Parliamentary debates

După o scurtă pauză

(În continuare, lucrările şedinţei au fost conduse de doamna deputat Raluca Turcan, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.)

Doamna Raluca Turcan:

Declar deschisă şedinţa dedicată primirii răspunsurilor orale la întrebările adresate Guvernului.

Din partea Ministerului Educaţiei şi Cercetării va fi prezentat răspunsul pentru domnul deputat Brian Cristian, USR. Este? (Vociferări.)

Mergem mai departe.

Din partea Ministerului... (Vociferări.)

Da?

Vă rog.

Doamna Irina Danielescu, secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu (secretar de stat, Ministerul Educaţiei şi Cercetării):

Bună ziua!

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Generaţia de sacrificiu 2012-2025, primii elevi cu clasa pregătitoare, educaţi prin improvizaţie, evaluaţi cu exigenţă", vă comunic următoarele:

Începând cu anul şcolar 2012-2013, s-a realizat introducerea clasei pregătitoare în cadrul ciclului primar, având drept scop crearea unei punţi de legătură între grădiniţă şi şcoală, cu rolul de a facilita adaptarea şi integrarea copilului în mediul şcolar.

Generaţia care a început clasa pregătitoare în anul şcolar 2012-2013 a beneficiat de noi planuri-cadru şi ulterior de noi programe şcolare şi manuale.

Deşi prin măsurile anterioare s-a intervenit prompt pentru asigurarea continuităţii şi compatibilizării curriculumului la trecerea de nivel gimnazial-liceal, ca o dovadă că reforma curriculară trebuie să acopere şi învăţământul liceal, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a demarat procesul de consultare publică asupra proiectelor de planuri-cadru pentru învăţământul liceal, anunţând de asemenea şi intenţia de a elabora întreg curriculumul de liceu, manualele şcolare aferente şi abilitatea curriculară a cadrelor didactice.

Ministerul a fost preocupat de impactul introducerii clasei pregătitoare ca an suplimentar de studiu, la debutul învăţământului primar, în acest sens, prin Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, elaborându-se studiul cu titlul "Implementarea clasei pregătitoare în sistemul educaţional românesc în anul şcolar 2013-2014", în care se regăsesc concluzii care confirmă faptul că introducerea acestui an de studiu a avut un impact general pozitiv din partea profesorilor şi directorilor, precum şi din partea părinţilor, societăţii civile şi autorităţii locale.

În plus, recentele rezultate ale învăţării elevilor la matematică şi ştiinţe în cadrul TIMSS 2023 relevă faptul că elevii din clasa a IV-a şi-au îmbunătăţit semnificativ competenţele în ultimii 12 ani, ceea ce confirmă oportunitatea deciziilor luate, precum coborârea vârstei copilului de la care începe învăţământul obligatoriu, introducerea acestui an de studiu care permite o acomodare a copilului cu cerinţele şcolii.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Domnule deputat Brian Cristian, doriţi să interveniţi?

Vă rog.

Domnul Brian Cristian:

Ministerul ne spune că aceste experimente care se fac pe generaţia menţionată sunt pozitive şi că există studii în acest sens.

Vom vedea dacă aceste măsuri au fost pozitive cu adevărat, în urma rezultatelor examinărilor naţionale.

Din punctul meu de vedere, nu mi s-a răspuns nici măcar parţial la toate întrebările, dar concluziile le vom trage cu siguranţă peste o lună, peste două luni.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai răspundeţi?

Mulţumesc.

De la Ministerul Educaţiei şi Cercetării - răspuns pentru interpelarea domnului deputat Petreţchi Nicolae-Miroslav, din partea minorităţilor.

Doriţi să interveniţi acum sau după? (Se adresează domnului deputat Nicolae-Miroslav Petreţchi.)

Vă rog, doamnă secretar de stat.

Doamna Irina Danielescu:

Vă mulţumesc.

Stimate domnule deputat,

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Situaţia Liceului Pedagogic «Taras Şevcenko» din Sighetu Marmaţiei", vă comunicăm următoarele:

H.G. nr. 110/2024 privind înscrierea unui imobil în inventarul centralizat al bunurilor din domeniul public al statului şi darea acestuia în administrarea Ministerului Educaţiei, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Maramureş şi Clubul Sportiv Şcolar Sighetu Marmaţiei, şi actualizarea persoanei juridice care administrează bunul imobil, a datelor tehnice şi valorii de inventar a bunului... ca urmare a înscrierii în cartea funciară şi a reevaluării acestuia şi trecerea acestui imobil din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Educaţiei... în domeniul public al Municipiului Sighetu Marmaţiei pentru Liceul Pedagogic "Taras Şevcenko" din Sighetu Marmaţiei a fost pusă în aplicare prin semnarea protocoalelor de predare-primire a imobilelor sus-menţionate în data de 3.04.2025.

De la data aprobării H.G. nr. 110/2024 până la semnarea protocoalelor de predare-preluare a imobilelor din data de 3.04.2025 au avut loc mai multe etape administrative şi procedurale care au debutat prin constituirea unor comisii pentru gestionarea transferului la nivelul Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei, precum şi la nivelul ISJ Maramureş. S-au evidenţiat probleme legate de înscrierea imobilului în cartea funciară, care au întârziat finalizarea procedurilor. ISJ Maramureş a solicitat Primăriei Municipiului Sighetu Marmaţiei să sprijine cu un spaţiu conform, cu titlu gratuit, în care să funcţioneze CSS Sighetu Marmaţiei până la finalizarea reabilitării clădirii. Întrucât nu au fost identificate soluţii pentru relocare, protocolul nu a putut fi semnat în data de 12.03.2025. ISJ Maramureş a solicitat Liceului Pedagogic "Taras Şevcenko" permisiunea ca CSS Sighetu Marmaţiei să funcţioneze în imobilul în care îşi desfăşoară activitatea ambele instituţii. Solicitarea fost respinsă de consiliul de administraţie al Liceului Pedagogic.

Ministerul Educaţiei şi Cercetării a transmis către ISJ Maramureş că, în anul 2025, în funcţie de bugetul alocat ministerului şi de propunerile ISJ Maramureş, se vor aloca sumele aferente cheltuielilor de capital - Capitolul C, în vederea realizării dotărilor sau lucrărilor de natura investiţiilor în unităţile subordonate ministerului.

Ministerul a sprijinit şi a susţinut constant toate demersurile menite să dezvolte învăţământul în limba ucraineană şi implicit întreaga comunitate, promovând permanent toate realizările unităţilor şcolare cu predare în limba ucraineană.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Domnule deputat, vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Doamnă secretar de stat,

Vă mulţumesc pentru răspunsul acordat şi pentru promptitudinea cu care aţi prezentat răspunsul.

Cu toate acestea, răspunsul nu oferă lămuririle necesare.

În primul rând, expunerile dumneavoastră fac referire la o serie de proceduri ulterioare. Întrebarea sau, mă rog, problemele pe care le-am semnalat în interpelare veneau tocmai în ideea că acest inspectorat şcolar devine un Triunghi al Bermudelor atunci când discutăm despre adoptarea sau implementarea legislaţiei cu privire la unităţile de învăţământ în care este studiată limba ucraineană sau dacă discutăm în general despre învăţământul în limba ucraineană, la nivelul judeţului Maramureş.

Ceea ce nu putem să înţelegem nici eu, nici comunitatea ucraineană este cum este posibil ca o hotărâre de Guvern, iniţiată tocmai de Ministerul Educaţiei, să nu fie pusă în aplicare de către o instituţie aflată în subordinea Ministerului Educaţiei?

Mai mult decât atât, din cele prezentate de dumneavoastră nu reies concret motivele pentru care lucrurile pe care le menţionaţi, de asemenea, dumneavoastră, în răspunsul Ministerului Educaţiei, sunt referitoare - înainte de demararea procedurilor de emitere a hotărârii de Guvern.

De aceea, rugămintea mea este să reveniţi la răspuns şi să completaţi, tocmai în ideea de a identifica adevăratele motive pentru care nu a fost aplicată hotărârea de Guvern, de mai bine de un an, de o instituţie, repet, aflată în subordinea Ministerului Educaţiei.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doamnă secretar de stat, doriţi să mai interveniţi? Nu.

Mulţumesc şi eu.

Pentru domnul deputat Toma Ilie.

Interveniţi acum sau... (Vociferări.)

Ministerul Finanţelor? Este? (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Ministerul Finanţelor mi-a dat...

Doamna Raluca Turcan:

Da. Am înţeles. (Vociferări.)

Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor... (Vociferări.)

Nu sunteţi dumneavoastră, e doamna deputat Dascălu. (Se adresează domnului deputat Ilie Toma.)

E următoarea. Înseamnă că revin la dumneavoastră.

Doamna deputat Dascălu Cristina?

Interveniţi acum sau după ce vă oferă răspunsul?

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu (din sală):

Eu am primit...

Doamna Raluca Turcan:

Aţi primit? (Vociferări.)

Cum apreciaţi dumneavoastră, sunteţi pe timpul dumneavoastră.

Doamna Cristina-Emanuela Dascălu:

Doamnă preşedinte,

Mulţumesc frumos.

Domnule secretar de stat,

Vă mulţumesc.

Am primit materialul dumneavoastră.

Interpelarea mea, foarte detaliată, şi răspunsul dumneavoastră, la fel.

Mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Acum domnul deputat Toma Ilie.

Din partea Ministerului Mediului, Apelor şi... (Vociferări.)

Domnul Ilie Toma (din sală):

Am primit şi de la Mediu.

Doamna Raluca Turcan:

Aţi primit şi de la Mediu. (Vociferări.) Minunat!

Domnul Gheorghiu Andrei-Florin, USR, este?

Dacă nu este, îi va fi comunicat în scris.

Domnul Lăzăroi Ioan, din partea SOS?

Va fi comunicat în scris.

Domnul deputat Toma Ilie.

Din partea Ministerului Afacerilor Interne.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Aş ruga să-mi citească.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog. (Se adresează domnului secretar de stat Siviu Nicu Macovei.)

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Domnule deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Sistemul e-SIGUR", potrivit informaţiilor puse la dispoziţie de către Inspectorul General al Poliţiei Române, vă comunicăm următoarele:

În vederea creşterii nivelului de siguranţă rutieră, începând cu 01.01.2025, traficul rutier din zonele cu risc de producere a accidentelor de circulaţie este monitorizat cu ajutorul a 700 de mijloace tehnice tip cinemometru TruCAM II din dotarea Poliţiei Române, context în care sunt colectate automat semnalările detectate de aceste dispozitive cu privire la posibila încălcare a normelor de circulaţie, referitoare la nerespectarea limitei de viteză maximă admisă pe un anumit sector de drum.

În conformitate cu legislaţia în domeniul protecţiei datelor cu caracter personal, la nivelul Poliţiei Române au fost stabilite măsuri organizatorice pentru prelucrarea datelor de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România, cu privire la posibile încălcări ale normelor de circulaţie pe drumurile publice, obţinute cu mijloacele tehnice din dotarea Poliţiei Române şi colectate automat prin sistemul informatic e-SIGUR.

Raportat la solicitarea dumneavoastră, referitoare la datele preliminare privind impactul sistemului e-SIGUR asupra reducerii accidentelor rutiere, Inspectoratul General al Poliţiei Române precizează că evaluarea impactului întreg sistemului integrat de monitorizare a traficului rutier pe drumurile publice din România necesită o perioadă de implementare şi analiză suficient de îndelungată pentru a asigura formularea unor concluzii temeinic fundamentate.

De asemenea, în legătură cu întrebarea privind numărul de amenzi aplicate pe tronsoanele de drum unde sunt amplasate radare din sistemul e-SIGUR, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul trecut, evidenţiem faptul că baza de date existentă la nivelul Poliţiei Române nu este structurată astfel încât să permită extragerea informaţiilor în forma solicitată.

Cu toate acestea, precizăm că în perioada 01.01.2025- 16.04.2025 au fost întocmite 2.217 procese-verbale de constatare a contravenţiilor pentru încălcarea regimului legal de viteză prin sistemul e-SIGUR.

Domnule deputat, vă rog.

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog, domnule deputat Toma, mai interveniţi?

Domnul Ilie Toma (din sală):

Un minut dacă îmi daţi şi mie?

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog.

Domnul Ilie Toma (din sală):

Sau cât am dreptul.

Doamna Raluca Turcan:

Un minut.

Domnul Ilie Toma:

Vă mulţumesc foarte mult, doamnă preşedinte de şedinţă.

Vreau să mulţumesc în mod special şi domnului ministru secretar de stat Macovei Silviu şi să transmită mai departe - într-adevăr, am văzut un progres în ultima perioadă, am văzut că Poliţia face şi prevenţie, nu doar stă şi amendează.

Am văzut o evoluţie bună şi pe cealaltă interpelare pe care am avut-o la dumneavoastră, cu răspuns profesionist, în ceea ce priveşte anumite practici infracţionale.

Să ştiţi că - de fapt, se vede că aţi fost deputat şi ştiţi că le-aţi elaborat foarte în amănunt şi cunoaşteţi foarte bine că astea nu sunt cerinţele noastre, ca deputaţi, sunt doleanţele celor care vin la cabinetele noastre parlamentare şi îşi expun problemele.

Eu vreau să vă mulţumesc foarte mult şi ministerului pe care îl reprezentaţi.

La fel, mulţumesc şi Ministerului Finanţelor, şi Ministerului Mediului, pentru că văd că în ultimii 2 ani primesc răspunsuri profesioniste şi ăsta e un mare lucru, că este grija faţă de cetăţeanul de rând.

Vă mulţumesc foarte mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc şi eu.

Mergem mai departe.

Domnul Coarnă Dumitru? Nu este.

Deci, de la Ministerul Afacerilor Interne, transmiteţi răspunsul pentru cealaltă interpelare, în scris.

Domnul deputat Gheorghiu Andrei-Florin, USR? Nu este.

Tot de la dumneavoastră.

Doamna deputat Simu Aurora-Tasica. Este? Nu este.

Doamna deputat Macovei Ilie Simona-Elena.

Vă rog. (Vociferări.)

După... după ce primiţi răspunsul.

Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Silviu Nicu Macovei:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Stimată doamnă deputat,

În legătură cu interpelarea dumneavoastră, înregistrată la Camera Deputaţilor, având ca obiect "Incompetenţă, neglijenţă sau complicitate? De ce nu a reacţionat statul român la o alertă de atac terorist, în plină sărbătoare religioasă naţională", vă comunicăm următoarele:

Implementarea priorităţilor în domeniul de referinţă se face prin raportare la responsabilităţile specifice/instituţionale prevăzute de Legea nr. 535/2004 privind prevenirea şi combaterea terorismului, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi a celorlalte norme incidente în materie.

Astfel, în aplicarea prevederilor actului normativ menţionat, MAI cooperează în domeniul specific cu alte autorităţi şi instituţii publice, în cadrul Sistemului naţional de prevenire şi combatere a terorismului - SNPCT -, deţinând rolul de reprezentare, la nivel tehnic, a României, la reuniunile şi/sau grupurile de lucru la nivel european şi/sau internaţional, independent sau în cooperare cu alte instituţii, pe linia cooperării poliţieneşti internaţionale.

Activităţile derulate de MAI, atât în domeniul combaterii terorismului, cât şi al ameninţărilor hibride, s-au materializat prin elaborarea de documente de evaluare şi planificare strategică în ceea ce priveşte situaţiile de alertă teroristă sau de risc, în special în zona aeroporturilor civile, la nivel naţional, precum şi prin dezvoltarea interoperabilităţii forţelor instituţionale naţionale cu responsabilităţi în domeniu, prin desfăşurarea de exerciţii şi activităţi de pregătire comune.

În ceea ce priveşte aspectele referitoare la situaţia privind morgile şi stocurile de sânge din spitalele din România, vă comunicăm faptul că MAI nu deţine informaţii de natura celor solicitate prin interpelare.

Mulţumesc frumos.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Vă rog, doamna deputat...?

Doamna deputat Enachi Raisa? Este? Sunteţi? Adică doriţi să interveniţi? Sau după?

Din partea Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, domnul subsecretar de stat Francisc-Oscar Gal.

Domnul Francisc-Oscar Gal (subsecretar de stat, Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale):

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Referitor la interpelarea dumneavoastră având ca obiect "Condiţiile de sprijin şi integrare a persoanelor cu tulburări din spectrul autist în România", vă comunicăm următoarele:

Legea nr. 151/2010 privind serviciile specializate integrate de sănătate, educaţie şi sociale adresate persoanelor cu tulburări din spectrul autist, cu modificările şi completările ulterioare, reglementează acest domeniu ce este gestionat de Ministerul Sănătăţii.

Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 151/2010 sunt aprobate prin Ordinul MS, MEC şi MMFTSS şi Preşedintele CNAS, cu modificările şi completările ulterioare, şi clarifică procesul de diagnosticare, proceduri şi intervenţie.

De asemenea, prin H.G. nr. 423/2022 au fost aprobate programele naţionale de sănătate care includ Subprogramul naţional de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu TSA. Conform acestui program, copiii şi adulţii cu TSA beneficiază de servicii de psihoterapie şi/sau consiliere psihologică clinică sau consiliere, intervenţie de psihopedagogie specială - logopedie, respectiv intervenţii psihologice validate ştiinţific pentru tulburările din spectrul autist, inclusiv elaborarea unui plan de intervenţie personalizat pentru fiecare beneficiar.

Numărul maxim de astfel de şedinţe este de 40, 42 sau 44 pe lună, în funcţie de caz. Durata unei ştiinţe este de 50 de minute, urmată obligatoriu de o pauză de 10 minute.

Pentru a fi eligibile în cadrul subprogramului, persoanele, copii şi adulţi, trebuie să fie diagnosticate cu TSA de către un medic psihiatru sau psihiatru pediatru.

Pentru persoanele cu TSA, numărul de servicii în centre specializate pentru abilitarea/reabilitarea gratuită a persoanelor cu TSA este insuficient în raport cu nevoile existente şi se remarcă lipsa resursei umane specializate la nivelul fiecărei unităţi administrativ-teritoriale în domeniul asistenţei sociale.

O altă problemă în abilitarea/reabilitarea persoanelor cu TSA este reprezentată de resursele financiare limitate la nivelul comunităţilor locale şi implicit a dificultăţilor în angajarea asistentului social. În prezent, în România, persoanele adulte cu handicap, inclusiv persoanele cu TSA, beneficiază de servicii sociale acordate la domiciliu, în comunitate, în centre de zi şi centre rezidenţiale publice sau private.

Centrul de zi pentru persoane adulte cu dizabilităţi, inclusiv pentru persoanele cu TSA, este serviciul social care cuprinde un ansamblu de activităţi realizate în intervale diferite ale zilei, pentru a răspunde nevoilor individuale specifice ale persoanelor adulte cu dizabilităţi, în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate, dezvoltării potenţialului personal şi prevenirii instituţionalizării.

Persoanele adulte cu TSA beneficiază de servicii specializate, în funcţie de nevoile individuale, în următoarele tipuri de centre - centre de zi, rezidenţiale, de consiliere şi suport pentru viaţa independentă.

Complementar Subprogramului naţional de servicii conexe acordate persoanelor diagnosticate cu TSA, Ministerul Muncii a susţinut includerea mai multor măsuri de sprijin finanţate din fonduri europene în cadrul Programului Incluziune şi Demnitate Socială. Una dintre aceste măsuri vizează finanţarea proiectelor care au ca obiectiv înfiinţarea de centre respiro, inclusiv pentru familiile copiilor cu dizabilităţi. Apelul este deschis din luna noiembrie 2024, având un buget total de 76.100.056 de euro, din care 56.300.000 de euro reprezintă contribuţia Uniunii Europene prin FED şi FSE+.

Astfel, părinţii sau tutorii vor avea posibilitatea de a apela la aceste servicii, în cadrul cărora copilul cu dizabilităţi poate fi cazat temporar, atunci când adultul responsabil se confruntă cu o situaţie deosebită în familie sau are nevoie de o perioadă de respiro, evaluat, consiliat, sprijinit în procesul de abilitare/reabilitare şi beneficiază de masă, asistenţă medicală, servicii de socializare şi activităţi...

Doamna Raluca Turcan:

Vă rog să vă apropiaţi de final.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Răspunsul este mai amplu. A fost trimis pe... către dumneavoastră.

Vă mulţumesc.

Doamna Raluca Turcan:

Atunci, transmiteţi şi în scris.

Doamnă deputat, doriţi să interveniţi?

Doamna Raisa Enachi (din sală):

Nu, nu, nu.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Tot dumneavoastră, domnule secretar de stat, răspuns pentru domnul deputat Lăzăroi Ioan. Este? Nu este.

Pentru domnul deputat Gheorghiu Andrei-Florin? Nu este.

Acum, pentru domnul deputat Petreţchi, din partea... tot dumneavoastră, domnule secretar de stat Gal.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedintă.

Referitor la interpelarea domnului deputat, înregistrată la Camera Deputaţilor cu numărul 39B/2025, având drept obiect "Neplata indemnizaţiei privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate", în limita competenţelor şi atribuţiilor instituţiei noastre, vă comunicăm următoarele:

Prin Legea nr. 154/2021 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, a fost extinsă sfera beneficiarilor, în sensul acordării unor drepturi şi copiilor persoanelor care au fost persecutate din motive etnice, decedate.

Astfel, art. II din Legea nr. 154/2021, în forma iniţială prevedea - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2022".

Alin. (2) - "Începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, casele judeţene de pensii, precum şi Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti analizează cererile depuse potrivit legii şi emit hotărârile de stabilire a drepturilor cuvenite în temeiul art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege".

Conform art. XL din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021 privind unele măsuri fiscal-bugetare, prorogarea unor termene, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, alin. (1) al art. II din Legea nr. 154/2021 a fost modificat astfel - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, se acordă şi se plătesc începând cu data de 1 ianuarie 2023".

După care, prin Legea nr. 210/2022, alin. (1) la art. II din Legea nr. 154/2021 a fost abrogat şi totodată la art. III a prevăzut astfel - "Prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România, cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, drepturile stabilite potrivit art. 3¹ din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă şi se plătesc după cum urmează:

a) începând cu luna următoare celei în care intră în vigoare prezenta lege, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. a), b), d) şi e) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b) începând cu data de 1 ianuarie 2023, drepturile stabilite pentru copiii persoanelor care s-au aflat în una dintre situaţiile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi g), precum şi pentru copiii prevăzuţi la art. 3¹ alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.

Răspunsul este complet, exhaustiv şi a fost trimis către dumneavoastră, domnule deputat.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Doriţi să interveniţi, domnule deputat?

Vă rog.

Domnul Nicolae-Miroslav Petreţchi:

Vă mulţumesc, doamnă preşedinte de şedinţă.

Domnule subsecretar de stat,

Vă mulţumesc mult pentru răspunsul amplu.

Ca o recomandare pentru Ministerul Muncii, rog să fie respectate termenele prevăzute în Regulament, în ceea ce priveşte transmiterea răspunsurilor. Am transmis interpelarea în luna februarie, iar răspunsul l-am primit abia acum, după aproape două luni.

Vă mulţumesc mult.

Doamna Raluca Turcan:

Mulţumesc.

Mai aveţi un răspuns pentru doamna deputat Raisa Enachi, vă rog.

Îl oferă oral sau în scris? (Se adresează doamnei deputat Raisa Enachi.)

Mai aveţi o interpelare.

Doamna Raisa Enachi (din sală):

În scris.

Doamna Raluca Turcan:

În scris? Bine.

Mulţumesc.

Domnul Francisc-Oscar Gal:

Mulţumesc, doamnă preşedinte.

Doamna Raluca Turcan:

Atunci, dumneavoastră v-aţi încheiat misiunea, domnule subsecretar de stat.

Mergem la doamna deputat Dascălu Cristina-Emanuela.

Este Ministerul Dezvoltării? Este? (Vociferări.)

Am înţeles.

Ministerul Agriculturii şi-a declinat competenţa şi a transmis către ANSVSA şi veţi primi răspunsul. Da?

Dacă mai sunt colegi deputaţi, colegi sau colege deputat în sală, pentru a primi răspuns? (Vociferări.)

Poftim? (Vociferări.)

Mulţumesc.

Declar închisă şedinţa.

Mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17.30.