Parliamentary debates

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Continuăm cu a doua parte a şedinţei noastre, consacrată prezentării interpelărilor adresate membrilor Guvernului.

Voi da cuvântul colegilor deputaţi înscrişi pe listă pentru a prezenta câte o singură interpelare din cele depuse, reamintind totodată că durata dezvoltării unei interpelări nu poate depăşi trei minute.

Domnul Norbert? Nu. O interpelare depusă.

Daniel-Gheorghe Rusu? Nu. Două interpelări.

Lucian-Florin Puşcaşu.

Vă rog, domnule deputat.

Patru interpelări depuse cu domnul Dorel-Gheorghe Acatrinei.

Domnul Lucian-Florin Puşcaşu:

Obiectul interpelării adresate prim-ministrului Guvernului României, domnul Nicolae Ciucă: "În contextul economic actual veţi aplica soluţia naţionalizării activelor şi resurselor energetice ale OMV în România?".

Domnule prim-ministru,

Având în vedere contextul economic şi politic internaţional, vă solicităm să faceţi o analiză SWOT în vederea evaluării soluţiei de naţionalizare a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV în România. Analiza SWOT ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu a factorilor interni şi externi, cu scopul de a pune în lumină punctele tari şi slabe ale deciziei de expropriere a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV, în relaţie cu oportunităţile şi ameninţările existente la un moment dat pe piaţă.

Procedura exproprierii îşi are sediul materiei la art. 44 din Constituţia României care prevede la alin. (3): "Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire".

Astfel, solicităm să faceţi aplicarea Legii nr. 33/1994 şi a Legii nr. 252/2020, dat fiind contextul energetic internaţional şi din cauza faptului că numărul românilor aflaţi sub pragul sărăciei s-a dublat în ultima perioadă, iar companiile româneşti sunt nevoite să concedieze personal din cauza preţurilor la energie.

Din spaţiul public aflăm că vânzările companiei austriece OMV au crescut cu 124% şi profiturile distribuite acţionarilor au crescut cu 95%. Astfel, compania austriacă OMV câştigă miliarde, în timp ce românii sunt sărăciţi.

Vă propunem, în vremuri de criză, soluţii excepţionale pentru România, situaţie faţă de care aplicarea art. 44 alin. (3) din Constituţia României şi a legislaţiei subsecvente este de minimum bun-simţ şi în interesul românilor.

Faţă de această situaţie, solicităm să faceţi publice listele politicienilor care au devenit parteneri cu OMV în Romania şi care şi-au angajat rudele, direct sau indirect, în afacerile derulate de OMV-PETROM în Romania.

În aceste vremuri de criză, reiterăm declaraţiile ministrului de interne austriac: "Am ridicat în repetate rânduri problema Schengen şi a controalelor la frontieră şi la nivel european, pentru că suntem primii afectaţi de acest val de refugiaţi economici, cei mai mulţi dintre ei vin pe ruta balcanică".

În urmă cu două săptămâni, Karner a declarat că este un moment nepotrivit pentru extinderea spaţiului Schengen, în ciuda recomandărilor făcute de Comisia Europeană, în această săptămână, de a primi România, Bulgaria şi Croaţia în spaţiul european de liberă circulaţie.

"Este un moment nepotrivit să votăm acum o extindere, când sistemul frontierelor externe nu funcţionează", "Extinderea unui sistem deja disfuncţional nu poate funcţiona. Situaţia din Europa arată foarte clar că protecţia frontierelor externe a eşuat". Cancelarul Karl Nehammer a afirmat că Austria va susţine candidatura Croaţiei pentru aderarea la spaţiul Schengen, dar are obiecţii faţă de candidaturile României şi Bulgariei la spaţiul european de liberă circulaţie.

Rezultă că, în actualul context economico-politic, fiecare ţară europeană aplică principiul "interesului naţional". lată de ce vă rugăm să acţionaţi în interesul poporului român şi să faceţi analiza de care am vorbit, în vederea evaluării soluţiei de naţionalizare a activelor şi resurselor energetice deţinute de OMV în România.

Faţă de această situaţie, vă adresăm următoarea interpelare:

Veţi începe procedurile de naţionalizare a activelor şi resurselor deţinute de OMV în România?

Vă solicit răspuns în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Radu Tuhuţ. O interpelare. Nu este.

Daniel Ghiţă. O interpelare. Nu este.

Iulian Bulai. O interpelare. Nu este.

Iulian-Alexandru Muraru. Trei interpelări. Nu este.

Adrian Wiener. Două interpelări. Nu este.

Nicu Fălcoi. Nu este. O interpelare.

Dumitru-Viorel Focşa. Două interpelări. Nu este.

George Stângă. O interpelare. Nu este.

Alexandru Cristea. O interpelare. Nu este.

Ion-Alin-Dan Ignat. Patru interpelări. Nu este.

Oana Murariu. O interpelare. Nu este.

Brian Cristian. Trei interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Nicolae Ciucă, prim-ministrul României, domnului Attila Cseke, ministrul dezvoltării lucrărilor publice şi administraţiei, şi domnului Adrian Câciu, ministrul finanţelor, şi are ca obiect "Datoriile statului român faţă de UAT Baia Mare".

Domnule prim-ministru,

Domnilor miniştri,

În cadrul şedinţei de Consiliu Local al Municipiului Baia Mare, din data de 16 noiembrie, primarul Cătălin Cherecheş a invocat o datorie a Guvernului României faţă de municipiul Baia Mare de peste 22 milioane lei.

Într-o dispută ce a depăşit limitele decenţei, printre urlete şi zbierete, Ministerul Dezvoltării este acuzat că are o datorie faţă de municipiul Baia Mare de peste 10 milioane lei, iar alte peste 12 milioane lei ar reprezenta "plusul ce trebuie decontat din Impozitul pe Venitul Global de Guvernul României către municipiul Baia Mare".

Având în vedere art. 112 din Constituţia României şi art. 199 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, vă rog să daţi curs următoarelor întrebări cu privire la cauzele şi soluţiile pentru problema prezentată.

1. Care este datoria statului român faţă de municipiul Baia Mare?

2. Care sunt sumele datorate ce trebuie decontate de Guvern către municipiul Baia Mare şi cât reprezintă acestea din total sume decontate anual?

3. Care sunt sumele datorate de Ministerul Dezvoltării către municipiul Baia Mare? Când s-au născut aceste datorii? Ce reprezintă ele şi cum s-au format?

Şi 4. Când vor fi achitate restanţele Guvernului României faţă de municipiul Baia Mare?

Vă rog să îmi comunicaţi răspunsul în scris şi verbal.

Cu consideraţie, Brian Cristian, deputat al USR, Maramureş.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Gianina Şerban. Două interpelări. Nu este.

Bogdan Alexandru Bola şi Alexandru Cristea. O interpelare. Nu sunt.

Ilie Toma, două interpelări.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Ilie Toma:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Stimaţi colegi,

Interpelarea mea se va adresa domnului ministru al investiţiilor şi proiectelor europene, domnului ministru Ioan-Marcel Boloş.

Subiectul este "Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă", prin care România beneficiază de fonduri în valoare de 29,18 miliarde de euro pentru implementarea PNRR, din care granturi în valoare de aproximativ 14,24 miliarde euro şi împrumuturi în valoare de 14,94 miliarde euro, şi Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, în calitate de coordonator al implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, a publicat calendarul centralizator al apelurilor de proiecte PNRR. M.I.P.E., în calitate de coordonator naţional al PNRR, a solicitat ministerelor implicate o analiză privind progresele în îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR aferente sfârşitului lunii septembrie 2022.

În Programul de guvernare afirmaţi că "România are probleme în absorbţia fondurilor europene, deşi nu este o noutate din punctul meu de vedere, dar asta trebuie corectată, fie că este vorba despre fondurile de coeziune, de dezvoltare regională sau problemele cu care se prevăd în raport anumite alocări, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă". Şi, totodată, v-aţi angajat că se va realiza simplificare prin descentralizare, transparenţă prin digitalizare, sustenabilitate prin mentenanţă şi parteneriat prin implicare.

Prin urmare, domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi răspunsul la următoarele întrebări:

Câte proiecte au fost depuse prin PNRR, pe care componentă, ce valoare şi care este faza de implementare?

Care este răspunsul ministerelor referitor la progresele cu îndeplinirea jaloanelor şi ţintelor din PNRR?

Ce măsuri aţi luat pentru rezolvarea problemelor cu absorbţia fondurilor europene, astfel încât România să atragă cât mai multe fonduri?

Care este gradul de simplificare prin descentralizare şi implementare al digitalizării României şi care sunt concret paşii realizaţi în acest sens?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Cu deosebit respect, deputat Ilie Toma de Hunedoara.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Dan Şlincu, o interpelare.

Vă rog.

Domnul Dan-Constantin Şlincu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată ministrului afacerilor interne, domnului Lucian Nicolae Bode.

Stimate domnule ministru,

În urma consultării datelor comunicate de Inspectoratul General al Poliţiei Române, numărul faptelor penale în domeniul violenţei domestice a crescut, la nivel naţional, cu 13,4% în primele 10 luni ale anului 2022, faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, respectiv de la 40.691, la 46.127 de fapte. Astfel, în primele 10 luni ale acestui an, poliţiştii au emis 10.867 de ordine de protecţie provizorii, 4.319 dintre acestea fiind transformate în ordine de protecţie de instanţele de judecată. Mai mult decât atât, sunt încă multe fapte de violenţă domestică împotriva femeilor sau copiilor, fie acasă, fie pe stradă sau la muncă, care nu sunt anunţate, şi astfel rămân nepedepsite, iar victimele suferă în continuare.

Având în vedere statisticile prezentate, vă rog să-mi comunicaţi dacă aţi stabilit o strategie de prevenţie şi de combatere a acestui fenomen care este încă o problemă importantă a societăţii româneşti.

Aveţi în vedere realizarea unui program care să prevadă concret finanţarea serviciilor de asistenţă socială pentru victimele violenţei de gen şi alocarea de fonduri publice pentru programe de educare, formare şi conştientizare, care să se materializeze sub forma unor campanii de comunicare permanente la nivel naţional şi local?

În ce stadiu se află aplicarea strategiei naţionale privind egalitatea de şanse, prevenirea şi combaterea violenţei domestice?

Solicit răspuns în termen legal.

Deputat al PSD, Dan-Constantin Şlincu.

Mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Raisa Enachi, o interpelare.

Vă rog.

Doamna Raisa Enachi:

Mulţumesc frumos.

Interpelare adresată ministrului sănătăţii, domnului Alexandru Rafila.

Subiectul interpelării: "O nouă comandă ce constă în alte milioane de doze de vaccin împotriva COVID-19".

Stimate domnule ministru,

Conform strategiei europene privind vaccinurile, acestea sunt "sigure şi eficace împotriva COVID-19 şi reprezintă cea mai bună modalitate de stopare a pandemiei", ceea ce consider că este total greşit.

La fel, prin strategia europeană, "Prin intermediul unor acorduri preliminare de achiziţie cu producători individuali de vaccinuri, Comisia a asigurat dreptul de a cumpăra un anumit număr de doze de vaccin, într-un anumit interval de timp şi la un preţ dat", ceea ce reprezintă, de fapt, un preţ impus şi netestat, conform legilor capitalismului.

Astăzi, în România, apare o nouă campanie de vaccinare, care este planificată în anticiparea unei creşteri a numărului de aşa-zise "noi îmbolnăviri cu coronavirus", din această iarnă.

Potrivit datelor oficiale, România a achiziţionat deja 55 de milioane de doze de vaccin până la data de 13 mai 2021, din care doar 6.409.083 fuseseră administrate populaţiei.

În funcţie de cerinţele fiecărui stat membru, cantităţile de distribuţie a vaccinurilor pot fi modificate, de exemplu, în cazul în care un stat membru decide să nu achiziţioneze mai multe doze de vaccin în cadrul opţiunilor negociate.

Prin urmare, România va trebui să suporte nu doar costurile de achiziţie a milioane de doze inutile, ci şi costurile de distrugere a dozelor expirate. În esenţă, aceasta este o afacere de două ori nefavorabilă pentru români şi pentru România.

În timp ce ţara noastră a cheltuit deja 143 de milioane de euro pentru 32,8 milioane de doze de vaccin, acum mai trebuie să primească şi să plătească vaccinuri în valoare de 790 de milioane de euro.

Totalul dozelor achiziţionate de statul român este de 94.318.232 doze.

În ciuda faptului că stocul pentru următorul transport de doze cu vaccin anti-COVID a fost redus de la 11 milioane la 3 milioane de doze, România pierde, în continuare, sute de milioane de euro din cauza vaccinurilor care expiră în depozite, deoarece Guvernul nu a reuşit încă să ajungă la un acord cu Comisia Europeană.

Astfel, domnule ministru, vă rog să îmi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Pe baza căror rapoarte, privind siguranţa şi eficacitatea vaccinului, aţi generat următoarele comenzi de doze cu vaccin dual împotriva COVID-19?

2. Să înţelegem că se pune din nou în dezbatere obligativitatea vaccinării?

Şi 3. Va fi cineva, în cele din urmă, tras la răspundere pentru toţi banii risipiţi pe aceste vaccinuri aruncate la gunoi, precum şi pentru toţi morţii din perioada pandemiei?

Solicit răspuns în formă scrisă.

Raisa Enachi, deputat de Vaslui.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi, o interpelare.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc mult, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelare adresată domnului ministru al afacerilor interne, Lucian Bode.

Obiectul interpelării: "Poziţia Ministerului de Interne cu privire la atitudinea şefului de post din Comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş".

Stimate domnule ministru,

Diversitatea culturală reprezintă un pilon esenţial al Convenţiei-Cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, în jurul căruia sunt conturate principiile generale ale politicilor statelor democratice, în materie de protecţie a minorităţilor naţionale, înţelegând că o societate pluralistă şi cu adevărat democratică este nu doar cea care respectă drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, ci şi cea care creează condiţiile necesare pentru exprimarea, păstrarea şi dezvoltarea acestei identităţi.

Tocmai prin trăsăturile specifice identitare, diferite de ale majorităţii, minorităţile naţionale constituie factorul primar al diversităţii culturale, iar diversitatea culturală la nivelul unei societăţi, prin conservarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, precum şi integrarea acestora, sunt în continuă antiteză cu orice încercare de asimilare, segregare, contribuind fără îndoială la definirea unui spaţiu tolerant, integrator, dinamic, creator şi de convieţuire paşnică.

România a devenit cel mai elocvent exemplu atunci când vorbim despre conservarea şi promovarea limbii materne, politicile ţării noastre fiind preluate de tot mai multe state.

Din păcate, recent, am identificat un caz izolat de încălcare a acestor principii care, dacă nu o să fie analizat cu seriozitate, riscă să influenţeze negativ toate realizările din acest domeniu.

Astfel, la sfârşitul lunii octombrie, Uniunea Ucrainenilor din România a organizat "Caravana folclorului ucrainean", eveniment care a străbătut toate localităţile în care trăiesc etnicii ucraineni şi care, pe 23 octombrie, a poposit în satul Coştiui, comuna Rona de Sus, judeţul Maramureş, comună în care peste 90% din etnici sunt ucraineni.

Atmosfera festivă, la care au participat reprezentanţii administraţiei publice din România şi Ucraina, reprezentanţii bisericilor ucrainene, elevii şi cadrele didactice din localităţile cu populaţie ucraineană, inclusiv refugiaţii din Ucraina, a fost umbrită de atitudinea neprietenoasă a edilului comunei, care a refuzat organizarea evenimentului pe domeniul public.

Dacă atitudinea şovină şi discriminatorie a edilului este una cunoscută, nu mică a fost mirarea când şeful de post Ţiplea Vasile, telefonic, în repetate rânduri, a încercat să împiedice organizarea evenimentului cultural, alăturându-se demersurilor primarului, inducând în eroare atât angajaţii Uniunii, cât şi conducerea acesteia cu privire la imposibilitatea organizării unui eveniment cultural chiar şi pe un domeniu privat, ultima încercare având loc pe 20 octombrie, chiar în timpul şedinţei de Consiliu a Uniunii Ucrainenilor din România, la care au asistat toţi membrii Consiliului şi personalul auxiliar.

După solicitările de a comunica baza legală pentru contractarea telefonică, precum şi menţionarea motivelor pentru care nu se poate organiza un eveniment cultural pe domeniul privat, pe un ton arogant şi pe alocuri agresiv, acesta a menţionat că, pentru a afla aceste motive, Uniunea trebuie să-i adreseze o solicitare în scris.

Este pentru prima dată în istoria post-decembristă când, într-o comună cu populaţie majoritar ucraineană, un lucrător din cadrul Ministerului de Interne, prin comportamentul şi demersurile menţionate mai sus, se alătură demersurilor edilului localităţii pentru a pune piedici unui proiect cultural, care are drept scop tocmai promovarea tradiţiilor, obiceiurilor, limbii şi portului etnicilor ucraineni din România.

Cunoscând implicarea şi aportul dumneavoastră pentru asigurarea unui spaţiu de convieţuire multietnic, paşnic şi tolerant, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi poziţia ministerului, pe care îl conduceţi, faţă de cele menţionate mai sus, menţionând, totodată, baza legală pentru a contacta telefonic atât angajaţii Uniunii, cât şi conducerea acesteia, inclusiv în timpul şedinţei de conducere, pentru a induce în eroare cu privire la posibilitatea organizării unei acţiuni culturale pe domeniul privat.

Totodată, stimate domnule ministru, vă rog să-mi comunicaţi dacă comportamentul şefului de post mai sus-menţionat este agreat în cadrul structurilor aflate în subordinea Ministerului de Interne.

În conformitate cu prevederile Regulamentului Camerei Deputaţilor, vă rog să dispuneţi ca răspunsul să-mi fie comunicat atât oral, cât şi în scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Viorel Salan.

Vă rog, domnule deputat, aveţi o interpelare.

Domnul Viorel Salan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Interpelarea mea este adresată domnului Lucian Nicolae Bode, ministrul afacerilor interne, iar subiectul este "Restructurarea Academiei de Poliţie «Alexandru Ioan Cuza» prin Hotărârea de Guvern nr. 535/2021".

Stimate domnule ministru,

Pregătirea viitorilor ofiţeri jandarmi se realizează în cadrul Programului de Studii Universitare de Licenţă "Ordine şi Siguranţă Publică".

Adaptarea şi formarea unor civili care dobândesc calitatea de studenţi militari pentru a deveni ofiţeri de jandarmi presupune o serioasă pregătire de specialitate, şi nu numai.

Practica a demonstrat că disciplinele de specialitate pentru ofiţerii jandarmi diferă substanţial de disciplinele de specialitate ale celorlalte specializări din cadrul învăţământului din Ministerul Afacerilor Interne, respectiv Poliţie, Poliţie de frontieră sau Pompieri.

Însăşi aplicarea cadrului juridic în vigoare devine dificilă, când o parte dintre studenţi funcţionează conform Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, iar ceilalţi conform Legii nr. 360/2002 privind Statutul poliţistului.

Din aceste motive, existenţa unei facultăţi de jandarmi de sine stătătoare reprezintă o garanţie pentru asigurarea unei pregătiri de specialitate unitară şi la un nivel ridicat, în conformitate cu cerinţele şi standardele beneficiarului principal, respectiv Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Dar Ministerul Afacerilor Interne a decis restructurarea Academiei de Poliţie prin Hotărârea nr. 535 din 13 mai 2021.

Restructurarea s-a realizat astfel: Facultatea de Poliţie s-a constituit prin preluarea, în condiţiile legii, de la Facultatea de Poliţie, Facultatea de Jandarmi, Facultatea de Poliţie de Frontieră şi de la Facultatea de Ştiinţe Juridice şi Administrative, din cadrul Academiei, a atribuţiilor formative, a elementelor de siguranţă şi a personalului.

Am mai avut o interpelare cu acest subiect cu un an în urmă, după desfiinţarea Facultăţii de Jandarmi ce funcţiona în cadrul Academiei de Poliţie "Alexandru Ioan Cuza". Din răspunsul primit, precum şi în urma discuţiilor pe care le-am avut cu reprezentanţii conducerii Academiei de Poliţie, precum şi ai conducerii Ministerului Afacerilor Interne, a rezultat faptul că există în atenţie înfiinţarea unei structuri departamentale în cadrul Academiei de Poliţie.

Aş dori să cunosc, domnule ministru, în ce stadiu se află această intenţie şi ce se preconizează în continuare?

Solicit răspuns verbal şi în scris.

Viorel Salan, deputat al PSD de Hunedoara.

Vă mulţumesc.

Domnul Ciprian-Constantin Şerban:

Vă mulţumesc.

Doamna deputat Alexandra Huţu. O interpelare. Nu este.

Declar şedinţa închisă.

Vă mulţumesc.

O seară frumoasă!

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.57.