Parliamentary debates

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Intrăm în sesiunea de interpelări şi începem cu lista, în ordinea în care au fost depuse, în ordinea numărului curent.

Dacă domnul deputat Daniel-Codruţ Blaga este în sală, Grupul USR? Nu.

Domnul deputat Daniel-Florin Ghiţă, Grupul PSD? Nu.

Doamna deputat Elena Hărătău, Grupul PNL? Nu.

Domnul Gabriel Zetea, Grupul PSD? Nu.

Doamna Dumitrache Ileana Cristina?

Vă rog.

Doamna Ileana Cristina Dumitrache:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea mea este pentru Ministerul Sănătăţii.

Aşadar, domnule ministru, un număr mare de familii din întreaga ţară reclamă discriminare şi o serie de vicii în procedura de adopţie.

Deşi autorităţile au anunţat îmbunătăţiri în procesul de adopţie şi o simplificare a birocraţiei, părinţii trag un semnal de alarmă că sistemul este în continuare unul dificil care sperie şi descurajează potenţialii părinţi. Problema semnalată de familiile care vor să adopte un copil o reprezintă art. 46 alin. (4) din HG nr. 798/2021 care face referire la: "În primele 6 luni de la eliberarea atestatului, adoptatorul/familia adoptatoare care răspunde în aceeaşi măsură criteriilor de includere în cadrul listei şi care locuieşte în fapt la adresa de domiciliu/reşedinţă din acelaşi judeţ/sector cu cel al copilului se ierarhizează în listă în funcţie de vechimea atestatelor".

Articolul mai sus menţionat poate fi interpretat juridic că vor avea prioritate la adopţie, în primele şase luni de la eliberarea atestatului, familiile care locuiesc în fapt la adresa de domiciliu din acelaşi oraş/judeţ cu cel al copilului, însă cu respectarea vechimii atestatelor.

Dacă în primele şase luni de la eliberarea atestatelor două familii adoptatoare îndeplinesc criteriile de adopţie pentru acelaşi copil, prioritate va avea familia care locuieşte în acelaşi oraş/judeţ cu cel al copilului.

Se poate considera că prin acest articol ierarhizarea se face exclusiv cu privire la adoptatorii cu atestate mai noi de şase luni.

Adoptatorii cu atestate mai vechi sunt dezavantajaţi pentru că la nivelul fiecărui judeţ sunt şi vor fi mereu familii cu atestate sub 6 luni care intră în potrivire cu copiii declaraţi adoptabili, iar adoptatorii cu atestate mai vechi de 6 luni sunt incluşi pe lista de potrivire practică la nivel naţional, continuând să aştepte, în timp ce familiile cu atestate mai noi intră în potrivire cu copii declaraţi adoptabili.

Faţă de cele de mai sus vă rog, domnule ministru, vă rog să identificaţi măsurile care să permită adoptatorilor să fie incluşi cu prioritate pe liste în procesul de potrivire la nivel de judeţ în funcţie de gradul în care aceştia corespund nevoilor şi caracteristicilor copilului. Fără discriminare şi defavorizare pe criterii ce ţin strict de birocraţie.

Pentru cei aproximativ 47.000 copii aflaţi în grija statului, adopţia este cea mai importantă formă de protecţie şi de siguranţă pentru o dezvoltare armonioasă şi un viitor mai bun.

Vă mulţumesc şi solicit răspuns în scris.

Mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, doamnă deputat.

Dacă domnul deputat Vasilică Toma este în sală? Nu.

Din partea Grupului USR, domnul deputat Ştefan-Iulian Lőrincz? Nu.

Domnul Adrian Wiener? Nu.

Doamna Dumitrina Mitrea, Grupul AUR.

Vă rog.

Doamna Dumitrina Mitrea:

Mulţumesc, de preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului prim-ministru al Guvernului României Nicolae-Ionel Ciucă.

Obiectul interpelării: "Clarificări asupra aspectelor privind contractele de vizează achiziţia dozelor de vaccin anti-COVID-19".

Stimate domnule prim-ministru,

Comisia Europeană a negociat în numele celor 27 de state-membre ale Uniunii Europene şi a semnat unul dintre contracte cu BioNTech Pfizer pentru un total de 300 de milioane de doze, dintre care 100 de milioane opţionale. Bruxellesul a încheiat un al doilea contract, similar, tot pentru 300 de milioane de doze, ajungând ca în decursul anului trecut să aprobe şi al astfel de contract pentru achiziţia a 1,8 miliarde de doze de vaccin anti-COVID-19 - 900 de milioane de doze ferm şi 900 de milioane de doze opţionale.

Acum câteva zile, oficialii polonezi au anunţat că vor solicita Comisiei Europene să îşi retragă actualele acorduri de achiziţie de vaccin împotriva coronavirusului, după o întâlnire informală a miniştrilor sănătăţii din mai multe ţări ale Uniunii Europene.

De asemenea, un diplomat slovac a declarat că ţara sa intenţionează să sprijine eforturile Poloniei, iar într-o declaraţie publică ministrul bulgar al sănătăţii a punctat că este îngrijorat de situaţia actuală a contractului de vaccine. La acest apel s-au raliat Letonia, Lituania şi Estonia, care au cerut deja Comisiei să renegocieze contractele.

La videoconferinţa de miercurea trecută, organizată de Polonia, unde au participat şi oficiali din România, Danemarca, Slovacia, Italia, Slovenia, Austria, Finlanda, Olanda, Luxemburg, Croaţia şi multe alte state Ministerul Român al Sănătăţii, pe site-ul lui, în ziua reuniunii, nu a emis decât un anunţ despre vaccinarea cu doza a patra, nimic despre această video-conferinţă şi nici în zilele următoare.

Totuşi, mai sperăm că Guvernul pe care îl conduceţi îşi va arăta independenţa faţă de "directivele" Comisiei Europene, iar pe această cale vă rog să îmi răspundeţi la următoarele două întrebări:

Va solicita şi România renegociere acestor contracte pentru achiziţia de vaccinuri anti-COVID-19, ţinând cont că multe vaccinuri au fost donate şi multe au fost expirate?

Când va fi făcut public conţinutul contractelor semnate cu Uniunea Europeană, ţinând cont că banii au fost plătiţi din bugetul românilor?

Solicit răspuns în scris.

Cu respect, Mitrea Dumitrina, deputat AUR în Circumscripţia nr. 29 Neamţ.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, doamnă deputat.

Îl invit la cuvânt pe domnul deputat Dan Şlincu, Grupul PSD.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Sebastian-Ioan Buduja, de la Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării.

Stimate domnule ministru,

Având în vedere că la finalul săptămânii trecute a intrat în vigoare directiva europeană privind protecţia consumatorilor de pe pieţele digitale, iar Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă prin care se aduc modificări în domeniul legislaţiei privind protecţia consumatorului care include şi prevederi importante prin care se combate dublul standard practicat de unii comercianţi faţă de consumatorii români, vă rog să-mi comunicaţi ce instrumente a pregătit Ministerul Cercetării, Inovării şi Digitalizării pentru a pune în aplicare toate aceste măsuri.

În contextul accelerării proceselor digitale în instituţiile de stat şi cele private din România, cât şi a extinderii utilizării platformelor online pentru achiziţia de produse sau servicii este important ca ministerul pe care îl coordonaţi să depună eforturi alături de celelalte ministere şi autorităţi responsabile pentru a se asigura că legislaţia şi programele folosite sunt potrivite pentru viitor şi că le oferă aceeaşi protecţie consumatorilor atât online, cât şi offline.

Aşa cum ştiţi, conform Directivei europene privind protecţia consumatorilor de pe pieţele digitale, atunci când se caută un produs online platformele trebuie să furnizeze informaţii transparente cu privire la modul în care sunt clasificate ofertele. Acest lucru este necesar pentru a se evita practicile comerciale înşelătoare.

Aţi iniţiat sau aveţi în vedere să implementaţi împreună cu Ministerul Economiei şi Autoritatea pentru Digitalizarea României instrumente de identificare a dublului standard folosit de unii comercianţi în mediul online, având acum şi cadrul legal de sancţionare a acestor practici?

Solicit răspuns în termenul legal de 15 zile.

Vă mulţumesc.

Deputat Dan-Constantin Şlincu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Invit la cuvânt, din partea Grupului PSD, pe domnul deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Romeo-Daniel Lungu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea este adresată domnului Virgil-Daniel Popescu, Ministrul Energiei.

Domnule ministru,

În 2021 preţurile energiei au crescut accelerat, iar în momentul de faţă piaţa este supusă unor noi provocări. Distribuitorii de energie electrică nu reuşesc să cumpere din piaţă energia pentru consumul tehnologic al reţelelor, ceea ce ar putea avea consecinţe dramatice pentru consumatorii finali. În lipsa unor tranzacţii se prefigurează o criză acută de fonduri pentru distribuitorii de energie, atât pentru capitalul desfăşurării operaţiunilor, cât şi pentru capitalul de investiţii aferent anului 2022 şi a următorilor ani.

În acest context, domnule ministru, vă întreb:

Cum explicaţi lipsa de răspuns a producătorilor de energie la ofertele de cumpărare ale distribuitorilor la preţul recunoscut de ANRE pentru consumul propriu al acestora?

Câte cereri s-au depus şi câte au fost onorate?

Dacă distribuitorii vor fi puşi în situaţia de a accesa împrumuturi pentru desfăşurarea operaţiunilor şi pentru investiţiile în reţele, costurile suplimentare nu se vor răsfrânge tot asupra consumatorilor, şi aşa foarte afectaţi de creşterea preţurilor?

Cum intenţionaţi să rezolvaţi această situaţie?

Deputat Romeo-Daniel Lungu.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc, domnule deputat.

O invit la cuvânt pe doamna deputat Raisa Enachi, Grupul AUR.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al mediului, apelor şi pădurilor, Tánczos Barna.

Obiectul interpelării: "Clarificări asupra arderilor ilegale deşeuri".

Stimate domnule ministru,

În urma unei sesizări parvenite la biroul parlamentar, mi s-a adus la cunoştinţă o speţă cu privire la anumite nereguli privind protecţia mediului în ceea ce priveşte arderea ilegală a deşeurilor pe raza judeţului Vaslui.

Mi s-a comunicat că există un depozit de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase ce este situat în fosta zonă industrială a Municipiului Vaslui. Uleiurile minerale nu sunt colectate în timpul dezmembrărilor şi, în schimb, sunt lăsate să se scurgă în pământ sau sunt folosite pentru a arde plasticul sau cauciucul.

Arderea are loc în spatele limitei din faţa drumului de pe strada Ceramica, care este protejată de clădiri, dar fumul produs ajunge la depozitul de pe strada Ceramica nr. 40, unde sunt depozitate produse alimentare. Sute de tone de cabluri sunt incendiate exclusiv noaptea pentru a extrage cupru şi aluminiu.

Proprietarii depozitelor de colectare a deşeurilor feroase şi neferoase, precum şi ai perimetrului de lângă albia râului Bârlad, ignoră cu desăvârşire autorităţile municipale.

Prin urmare, domnule ministru al mediului, vă solicit să efectuaţi verificări în zonele menţionate.

Vă rog să-mi comunicaţi ce aţi găsit la faţa locului în urma controalelor, precizându-mi ce măsuri a luat Garda de Mediu în ceea ce priveşte activitatea poluantă a firmelor de colectare a deşeurilor?

Şi care sunt principalele măsuri de combatere a transferurilor ilegale de deşeuri?

Vă mulţumesc.

Aştept răspuns în formă scrisă.

Deputat de Vaslui, Raisa Enachi.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc, doamna deputat.

Invit la cuvânt pe domnul deputat Ilie-Alin Coleşa, Grupul AUR.

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Săptămâna trecută, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a informat că, în urma evaluării de către Comisia Europeană a Planului Naţional Strategic 2023-2027 pentru agricultură, au fost primite o serie de observaţii critice la a căror rezolvare ministerul ar fi început deja să lucreze.

Întrebăm motivele pentru care Ministerul Agriculturii nu a făcut publice aceste observaţii şi solicităm ministerului să le publice pe site-ul oficial în forma originală. Solicităm să publice şi data la care au fost primite aceste observaţii critice şi să precizeze motivele pentru care acestea nu au fost făcute publice, ele fiind foarte importante pentru securitatea şi siguranţa alimentară a României.

În timpul fiecărei faze de dezbateri a acestui Plan Naţional Strategic, AUR a făcut o mulţime de propuneri şi amendamente care vizau tocmai încurajarea finanţării gospodăriei ţărăneşti, a fermelor mici şi mijlocii din agricultură.

AUR a semnalat că propunerea PNS făcută de Ministerul Agriculturii a orientat preponderent bugetarea din PNS către fermele industriale de porc şi pasăre din zona de câmpie, în detrimentul fermelor de familie de vaci, de oi şi aşa mai departe din zona montană.

Propunerea Ministerului Agriculturii pentru acest PNS a direcţionat fondurile aproape în totalitate către agricultura convenţională, în detrimentul agriculturii ecologice şi a schemelor de calitate, care este unul dintre principalii indicatori ai conceptului de la fermă la consumator.

Amendamentele au fost ignorate de MADR şi în schimb Comisia Europeană a trimis, după sursele care ne-au parvenit, aproximativ 370 de observaţii critice la acest plan naţional de strategie, vizând exact aceste domenii care au fost ignorate: gospodăria ţărănească, fermele mici şi mijlocii.

Cerem încă o dată publicarea pe site-ul oficial a acestor observaţii critice la Planul Naţional Strategic, trimise de către Comisia Europeană Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi finanţarea cu precădere a agriculturii ecologice, a gospodăriei ţărăneşti...

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Concluzionaţi, vă rog!

Domnul Ilie-Alin Coleşa:

...şi a fermelor mici şi mijlocii din acest plan.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Mulţumesc şi eu.

Domnul deputat Ilie Suciu? Nu este în sală.

Domnul deputat Dumitru-Viorel Focşa, Grupul AUR.

Domnul Dumitru-Viorel Focşa:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru al sănătăţii, domnului ministru Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării este cu privire la măsurile preventive şi tratamente împotriva epidemiei de variolă a maimuţei.

Stimate domnule ministru,

Întreaga omenire se află sub o nouă alertă epidemiologică, variola maimuţei, MonkeyPox, cum este cunoscută la nivel mondial, care conform informaţiilor vehiculate pe toate canalele media s-ar părea că se răspândeşte cu repeziciune, fiind probabil doar o chestiune de timp până când România va înregistra primul caz de infectare cu acest virus.

Chiar dacă semnele unei propagări accelerate şi semnalele de alarmă cu privire la virulenţa cu care ne avertizase COVID-19, încă de când a fost declanşată în China, erau vizibile pe toate canalele media externe, în România, ne aducem aminte, că totul era bine şi frumos şi nu trebuia să ne speriem, nu am fost pregătiţi, deci. Ne-a prins pe nepregătite.

Pentru binele tuturor românilor ar fi cazul şi momentul să învăţăm din greşelile din trecut.

Pe cale de consecinţă, vă solicit să îmi transmiteţi care sunt măsurile preventive adoptate de Ministerul Sănătăţii atât în vederea eliminării riscului de apariţie a bolii şi în ţara noastră, cât şi în vederea diminuării răspândirii acesteia, în cazul în care virusul nu ne va ocoli.

De asemenea, vă rog să îmi comunicaţi cum se transmite acest virus, ce anume trebuie să facă românii pentru a se păzi de infecţie, ce riscuri presupune infectarea cu variola maimuţei, care este tratamentul aprobat şi utilizat la nivel mondial, câte doze de vaccin au fost comandate până acum şi cât au costat.

Solicit un răspuns în scris.

Cu deosebită consideraţie, deputat de Constanţa, Dumitru-Viorel Focşa.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Ultimul înscris la cuvânt, domnul deputat Puşcaşu Lucian-Florin, Grupul AUR.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Întrebarea mea este adresată domnului Alexandru Rafila, ministrul sănătăţii.

Domnule ministru,

La Spitalul Judeţean de Urgenţă "Sfântul Ioan cel Nou" din Suceava nu se mai montează stenturi pentru toţi pacienţii, din lipsa materialelor. În plus, cei doi cardiologi intervenţionişti, Paul Turcoman şi Laurian Blaga, nu au o relaţie bună cu conducerea spitalului şi, în scurt timp, nu vor mai avea intervenţii decât în timpul programului de lucru, adică de luni până vineri, în intervalul orar 8.00-14.00. Într-un interviu acordat Radio Top Suceava, doctorul Turcoman a declarat: "Pacienţii pot să apeleze cu încredere la serviciile de cardiologie intervenţională din Suceava. Activitatea medicilor pentru pacienţii cronici este suspendată de aproximativ o lună şi a fost informată şi conducerea. Nu se mai pun stenturi. De altfel, în întreg judeţul nu e posibil aşa ceva, nici măcar la cerere, contra cost. Pacienţii pot solicita, însă procedura în sine nu poate fi efectuată din lipsa materialelor.

Urgenţele la Spitalul Judeţean Suceava au fost susţinute de doctorul Turcoman timp de doi ani, 24 de ore din 24. Ulterior, s-a alăturat echipei şi medicul Blaga. Acum, cei doi medici fac o săptămână şi o săptămână partea de urgenţe. Din păcate, aceştia şi-au depus demisia pentru contractul de chemări de la domiciliul, ceea ce înseamnă că după următoarele 16 zile lucrătoare nu se vor mai susţine nici măcar urgenţele în afara programului, adică de la ora 14.00 şi până a doua zi, la ora 8.00 dimineaţa, respectiv în weekend. Nu ştim cum vor mai fi rezolvate toate urgenţele.

"Au existat tentative de colaborare din partea conducerii, dar sub nişte auspicii impuse doar de directorii spitalului. Adică, nu se poate să existe o colaborare când, de fapt, cerinţele sunt numai unidirecţionale", este precizarea doctorului Turcoman.

Acesta a mai precizat că pacienţii sunt în mod egal bărbaţi şi femei, dar îl surprinde vârsta destul de scăzută a lor. El a afirmat: "Mă uimeşte vârsta fragedă a pacienţilor care solicită serviciile noastre. Am avut inclusiv pacienţi pe care i-am stentat cu infarct miocardic la 31 de ani. Stilul de viaţă probabil şi ceilalţi factori care favorizează formarea infarctului miocardic acut, gen diabet, alimentaţie, fumat, stres. Inclusiv colesterolul intră în factorii de risc". Cardiologul intervenţionist Paul Turcoman a menţionat că în cei tei ani de când activează la Spitalul Judeţean Suceava a efectuat aproximativ 3.000 de proceduri pacienţilor acuţi şi pacienţilor cronici.

Faţă de această situaţie vă adresăm o întrebare şi o interpelare:

1. Se va implica Ministerul Sănătăţii pentru menţinerea programului de urgenţe pentru montarea de stenturi la Spitalul Judeţean Suceava?

2. Având în vedere importanţa acestor intervenţii pentru populaţie se va implica Ministerul Sănătăţii în finanţarea unui program naţional care să aibă ca rezultat punerea de stenturi în regim de urgenţă la toate spitalele judeţene din România?

Solicităm răspuns scris şi oral.

Vă mulţumesc.

Domnul Florin-Claudiu Roman:

Vă mulţumesc şi eu, domnule deputat.

Declar închisă şedinţa de astăzi dedicată întrebărilor şi interpelărilor.

O seară bună!

Şedinţa s-a încheiat la ora 18.18.