ţară exportator de stabilitate.

Voi vota această declaraţie.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

În acelaşi timp, permiteţi-mi să prezint şi un material, tot o expunere, din partea colegului Slavomir Gvozdenovici, preşedintele Organizaţiei Minorităţii Sârbe, şi această declaraţie o voi da secretariatului.

(Declaraţie consemnată conform materialului depus la secretariatul de şedinţă).

Domnul Slavomir Gvozdenovici:

Luând act de Declaraţia Parlamentului României referitoare la viitorul provinciei Kosovo, având în vedere interesele ţării noastre şi pornind de la relaţiile bilaterale între cele două state, de la relaţiile între români şi sârbi de-a lungul istoriei, ca reprezentant al comunităţii sârbe din România, care, în bună parte, îşi trage rădăcinile din Kosovo şi Metohia, leagănul poporului sârb şi al civilizaţiei sale, sper că poziţia preşedintelui României, exprimată clar zilele acestea, ca şi a Guvernului şi a Ministerului Afacerilor Externe, se vor regăsi în hotărârea pe care ţara noastră va trebui să o ia în privinţa provinciei sârbe autonome Kosovo şi Metohia.

Reamintesc că poziţia Preşedintelui României şi a ţării noastre, în momentul de faţă, sunt în spiritul Rezoluţiei 1244 a ONU, organism internaţional suprem.

Comunitatea sârbă din România consideră că ţara noastră va proceda înţelept şi cu responsabilitate faţă de propriile interese şi faţă de regiunea Balcanilor, şi această parte a Europei şi nu va recunoaşte proclamarea independenţei unilaterale a provinciei sârbe Kosovo şi Metohia.

Considerăm că cele două părţi, Serbia, respectiv minoritatea albaneză, trebuie în continuare să caute soluţia prin dialog, sprijinite corect şi drept de ONU şi Uniunea Europeană.

În acest sens, reamintim că toate organismele internaţionale - de la Uniunea Europeană la ONU - trebuie să aibă în vedere prevederile dreptului internaţional şi inviolabilitatea graniţelor fiecărui stat membru al ONU, iar Serbia este una din ţările fondatoare ale ONU.

Domnul Bogdan Olteanu:

Stimaţi colegi,

În urma intervenţiilor şi în urma consultărilor care s-au produs şi, sigur, ţinând cont de procedura normală a şedinţelor de Camere reunite, în care nu se fac amendamente în plen, vă prezint textul final al propunerii de declaraţie, pe care-l voi supune apoi votului.

Senatul şi Camera Deputaţilor, luând în consideraţie reuniunea de ieri, 19 decembrie, a Consiliului de Securitate al ONU privind viitorul provinciei Kosovo,

Având în vedere prevederile Rezoluţiei 1244 a Consiliului de Securitate al ONU care urmăreau crearea bazelor unei guvernări autonome a provinciei Kosovo cu garantarea drepturilor minorităţilor, în cadrul frontierelor Serbiei,

Luând act de finalizarea fără rezultat a negocierilor de 120 de zile ale reprezentanţilor troicii Uniunea Europeană - SUA - Rusia,

Considerând că lucrările Consiliului European din 13-14 decembrie a.c. nu au condus la formularea unei poziţii consensuale comunitare asupra recunoaşterii statutului provinciei Kosovo,

Ţinând cont de necesitatea menţinerii unui climat de securitate consolidat în regiunea din care face parte şi ţara noastră,

Parlamentul României declară că:

Este în favoarea continuării demersurilor pentru găsirea unei soluţii negociate, formalizate printr-o rezoluţie a Consiliului de Securitate al ONU;

Propune organizarea unui summit al Uniunii Europene dedicat armonizării poziţiilor în cadrul comunitar privind statutul poziţiei Kosovo, integrare europeană şi euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest şi sistemul regional de securitate, în perspectiva summit-ului NATO de la Bucureşti;

Recomandă autorităţilor române să adopte o poziţie coerentă şi unitară faţă de o eventuală declarare unilaterală a independenţei provinciei Kosovo care să reflecte interesele de stabilitate în regiune şi interesul naţional al României, să aibă în vedere precedentul la nivel regional şi internaţional, precum şi responsabilităţile asumate de România ca stat membru al NATO şi UE.

Observaţiile care s-au ridicat sunt incluse, observ, în spiritul lor în textul propus.

Supun, de aceea, aprobării dumneavoastră această propunere de declaraţie politică a Parlamentului României. Vă rog să votaţi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc. 239 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 7 abţineri.

Cu 239 de voturi şi 7 abţineri, declaraţia politică a fost adoptată. Ea va fi comunicată părţilor interesate.

Ordinea de zi fiind epuizată, declar închisă şedinţa comună.

Vă doresc un Crăciun fericit şi La mulţi ani!

Şedinţa s-a încheiat la ora 12,00.