Parliamentary debates

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

5. Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi publicităţii imobiliare nr. 7/1996; Pl-x 210/2014.

Comisia juridică şi Comisia pentru administraţie publică, vă rog, raportul comun.

Doamna Simona-Geanina Pistru-Popa:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Dragi colegi,

În conformitate cu prevederile art. 95 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului sunt sesizate, spre dezbatere în fond, cu Propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996.

Camera Deputaţilor este Cameră decizională.

Senatul, în calitate de primă Cameră sesizată, a respins propunerea legislativă.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă.

Guvernul României nu susţine adoptarea acestei iniţiative legislative.

În conformitate cu prevederile art. 61 şi art. 63 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi şi Comisia pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au dezbătut propunerea legislativă în şedinţe separate.

În urma dezbaterilor, membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi ai Comisiei pentru administraţie publică şi amenajarea teritoriului au hotărât, cu unanimitate de voturi, să propună plenul Camerei Deputaţilor un raport comun de respingere a propunerii legislative.

În raport cu obiectul şi conţinutul reglementării, iniţiativa legislativă face parte din categoria legilor ordinare.

Mulţumesc mult.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Silviu-Florin Oancea, Grupul AUR.

Domnul Silviu-Florin Oancea:

Avem, în România, mii de clădiri cu grad mare de risc seismic, care n-au fost încă expertizate.

Cumpărătorul are dreptul să fie informat oficial dacă o clădire este cu risc seismic.

Da, există o obligativitate de a se trece în Cartea funciară, dacă există grad I seismic. Dar ce facem cu clădirile care au gradul II sau care nu au fost expertizate?

Consider oportună introducerea unei noi coloane, în Cartea funciară, pentru ca cumpărătorul să ştie ceea ce urmează să achiziţioneze, să ştie dacă a fost sau nu expertizată seismic şi, dacă da, în ce grad seismic se află.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Doamna Vedinaş Verginia, ca să intercalez puţin colegii de la acelaşi grup parlamentar.

Doamna Verginia Vedinaş:

Da, mulţumesc, domnule preşedinte.

Dragi colegi,

Grupul nostru parlamentar va vota împotriva acestui proiect de lege şi, implicit, de susţinere a raportului de respingere.

Am analizat şi am constatat că reglementări de natura celor care sunt introduse prin iniţiativa legislativă există deja în legislaţia noastră.

Aşa cum spunea şi colegul de la Grupul AUR, avem, într-adevăr, în România, foarte multe construcţii care sunt supuse riscului seismic, sub diferite grade.

Cred că ceea ce ar trebui să facem este să construim o strategie, pentru că ne tot promit guvernanţii că o să se ocupe de această problemă, că o vor rezolva. Şi, în continuare, avem foarte mulţi români care locuiesc în astfel de clădiri.

Astfel încât, iniţiativa legislativă, vizând deja un obiect care este reglementat, dacă o votăm, înseamnă că acceptăm dubla reglementare, paralelismul, ceea ce legea interzice.

Pentru aceste considerente, votul nostru va fi împotriva proiectului de lege şi pentru respingere.

Mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Domnul Ţilea sau Tilea?

Domnul Dumitru Tilea (din sală):

Tilea.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Vă rog. Grupul AUR.

Domnul Dumitru Tilea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

Se ştie că astăzi, în Bucureşti, sunt 849 de clădiri încadrate în clasele de risc seismic I şi II. Doar la două se lucrează în prezent, 10 şantiere sunt în conservare şi 147 se află în diferite etape de proiectare.

În cazul unui cutremur major, în Capitala ţării noastre ar fi afectate în jur de 33.000 de imobile.

De aceea, cetăţenii care locuiesc în ţara noastră... şi, de asemenea, imobilele trebuie să fie bine structurate şi bine însemnate, ca oamenii să fie informaţi de acest risc seismic.

Partidul nostru, Partidul AUR, va vota contra respingerii acestei propuneri legislative, în sensul introducerii, în partea întâi a Cărţii funciare, a clasei de risc seismic în care se încadrează respectivul imobil.

Vă mulţumesc. (Aplauze.)

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Domnul Brian Cristian.

Domnul Brian Cristian:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Evident este faptul că trebuie să protejăm românii, când vine vorba de clădirile cu risc seismic.

În primul rând, ar trebui să ştim care sunt acestea şi să avem o cartografiere a acestora, la nivel naţional.

Ştim că în Cartea funciară trebuie trecută clasa de risc seismic a fiecărei clădiri, dar acest lucru se întâmplă mult prea des, pentru că aceste clădiri nu beneficiază de o expertiză tehnică.

Deşi s-au făcut progrese semnificative la nivel naţional, şi aici, mai ales la nivelul municipiului Bucureşti, trebuie să fim conştienţi de faptul că avem multe judeţe în care există un singur expert tehnic care are capacitatea să facă acest lucru, pentru fiecare judeţ.

Şi avem cele patru clase de încadrare: R I, unde avem clădirile cu risc ridicat de prăbuşire la cutremurul de proiectare; R II - clădiri care pot suferi degradări structurale majore, dar cu stabilitatea puţin probabil a fi afectată; R III - degradare structurală minoră, fără a afecta semnificativ siguranţa; şi R 4 - construcţii aşteptate să aibă un răspuns seismic similar al clădirilor proiectate, conform normelor actuale.

USR a venit frecvent în faţa românilor cu proiecte care rezolvau probleme de acest gen. Şi nu mă refer aici doar la cele 500 de milioane de euro puse în PNRR, când vine vorba de consolidarea clădirilor cu risc seismic, mă refer şi la acea iniţiativă legislativă prin care obligam toate şcolile din ţară, cele peste 6.000 de unităţi de învăţământ, să facă această expertizare tehnică.

La acel moment nu exista nicio situaţie oficială, deşi vorbim despre peste 6.000 de unităţi de învăţământ.

Evident că este o problemă care şi-a găsit soluţia în Parlament şi la fel cum, în acest moment, UAT-urile trebuie să verifice fiecare şcoală şi să vină cu soluţii pentru consolidarea clădirilor care au nevoie, va trebui ca la nivel legislativ să facem acest lucru şi pentru celelalte clădiri.

Vă mulţumesc.

Domnul Vasile-Daniel Suciu:

Şi eu vă mulţumesc.

Propunerea legislativă rămâne la votul final.