Parliamentary debates

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

O să vă rog frumos, conform procedurii, să prezentaţi toate rapoartele, pe 2011, 2010, 2009, 2008, 2007, după care începem dezbaterile, dacă există obiecţii, comentarii, după ce o să-i dăm cuvântul şi directorului general al Serviciului Român de Informaţii.

Domnul Georgian Pop:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În continuare o să prezint, sintetic, concluziile comisiei parlamentare de control asupra rapoartelor de activitate ale SRI din perioada 2007 - 2011.

Vă informez că rapoartele de activitate ale SRI au fost transmise comisiei de control în fiecare an, fiind supuse dezbaterii şi aprobării plenului comisiei, potrivit Hotărârii Parlamentului nr. 30/1993, iar comisia a constatat că rapoartele de activitate ale SRI din anii 2007, 2008, 2009, 2010 şi 2011 îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a fi supuse prezentării şi dezbaterii plenului reunit al celor două Camere ale Parlamentului României.

În toţi aceşti ani, rapoartele SRI au conferit o diagnoză pertinentă asupra stării securităţii naţionale, fiind prezentaţi principalii factori de risc, principalele ameninţări şi vulnerabilităţi în raport cu securitatea naţională a României.

În perioada de referinţă, SRI a făcut eforturi constante pe dimensiunea antiteroristă, prin măsurile de prevenţie şi prin cooperările instituţionale în plan intern şi internaţional, astfel încât nivelul de alertă teroristă a putut fi menţinut la nivelul albastru - precaut în toţi aceşti ani.

În planul securităţii economice, SRI a transmis informaţii şi analize beneficiarilor legali, în special Guvernului României, analize necesare în procesul decizional, astfel încât Guvernul să poată gestiona cât mai eficient criza economică cu care ne-am confruntat în acea perioadă, precum şi informaţii necesare procesului de combatere a fenomenelor precum evaziunea fiscală, contrabanda sau economia subterană, în contextul în care, pe fondul crizei economice globale, aceste fenomene negative au cunoscut trenduri ascendente.

În perioada de referinţă 2007 - 2011, SRI a contribuit, potrivit competenţelor legale, la procesul de combatere a corupţiei în administraţia publică, în justiţie, în alte domenii, în condiţiile în care fenomenul corupţiei a contribuit la menţinerea dificultăţilor sociale şi economice pe care societatea românească le-a parcurs în acea perioadă.

În perioada 2007 - 2011, riscurile şi ameninţările de tip asimetric - terorism, criminalitate organizată transfrontalieră, traficul de persoane, de droguri, de armament, contrabanda cu produse accizate, problematica legată de contraproliferare - au avut o tendinţă de creştere în intensitate şi de sofisticare ca manieră de acţiune. În toată această perioadă, SRI şi-a intensificat eforturile pentru prevenirea şi contracararea acestui tip de riscuri şi ameninţări, prin acţiuni proprii şi prin cooperare cu alte instituţii, în plan intern sau internaţional.

În perioada 2007 - 2011, SRI a parcurs un proces constant de modernizare pentru adaptarea la dinamica şi provocările secolului al XXI-lea, atât la nivelul resursei umane, cât şi tehnologice, obiectivul fiind creşterea capacităţii SRI de a contracara riscurile şi ameninţările, dar şi o creştere a capacităţii de analiză şi de anticipare a dinamicii constante pe care o au formele de materializare a riscurilor la adresa securităţii naţionale a României.

Începând cu anul 2011, SRI a demarat procesul implementării Viziunii strategice 2011 - 2015, reprezentând o nouă etapă în procesul de modernizare a SRI, precum şi proiectul "SRI în era informaţională", proiect care are drept obiectiv creşterea capacităţii de apărare şi protecţie faţă de riscurile cibernetice.

În perioada de referinţă 2007 - 2011, SRI a realizat eforturi constante pentru prevenirea şi contracararea riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc.

Daţi-mi voie, înainte de a intra la dezbateri generale, să-l rog frumos pe domnul George Maior, directorul Serviciului Român de Informaţii, să ia cuvântul.

Domnule director, aveţi cuvântul.

Domnul George Cristian Maior - directorul Serviciului Român de Informaţii:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În primul rând, îmi face o plăcere deosebită să revin în Parlament. Am fost membru al acestui for, văd foarte mulţi colegi şi, dincolo de faptul că mă aflu în această capacitate acum, consider că întotdeauna am avut o cooperare foarte bună cu dumneavoastră şi ne-aţi sprijinit foarte mult în realizarea misiunii noastre fundamentale, de asigurare a securităţii naţionale, de informare a factorilor beneficiari în stat asupra a ceea ce înseamnă interesele naţionale strategice ale României.

Domnul preşedinte Pop a prezentat foarte sumar esenţa rapoartelor, pe care, de altfel, noi le-am discutat extrem de amplu şi amănunţit în Comisia de control asupra activităţii Serviciului Român de Informaţii, prilej cu care, de altfel, am încorporat în aceste rapoarte şi foarte multe dintre sugestiile dumneavoastră.

Nu am să revin mecanic la aceste rapoarte în sens cronologic, am să încerc să fac un fel de sinteză a ceea ce au reprezentat aceşti şase ani pentru Serviciul Român de Informaţii, implicit pentru securitatea naţională a României, slujită de acest serviciu, şi ce înseamnă acest serviciu, acest organism important al securităţii naţionale a României în ansamblul instituţiilor de stat, în identitatea instituţiilor din România care se ocupă de securitatea naţională, de relevanţa strategică a securităţii României în plan intern şi în plan extern.

Încercând să parcurg aceşti şase ani, putem decela mai multe domenii în care lucrurile au evoluat semnificativ pentru SRI.

În primul rând, evident, este vorba de reforma Serviciului. Şi aici aş aminti că avem două viziuni strategice care au fundamentat evoluţia acestui serviciu vital pentru securitatea naţională a României.

Prima, Viziunea strategică de transformare 2007 - 2010, adoptată în CSAT, discutată, de altfel, şi în comisia de control, care a presupus o reformă structurală a Serviciului în ceea ce priveşte reforma umană, strategia de informaţii a Serviciului, adoptată de CSAT în 2008, noi proceduri, noi mecanisme pentru culegerea informaţiilor, pentru analiză, pentru a crea din acest serviciu un organism suplu, flexibil, capabil să răspundă provocărilor secolului al XXI-lea. Ceea ce a rezultat, repet, este un serviciu profesionist, flexibil, capabil, spun eu, intelectual şi capabil operaţional să răspundă marilor provocări cu care ne confruntăm în câmpul securităţii naţionale a României.

În 2010, având în vedere evoluţiile de ultimă oră în câmpul globalizării, al dezvoltării tehnologice, al dezvoltării informaţiei şi sistemelor de comunicaţii, am adoptat o nouă strategie, "SRI în era informaţională", care presupune, odată finalizată, adaptarea Serviciului la această dinamică extraordinară pe terenuri şi în câmpul tehnologiei, care se petrece peste tot, care presupune multe beneficii pentru cetăţean, pentru state, pentru noi, pentru economie, dar şi foarte multe riscuri pentru securitatea naţională. Şi această nouă ameninţare despre care tot vorbim, ameninţarea cibernetică, provine chiar din această zonă.

Ideea este de a adapta şi dezvolta tehnologic Serviciul în acest fel, încât să facă faţă acestei noi ameninţări şi, pe de altă parte, să fie în avans faţă de ceea ce se petrece în zona privată în legătură cu dezvoltările tehnologice, care pot, la un moment dat, ameninţa sau pune statul în situaţii extrem de dificile. Odată realizată şi această reformă, cred că vom avea unul dintre cele mai moderne servicii de informaţii din Europa, capabil, într-adevăr, să se adapteze la ceea ce înseamnă modernitate în secolul al XXI-lea, sub aspect intelectual, sub aspect tehnic, tehnologic, sub aspectul capacităţii operaţionale.

Nu aş neglija din acest palier al reformei şi o dimensiune morală, care este asociată cu gestul destul de curajos astăzi de a preda toată arhiva Serviciului către organismele abilitate, respectiv Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii Statului. Practic, 99,99% din arhivă au fost predate acestui for, astfel încât Serviciul se poate considera desprins complet de anumite tare ale trecutului, de o anumită legătură a sa făcută, cel puţin la nivel de percepţie, la un moment dat, cu fosta Securitate. Acest 0,1% care mai rămâne din predarea arhivei este studiat în continuare şi, în funcţie de relevanţa sa în planul unor relaţii strategice ale României externe, se va lua decizia dacă se vor transmite şi aceste ultime arhive, dosare, către acest consiliu.

Aş dori, totodată, să subliniez, dincolo de aspectele de reformă şi transformare ale Serviciului, ceea ce au însemnat ele pentru realitatea operativă şi de securitate naţională a României în acest interval istoric, destul de lung. Şase ani reprezintă mult în câmpul securităţii naţionale, având în vedere viteza riscurilor şi ameninţărilor la adresa securităţii naţionale, dar şi dinamica deosebită a intereselor strategice ale României, în plan intern şi extern, din acest interval.

Şi, cel puţin aşa cum a subliniat şi domnul Pop, aşa cum este prezentat pe larg în fiecare raport pe care l-am supus dezbaterii comisiei, din punct de vedere al ameninţării teroriste, dacă am pornit în 2006 de la un nivel scăzut al acestei ameninţări, în 2012 am ajuns la o situaţie în care acest risc, această ameninţare a crescut constant, până la ideea că am devenit o ameninţare explicită, din cauza, cel puţin, a unor declaraţii ale unor clerici radicali din Orientul Mijlociu, dar şi a unui set de factori politici, strategici şi militari, la care am să mă refer foarte pe scurt:

- "Primăvara arabă", cu fluxul de migraţie generat în sudul Europei, inclusiv de elemente teroriste, ne poate afecta şi pe noi;

- participarea noastră continuă cu trupe militare în Afganistan ne face o ţintă destul de semnificativă pentru forţe ostile acestei participări;

- scutul antirachetă, elementele de scut antirachetă care se vor disloca pe teritoriul României atrag atenţia şi a unor entităţi teroriste.

Şi totuşi, în ciuda acestor evoluţii, facem eforturi susţinute pentru a ţine ţara departe de această ameninţare, a ţine această ameninţare departe de teritoriul României, evident, cu o muncă susţinută, cu resurse, cu o cooperare internă foarte bună pe care o avem cu alte instituţii din sistemul naţional de apărare. Mă refer la Ministerul de Interne, Ministerul Apărării, SIE, alte instituţii pe terenul securităţii naţionale a României.

Din punct de vedere al acestei noi ameninţări de care vorbeam, cyber, ea nu exista, practic, în 2006 - 2007. Există destul de pregnant astăzi, nu este nimic abstract aici, ea poate afecta cetăţenii acestei ţări. Dacă cineva este privat de contul său bancar, de exemplu, printr-un atac cyber, dacă cineva este expus în viaţa sa privată prin publicarea pe internet a datelor sale personale, dacă un minister este spionat electronic, aceste lucruri sunt foarte concrete şi vă asigur că afectează şi securitatea naţională a României, ne afectează şi pe noi, ca cetăţeni, şi pe dumneavoastră, bineînţeles. De aceea, trebuie să ne dezvoltăm tehnologic, să ne adaptăm acestei noi situaţii, să fim în avansul unora care, folosind noi tehnologii, repet, cu multă ingenuitate, cu multă creativitate, sunt capabili să creeze prejudicii mari, şi economice, şi morale, şi de ordinul securităţii naţionale pentru cetăţenii acestei ţări.

Este o nouă dimensiune, am devenit autoritate naţională în domeniul cibernetic încă din 2011, gestionăm această problemă, de asemenea, în cooperare cu alte instituţii importante din stat. Ea va fi o provocare pe termen lung a României, care, de asemenea, necesită resurse pentru contracararea sa şi pentru a putea face faţă unei provocări noi cu care se confruntă toată lumea civilizată, şi nu doar.

Din punct de vedere al apărării Constituţiei, misiune esenţială a Serviciului Român de Informaţii, ne-am confruntat cu creşteri pe zona extremismului, în general, nu foarte accentuate în primii ani după 2006 - aceste rapoarte acoperă acest aspect, acest factor -, mai accentuate astăzi, când un nou soi de activism are şi asemenea reflexe radicale, extremiste, în ceea ce priveşte susţinerea unor cauze, de altfel, legitime pentru diverse grupuri, pentru diverşi cetăţeni: cauze economice, cauze ecologice, cauze sociale, de altă natură. Dacă acest extremism derivă într-un fel de anarhism, ele pot provoca mari prejudicii securităţii naţionale a României şi unei anumite viziuni economice despre ceea ce trebuie să însemne dezvoltarea pe acest palier a statului.

În ceea ce priveşte alt tip de extremism, cel de factură etnică, întotdeauna am fost foarte atenţi la acest fenomen. Acest fenomen a fost foarte bine documentat de Serviciu. Factori de decizie în stat, Guvern, alţi factori, autorităţi locale au fost informate permanent în legătură cu evoluţia sa. Ne-a interesat foarte mult un fel de departajare între ceea ce am putea numi o retorică găunoasă, până la urmă, dar extrem de atrăgătoare pe terenul extremismului etnic, şi ceea ce înseamnă acţiuni concrete în teren pentru concretizarea unor obiective autonomiste în câmp etnic, când întotdeauna am informat, repet, şi factorii executivi, şi, la nevoie, şi Parchetul, pentru contracararea lor.

Dar aici, repet, numai o informaţie de calitate, clară, transmisă în timp util, explicată beneficiarilor, fie că e vorba de Guvern, fie că e vorba de autorităţi locale, poate crea şi acel echilibru de care e nevoie într-o zonă oricum destul de fragilă din acest punct de vedere. Şi cred că rezultatele se văd în gestionarea acestui fenomen, întotdeauna complex, şi din punct de vedere istoric, pentru România.

Din punct de vedere al securităţii economice, criza economică a acaparat, începând cu anul 2008, activitatea Serviciului. Serviciul a putut documenta în avans semnele acestei evoluţii în plan internaţional şi posibilele reverberaţii asupra economiei României. Factorii de decizie în stat au fost informaţi asupra acestui fenomen, dar, aşa cum voi spune întotdeauna, Serviciul Român de Informaţii transmite analize, transmite informaţii, nu se poate substitui - şi nici nu trebuie să facă acest lucru - deciziei guvernamentale sau executive în acest câmp.

Este important întotdeauna pentru un serviciu să transmită informaţia, este o incompetenţă dacă nu face acest lucru, o deficienţă, o scăpare. Pe de altă parte, este grav pentru un serviciu dacă un guvern sau o putere executivă se poate plânge că nu a avut acel flux de informaţii necesar pentru a lua deciziile cele mai oportune în momente critice, cum este inclusiv cel al unei crize de tip economic.

În ceea ce priveşte... şi cu acest lucru trec la informarea beneficiarilor, întotdeauna am încercat să creăm şi un sistem de analiză capabil să înţeleagă provocările acestea pe care le-am menţionat, ale lumii contemporane, extrem de diverse, extrem de importante pentru factorul decizional, să creăm un corp de elită la nivelul analizei capabil să înţeleagă aceste provocări şi să transmită informaţii şi analize cât se poate de corecte, din punct de vedere informativ, de capabile, şi din punct de vedere al relevanţei, şi al prognozei, pentru a ajuta puterea executivă, fie că vorbim de preşedinte sau de guverne, pentru a lua deciziile cele mai bune. Aceasta este datoria noastră: o informaţie care este întotdeauna neutră, o analiză care este neutră, care uneori poate să nu placă decidenţilor, dar care este necesară pentru a putea cântări, sub toate aspectele, orice decizie din punct de vedere executiv.

Cred că la acest moment avem unul dintre cele mai elevate corpuri de analiză din ţară. Este foarte important. Nu suntem cei care deţinem monopolul în acest domeniu - şi guvernele, şi puterea executivă, şi alte instituţii au această capacitate -, important este să existe un loc unde şi informaţia secretă, şi informaţia bazată pe surse deschise sau captată din alte mijloace să se sintetizeze în ceva de calitate pentru beneficiarul nostru, pentru consumatorul nostru, în principal puterea executivă.

În ceea ce priveşte zona mai sensibilă, tehnică, atât de discutată, adesea la nivel de opinie publică, suntem autoritate naţională în domeniul interceptării comunicaţiilor, se ştie foarte bine acest lucru, încercăm să aplicăm cele mai clare standarde din punct de vedere juridic, pentru a implementa corect, fără nicio abatere de la nicio regulă sau lege a acestei acţiuni de excepţie a unui serviciu de informaţii peste tot în lume. Adică să avem mandatul judecătoresc pentru aceste mandate de siguranţă naţională, dar şi un control intern puternic, inclusiv juridic, preliminar acestui mandat, capabil să asigure faptul că drepturile şi libertăţile cetăţenilor sunt protejate.

Din acest punct de vedere, vă informez că, cel puţin la nivel cantitativ, datele sunt clare, comisiile totdeauna au fost informate asupra acestui lucru, doar 9,3% din ceea ce există ca mandat sau autorizaţie la nivel naţional sunt mandate de siguranţă naţională operate de Serviciul Român de Informaţii. Şi ponderea acestei surse secrete în componenţa informaţiilor pe care le transmitem este cea mai redusă în raport de ponderea sursei secrete umane sau a surselor deschise.

Permanent încercăm să adoptăm cele mai stricte standarde de control din acest punct de vedere, pentru că, repet, este vorba de o excepţie importantă de la libertăţile şi drepturile noastre fundamentale, prevăzute în Constituţie, o excepţie care însă este prevăzută în lege şi care, pentru securitatea naţională, trebuie aplicată dacă este cazul. Şi ea este aplicată în special cetăţenilor care sunt suspectaţi de terorism, de spionaj, de alte elemente care pot aduce prejudicii securităţii naţionale a României în acest sens foarte clar.

În ceea ce priveşte un alt aspect în care Serviciul a evoluat foarte bine, cooperarea internaţională, nu aş vrea să insist foarte mult. Avem relaţii de parteneriat cu 128 de servicii din lume, avem anual 3 000 de informaţii schimbate cu aceste servicii. Nu contează de unde provin ele: fie din comunitatea euroatlantică - dar în principal din această zonă -, fie din zona arabă, fie din zona Asiei. Ceea ce este relevant pentru securitatea naţională a României este relevant şi în aceste parteneriate. Nu facem diplomaţie prin aceste parteneriate, să fie foarte clar acest lucru, schimbăm informaţii care sunt, în final, utile securităţii noastre naţionale. Şi aceste informaţii deja se dovedesc a fi o sursă independentă de informare pentru statul român, prin calitatea lor, iar acest lucru se datorează şi credibilităţii acestui serviciu, care a ajuns la acest nivel de cooperare internaţională.

Bineînţeles că menţinem o direcţie strategică, bazată pe cooperarea cu servicii importante precum cele din Marea Britanie, SUA, Germania sau Franţa, dar, repet, nu contează aria geografică sau afilierea unui stat, dacă acea informaţie ne poate oferi ceva important pentru securitatea naţională a României. De aceea am deschis asemenea parteneriate de cooperare şi, din punct de vedere internaţional, cred că Serviciul are o credibilitate profesională care îl plasează, cel puţin aşa cum spun foarte mulţi specialişti din alte servicii, între primele patru sau cinci din lume.

În plan intern, această cooperare a mers şi trebuie să meargă permanent bine cu alte servicii de informaţii din România, în principal SIE, dar şi cu Ministerul de Interne, atunci când e cazul, şi cu zona Parchetelor, atunci când e cazul să abordăm fenomenul corupţiei la nivelul securităţii naţionale a României, şi sunt mulţumit de această cooperare.

Din punct de vedere al resurselor bugetare care sunt prevăzute în raport, aş menţiona, în ciuda unei, repet, mitologii adesea regăsite în dezbaterea publică, că nu avem un buget mare. Resursele noastre acoperă aceste misiuni fundamentale, nu sunt mari, reprezintă acum 0,17% din PIB. E chiar o involuţie, din acest punct de vedere, comparativ cu anul 2007, dacă vă uitaţi bine în aceste rapoarte, când era 0,24% din PIB bugetul acordat Serviciului. Aproximativ, dacă ar fi să facem o traducere, aşa, rapidă în euro, 240 - 250 de milioane de euro, în condiţiile în care, repet, securitatea unui stat nu va fi niciodată gratuită. În schimb, dezastrele la adresa unei securităţi naţionale vor costa foarte mult şi vor costa nu doar în sens economic, ci şi în alt sens, mult mai grav, moral, din punct de vedere al vieţilor oamenilor.

Şi noi suntem în favoarea alocărilor bugetare întotdeauna către zona educaţiei, către zona sănătăţii şi tocmai prin activitatea noastră, cel puţin pe linia securităţii economice, cred că am adus bani serioşi la bugetul statului pentru a putea alimenta aceste bugete vitale pentru dezvoltarea şi prosperitatea ţării. Dar nu se pot face comparaţii forţate aici. Eu cred că la fel de importantă, dacă nu într-o relaţie de determinare, sunt şi securitatea, şi prosperitatea cetăţenilor acestei ţări. Noi ne ocupăm de securitatea lor, pentru că fără securitate nu va exista, cred, niciodată prosperitate. Cel puţin istoria ne învaţă acest lucru.

În ceea ce priveşte relaţia cu societatea civilă, am încercat să ne deschidem atât cât putem. Suntem o organizaţie secretă, nu este în natura noastră comunicarea permanentă publică, nu este bine pentru profesia noastră acest lucru, dar, având în vedere nevoia oamenilor şi a populaţiei de a înţelege ceea ce facem, de a înţelege evoluţia noastră şi identitatea noastră, am încercat să comunicăm cât putem de mult asupra acestor misiuni pe care vi le-am menţionat.

Am avut dezbateri bune şi cu formatori de opinie pe strategiile pe care le-am menţionat, încercând să înţelegem ce reprezintă, din punct de vedere al societăţii civile, ideea de securitate naţională şi cum se raportează un serviciu de informaţii la aceasta. Şi cred că multe idei bune care au venit de acolo au fost încorporate în aceste strategii şi mă bucură faptul că, cel puţin la nivel de încredere al opiniei publice, Serviciul a evoluat extraordinar din acest punct de vedere, având o încredere de 50% în populaţia României, ceea ce este o cifră mare pentru o organizaţie secretă, dar care reflectă şi o realitate, dincolo de alte tipuri de percepţii: faptul că starea de securitate naţională este bună şi văd ceva în rezultatele activităţii noastre.

În ceea ce priveşte relaţia cu Parlamentul, întotdeauna am considerat că suntem serviciul de informaţii din sistemul naţional, din comunitatea, dacă vreţi, de informaţii a României cel mai bine controlat de Parlament. Noi mergem permanent la comisia de control, comisia de control poate vizita oricând, inclusiv intempestiv, unităţi centrale sau locale ale Serviciului, poate discuta cu ofiţeri - au făcut acest lucru, nu ne temem -, pentru că, dacă întotdeauna va exista o abatere sau o problemă, cineva este responsabil, o persoană este responsabilă, din acest punct de vedere, din cadrul Serviciului şi nu am făcut nicio abatere de la regulă în acest sens.

Suntem singurul serviciu care, vedeţi, prezintă rapoarte în plenul Parlamentului şi nu cred că aţi văzut nici alte - şi nu vreau să nominalizez aici - servicii departamentale sau naţionale care fac acest lucru în plenul Parlamentului. Ba chiar nu am văzut, sincer să fiu, nici la nivel european acest lucru. Dar este bine. Ceea ce este important, este bine, pentru că poate exista o comunicare, un transfer de legitimitate, o cooperare dincolo de un control strict, formal, pe care dumneavoastră trebuie să-l exercitaţi.

În concluzie, nu am să vă reţin foarte mult, cred că şi datorită activităţii acestui serviciu de informaţii, pe care temporar îl conduc, starea de securitate naţională a României de astăzi este bună. Dacă au fost greşeli, mi le asum. Cu siguranţă nu poate exista perfecţiune în acest domeniu. Nimeni nu are monopolul cunoaşterii totale, al absolutului în acest domeniu. Dacă au existat greşeli, mi le asum. Dar cel puţin am evitat surprizele strategice majore pentru statul român, capabile să creeze prejudicii mari pentru securitatea naţională, catastrofe, dacă vreţi. Acest lucru a fost evitat. În unele state, aţi văzut, chiar state puternice, s-au petrecut evenimente dramatice, care, vă asigur, pot afecta pe termen lung societatea, din sens moral, în sens economic, în sens uman.

Cred că Serviciul este neutru, independent, profesionist. Nu avem altă umbrelă de protecţie noi faţă de orice altă categorie pe care v-o puteţi imagina. În afară de legalitate, nu avem niciun sistem de imunităţi în ceea ce priveşte activitatea ofiţerilor de informaţii, aşa cum au magistraţii. Suntem responsabili strict în faţa legii. O greşeală aici costă foarte scump, costă foarte scump şi pe alţii, dacă ea se produce. De aceea, suntem foarte atenţi, din punct de vedere intern, al securităţii interne şi al mecanismelor, să nu se întâmple acest lucru.

Aş vrea să menţionez mulţumirile mele pentru sprijinul dumneavoastră în ceea ce priveşte legislaţia. Adesea vorbim de ea că este perimată din ’91. Dumneavoastră ştiţi că, în timp, s-a completat pe multe aspecte, inclusiv pe combaterea terorismului, în anii care au trecut după evenimentele tragice din 11 septembrie; o lege nouă asupra combaterii terorismului. Este o lege modernă, bună, cu resurse bune şi pentru serviciul de acţiune. Au fost şi alte completări, inclusiv în această nouă dimensiune, cibernetică, pe care Parlamentul le-a asigurat. Deci cred că avem o legislaţie, aşa, din piesele acestea aparent disparate, capabilă să facă faţă provocărilor. Evident, este nevoie întotdeauna de modernizarea ei, adaptarea ei, lucru pentru care, ca întotdeauna, vă cer sprijinul.

Cred că lumea care ne aşteaptă în viitor va complica toate aceste ameninţări şi provocări despre care am menţionat aici, şi datorită poziţiei noastre geografice, geopolitice, şi datorită unor evoluţii la estul ţării, şi datorită unor evoluţii economice, şi datorită, până la urmă, propriilor noastre vulnerabilităţi interne. Împreună, cred, în schimb, că putem face faţă acestor provocări din punct de vedere al securităţii naţionale, lucru pentru care vă mulţumesc. Pentru că, dacă lucrurile nu au evoluat dramatic din acest punct de vedere, aceasta se datorează activităţii noastre împreună cu dumneavoastră.

Eu vă mulţumesc şi oricând sunt deschis la dialog şi comunicare cu dumneavoastră. Repet, poate am făcut greşeli, dar nu cred că ne-am abătut vreodată de la o linie majoră a interesului naţional al României.

Vă mulţumesc mult. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule director.

Dezbateri.

Domnul senator Mircea Geoană. Apoi, domnul deputat Cezar Preda.

Domnul Mircea-Dan Geoană:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

Domnule ministru,

Domnilor generali,

Stimaţi colegi,

Domnul ministru Maior a făcut o prezentare completă şi profesionistă a ceea ce înseamnă riscurile la adresa securităţii naţionale a României. Aş dori să prezint, poate de o manieră un pic mai extinsă, dificultăţile şi complexităţile momentului pe care România, Europa, Alianţa Atlantică şi lumea, în general, le traversează.

Nu cred că la nivelul istoriei umanităţii am asistat la o comprimare atât de tumultoasă a istoriei. Nu cred că am asistat vreodată în istoria umanităţii la apariţia atâtor fenomene conjugate care provoacă schimbări în ritm ameţitor şi adeseori convulsiv. Interesul naţional românesc ne obligă, pe fiecare dintre noi şi mai ales pe cei care avem, într-o formă sau alta, o poziţie de responsabilitate în statul român, să înţelegem că fără un stat puternic, fără instituţii puternice, fără economie puternică, cu atât de multă polarizare socială, cu atât de multă corupţie în România, cu atât de multe vulnerabilităţi interne, pe care le evoca atât de elocvent domnul ministru Maior, România riscă să fie într-o situaţie extrem de ingrată la graniţa dintre Occidentul democratic şi spaţiul euro-asiatic.

Uitaţi-vă la ce s-a întâmplat la Vilnius, şi dacă Ucraina... şi sper ca cei din Ucraina... şi vreau să fac un apel către tot ce înseamnă lider ucrainean, indiferent de culoarea lor politică: să nu aleagă calea Uniunii Euro-Asiatice, să aleagă măcar un echilibru precar între Occident şi interesele Federaţiei Ruse. Pentru că acest lucru ar însemna - o eventuală apartenenţă a Ucrainei la spaţiul euro-asiatic, la Uniunea Euro-Asiatică - că, într-o formă transformată, am avea din nou Federaţia Rusă la frontiera noastră de răsărit, cu tot ce înseamnă presiuni şi consecinţe de natură strategică, politică şi economică.

Nevoia ca statul român să fie mai puternic, să fie mai consolidat, să fie mai omogen, să fie mai bine finanţat este o obligaţie pe care o avem cu toţii, indiferent de culoarea politică sau de regimul politic din care facem parte, ca putere sau ca opoziţie.

Avem un alt risc, la care vreau să subliniez rolul excepţional pe care serviciile de informaţii ale României şi Armata Română l-au avut în a păstra Alianţa Atlantică activă şi ca art. 5, sacrosantul articol 5, care este singurul care asigură securitate reală pentru România în condiţii dificile, să rămână valabil.

Dacă în plan economic sau în plan chiar şi politic Statele Unite şi alte state aliate pot, eventual, să aibă un interes mai mare sau mic în relaţia cu România, în funcţie de performanţa noastră, din punct de vedere al relaţiei excepţionale, strategice, pe care serviciile române de informaţii şi Armata Română au dezvoltat-o cu aliaţii noştri şi cu partenerii noştri, România este în continuare o ţară care merită şi trebuie să facă parte din sistemul de securitate euroatlantic. Orice slăbire a Europei şi a relaţiei transatlantice este un risc la adresa securităţii naţionale a României. Orice risc ca Europa să se ducă în prea multe viteze şi în cercuri concentrice este un risc pentru interesul vital al naţiunii române.

Domnul ministru Maior vorbea şi despre noile riscuri, aşa-numitele riscuri asimetrice. Ele sunt reale şi sunt mai perfide şi mai periculoase decât mulţi dintre noi le pot înţelege. Şi salut faptul că SRI, ca unitate de elită a statului român, a preluat coordonarea luptei împotriva criminalităţii cibernetice şi asigură securitatea cibernetică a acestei naţiuni.

Sunt mulţi dintre colegii poate mai puţin cunoscuţi din acest Serviciu care fac cinste României la sediul NATO, care fac cinste României la construcţia noului sediu al NATO de la Bruxelles. Sunt oameni care, într-adevăr, sunt profesionişti, care merită să fie apreciaţi şi aplaudaţi.

Nu vreau să mă gândesc ce ar însemna, la nivel european, un atac de natură cibernetică, care să paralizeze - Doamne, fereşte! - băncile de date şi sistemele informatice. O ţară baltică a păţit în 2008 acest lucru. Georgia, vecinul nostru de dincolo de Marea Neagră, a păţit o intervenţie militară reală în 2008.

Aceste riscuri sunt reale. Aceste riscuri trebuie să fie contracarate şi nu există altă metodă de a le contracara decât de a înzdrăveni economia, de a avea mai puţină polarizare socială, o mai bună guvernare şi guvernanţă, mai puţină corupţie şi un stat şi structuri ale statului puternice şi consolidate şi respectate de către noi toţi.

Da, această explozie a tehnologiei face ca rolul statului în protecţia securităţii naţionale să crească. Şi, da, există o linie fină de demarcaţie între obligaţia statului de a cunoaşte ce se întâmplă, pentru a putea să contracareze riscurile la adresa securităţii, inclusiv de natură teroristă, şi libertăţile şi drepturile fundamentale ale cetăţeanului.

Numai un SRI democratic şi condus de o manieră occidentală poate şi trebuie să respecte şi să găsească acest just echilibru între nevoia legitimă a statului de a şti, de a cunoaşte, de a fi informat şi dreptul meu, ca cetăţean, de a fi protejat atunci când am chestiuni legitime şi care fac parte din viaţa mea privată şi din elementele de confidenţialitate ale vieţii noastre personale.

Este un serviciu de elită. Este o parte esenţială a sistemului nostru de securitate naţională. Şi apelul meu către toţi colegii şi colegele noastre este ca, indiferent câtă patimă politică va reizbucni în 2014 - că va fi an electoral complicat, o ştim cu toţii, o ştim cu toţii, pe ambele tabere ale acestui Parlament naţional -, să încercăm ca măcar câteva din instituţiile fundamentale să le protejăm. Să încercăm să lăsăm măcar câteva elemente de continuitate în marile politici publice ale statului român. Să încercăm să nu facem ca România, o ţară care anul viitor va creşte economic cu 3,3%, prognoză "The Economist" de ieri seară, să se întoarcă în criză şi să nu beneficieze de un început de relansare economică şi un început de prosperitate pentru ţara noastră.

Acesta este un moment important pentru România, şi faptul că Serviciul Român de Informaţii este aici şi prezintă aceste rapoarte, şi vine în faţa noastră este un lucru pe care trebuie să-l apreciem şi care sunt convins că va deveni un ritual anual, aşa cum este normal, aşa cum este democratic şi aşa cum sunt convins că acest Parlament, acest Guvern, acest preşedinte, viitorul Parlament, viitorul Guvern, viitorul preşedinte vor asigura şi vom asigura condiţii ca instituţiile fundamentale ale statului să-şi facă datoria faţă de această naţiune.

Nu cred că există vreo urmă de îndoială că votul nostru este unul favorabil pentru acest raport, dar nu raportul este important astăzi, ci mesajul de aici, din Parlamentul României, că vremurile sunt complicate, că sunt şi riscuri, şi oportunităţi, iar dacă România se va aşeza straşnic, ca o punte între Est şi Vest, ca o ţară capabilă să gestioneze aceste presiuni care se vor amplifica, România va avea numai de câştigat. (Aplauze)

Dacă România va fi mai slabă, riscăm să fim striviţi de plăcile tectonice ale planetei care se reaşează cu o viteză incredibilă.

Vreau să mulţumesc domnului ministru Maior şi colegilor săi pentru această muncă, colegilor din comisia noastră comună pentru activitatea depusă, şi să vă asigurăm că, în limita posibilului, vom încerca să asigurăm acel tip de calm politic şi resurse obligatoriu necesare pentru activitatea instituţiilor fundamentale ale statului român.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnul deputat Cezar Preda.

O să vă rog frumos, mai avem încă trei puncte pe ordinea de zi. Cu toată prietenia pe care v-o port... Pe dumneavoastră vă rog frumos, da. Ştiu că sunteţi un tip scurt, concis şi la obiect.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Domnule preşedinte,

Domnule ministru,

Stimaţi invitaţi,

Domnilor colegi,

După o asemenea intervenţie de substanţă, vă rog din start să-mi scuzaţi modesta contribuţie la analiza acestui raport.

Eu aş începe prin a vă spune anumite chestiuni pe care le-am simţit şi le simt în ceea ce priveşte responsabilitatea de control pe care dumneavoastră mi-aţi conferit-o.

Avem în faţă un serviciu de informaţii a cărei medie de vârstă este de 36 de ani. Aşa că tot ce înseamnă fantomele trecutului sau, până la urmă, anumite lucruri pe care noi le voiam uitate - vă asigur - vă rog să le uitaţi.

Există un parteneriat solid între ceea ce înseamnă comisia responsabilizată de Parlament şi Serviciul Român de Informaţii, pentru că acest parteneriat există la solicitarea cetăţenilor României şi, aşa cum spunea domnul director, nici eu nu-mi amintesc care alt serviciu de informaţii din altă ţară din Uniunea Europeană mai face asemenea prezentări şi asemenea dezbateri.

Vă pot spune, cu informaţiile pe care le deţin, că nu există solicitare adresată Serviciului Român de Informaţii care să nu fi primit răspuns, indiferent de gravitatea ei, de importanţa ei şi, până la urmă, de securizarea informaţiei în sine.

Nu mai putem vorbi la această oră, 2013, despre progrese sau reforme în Serviciul Român de Informaţii. Vorbim acum de eficienţă, vorbim de modernitate şi vorbim de performanţă. Este un serviciu care, în era informaţională, are nevoie de resurse şi de specialişti care să-i asigure buna funcţionalitate.

Aici, Parlamentul României şi-a făcut datoria. Serviciul Român de Informaţii, din 2007 încoace, aşa cum sunt toate rapoartele prezentate... a asigurat, prin votul său, banii necesari funcţionării acestui serviciu de informaţii. Nu se poate spune că au avut solicitări mai mari şi Parlamentul nu le-a onorat.

Există însă, dragii mei colegi, o restanţă majoră, o obligaţie a noastră, o obligaţie care trebuie să nască acea voinţă politică comună şi noi să dăm nu numai Serviciului Român de Informaţii, ci întregului intelligence românesc, legislaţia modernă de care are nevoie.

Ne-am angajat de cinci ani să scoatem o legislaţie modernă, şi nu am făcut-o. Aceasta este, din punctul meu de vedere, domnule director, obligaţia noastră, a politicienilor, de a da şi acest ultim ajutor în parteneriatul nostru.

Pentru că vorbea aici cineva despre modul în care este societatea românească, aş vrea întotdeauna să aveţi în vedere că un ofiţer de informaţii nu are dreptul să facă nimic altceva. Acest ofiţer de informaţii trăieşte, pur şi simplu, din veniturile pe care le asigură meseria pe care o are, funcţia pe care o are, iar viaţa lui cotidiană, inclusiv relaţiile cu sistemul bancar, sunt aceleaşi ca ale noastre, ale tuturor. Orice bulversare a sistemului nostru, şi aşa fragil, de securitate personală afectează şi ofiţerii şi angajaţii Serviciului Român de Informaţii, şi aici avem obligaţia de a face un pas înainte şi a ajuta serviciul.

Partidul Democrat Liberal va vota rapoartele şi va participa în continuare la acest parteneriat, pentru că el a dat roade şi putem vorbi astăzi, 2013, decembrie, de un serviciu care nu s-a implicat politic şi nu a fost implicat politic în tot ceea ce a însemnat efervescenţa politică a ultimilor ani.

Vă mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

Domnule deputat, să ştiţi că nu se votează.

Domnul Cezar-Florin Preda:

Sunt de acord...

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Sunteţi de acord. Nu vreau să comentez astăzi, dar, dacă eraţi de acord, le votaţi la timp.

Dacă mai sunt intervenţii.

Domnul senator László Attila, după care domnul senator Gabriel Oprea.

Domnul László Attila:

Domnilor preşedinţi,

Domnule director,

Stimate doamne colege,

Stimaţi colegi,

Apreciez faptul că în decembrie 2013 ajungem să dezbatem rapoartele pe ultimii şase ani ai acestei instituţii. Pe de altă parte, trebuie să apreciem eforturile de modernizare a acestui serviciu şi, având în vedere vârsta mea, pentru că am avut ocazia să urmăresc această transformare şi înainte de 1990, şi după 1990, pot să apreciez ce a fost şi ce a devenit.

Din păcate, şi o spun cu regret, în calitate de viceprimar într-un oraş destul de complicat al acestei ţări, trebuie să vă spun că am avut ocazia, de multe ori, să parcurg o bună parte din problemele pe care le-a enumerat aici domnul director.

Pe de altă parte, cred că la transformarea oricărei instituţii, cel mai greu este să transformi cutumele şi cred că chiar domnul director ne-a dat aici un exemplu şi i-aş aminti că autonomia este o valoare consacrată a Uniunii Europene, şi nu un factor de risc. Asta ne-am asumat-o atunci când am ales acest drum.

Pe de altă parte, şi noi, la rândul nostru, avem o serie de cutume rămase de dinainte de 1990. Şi aş începe cu primul lucru, că, de multe ori, în ultima perioadă, mi-am pus întrebarea: cine exercită controlul asupra cui? Sau mi-aş dori ca aceste cutume să nu le mai folosim şi, de multe ori, să nu ajungem în situaţia ca, atunci când un primar discută cu cineva, să fie fotografiat sau să nu ne mai punem acea întrebare, când nu mai porneşte un tren atunci când este o zi cu o manifestare comunitară importantă.

Pe de altă parte, cred că acesta este drumul pe care va trebui să-l urmaţi şi în continuare, şi această activitate de modernizare să continue şi în viitor.

Mulţumesc.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc.

O să-l rog pe domnul senator să...

Domnule senator, daţi-i voie domnului Cernea să... Încheiaţi dumneavoastră. Cu tot respectul...

Nu dumneavoastră. Dumneavoastră aţi vorbit. Domnul senator Oprea.

Domnule Cernea, aveţi..., vreţi să luaţi cuvântul, aveţi...

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Două minute.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

E mult două minute.

Domnul Remus-Florinel Cernea:

Un minut şi 59 atunci. Voi fi foarte scurt.

Respect munca şi activitatea serviciilor secrete şi a Serviciului Român de Informaţii, dar daţi-mi voie, fiind şi 10 decembrie, Ziua Drepturilor Omului, să-mi exprim îngrijorarea asupra faptului că acţiuni, proteste, manifestări civice pentru apărarea mediului ar putea intra cumva sub această etichetă de "ecoanarhism", "ecoterorism" sau lucruri de acest gen.

Dimpotrivă, dreptul oamenilor de a manifesta este legitim. Sunt cauze importante. Iată ce se întâmplă acum la Pungeşti, unde asistăm la o enclavizare autoritaristă, oamenii de acolo sunt intimidaţi, drepturile lor sunt grav afectate. Avem cauza Roşia Montană şi poate vor mai fi şi alte cauze de mediu care îi vor face pe oameni să iasă în stradă.

Nu cred că este democratic ca aceste manifestări să fie incluse sub o ştampilă de ameninţare sau de risc la adresa siguranţei naţionale, ci, dimpotrivă, abuzurile unei puteri pot fi risc pentru securitatea naţională.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Vă mulţumesc foarte mult şi apreciez că aţi găsit insigna, ca să vă recunosc. Insigna de deputat. Un lucru foarte bun.

Domnul senator Oprea, vicepremierul Guvernului României.

Aveţi cuvântul.

Domnul Gabriel Oprea:

Stimaţi colegi, vreau să dau doar trei mesaje, în calitate de parlamentar - am fost şi membru al Comisiei de control al Serviciului Român de Informaţii -, dar şi de membru al Guvernului. Sunt vicepremier pe probleme de securitate naţională.

Această echipă de conducere a Serviciului Român de Informaţii, condusă de domnul Maior, a plecat acum şase ani de zile de la o cotă foarte mică de încredere în statul român: aproximativ 10%. Acum se află, documentat, la 50%.

Cred că ştim cu toţii că, într-o perioadă grea, de criză economică mondială, de acte teroriste, în România, ca stat membru al NATO şi al Uniunii Europene, nu am avut evenimente majore şi este şi meritul acestui Serviciu Român de Informaţii cu oameni profesionişti.

Vreau să vă mai spun un lucru: România este respectată de către partenerii noştri internaţionali şi pentru faptul că suntem un stat generator de siguranţă, de securitate. Şi este şi meritul Serviciului Român de Informaţii, cu mii de oameni - spunea un coleg - , cu o medie de vârstă de aproximativ 35 de ani. Sunt profesionişti şi îşi fac datoria.

Eu vreau să mulţumesc, în numele Parlamentului şi în numele Guvernului român, pentru cooperarea pe care o facem şi pentru că statul român este un stat în siguranţă, este un stat membru al NATO respectat de partenerii noştri internaţionali.

Mulţumesc foarte mult. (Aplauze)

Domnul Valeriu Ştefan Zgonea:

Mulţumesc, domnule vicepremier.

Nu mai sunt luări de cuvânt.

Daţi-mi voie să luăm act de prezentarea şi dezbaterea rapoartelor SRI începând cu 2007, terminând cu 2012.

Îi mulţumesc domnului ministru Maior şi echipei de conducere a Serviciului Român de Informaţii pentru prezenţă.