Parliamentary debates

Lucrările sunt conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Victor Sorin Lepşa, secretar.

*

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi, bună dimineaţa!

Declar deschisă şedinţa noastră de astăzi, marţi, 28 octombrie 1997, cu programul celor 50 de minute pentru intervenţii ale dumneavoastră.

Voi începe cu cei de la Grupul parlamentar PDSR. Nu e nimeni, da? De la Grupul parlamentar al PRM văd că e trecut numai domnul Stanciu. De la Grupul parlamentar al PD-USD domnul deputat Ştefan Glăvan.

Vă rog, poftiţi la microfon.

De la Grupul parlamentar al PUNR, văd că nu e decât domnul Şteolea. De la independenţi, domnul Groza.

Domnul Ştefan Glăvan:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Societatea românească este confruntată la ora actuală cu o multitudine de aspecte ce ţin de educaţie, comportament social, delicvenţă juvenilă şi nu în ultimă instanţă preocuparea autorităţilor de a limita consecinţele neprevăzute sau greu de controlat ale acestora.

Un fenomen care actualmente pare minor este acela al copiilor străzii consumatori de aurolac, fenomen ale cărui urmări vor fi extrem de vizibile peste ani, atunci când aceşti copii, dacă acum nu constituie subiect de îngrijorare şi preocupare din partea societăţii, vor îngroşa rândurile celor împinşi în afara societăţii.

Scopul prezentei intervenţii este acela al asimilării inhalării de aurolac, cu consumului de droguri, situaţie în care se va putea monitoriza acest dezastruos proces, punându-se la dispoziţia autorităţilor instrumente legislative necesare protecţiei acestor nefericiţi ai soartei.

Substanţa chimică utilizată - aurolacul - este un corolar cu efecte toxice respiratorii şi nervoase. Deoarece toxina formatilă este inhalată, aceasta produce spasme ale căilor respiratorii conducând la afecţiuni cronice, respectiv astmul. Toxinele din aurolac acţionează şi asupra sistemului nervos central, datorită blocării oxido-reducerii celulare, producând tulburări psihice şi afectarea comportamentului social. Tulburările psihice pe care le induce şi care se fac simţite la aceşti nefericiţi copii ai străzii, victime ale neglijenţei familiale sau ale comportamentului iresponsabil al mediului social, sunt răspunzătorare de incapacitatea lor ulterioară de integrare socială a acestor copii. Aceştia, lipsiţi de dragostea, ocrotirea şi supravegherea familială ajung să vagabondeze, izolaţi sau în grup, conduşi de lideri mai în etate sau mai violenţi, putând fi văzuţi în locuri publice într-o avansată stare de mizerie. Dacă deocamdată nu sunt agresivi, după foarte puţin timp, pentru a-şi procura drogul, obişnuiţi fiind să acţioneze în grupuri cu psihologia specifică acestora, pe fond de promiscuitate morală şi fizică, vor face apel la violenţă, capabili fiind de acte de tâlhărie şi chiar asasinate.

Pentru prevenirea extinderii acestui flagel, copiii străzii trebuie să fie internaţi, trataţi şi însănătoşiţi. Trebuie, de asemenea, asigurat temeiul legal, pentru a fi trataţi medical, în vederea prevenirii criminalităţii, temei legal, prin care organisme ale statului să poată acţiona ca un tutore pentru recuperarea acestor copii.

Societatea are datoria ca studiind efectele să investigheze cauzele care au generat această stare de lucruri. Asimilându-se cu drogul, aurolacul va avea un regim special, luându-se măsuri pentru a se interzice comercializarea acestuia şi accesul copiilor la această susbstanţă care ucide ce este uman în individ, precum şi pedepse drastice pentru cei care facilitează consumul. Este un semnal de alarmă al prezentului care doreşte a prefigura gravitatea extrapolării unei situaţii, a unui proces social, la starea dramatică de mâine.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea şi apoi urmează domnul deputat Nicolae Groza.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Intervenţia mea are un laitmotiv: mai este sau nu nevoie de mineritul românesc? Iată o întrebare la care numai o gândire diabolică, cum a fost cea care a produs haosul existent, în prezent, în mineritul românesc, ar trebui să ne dea un răspuns. Şi acesta nu ar fi, poate, la fel de diabolic. Celebrele, de acum, Ordonanţe nr. 9 şi 22, din anul acesta, privind disponibilizările neselective de personal, ca element unic, singular şi absolut greşit al restructurării, au produs şi produc în activitatea minieră, efecte imprevizibile. Pe lângă reducerea subvenţiilor pentru găurile negre ale economiei la propriu, respectiv la minele de cărbune în cariere, la exploatările de neferoase în alte sectoare adiacente, explorări şi prospecţiuni geologice miniere, cercetare minieră, etc. s-a ajuns în situaţia să se producă un exod fără precedent al foştilor mineri, al familiilor acestora spre zonele de baştină, fenomenul respectiv atrăgând după sine serioase mutaţii în alte planuri ale vieţii economice şi sociale.

Este vorba de familiile de mineri din Valea Jiului, din Bazinul Gorjului, din Munţii Apuseni, din Bălan, Harghita. Alţii din aceştia sunt sub imperiul speranţei iluzorii unui câştig mai mare şi pleacă spre a lucra în exploatări miniere din Ungaria, alţii încearcă să ajungă, să emigreze în Canada sau Australia. Este periculoasă, perfidă dar şi diabolică această capcană întinsă de guvernanţi. Desigur că fiind tentaţi unii să ia mulţi bani în mână deodată, minerii s-au lăcomit, foarte puţini din ei, şi au fost năimiţi de această iluzorie sursă de venituri. Poate unii au gândit că vor aduna bani, pe care cu greu i-ar fi adunat în cei 2-3 sau 4 ani până la pensionare. Dar aceştia nu s-au gândit poate la faptul că aceşti bani se vor termina şi că ei au însemnat, aceşti bani, o vânzare a propriilor locuri de muncă.

Izolat, zilele acestea, câteva persoane din judeţul Hunedoara au restituit la Casa de Economii şi Consemnaţiuni sumele compensatorii ridicate. Li s-a solicitat plata dobânzii aferente pe perioada cât au fost aceşti bani şi au fost la dispoziţia lor. Este un semnal acesta, este un semnal al deşteptării din mirajul cursei întinse de Guvern.

Fără îndoială, nici himera minerilor transformaţi sau metamorfozaţi în întreprinzători particulari nu s-a realizat. Din cele aproape 17 000 de persoane disponibilizate din judeţul Hunedoara, inclusiv din siderurgie, prospecţiuni geologice miniere şi alte activităţi, doar 12, din 17 000 de persoane şi-au înregistrat documente la Registrul Comerţului pentru desfăşurarea unei activităţi economice private - asociaţii familiale, SRL, SNC etc.

Din contră, spre a beneficia de aceste ordonanţe, de aceste compensaţii iluzorii, un număr de 330 de persoane şi-au desfiinţat sau s-au retras din societăţi comerciale private, la care erau acţionari sau administratori, spre a beneficia de plata compensaţiilor.

Reprezentanţi ai Guvernului susţin că, în continuare, se vor mai disponibiliza încă 10 000 de salariaţi în limita bugetului acordat sucursalelor, minelor, regiilor. Implicaţiile reale ale disponibilizărilor făcute, cât şi ale celor în derulare vor fi cunoscute, la adevărata lor dimensiune, nu peste multă vreme, când cei disponibilizaţi îşi vor termina resursele băneşti fără a întreprinde vreo afacere, iar în zonele cu monoproducţie, cum este şi cazul Văii Jiului, în special, negăsindu-se o alternativă de absorbţie a forţei de muncă. Aici nici măcar puţinele capacităţi existente, ce ţin de industria mobilei, industria uşoară, industria alimentară n-au fost reutilate, retehnologizate, dezvoltate, acestea fiind în situaţia de reducere de activitate sau, după voci ale FPS-ului, chiar în situaţia de lichidare.

Programul special pentru Valea Jiului, atât de mult mediatizat, atât de mult şi demagogic vânturat în diverse medii, este deocamdată la fel o himeră. De fapt, greşeala conceptuală şi fundamentală în ceea ce reprezintă această valenţă este aceea că unica formă de restructurare pe care s-a marşat este aceea a disponibilizării de personal. Şi este acea greşeală că realizarea activităţilor compensatorii, activităţilor în care să fie atrasă forţa de muncă disponibilizată n-a fost realizată. Prima era asigurarea alternativei, a doua, ca etapă, trebuia să fie disponibilizarea.

Aceasta este, stimaţi colegi, imaginea dramatică a degringoladei realizate cu o viteză diabolică de actualii guvernanţi şi care a cuprins mineritul românesc. Dacă mai este sau nu nevoie de minerit în România trebuie să ne-o spună clar Guvernul Ciorbea. Prin tot ce a întreprins până astăzi, din păcate, se pare că răspunsul este negativ.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aţi depăşit cu mult cele 3 minute normale, luând din timpul altor colegi.

Domnul deputat Nicolae Groza şi se pregăteşte domnul deputat Arpad Marton.

Domnul Nicolae Groza:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Societatea Comercială "Uzinele Sodice Govora SA" este singurul producător de sodă calcinată din Europa. Societatea respectivă este în acelaşi timp consumatorul cel mai mare de energie electrică produsă şi livrată de RENEL din ţară, deoarece ponderea energiei electrice şi termice în costul produselor sodice este de 41%.

Societatea comercială "Uzinele Sodice Govora" nu are centrală de termoficare proprie. Schimbarea cursului leu/dolar de la 6900 lei la 7300 lei, şi majorarea preţurilor de circa 3 ori a kw/oră începând cu 1 martie 1997 şi a gkal de la 1 mai 1997 a condus la acumularea unei datorii de 10 miliarde lei, faţă de RENEL, din care 2,3 miliarde lei sunt ale Centralei de termoficare - CET -Govora.

Ca urmare, cele două întreprinderi, Societatea Comercială "Uzinele sodice GOVORA" şi CET - Govora au fost propuse de Guvern pentru închidere. Vreau să reliefez faptul că închiderea CET Govora înseamnă o contribuţie de circa 1/3 din cei 3500 de salariaţi care vor fi trimişi în şomaj. Trimiterea în şomaj nu mai este nici o noutate şi nici o curiozitate pentru economia României, dar subliniez situaţia cu totul specială a CET-ului - Govora. Aceasta în afară de deservirea Societăţii Comerciale "Uzinele sodice Govora", mai alimentează cu aburi de înaltă presiune 6 atm. şi alte 6 obiective industriale, printre care OLTCHIM Rm.Vâlcea, care prin rezultatele economice remarcabile a reuşit să iasă din lista neagră de lichidare a Guvernului actual. În acelaşi timp, CET Govora asigură încălzirea Municipiului Rm.Vâlcea.

Întreb retoric, ce vor face cei circa 250 000 de locuitori ai Municipiului Rm.Vâlcea, fără încălzire în iarna 1997-1998, care deja a început, şi în iernile viitoare?

De aceea, alături de locuitorii municipiului respectiv şi de uniunea sindicală teritorială CARTEL- ALFA - Vâlcea, cer emiterea unei hotărâri de Guvern, prin care CET Govora să fie scoasă din cadrul RENEL şi să fie transformată în societate comercială, iar printr-un sprijin financiar iniţial, CET Govora să-şi poată relua şi continua activitatea, care să asigure funcţionarea celor 6 întreprinderi şi încălzirea zecilor de mii de locuitori ai Municipiului Rm.Vâlcea.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton Arpad şi se pregăteşte domnul deputat Ionescu Nicolae.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Din când în când, anumite forţe politice sau persoane publice scot din mânecă aşa zisa problemă maghiară, încercând să speculeze deruta astfel creată în rândurile alegătorilor, prin propunerea măsurilor punitive împotriva acestei comunităţi sau restrângerea drepturilor minorităţilor naţionale. Atuul forte al unor asemenea campanii este aşa zisa situaţie din judeţele Covasna şi Harghita. Pentru a da greutate afirmaţiilor lor, aceşti politicieni înfiinţează comisii de anchetă ori, dacă pentru aceasta nu au forţa sau timpul necesar, organizează vizite, găsind, cică, exact ceea ce căutau sau o situaţie şi mai tragică.

Realitatea din aceste judeţe nu interesează, datele statistice nu impresionează, doar acele legende sau cazuri izolate, prin generalizarea cărora îşi pot argumenta ideile, conform cărora românii din secuime sunt marginalizaţi, alungaţi sau maghiarizaţi, că foarte mulţi maghiari, chiar şi tineri, dacă le ceri o pâine, îţi răspund nemtudom, că forţele de ordine sunt insuficiente şi timorate.

Adevărul însă este cu totul altul. Conform recensământului din 1992, faţă de recensământul precedent, atât numărul românilor, cât şi cel al maghiarilor, a crescut iar proporţia s-a modificat uşor în favoarea românilor, ponderea acestei populaţii ajungând la 23,4%, cu câteva procente mai mult decât în recensământul precedent. (Vociferări în sală.)

În perioada 1992-1997, în Municipiul Sfântu Gheorghe au fost repartizate 754 de locuinţe, din care 198, adică 26,2%, pentru familii româneşti. Conducătorii instituţiilor, având caracter militar şi SRI sunt, fără excepţie, de naţionalitate română.

Din cele 30 de servicii publice descentralizate ale ministerelor în fruntea a 15, adică 50%, sunt persoane de naţionalitate română.

În calitate de manageri generali la 52 de societăţi comerciale mai importante, cu capital de stat sau în această perioadă privatizate, 18 persoane, adică 34,6%, sunt de naţionalitate română.

La Direcţia judeţeană Covasna a Curţii de Conturi nici o persoană maghiară nu deţine funcţie de conducere. Dintre cei 12 judecători ai instanţelor, 9, adică 75%, sunt de naţionalitate română.

În sănătate, numărul total al cadrelor medicale este de 221, din care 62, adică 28%, sunt de naţionalitate română.

Numărul cadrelor didactice româneşti a crescut de la 553 în anul şcolar 1990-1991, ajungând la 848 în acest an. Numărul şcolilor în care s-au înfiinţat, în această perioadă, clase cu limba de predare română, este de 14. (Vociferări din partea Grupul parlamentar al PUNR.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte, păstraţi liniştea în sală.

Domnul Marton Arpad:

Puneţi, vă rog, în lumina acestor date, afirmaţiile politicienilor sus menţionaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Ionescu. Aş vrea să ştiu dacă domnul deputat Udrea este aici. Deci, dânsul urmează. Este aici? Parcă l-am văzut. Atunci, urmează domnul deputat Nicolae Popa, care este sigur.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În conştiinţa poporului nostru, Codrii Cosminului reprezintă un reper sau o bornă a vitejiei româneşti.

În urmă cu exact 500 de ani, adică la 26 oct.1497, în această zonă din dulcea noastră Bucovină, oastea românească, aflată sub conducerea atotbiruitoare a lui Ştefan cel Mare, a repurtat o mare victorie împotriva unei puternice armate poloneze, în fruntea căreia s-a aflat regele Ioan Albert.

Într-o cronică de epocă, se relatează că înainte de încleştare, în tabăra duşmană se aflau, ca luptători propriu-zişi, "ca la circa 80 000 de oameni". Pus pe rele, pe cuceriri, suveranul Poloniei şi-a propus, în toamna anului 1497, să invadeze Moldova. Aflând de înţelegerile agresive ale acestuia, Ştefan Vodă şi-a întocmit rapid - aşa cum se consemnează în acelaşi izvor - "o oaste românească cât a putut de mare, din boieri şi ţărani; a dat poruncă să ia fiecare armele pentru apărarea moşiei... şi a adunat 40 000 de oşteni".

Pentru apărarea ţării româneşti de la nord şi este de Carpaţi, domnul muntean Radu cel Mare i-a trimis în ajutor un corp de cavalerie, iar din Transilvania a primit, ca sprijin militar, în jur de 12000 de luptători.

După ce a declanşat agresiunea şi a reuşit să obţină unele succese nesemnificative, în cea de a doua decadă a lunii septembrie 1497, armata poloneză a ajuns în oraşul Suceava, trecând în grabă la asedierea cetăţii de scaun. În zadar s-au străduit duşmanii să cucerească fortificaţia. Luptătorii români au apărat-o şi au rezistat eroic. Cetatea Suceava a rămas tot timpul în stăpânirea lor. Vrăjmaşii "au bătut prejur de dânsa trei săptămâni şi ziua şi noaptea şi nimica n-a folosit" scrie Grigore Ureche, deoarece "cetatea era întărită cu o garnizoană foarte puternică şi se apăra cu foarte multă bărbăţie. Ce se dărâma ziua, noaptea puneau oştenii la loc". Eşecul asediului, pierderile substanţiale de oameni şi tehnică militară suferite de adversar, lipsa de provizii, ca şi o molimă ce începuse să bântuie în tabăra polonă, toate acestea au constituit tot atâtea motive care l-au determinat pe Ioan Albert să accepte, la data de 16 octombrie 1497, un armistiţiu care-i era avantajos şi care ar fi putut să-l salveze de la un dezastru iminent. Partea română i-a pus în vedere suveranului Poloniei să-şi retragă de îndată armata şi să se ducă acasă la el, pe drumul pe care venise, "ca să numai strice ţara (românească) prin alt loc".

Bărbat cinstit şi drept, dar rău la mânie, Ştefan Vodă l-a avertizat pe infatuatul monarh că "drumul prin munţi, deşi mai scurt...., este ocupat de ţăranii moldoveni, un neam de oameni aspri şi neînfricaţi". Fără să ţină seama de acest avertisment, regele a procedat exact contrar voinţei domnului român şi a stabilit ca itinerar de retragere un drum care trecea prin vestiţii Codri ai Cosminului. În ziua de 26 oct.1497, după ce făcuse o tabără de odihnă la marginea pădurii seculare, trupele duşmane şi-au reluat retragerea pe drumul care tăia în două Codrii Cosminului. Dar când au reuşit să ajungă în centrul pădurii, ele s-au trezit lovite din toate părţile. Peste coloanele duşmane s-au abătut nori de săgeţi. Sute de copaci uriaşi, ce fuseseră "întinaţi" dinainte, au fost prăvăliţi ca la o comandă peste forţa vie a inamicului. Ştefan cel Mare, cel priceput în arta conducerii războaielor de apărare îi întinsese vrăjmaşului o cursă, o ambuscadă de mari proporţii, de unde cu greu au mai scăpat rămăşiţe ale oastei acestuia. "Şi a fost atunci război mare între leşi şi armatele moldoveneşti" - se consemnează într-o filă de cronică. "Şi au fost luate toate schiptrele crăieşti şi au căzut acolo multă oaste şi toate tunurile cele mari, cu care bătuseră în cetatea Sucevei".

Până acum, în zilele noastre, urmaşii foştilor agresori de acum 500 de ani sunt supăraţi şi afectaţi de înfrângerea ruşinoasă suferită de înaintaşii lor la Codrii Cosminului, vrând parcă să mai verse ceva din veninul acumulat în decursul vremii pentru insuccesul militar de acum cinci veacuri. Actualele autorităţi din Helboca, cu centrul la Cernăuţi, şi-au permis, nici mai mult, nici mai puţin, decât să considere că bătălia de la Codrii Cosminului a însemnat "cucerirea Bucovinei de către Ştefan cel Mare!" În acelaşi timp, Ştefan Vodă al Moldovei şi al tuturor românilor este catalogat ca fiind "agresor, cotropitor pe pământuri străine", care "a ucis, a prădat şi a luat prizonieri mii de ucraineni".

Un vechi proverb românesc glăsuieşte aşa: "Câinii latră, ursul merge!" Făcând o trimitere directă a acestui inteligent proverb la clevetitorii de azi din Ucraina, care pun voit în umbră victoria istorică repurtată de români acum cinci veacuri la Codrii Cosminului şi înalta personalitate a domnitorului Ştefan, putem concluziona următoarele: zică ce vor, în scris şi verbal, neprietenii de azi, de ieri şi dintotdeauna ai românilor. Verse ei cât venin vor mai avea asupra istoriei noastre, pentru că totul este în zadar! Fiindcă, pentru noi, românii, victoria repurtată de iluştrii noştri înaintaşi la Codrii Cosminului a fost o biruinţă mare şi întreagă, rodnică în urmări, iar Ştefan Vodă va rămâne în conştiinţa noastră, a tuturor, aşa cum a fost în realitate: "cel Mare", "cel Viteaz", "cel Sfânt" şi "cel Nemuritor".

De aceea toţi românii de bine îi aduc imn de slavă prin vers şi cântec_ "Ştefan, Ştefan, Domn cel Mare/ Seamăn pe lume nu are/ Decât numai mândrul soare!"

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sigur, această incursiune în istorie trebuia să dureze numai 3 minute. A depăşit timpul şi domnul deputat Ionescu dar, în fine, a fost foarte interesantă intervenţia dânsului.

Domnul deputat Florian Udrea şi se pregăteşte domnul deputat Şandor Tamaş.

Da, am greşit, domnul Neculai Popa, scuzaţi!

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înainte de a începe prezentarea declaraţiei politice, aş vrea să vă supun atenţiei, domnule preşedinte, acea rugăminte exprimată şi de alţi deputaţi, nu numai din opoziţie, dar şi de la putere, şi anume ca ora de prezentare a acestor declaraţii politice să fie în jur de ora 12, atunci când este prezentă şi presa şi atunci când sunt prezenţi şi colegii noştri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îmi permiteţi atunci să intervin aci, să dau răspunsul foarte pe scurt. Există o prevedere regulamentară în acest sens şi pentru ca să se schimbe ora aceasta, trebuie modificat paragraful respectiv din regulamentul nostru. Există o iniţiativă legislativă în acest sens, care va fi analizată împreună cu alte legi şi dacă va trece prin plenul nostru, atunci va deveni regulă schimbarea acestei ore.

Vă rog.

Domnul Neculai Popa:

Alianţa pentru România şi-a propus, prin programul său, să urmărească în plan economic modul în care se derulează procesul de privatizare şi restructurare.

Din evaluările făcute de specialiştii noştri rezultă că din punct de vedere cantitativ, sub aspectul numărului de societăţi comerciale privatizate, procesul de privatizare în acest an are o derulare apreciabilă. Astfel, în ultimele luni se înregistrează un ritm de privatizare săptămânal de 35-40 de societăţi comerciale.

Cu toate acestea, considerăm că procesul de privatizare în România este lipsit de orice direcţie strategică, absolut necesară, el desfăşurându-se mai mult la voia întâmplării şi nu pe baza unui sistem bazat pe rigorile legislative şi transparente. În acest fel, se ajunge la privatizări făcute în pripă, în care subevaluarea societăţilor comerciale este evidentă, ea putând genera nu numai pierderi mari pentru economie, dar şi implicaţii de ordin penal.

Iată de ce, considerăm total neinspirată măsura Guvernului impusă prin ordonanţe în primăvara acestui an de a scoate FPS-ul de sub controlul Curţii de Conturi în probleme privind privatizarea.

Facem precizarea că în Polonia, Curtea de Conturi are competenţe mult mai mari la verificarea privatizării şi în ce priveşte alegerea investitorului asupra procedurilor de privatizare, constatând dacă privatizarea s-a făcut în spiritul legii. Ne oprim pe scurt asupra unor aspecte privind modul defectuos în care se derulează privatizarea în România.

În primul rând, considerăm că existenţa alături de FPS a mai multor ministere creează paralelisme, suprapuneri, dificultăţi de ordin organizatoric în coordonarea procesului de restructurare şi privatizare.

Cele două instituţii importante ale economiei, FPS-ul şi Consiliul pentru Reformă, sunt în situaţia de a intra într-un blocaj total, datorită conflictului tot mai acut între conducătorii acestora, Sorin Dimitriu şi ministrul Ulm Spineanu, cu consecinţe lesne de înţeles pentru succesul reformei.

În al doilea rând, aducem în discuţie inconsecvenţa existentă în deciziile guvernamentale referitoare la modul de valorificare a privatizării întreprinderilor. În ultima perioadă, ne confruntăm cu o avalanşă de ordonanţe ce vizează modificarea Legii nr.58/1991 şi a Legii nr.55/1995. Una din aceste ordonanţe este Ordonanţa nr.59/1997 în jurul căreia s-au purtat foarte multe discuţii, legate de virarea la bugetul statului a 70% din valoarea pachetului de acţiuni deţinut de FPS supus vânzării. O asemenea prevedere va reprezenta pentru unitatea respectivă un adevărat naufragiu, pentru că se elimină în totalitate posibilitatea retehnologizării ei.

În al treilea rând, ne referim la neluarea în considerare a valorii patrimoniului întreprinderilor în procesul de stabilire al preţului de vânzare al acesora. Au fost situaţii când valoarea patrimoniului a fost majorată artificial la solicitarea FPS-ului şi de aici lipsa eventualilor ofertanţi pentru cumpărare. Un exemplu elocvent în acest sens poate reprezenta evaluarea spaţiilor comerciale, unde s-a stipulat 70 000 de lei pe acţiune, faţă de 25 000 de lei, cât a fost iniţial, situaţie imperfectă, pentru că nu s-a ţinut cont de puterea de comercializare şi de amplasare a acestora.

Tot aici putem critica lipsa de implicare a statului în soluţionarea problemelor existente la nivelul societăţilor comerciale, lăsând rezolvarea acestora numai pe seama agenţilor economici, lucru greşit interpretat, pentru că patronii acestor agenţi economici nu sunt managerii, ci FPS-ul, care are obligativitatea să le eficentizeze, să devină competitive şi după aceea să le supună procesului de privatizare. Ceea ce se întâmplă în momentul de faţă, prin lichidarea şi decapitalizarea acestora, nu face decât să le scadă valoarea lor reală, vânzându-le pe mai nimic oferanţilor, la preţurile oferite de ei.

În al patrulea rând, ne facem datoria de a semnala îngrijorarea pe care o manifestă populaţia din Transilvania (am primit semnale concrete din judeţele Mureş, Alba, Cluj, Bihor, Satu Mare), privind intenţiile statului ungar de a focaliza investiţiile în România în special în Transilvania, îndeosebi în sectoare cunoscute ca fiind strategice, cum ar fi agricultura, alimentaţia, silvicultura, comercializarea produselor petroliere. Astfel, din cele 1.800 de societăţi cu capital integral ungar sau mixt existente pe teritoriul României, peste 95% sunt amplasate în Transilvania. Nu vrem să dăm o conotaţie naţionalistă acestui fenomen, dar ne facem datoria de a supune atenţia celor interesaţi această situaţie, în vederea evaluării ei obiective.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În continuare, are cuvântul domnul deputat Sándor Támas şi să vedem cine o să urmeze. Domnul deputat Vetişanu nu este, domnii deputaţii Bivolaru, Nicolicea, Bejinaru nu sunt, domnul deputat Stanciu nu este... Domnul deputat Vasile Miclăuş? Este, deci urmează dânsul.

Domnul Sándor Támas:

Domnule preşedinte,

Onorată Cameră,

Este regretabil faptul că din partea unor patriotarzi demagogi şi a câtorva mici grupări şovine, cărora le este teamă că, odată cu "problema maghiară" rezolvată, îşi pierd însăşi raţiunea de a mai fi, s-a revigorat naţionalismul. Pentru a demonstra falsitatea afirmaţiilor făcute de extremiştii ajunşi în opoziţie, dau citire unor fragmete dintr-o scrisoare apărută în Revista "22", semnată de Nina Ţânţar, profesoară de naţionalitate română, originară din judeţul Constanţa, care trăieşte de mai bine de un deceniu la Sfântu Gheorghe, judeţul Covasna, în "inima ţării": (Din sală: "O cunoaştem, are bursă Soros!")

"Urmăresc cam tot ce se spune şi se scrie pe marginea Legii învăţământului, cel puţin din două motive: 1. Locuiesc în unul din judeţele în care, după opinia domnului Pruteanu, există pericolul ca limba română să dispară. 2. Sunt profesoară de filosofie şi, pentru completarea normei didactice, am predat câţiva ani istoria şi geografia României în clase cu elevi maghiari.

Dacă opiniile lui C.V. Tudor, M. Tucă, I. Cristoiu sunt de o evidentă rea-credinţă, luările de poziţie ale unor intelectuali de anvergura domnului G. Pruteanu sunt derutante. (...)

Fac parte dintre românii care nu au complexe faţă de maghiari, mă simt în largul meu în preajma lor şi aş vrea ca ei să se poată bucura de limba lor maternă, aşa cum mă bucur eu de limba română. (...) Nu este la îndemâna oricui însuşirea unei limbi străine: unii au simţul limbilor, alţii nu. Cât la sută dintre români se pot exprima într-o altă limbă? (Din sală: "Limba română este limbă străină?!")

În ce mă priveşte, nu am simţul limbilor, mă simt în siguranţă numai în structurile limbii române. Deşi locuiesc de peste 10 ani printre maghiari, nu am reuşit să învăţ limba maghiară şi îmi pare rău. Nu pot să am decât un deosebit respect pentru colegii, vecinii, elevii, toţi maghiarii cu care intru în relaţie şi care fac efortul de a-mi vorbi în limba română perfect şi cu plăcere; alţii vorbesc mai greu, dar comunicarea şi convieţuirea sunt posibilie graţie eforturilor lor.

Pentru noi e foarte comod să declarăm supremaţia limbii române în toate domeniile. Ba, mai mult, am vrea ca maghiarii să declare că pentru ei este o fericire să înveţe limba română. Ei bine, fericirea lor este limba maghiară, iar învăţarea limbii române este un efort în plus, pe care statul român ar trebui să-l răsplătească punând la dispoziţia acestor cetăţeni români instituţii care să-i servească şi care să le asigure egalitate în faţa legilor. (Din sală: "Trebuie să fie o mândrie învăţarea limbii române!") Numai aşa, maghiarii vor trăi sentimentul că aparţin acestei ţări şi îi vor fi loiali."

Stimaţi colegi,

Iată ce simt românii cu gândire europeană, chiar în judeţul Covasna! Ar fi de dorit ca această mentalitate să fie împărtăşită de toţi românii, nu numai din Covasna şi Harghita, ci din toată ţara, inclusiv de cei care stau azi în băncile Opoziţiei. (Din sală: "Mentalitatea europeană" cu bursă Soros!")

Vă mulţumesc pentru atenţia acordată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Vasile Miclăuş. Să vedem exact dacă sunt aici domnul deputat Udrea? N-a apărut. Doamna deputată Daniela Popa? Nu. Deci, o să urmeze domnul deputat Antal Istvan, care este aici. Vă rog!

Domnul Vasile Miclăuş:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aşa cum se cunoaşte, o delegaţie formată din parlamentari ai opoziţiei, PDSR, PRM, PUNR, a vizitat la sfârşitul săptămânii trecute judeţele Covasna şi Harghita. Trebuie să arătăm faptul că această delegaţie s-a deplasat în cele două judeţe nu în scopul de a face anchetă, ci pentru a se documenta la faţa locului, a se informa, lucru care mi se pare perfect normal şi perfect legal.

De ce în Covasna şi Harghita? Nimic mai simplu, pentru că din aceste judeţe veneau în ultima vreme tot mai multe semnale cum că legea aici nu ar fi la ea acasă!

Domnilor,

Nu dorim restrângerea drepturilor maghiarilor, ci drepturi normale pentru minoritatea română din Harghita şi Covasna. Considerăm că a prezenta aici o statistică din care reiese că ponderea românilor din Harghita şi Covasna a crescut după 1990 este neconformă cu realitatea, ca să nu spun mincinoasă!

Domnilor,

Fiţi sinceri măcar acum şi priviţi realitatea în faţă! Cetăţenii români ai acestor locuri nu doresc altceva decât să fie respectaţi, să li se respecte şi lor drepturile normale şi să trăiască în linişte şi pace pe acest plai românesc!

Salutăm şi chiar apreciem iniţiativa fruntaşilor PDSR, de a organiza această vizită, dar ne întrebăm de ce aşa târziu? De ce timp de 7 ani s-au făcut că nu aud şi nu văd semnalele de alarmă trase de PUNR? Poate că alta ar fi fost situaţia dacă ar fi reacţionat la semnalele noastre de pe vremea când erau la guvernare...

Dar poate că, încă, nu e prea târziu. Nu e prea târziu dacă actuala putere nu va fi surdă la geamătul românilor din aceste judeţe. Şi sperăm să nu aştepte, actuala putere, până va ajunge şi ea în opoziţie, pentru a asculta şi a vedea lacrimile locuitorilor din Harghita şi Covasna. Pentru că realitatea este aceea că oamenii acestor locuri trăiesc o dramă deosebită. Aceşti români sunt străini la ei acasă. Cea mai mare problemă a acestor locuri este faptul că aici nu se respectă Constituţia şi legile României. Aici, copiii maghiari nu înţeleg româneşte, iar copiii români sunt obligaţi să înveţe limba maghiară. Aici, în şcoli, nu studiază limba română, istoria românilor este aruncată la coşul de gunoi, dar din dispoziţia inspectorului de specialitate se studiază istoria maghiarilor, deşi nu este disciplină prevăzută în planurile de învăţământ, după un fascicol editat la Sfântu Gheorghe sau după un manual tipărit la Budapesta. Aici, copiilor le este frică să vorbească. Şi, totuşi, la Zăbala, un copil de la secţia română, întrebat dacă ei, copiii români, se joacă şi vorbesc cu copiii maghiari, ne răspunde că: "Nu prea...", pentru că ei, copiii maghiari îi înjură şi se dau mari şi le spun că aici, ei sunt stăpâni.

Oare cum ajung aceşti copii la astfel de comportamente? Nu este greu răspunsul. Şcoala generală nr. 8 din Topliţa se despare în două şcoli, fiind necesar chiar gardul despărţitor, pentru că elevii maghiari nu mai pot învăţa împreună cu cei români. La şcoala din Reci, directorul, profesor de istorie de etnie maghiară, nu ştie clar după ce manual predă şi nu poate să ne arate un manual de istorie..., doar este director, nu? Şi, până la urmă, la Belin, găsim un manual după care se predă istoria..., istoria maghiarilor! Este tipărit la Budapesta, în 1991, poartă ştampila cu următorul înscris: "Ministerul Învăţământului, Inspectoratul şcolar judeţean Covasna, pentru clasele V-VIII." Şi exemplele ar putea continua. Dar, citind presa de ieri, fie ea de partea puterii sau a opoziţiei, le puteţi afla. Şi, pentru efortul depus şi autenticitatea redării, merită să felicităm reprezentanţii presei.

Îmi stăruie însă mereu întrebarea: Domnilor guvernanţi, de ce condamnaţi aceşti copii, fie ei români sau maghiari, la izolare? Ce v-au făcut aceşti copii? De ce permiteţi în locul prieteniei ura şi tensiunea?

În judeţele Harghita şi Covasna te întrebi: Oare, mai eşti în România?! Peste tot înscrisuri în limba maghiară! Nu mai ştii care este numele localităţilor! Primarul din Sfântu Gheorghe refuză să poarte eşarfa-tricolor la momentele când legea i-o cere! Aici, o delegaţie parlamentară nu este nici măcar salutată, nici de prefect, nici de reprezentanţii consiliului judeţean, nici de primar. Cetăţenii acestor localităţi se declară români şi ortodocşi, dar nu ştiu româneşte şi nu au preoţi. Bisericile ortodoxe, dacă nu au fost distruse, nu sunt ajutate cu nimic de autorităţi, fiind ameninţate cu distrugerea. Oamenii locului se plâng că în cele două judeţe există riscul ca populaţia românească să-şi piardă în câţiva ani identitatea naţională.

Vor fi Harghita şi Covasna o insulă ungară în România? Prea Sfinţia Sa Episcopul Ioan Sălăjean consideră că cele două judeţe pot fi o nouă "Insulă a Şerpilor": se vine, se vede, se pleacă... Nu se face nimic! Autorităţile locale neglijează sistematic problemele minorităţilor, fiind chiar ostile acestora. Aici, toate încercările de a aduce un preot sau chiar un învăţător român sunt un eşec, pentru că maghiarii reuşesc să-l alunge.

Românii din Harghita şi Covasna reclamă discriminări etnice la angajare. Românii întâlniţii sunt cu toţii cuprinşi de sentimentul că au fost demult abandonaţi, că sunt ai nimănui. Ei se întreabă dacă mai are statul vreun interes în această zonă sau doreşte să se semeneze un tratat prin care să o dea? Şi bat la porţile Bucureştiului, şi nimeni nu-i ascultă: nici Preşedinţia, nici primul ministru, nici guvernanţii şi nici Parlamentul.

Domnilor,

Credem că pentru aceste locuri trebuie făcut repede ceva. Altfel, va fi prea târziu şi nu se mai poate ajunge la normalitate. Trebuie impus în primul rând respectul legii şi sperăm că actuala guvernare să nu fie surdă la plânsul românilor din Harghita şi Covasna!

Mulţumesc.

(Aplauze ale Grupului parlamentar PUNR.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Antal Istvan şi se pregăteşte domnul deputat Petre Ţurlea.

Vreau să revin, domnii deputaţi Vetişanu, Bivolaru, Nicolicea, Bejinaru, Stanciu, Udrea şi doamna Daniela Popa? Nu sunt, nu au venit.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Sunt pe undeva, domnule preşedinte! Cum să nu fie?

Domnul Antal Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În cursul lunii octombrie, de la tribuna Parlamentului, vechi demagoci şi nostalgigi ai regimului totalitar, realizând că reforma începuse să se deruleze, încet, dar sigur, în toate domeniile şi că vremea lor nu se va mai întoarce, au avut mai multe discursuri dure la adresa comunităţii maghiare. În consens cu dumnealor, unii ziarişti, care, la fel, nu realizează că societatea civilă, în conformitate cu legislaţia în vigoare, îşi organizează propria viaţă, şi-au permis să dezinformeze în continuare cititorii. Mă refer la articolele apărute în cotidianul, autointitulat cinic, "Adevărul", semnate de fals-ziaristul Val Vâlcu şi, în special, la un articol apărut pe 14 octombrie, în cotidianul "Evenimentul zilei", sub pseudonimu Paul Stan.

În articolul amintit, la subtitlul "Organizaţii cu caracter paramilitar în Harghita şi Covasna", se enunţă: "În ultimii ani, s-au înmulţit îngrijorător asociaţiile cu caracter paramilitar, sub acoperirea unor echipe de cercetaşi, care au legături cu organizaţiile din afara ţării." Bănuim că se face referire la Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România, care are legături cu organizaţii similare din Ungaria şi Belgia. (Din sală:Dar de ce este separată de cea românească?)

Da, domnilor, aşa este, există această organizaţie, legal înfiinţată, în România, şi ea are legături cu organizaţii din afara ţării, dar în primul rând are legături strânse cu Organizaţia "Cercetaşii României" şi pentru edificarea dumneavoastră şi informarea corectă a opiniei publice daţi-mi voie să vă citesc câteva fraze din Convenţia-acord de asociere între Asociaţia "Cercetaşii României" şi Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România, încheiată la 2 februarie 1993:

"Cele două părţi semnatare ale prezentei convenţii reafirmă că în România, ca şi în toate ţările membre ale Organizaţiei Mondiale a Mişcării "Scout", scoutismul se adresează tuturor tinerilor fără deosebire de origine, rasă sau credinţă şi are ca scop de a contribui la dezvoltarea tuturor tinerilor, ajutându-i să-şi realizeze din plin posibilităţile lor psihice, intelectuale şi spirituale, în calitate de persoane, cât şi ca cetăţenii responsabili şi ca membri ai comunităţilor locale, naţionale şi internaţionale. Ele declară că reprezintă în România o mişcare educativă pentru tineri, bazată pe voluntarism. Ca şi în alte ţări, acţionează ca o mişcare cu caracter apolitic şi are dorinţa de a propune scoutismul tuturor tinerilor ce trăiesc în România.

Organizaţiile ce au reprezentanţi în comitetul de legătură îşi păstrează independenţa, toate drepturile şi obligaţiile ce le revin, pe baza statutelor proprii. Pe de altă parte, organizaţiile ce au reprezentanţi în comitetul de legătură se consideră organizaţii înfrăţite. Scopul acestei conlucrări este dezvoltarea, lărgirea, îmbogăţirea conţinutului educativ al vieţii de cercetaş, precum şi de a asigura o recrutare activă pe o bază foarte largă, care să cuprindă întreaga ţară.

Uniunea Cercetaşilor Maghiari din România face parte integrantă din Organizaţia naţională "Cercetaşii României", păstrându-şi personalitatea juridică şi structura organizatorică proprie. Ambele părţi se angajează să respecte principiul nediscriminării pe probleme rasiale, confesionale, etnice şi culturale. Organizaţia naţională "Cercetaşii României", în calitate de reprezentant oficial al scoutismului român faţă de OMMS şi de organizaţiile naţionale pentru OMMS, se angajează să se asigure că toate elementele care o compun acţionează în conformitate cu Constituţia Organizaţiei mondiale a mişcării de cercetaşi."

În articolul cu pricina, se mai continuă cum că există, "O tabără compusă din clădiri pentru cazare şi masă în satul Subcetate, unde sunt cazaţi tineri de 16-17 ani, a căror instruire constă în - vezi Doamne ce atentat! - învăţarea religiei şi a unei limbi străine, logistica fiind asigurată de către Biserica Romano-Catolică, îndeosebi parohia din Sighişoara." (Din sală: Ce religie este?)

Aşa este, domnilor! Este vorba de tabăra Kolping, administrată de Asociaţia "Familia Kolping" din Sighişoara. Despre Asociaţia Fiilor Kolping şi istoricii pot afla că primim veşti pentru prima dată din 1855, în care Adolf Kolping, promotorul asociaţiei, menţionează printre altele: "La înfiinţarea asociaţiei, cel mai important este să căutăm pe cât posibil o încăpere spaţioasă şi cu aşezare plăcută." Idee valabilă şi după 143 de ani!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Timpul, domnule preşedinte! Au trecut 6 minute!

Domnul Antal Istvan:

Există documente care atestă că în Sighişoara, la fel ca în multe alte oraşe din Transilvania, în anii 1930 funcţionau aceste asociaţii. Reconstituirea "Familiei Kolping" la Sighişoara a avut loc la data de 4 decembrie 1991, cu ajutorul domnului paroh Joseph Eberli din Elveţia, iar la data de 27 octombrie 1991, la Roma, conducătorul familiei Kolping, împreună cu 6 fraţi greco-catolici a luat parte la sărbătoarea de beatificare a lui Adolf Kolping, celebrată de însuşi Suveranul Pontif Ioan Paul al II-lea. "Asociaţia Kolping" este o asociaţie mondială care îşi desfăşoară activitatea sa binefăcătoare pe toate cele cinci continente ale globului pământesc. Atât despre asociaţiile unanim apreciate pe plan mondial, numite la noi "paramilitare"...

De fiecare dată, domnilor, trebuie să punem întrebarea: Unde este deontologia profesională, domnilor ziarişti? Cui prodest? Cui foloseşte, domnilor? Nici reconcilierii şi nici imaginii României în lume, în nici un caz!

Vă mulţumesc pentru atenţie.

(Aplauze din rândurile majorităţii.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ca deputat de Covasna şi reprezentant (neoficial, evident) al românilor din Harghita, sunt obligat să dau răspuns la câteva enormităţi prezentate de la această tribună.

În Miercurea Ciuc, în 1989, erau 14 mii de români. În octombrie anul acesta sunt doar 7 mii! În primăria din Sf Gheorghe, din 62 de angajaţi, nu este nici un român! Comparaţi cu recensămintele pe care le-am prezentat data trecută, recensământul din 1918 şi cel din 1992, şi o să vedeţi scăderi dramatice, până la zero, în marea majoritate a localităţilor, a populaţiei româneşti, în aceste două judeţe.

Revista "22" şi cei care scriu acolo ştiţi cu toţii că sunt finanţaţi de Fundaţia Soros, de aceea scriu în acest fel.

În legătură cu aceste detaşamente de cercetaşi, eu citesc foarte mult şi ziarele maghiare din aceste două judeţe, în Haromszek, de 17 ori, în vara aceasta, sunt menţionate aceste detaşamente de cercetaşi, care au acţionat sub lozinca următoare: "Să ne cunoaştem patria!" Dar compoziţia cercetaşilor era aşa: din România, din Slovacia, din Ungaria şi din Serbia. A cui patrie voiau să o cunoască? Şi să menţionăm şi faptul că, printre alte activităţi creştineşti, au revopsit şi unele borne ale fostei graniţe din timpul ocupaţiei austro-ungare.

Timp de 3 zile, doamnelor şi domnilor, 25 de deputaţi, însoţiţi de ziarişti şi de reprezentanţi ai TVR şi radio, au mers în câteva localităţi din judeţele Harghita şi Covasna pentru a vedea la faţa locului dacă sunt adevărate sau nu plângerile românilor din aceste judeţe. De menţionat faptul că UDMR, prin deputatul Tiberiu Kovacs, a declarat vizita ca "ilegală" (citez din declaraţia dânsului).

Neputând-o bloca, UDMR a trimis în teritoriu ordine severe pentru ca posibilitatea de informare corectă să fie anulată. Doar un exemplu vă dau în acest sens: inspectoarea generală a învăţământului din Covasna, doamna Kerestelly Irma, a emis o notă telefonică (deci, o circulară) pentru toate şcolile de pe traseu, în care se spunea."O să vină o delegaţie de parlamentari. Să nu vă plecaţi în faţa lor! Spuneţi profesorilor români că tot cu noi vor rămâne!"

Chiar şi în condiţiile unor severe măsuri luate de UDMR pentru a ascunde adevărul, situaţia dramatică a românilor din Harghita şi Covasna a reieşit la lumină cu claritate şi aţi văzut, pentru prima dată în istoria post-decembristă, toată presa centrală a fost la unison, chiar şi "România liberă", şi a prezentat această situaţie dramatică. Vreau să felicit de la această tribună a Parlamentului român - şi pentru prima dată am această ocazie - toată presa română pentru felul obiectiv în care a ştiut să prezinte această situaţie dramatică, pentru faptul că, într-adevăr, s-a lăsat emoţionată, impresionată de dramatismul situaţiei românilor din cele două judeţe.

S-a dovedit, încă o dată, că tot ceea ce am spus din 1989 până astăzi de la această tribună până astăzi în legătură cu această problemă a fost adevărat. Aţi văzut, domniile voastre, că s-a întâmplat un lucru cu totul ieşit din comun: la unison, presa a prezentat această situaţie dramatică.

De remarcat faptul că un reportaj edificator, obiectiv, a scăpat chiar la Televiziunea română şi am aflat ulterior de ce: în ziua de vineri, când, seara, s-a prezentat acel reportaj la televizor, doamna Alina Mungiu Pippidi lipsea din redacţie. Este bine! O rog să mai lipsească din când, în cănd pentru ca adevărurile legate de aceste judeţe să poată răzbate şi la Televiziunea română naţională.

Deci, de nenumărate ori, vă aduceţi aminte cei care sunteţi mai vechi în Parlament, de la această tribună, am prezentat situaţia dramatică a românilor din Harghita şi Covasna (în paranteză, să vă spun că tocmai din această cauză am insistat şi am cerut conducerii PUNR să candidez pe listă într-unul din aceste două judeţe, pentru că, uitându-mă pe harta României, mi-am dat seama că acolo, chiar în centrul României, este locul cel mai periclitat pentru soarta naţiunii române). Din 1990, de fiecare dată când spuneam aceste lucruri la tribuna Camerei Deputaţilor, am fost etichetat drept naţionalist, extremis, şovin ş.a.m.d.

După această excursie, să-i zicem, îi întreb pe cei care m-au etichetat astfel: cine a greşit? Eu sau ei, că nu s-au dus acolo să se informeze? Interesant este faptul că aceste relatări corecte au apărut zilele acestea chiar în ziarele care includeau etichetările nedrepte pe care le-am prezentat mai înainte.

Din păcate, doamnelor şi domnilor colegi şi domnule preşedinte, ne aflăm într-un moment în care, cu toată această asuprire politică de deznaţionalizare a românilor din cele două judeţe, Guvernul actual insistă pe aplicarea în practică a tuturor revendicărilor UDMR. Iată ce s-a întâmplat în Senatul României ieri! Iată cum legea aceea a învăţământului, cât de cât făcută serios de Comisia pentru învăţământ a senatului, a fost din nou amânată!

Întrebarea este dacă marele partid al lui Iuliu Maniu, care, efectiv, conduce astăzi ţara, Iuliu Maniu, care a contribuit la realizarea statului naţional unitar român, mai este astăzi un partid naţional românesc, mai reprezintă sentimentele românilor sau doar sentimente-interese de conjunctură ale actualei conduceri a PNŢCD?

Mulţumesc.

(Aplauze ale Grupului parlamentar PUNR.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu timpul suntem, evident, peste limită. Din cei incluşi pe listă au mai rămas doi: domnul deputat Miron Chichişan şi domnul deputat Lazăr Lădariu. Măcar unul să mai vorbească...

Membrii Grupului parlamentar PUNR (din sală):

Să-i lăsăm pe amândoi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Hai să vedem, care din ei doi se hotărăşte, să poftească la tribună! Domnul deputat Miron Chichişan. Vă rog!

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Liberalizarea preţurilor la carne şi produse din carne din luna februarie 1997 a dus la o severă reducere a puterii de cumpărare a populaţiei şi, implicit, la scăderea vânzărilor şi a consumului. Dacă în anul 1996, se înregistra o producţie de carne tăiată de 606.417 t, din care în sectorul privat 225.000 t, în semestrul I 1997 se realiza un total de 165.981 t, din care 29.421 t în sectorul privat. La preparate din carne, în 1996, se înregistra un total de 149.658 t, din care în sectorul privat 80.015 t, iar în semestrul I 1997 s-a înregistrat un total de 32.951 t, din care în sectorul privat 15.814 t. Nu sunt înregistrate rezultate mai bune nici la conservele din carne, unde, în anul 1996, se înregistra o producţie de 18.260 t, din care 769 t în sectorul privat, iar în semestrul I s-a realizat un total de 6.622 t, din care numai 88 t în sectorul privat. Datele Comisiei naţionale de statistică arată, deci, reducerea producţiei în semestrul I 1997 la mai puţin de jumătate din cea a anului trecut şi, ceea ce este şi mai grav, scăderi chiar mai mari în sectorul privat al industriei cărnii. Cum comerţul exterior influenţează nesemnificativ balanţa internă, în primele 6 luni ale anului ne putem lăuda cu un consum individual de 7 kg de carne şi 1,4 kg preparate din carne sau, ca să fiu mai concret, românul a mâncat 4 g de mezeluri pe zi.

Asemenea cifre ne scutesc de orice comentariu asupra nivelului de trai atins în România în ultimul an. Vom analiza doar câteva cauze ale transformării românilor în popor vegetarian.

Fiscalitatea excesivă. Spre deosebire de ţările dezvoltate, unde alimentele esenţiale sunt taxate sub nivelul general şi uneori chiar scutite de taxe, aplicarea acestei Hotărâri de Guvern nr. 3/1997 referitoare la constituirea fondului de pensii pentru agricultori determină un impozit ce încalcă preţul cu 15-20%. Mai mult, impozitul se aplică asupra veniturilor, încât un agent economic ce nu are profit este obligat să achite această taxă apelând la credite bancare.

Integrarea europeană presupune reducerea şi, în final, eliminarea barierelor în calea unui comerţ liber. PUNR este adeptul competiţiei, dar suntem adepţii unei competiţii corecte, în care concurenţii să se bucure de condiţii similare, dacă nu chiar egale. Or, constatăm că din start producătorii români sunt defavorizaţi datorită subvenţiilor practicate în agricultura europeană, care sunt inexistente în România, un fabricant străin de mezeluri lucrează cu o materie primă mai ieftină decât cea de pe piaţa românească. Exemplu: Austria, dă subvenţii la carnea de porc 34%, la pasăre 49%; Elveţia - 61% la carne de porc, 82% la pasăre; Norvegia - 57% la porc, 52% la populaţie; Polonia - 36% la carnea de porc, 45% la pasăre; Ungaria - 29% la carnea de porc, 37% la populaţie; România - 0% la carne de porc, 0% la pasăre.

Primele de export. Acelaşi fabricant ce lucrează cu o carne mai ieftină, beneficiază şi de prime la export, ce determină preţuri mai mici la produsul finit. Exemplu: în Franţa şi Germania, se oferă 500 de dolari pe tonă primă la export pentru conserve şi 300 pentru carnea de porc.

Aceste avantaje, de care nu se bucură producătorul român, fac să asistăm la pătrunderea tot mai agresivă a preparatelor de carne importate. Această situaţie va genera ieşirea de pe piaţă şi apoi dispariţia sectorului autohton a industriei cărnii, îngroşarea numărului şomerilor, reducerea veniturilor statului rezultate din taxele şi impozitele aplicate acestor agenţi economici, reducerea nivelului de trai al populaţiei.

PUNR-ul propune măsuri de remediere a situaţiei: acordarea unor facilităţi producătorilor români, similare celor de care se bucură cei din Europa, subvenţii, prime, credite ieftine, taxe vamale reduse la materiile prime. Este de neînţeles ca taxa vamală la importul de carne să fie 25%, iar cea aplicată la produsele finite 15%, aplicarea unor taxe vamale ce să compenseze handicapul cu care pleacă producătorul român.

În ceea ce priveşte Hotărârea de Guvern 3/'97, deoarece este evidentă necesitatea colectării sumelor necesare fondurilor de pensii pentru agricultori, propunem ca soluţii: creşterea TVA-ului cu 1%, dispersarea taxei la toţi agenţii economici din toate ramurile economiei naţionale, în fond toată populaţia mănâncă şi, deci, datorează gratitudine ţăranului român. Este nedrept ca unei populaţii sărăcite şi subnutrite de atâţia ani să i se scumpească artificial tocmai hrana! Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu şi cu asta încheiem lista primei părţi pe ziua de astăzi.

Domnul Lazăr Lădariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Se spune adesea că întâmplarea are hăţişurile ei pâcloase, atribuite de interpretările posibile din spatele lor. Ar fi unul dintre motivele întemeiate pentru care de fiecare dată ele trebuie privite dincolo de aparenţe, reconsiderate şi dublate de o viziune integratoare a fenomenelor. Dincolo de aceste aparenţe se situează evidenţele. Trei dintre acestea au constituit substanţa acestei intervenţii.

1. Aflat nu de mult în Ungaria, artisul de renume sculptorul Florin Codre a fost victima forţei oarbe şi neghioabe. O agresiune inutilă pornită dintr-o judecată limitativă s-a abătut asupra capului aureolat de glorie al marelui artist. Motivul? Cu uşurinţă este invocată îndeobşte penibila confuzie. Altul trebuie să fie adevărul. Acesta ar putea fi faptul că Florin Codre este autorul monumentalei statui a craiului munţilor, Avram Iancu, aflată în faţa Catedralei Ortodoxe din Tg.Mureş, profanată de fanatacii separatismului etnic în 1990.

2. Un membru al delegaţiei României la Campionatul Mondial de Box, Viorel Soroceanu, antrenorul echipei "Voinţa" Iaşi a fost arestat de trei poliţişti, fără motiv, în gara budapestană Kerety, bătut, i s-au pus cătuşe ca unui infractor înrăit, dus apoi la secţie şi percheziţionat corporal. A fost invocată lipsa paşaportului. Toate acestea în vreme ce doar un simplu telefon ar fi fost suficient pentru elucidarea situaţiei. Din păcate, bunăvoinţei, omeniei, raţiunii le-au luat locul cinismul nemeşesc şi dispreţul suveran.

3. Petrecându-şi concediul la Tuşnad, braşoveanul F.Dorinel a avut nefericita ocazie să simtă pe propria piele, în enclava etnică, efectele tratamentului bilingv. Pentru că nu a ştiut omul să răspundă ungureşte la o întrebare, în propria lui ţară, România, a fost bătut covor de Lörinczi Tibor, Botar Imre şi Tody Gabor. Ce legătură ar putea exista între dovedita politică de grotă a rotirii reteveiului deasupra capului tulburat? Are. Românul este privit de sus, cuvântul românesc provoacă alergie în Harghita şi Covasna şi în Ungaria deopotrivă.

Nicolae Ioan Bontaş, Şerban Neagu, Ionel Sand au fost omorâţi pentru că au îndrăznit să cânte şi să vorbească în limba strămoşească.

O scontată intimidare a românilor aflaţi fie în propria ţară, fie în Ungaria, cuprinde şi plătirea poliţelor cu pumnii şi cu palmele pentru frustrări şi înfrângeri istorice. Îşi arată roadele de fapt o politică împinsă dincolo de limitele bunului simţ. Şi pentru ce? Pentru că pretindem ca slujbaşii publici să vorbească româneşte, adică în limba oficială a statului. Că noi spunem răspicat că istoria românilor şi geografia patriei nu trebuie predată decât în limba română? Pentru că senatorul George Pruteanu nu face pasul înapoi? Că nu vrem în ruptul capului universitate maghiară la Cluj Napoca? Pentru că nu vom accepta niciodată români marginalizaţi şi preoţi alungaţi prin Harghita, Covasna şi Mureş? Pentru că nu ne lăsăm asimilaţi şi nu mai vrem să ne întoarcem la regiuni autonome maghiare şi la enclave etnice? Că nu suntem de acord cu o putere care, umăr la umăr cu UDMR, dărâmă această Românie? Dar asta-i altă poveste, iar cei care se prefac numai că nu ne cred, nici atunci când au dovezile în faţă, niciodată nu ne vor putea convinge că toate acestea sunt întâmplătoare. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cu aceasta, închidem prima parte a şedinţei, deci cea dedicată intervenţiilor dumneavoastră şi sper ca în... Deci voi apăsa pe clopoţel şi în cinci minute începem şedinţa. (Clopoţel, aşteptare).

Nu am reuşit să ajungem încă la cvorumul de lucru. Nu am reuşit să ajungem nici măcar la 100 de colegi în sală. Sunt colegi de-ai noştri care acum vin abia. Programul începe la 8.30 marţea, nu la 10.00 şi va trebui să găsim nişte metode de a...

Nu pot să încep şedinţa decât când am cvorumul de lucru. Cu sub o sută de colegi în sală nu putem să lucrăm. Este neregulamentar. Trebuie să învăţăm să ne respectăm unii pe alţii. Trebuie să ne respectăm unii pe alţii şi lucrul acesta trebuie să-l facem toţi, nu numai unii şi, în principiu, în sală sunt mereu aceiaşi, iar absenţi tot aşa, aceiaşi.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este lucru normal, firesc, obişnuit. Aceiaşi şi aceiaşi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O săi rog pe colegii de la Departamentul tehnic să regleze ceasul acela după ora schimbată, pentru că arată ora 11.00, ori este zece fără puţin.

Probabil că voi face unul dintre cele mai neplăcute lucruri. Voi fi obligat să fac un apel, pentru ca cei care nu înţeleg că munca de deputat se face aici, în sală, marţea şi joia, conform programului aprobat, să fie într-adevăr absenţi şi pe hârtiile oficiale. (Aşteptare)

Rog secretariatul tehnic să aducă documentele pentru un apel nominal. (Aşteptare, clopoţel)

Cu chiu, cu vai, s-a adunat cvorumul de lucru.

Vă anunţ că din totalul celor 342 de deputaţi câţi suntem, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 254. Oricum, în sală nu sunt atât de mulţi. Sunt absenţi 88, din care 19 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din regulament este întrunit. Cvorumul de lucru este de 153.

Vom intra în ordinea de zi, urmând să dezbatem iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi aprobată.

Primul proiect de lege este proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonaţiei Guvernului nr.10/1997 privind acordarea unor drepturi sociale suplimentare elevilor şi studenţilor din învăţămîntul de stat, cursuri de zi, în anul 1997.

Iniţiatorul, doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Vă rog să vă prezentaţi, nume, funcţie, pentru stenogramă.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Sunt secretar de stat Petru Mihai Gorcea, Ministerul Educaţiei Naţionale.

Această iniţaitivă legislativă a avut-o ministerul nostru având în vedere situaţia materială deosebită a unor elevi şi studenţi proveniţi din familii fără venituri sau cu venituri reduse. Noi anvizajăm în special abandonul şcolar. Încercăm să evităm acest fenomen cu totul neplăcut în învăţământul nostru.

Învăţământul a primit, după elaborarea Legii bugetului de stat pe 1997, o sumă de 608,4 miliarde de lei, sumă care urma a fi avută în vedere ulterior la elaborarea unui proiect de act normativ, prin care să se reglementeze acordarea unor drepturi suplimentare acestor categorii de elevi şi studenţi, cursuri de zi.

Noi propunem următoarele normative: ajutoare în vloare de 600 de mii de lei pentru elevii din clasele I-IV, 800 de mii pentru clasele V-VIII, 900 de mii pentru elevii de liceu şi 1 milion de lei pentru studenţi. Aceste ajutoare nu vor fi date în bani, ci vor fi acordate obiecte de îmbrăcăminte şi încălţăminte, rechizite şcolare, alimente neperisabile şi, acolo unde este posibil, o masă pe zi cu hrană caldă.

Am dori ca acest proiect de lege, dacă este posibil, facem un apel la dumneavoastră, să fie votat de urgenţă, întrucât avem puţin timp pentru execuţia sa. Este vorba numai de anul 1997 şi este vorba de un ajutor care ar cuprinde un număr impresionant de copii şi tineri până la 700 de mii de persoane. Vă mulţumim anticipat pentru votul dumneavoastră.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Înainte să dau cuvântul domnului preşedinte al comisiei, vreau să vă supun spre aprobare o modificare nominală la o comisie de mediere pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.32/1997. Grupul parlamentar PDSR doreşte ca în locul domnului deputat Dumitru Popescu, care nu poate să participe, să fie numit domnul deputat Alexandru Albu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptat în unanimitate.

Continuăm cu domnul deputat Valentin Iliescu, preşedintele Comisiei de muncă şi protecţie socială. Vă rog.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Luând în discuţie Ordonanţa 10, prezentată nouă de Guvern, comisia o consideră o iniţiativă generoasă şi extrem de binevenită. În cadrul comisiei au fost aduse o serie de amendamente, acceptate de către iniţiatori.

Înainte de a vă ruga să treceţi la dezbaterea pe articole a comisiei, aş face precizarea că în mod greşit a fost menţionat în adresa de înaintare trimisă Biroului permanent că această lege este o lege organică, este de fapt o lege ordinară. Art.72, alin.3, lit.l şi m, prin care o lege este stabilită ca lege organică, aşa cum se face referire în această adresă, referindu-se la regimul general al protecţiei sociale şi la organizarea generală a învăţământului... este foarte clar că obiectul acestei ordonanţe nu se referă la aşa ceva, aşa încât vă rog, domnule preşedinte şi stimaţi colegi, să treceţi la dezbaterea pe articole a raportului comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în dezbaterile generale? Tot în problema caracterului, înţeleg, al legii, domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Lucrurile sunt simple. Rezultă evident că dacă se mai dau, se acordă nişte sume de bani, nu se schimbă regimul general. Prin urmare, sintagma că ar fi organică este greşită, este eronată. E o lege obişnuită. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Deci nu sunt intervenţii în cadrul dezbaterilor generale. Trecem la dezbaterea legii.

Începem cu titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 vot împotrivă, nici o abţinere. Adoptat titlul legii.

Continuăm cu titlul ordonanţei. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat.

Art.1 în ansamblul său. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

La art.2, primul alineat, numărul curent 2 din raport. Domnul deputat Valentin Iliescu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Daţi întâi cuvântul deputaţilor şi pe urmă preşedintelui comisiei.

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte, în calitate de deputat fac o propunere. Evident, ca şi preşedinte trebuie să susţin punctul de vedere al comisiei. Deci, în nume personal, dar şi pe baza unei consultări cu iniţiatorii, reprezentanţii Guvernului, v-aş propune să renunţăm la sintagma "până la", introdusă în cazul dezbaterilor în comisie, şi aceasta datorită faptului că numărul de noi beneficiari, respectiv elevi din ciclul liceal, care au media de la 8,50 la 9,00, numărul lor permite acordarea din suma repartizată prin Legea bugetului a sumei integrale, respectiv, 900.000 de lei.

Deci, v-aş ruga să menţinem alin. 1, eliminând sintagma "până la".

Deci, să revenim la textul propus de iniţiator, da?

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă rog să observaţi ca în cadrul raportului pe care l-a prezentat comisia, media obţinută de elevii claselor IX-XII a fost redusă de la 9,00 la 8,50. În felul acesta, sigur că numărul beneficiarilor creşte. Însă, totuşi, mi se pare că nu este firesc ca toţi cei care au media 8,50 sau peste 8,50 să primească aceeaşi sumă, care a fost corectată aici la nivelul sumei de 900.000 de lei. Şi, atunci, aş propune, totuşi, să facem o departajare. "Elevii din clasele IX-XII, care au media între 8,50 şi 9,00, să beneficieze de un ajutor în cuantum de 850.000, iar cei care au peste media 9,00, să beneficieze de un ajutor în cuantum de 950.000."

Mi se pare că una este să obţii media 8,50 şi alta este să obţii media 10,00 şi să ţi se acorde acelaşi ajutor.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Iniţiatorul, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Noi considerăm că acest ajutor social este binevenit pentru toţii elevii şi elevii, care au medii de peste 8,50 sunt destul de buni. Am susţine, totuşi, să primească şi dânşii suma maximă acordată elevilor de liceu. Avem banii necesari, adică am făcut calculul, şi cred că ar fi mai bine să nu facem discriminări.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia?

Domnul Valentin Iliescu:

Comisia nu-şi însuşeşte amendamentul formulat de colegul Gaspar şi în consens cu iniţiatorul, propune menţinerea sumei de 900.000 de lei pentru toţi elevii din ciclul liceal care obţin media generală din anul anterior peste 8,50 şi media 10,00 la purtare.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doriţi, la acest punct? Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Chestiunea aceasta legată de medie, diferă foarte mult de la o şcoală la alta, de la o instituţie de învăţământ superior la altul.

Există instituţii şi şcoli în care exigenţele sunt foarte mari şi unde o medie mare se obţine foarte greu. Din acest motiv este foarte greu de comparat: un elev sau un student care învaţă într-o şcoală care are anumite exigenţe, cu un elev sau un student dintr-o instituţie în care exigenţele sunt ceva mai slabe. Din acest motiv, consider că trebuie să lăsăm o plajă mai mare în care să se poată încadra şi cei care, formal, au note foarte mari, şi cei care au note mari, dar probabil că în zona respectivă exigenţele sunt altele.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Stimaţi colegi,

În cadrul discuţiilor din comisie, noi am propus această sintagmă "până la" întrucât micşorând media după care sau peste care există beneficiari ai prevederilor actualei legi, reprezentanţii Guvernului ne-au spus în acel moment că nu există surse suficiente şi aşa mai departe.

Eu sunt de acord şi cu ceea ce a propus comisia şi cu ceea ce susţine iniţiatorul întrucât, ulterior, făcându-şi probabil analizele şi evaluările din teritoriu cu numărul de beneficiari, au constatat că au bani suficienţi pentru această măsură.

Deci, eu propun să supuneţi la vot, domnule preşedinte, aşa cum ne-am înţeles.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. Vă rog. Înainte să vă dau cuvântul mai sunt...

Vă rog. Poftiţi la microfon. Domnule Gaspar, vă rog să mai aşteptaţi. Imediat!

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Onoraţi colegi,

Este adevărat ce spune domnul deputat Pambuccian, că există diferenţe între licee, şcoli generale şi aşa mai departe, dar nu putem să luăm în seamă un asemnea criteriu întrucât nimeni nu v-a putea, oricâtă bunăvoinţă ar avea în ţara aceasta, să facă această diferenţă concretă, adică de la o şcoală la alta, pentru că ar apărea discuţii nesfârşite.

Aşa încât, un asemenea criteriu, dispare.

În al doilea rând, eu înţeleg - şi eu zic că înţeleg bine - că este vorba aici de drepturi sociale suplimentare. Deci, nu primesc toţi copii care vor avea de la 8,50 în sus, ci numai cei care vor avea nevoie. Aşa încât nu are cred că sens să acceptăm amendamentul propus de domnul Gaspar, ci să acceptăm varianta comisiei, pentru că acest număr de copii nu va fi chiar foarte mare. Şi am înţeles că ministerul şi-a făcut calculele şi este capabil să acopere nevoile pentru că le cunoaşte mai bine decât noi toţi. Aşa încât, propun să trecem la vot şi să votăm varianta comisiei. Nu "până la", ci "900.000", de la 8,50 în sus pentru cei care vor avea realmente nevoie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Îmi retrag amendamentul pe care l-am făcut.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, renunţaţi la el? Bun.

Vă supun spre aprobare art. 2, formularea comisiei, cu amendamentul propus de eliminare a sintagmei "până la" şi agreat de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa în ansamblul său.

Voturi pentru?

Poftim?!

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Este o anexă...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

A, este o anexă. Scuzaţi! Scuzaţi, am ajuns la anexă. Sigur că da. Da, scuzaţi!

Anexa. Vom începe cu titlul anexei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, pct. 1 din anexă. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

S-a strecurat o eroare materială. Se modifică "liniuţa a 2-a de la pct. 2", şi nu "liniuţa a 3-a".

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Eram la pct. 1.

Pct. 1 din anexă nu are liniuţe, are două alineate. Deci, cred că aţi sărit direct la punctul 2 din anexă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, în tot cazul, trimiterea trebuie făcută...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, la pct. 1 din anexă, nu există liniuţe. Există doar două alineate.

Suntem la pct. 1.

Vă supun spre aprobare pct. 1 unde nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 2 din anexă, există nr. crt. 3 din raport.

Aici vă rog să luaţi cuvântul.

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, v-am spus că s-a strecurat o eroare materială în sensul că trimiterea trebuie făcută la liniuţa a 2-a, cea care se referă la elevi, şi nu la liniuţa a 3-a. Deci, pct. 2, "liniuţa a 2-a din anexă se modifică."

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Exact. Deci, pct. 2, "liniuţa a 2-a din anexă se modifică, şi v-a avea următorul cuprins..."

Asta este corect, probabil că a fost o greşeală de dactilografiere.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare pct. 2 în ansamblul său, cu prevederile din nr.crt. 3 din anexă, referitoare la cea de-a doua liniuţă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 3, nr.crt. 4 din raport. Intervenţii?

Domnul deputat Valentin Iliescu. Vă rog.

Domnul Valentin Iliescu:

S-a strecurat, din păcate, şi îmi cer scuze colegilor, în raport, un dezacord gramatical la pct. 3 din anexă. Corect ar fi "acordarea drepturilor sociale suplimentare <se stabileşte>"

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, e corect. E o greşeală tot probabil de la dactilografiere.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare pct. 3, în formularea comisiei, cu această corectură.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 4, nr.crt. 5 din raport. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar şi pe urmă domnul deputat Kerekes.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Formularea mi se pare improprie. Nu este un "termen de depunere" şi nici nu se poate spune că "actele vor fi depuse până la 1 noiembrie 1997 pentru elevi şi 15 octombrie pentru studenţi". Adică, termenul, că este "până la", mi se pare impropriu şi atunci v-aş propune ca redactarea să sune aşa: "termenul pentru depunerea actelor doveditoare este până la 1 noiembrie pentru elevi şi până la 15 octombrie pentru studenţi".

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Kerekes.

Vă rog.

Domnul Kerekes Károly:

Stimate domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La pct. 4, dacă aţi observat, iniţiatorul a propus termenul de 1 octombrie pentru elevi. Comisia a modificat acest termen pentru 1 noiembrie. După părerea mea este un termen inoperativ şi termenul de 1 noiembrie pentru că noi, din moment ce am schimbat acest criteriu de acordare, mă refer exact la media generală de 8,50, de la 9,00 la 8,50, atunci a intervenit o schimbare faţă de criteriul iniţial stabilit de către Guvern, şi în această situaţie cred că este inoperant termenul de 1 noiembrie. Acum suntem în 28 octombrie, această ordonanţă trebuie să fie adoptată şi de către Senat, deci, vă propun să acceptaţi termenul de 1 decembrie.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Ionel Marineci:

Aş vrea, domnule preşedinte, să propun eliminarea acestui pct. 4, pentru că în articolul unic se spune că "Proiectul de Lege priveşte acordarea unor drepturi sociale în anul 1997" şi noi nu trebuie să limităm acest termen de depunere a dosarelor. Pot apare până la 31 decembrie 1997 situaţii de care să beneficieze copiii.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, vă rog.

Domnul Marian Sârbu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Fiind vorba de o ordonanţă este clar că ea îşi produce efectele chiar dacă noi întârziem cu aprobarea ei. Vă rog, însă, să observaţi că data sau momentul în care se naşte dreptul fiecărui beneficiar nu este acela al respectării criteriilor, acestea sunt criterii care sunt trecute în lege, ci este momentul depunerii cererii la inspectorat sau acolo, conform metodologiei stabilite de Ministerul Învăţământului.

Eu vă propun să votăm amendamentul aşa cum a fost aprobat în comisie pentru că aşa este corect: să păstrăm termenul de 1 noiembrie. Aşa au fost făcute şi evaluările în ceea ce priveşte sursele şi aşa mai departe.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Rădulescu Zoner şi pe urmă o să rog, dacă nu mai sunt intervenţii, iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere.

Vă rog.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Într-adevăr, termenele nu mai corespund. Îmi pare tare rău că trebuie să contrazic pe antevorbitorul meu. Sigur că ordonanţa îşi produce efectele, dar aşa cum s-a spus, din moment ce noi modificăm textul, când mai depun părinţii actele doveditoare la şcoală.

Şi, într-adevăr, trebuie eliminat, trebuie eliminat termenul de depunere. Asta este. Nu se mai poate. Altfel rămâne această ordonanţă fără obiect sau rămâne în forma iniţială. Una din două. Dar, din moment ce noi am modificat, am adus nişte modificări, am scăzut media, deci, nu mai poate fi acest termen. Trebuie chiar eliminat. Mai sunt două luni, nici măcar, până la vacanţă, până la sfârşitul anului calendaristic şi când copiii iau vacanţă.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Şi până la căderea Guvernului...!

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Lăsaţi glumele....!

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog foarte mult! Vă rog foarte mult. Discutăm pct. 4 şi nu problema respectivă...

Iniţiatorul? Vă rog să vă spuneţi punctul de vedere. Sunt mai multe chestiuni.

Domnul deputat Acsinte Gaspar a propus înlocuirea "termenul de" să fie "termenul pentru", ceea ce este o chestiune corectă. Domnul deputat Kerekes, tot aşa, a avut o intervenţie, domnii deputaţi Marineci şi Zoner au prospus eliminarea termenului. Dumneavoastră domnule deputat Kerekes aţi propus în loc de 1 noiembrie, 1 decembrie. Rugămintea mea este să vă spuneţi punctul de vedere dacă practic vreuna din variantele acestea este fezabilă, şi pe urmă o să cer şi punctul de vedere al comisiei. Vă rog.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Noi am susţine data de 1 decembrie pentru depunerea tuturor actelor, din următoarele motive: pentru 1 noiembrie este prea târziu acum. După aceea, însă, trebuie să facem anumite operaţiuni ca să dăm aceste ajutoare, să organizăm licitaţii, deci, avem o serie de lucruri tehnice de făcut, pe care le putem face în luna decembrie. In cazul în care îi lăsăm să se înscrie până la 31 decembrie, nu mai avem posibilitatea să eliberăm toate aceste lucruri.

Deci, v-am ruga data de 1 decembrie dacă se poate şi pentru elevi şi pentru studenţi.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Iliescu:

Domnule preşedinte,

Aş începe să prezint punctul de vedere plecând de la ideea că această lege trenează în dezbaterea Cameri de aproape 3 săptămâni şi este posibil ca şi la Senat, legea nefiind în procedură de urgenţă, să fie, tot aşa tergiversată din pricina altor proiecte de legi mai importante.

Sigur că punctul de vedere care a rezultat în urma amendamentelor formulate de colegul Gaspar, domnul Kerekes şi de iniţiator, respectiv, "termenul pentru depunerea actelor doveditoare este de până la 1 decembrie" ar fi acoperitor, în măsura în care Senatul ar reuşi ca în cel mult o săptămână să finalizeze acest raport şi, sigur, procedura mai departe, inclusiv, probabil, medierea şi promulgarea de către Preşedinte să se încadreze într-un termen rezonabil pentru ca acei pe care noi i-am introdus ca potenţiali beneficiari, respecvtiv elevii din ciclul liceal care au media de la 8,50 până la 9,00 să beneficieze de prevederile acestei ordonanţe. Motiv pentru care - ce să spun - cred că, totuşi, termenul de 31 decembrie sau chiar eliminarea acestui punct este, totuşi, cel mai acoperitor.

Dacă am făcut şi am încercat să aducem nişte modificări în sensul de a beneficia şi elevii cu media de la 8,50 la 9,00 să le oferim posibilitate reală, pentru că, până la urmă, s-ar putea ca datorită dezbaterii din cele două Camere această lege să fie promulgată mult mai târziu.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, dumneavoastră, spuneţi-mi exact ce propuneţi.

Eliminara termenului sau... Deci, trebuie să ştiu exact care este punctul de vedere al dumneavoastră.

Domnul Valentin Iliescu:

Membrii comisiei care sunt prezenţi la prezidiu, m-au mandatat să propun varianta "termenul pentru depunerea actelor doveditoare este de până 1 decembrie 1997.." şi textul curge mai departe.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, până la 1 decembrie. Eu trebuie, totuşi, să vă spun că există un pericol şi anume, legea, dacă trece astăzi de noi, va ajunge la Senat, urmează Senatul să o treacă prin comisii şi să ajungă în plen. Poate să existe o mediere după aceea şi până la promulgare, iarăşi, mai este un termen. Dar, aceasta înseamnă că ajungem automat la o mediere...

Hai să găsim un termen care să fie mai apropiat de realitate.

1 decembrie şi mie mi se pare că nu este cel mai realist.

Domnul deputat George Şerban.

Domnul George M. Şerban :

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este exact ceea ce vroiam să propun ca termenul să fie 15 decembrie, să nu-l eliminăm. Sunt de acord cu propunerea făcută, corecţia adusă de domnul Gaspar, dar aş merge şi mai departe şi aş formula textul în felul următor: "termenul pentru depunerea actelor doveditoare este 15 decembrie pentru elevi şi pentru studenţi". Aş elimina acest "este până la" pentru că termenul presupune un proces în desfăşurare.

Deci, oricum, nu-şi are rost sintagma "este de până la".

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Îmi daţi şi mie cuvântul...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

E o doamnă înaintea dumneavoastră.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Doamnele pot să mai aştepte. (Ilaritae).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu. Îmi pare rău. Şi procedural era înaintea dumneavoastră.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Vă rog, doamna deputat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Andronescu. Vă rog.

O să vă rog să reglaţi microfoanele.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu aş încerca să vă conving să eliminăm acest articol din proiectul de lege pentru că în felul acesta lăsăm Ministerului Educaţiei Naţionale posibilitatea să stabilească data până la care, tehnic, poate să rezolve problema.

Deci, propunerea este de a susţine ceea ce a propus colegul nostru mai devreme, domnul Marineci, eliminarea acestui articol din proiectul de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da o să rog pe domnul deputat Gavra să poftească la microfon.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule vicepreşedinte,

Domnilor colegi,

Ne pierdem timpul pentru a găsi termene de decădere, care nu îşi au rostul. Să lăsăm Senatului în ultimă instanţă acest termen pentru că nu ştim când va analiza Senatul această ordonanţă. Dacă va ajunge în decembrie la Senat să o analizeze şi să o aprobe, însemnează că Senatul va propune un alt termen, ianuarie, e firesc şi normal, peste o lună, peste două, peste trei.

Deci, să lăsăm termenul, eliminăm această problemă că stăruim asupra ei de 30 de minute şi nu rezolvăm problema, pentru că oricum termenul nostru nu va fi valabil şi pentru Senat.

Ei vor prelungi termenul aşa cum ştim şi de la alte legi. Nu are nici o importanţă şi nici o relevanţă.

Doi. Dacă dăm un termen, de exemplu, 15 decembrie, - 1 decembrie îmi convenea, domnule Kerekes, că era Ziua Naţională a României şi era în consens şi cu UDMR-ul -, dar 15 decembrie este un termen artificial. De ce? De ce să obligăm părinţii în 10 zile să depună actele, să fie nebunie la şcoală. Să fie fără termen, domnule! Când are actele părintele, vine cu ele la şcolaă şi demonstrează că are voie să ia acest ajutor social.

Deci, fără termene, pentru că ele nu rămân valabile la Senat. Este clară chestiunea.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Zoner. Şi am rugămintea să vă referiţi strict la punctul acesta 4, cu o propunere concretă.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Strict, domnule vicepreşedinte.

În primul rând, eu n-am înţeles exact...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu vă referiţi la ceea ce au spus alţii...

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

.....ce vrea domnul...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

... referiţi-vă la ce spuneţi dumneavoastră. Vă rog foarte mult.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Nu, nu... Nu vreau...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Nu vă referiţi la alţii. Referiţi-vă strict la punctul acesta.

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Domnule vicepreşedinte, nu vreau să...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Lăsaţi-mă să conduc şedinţa aşa cum cred eu că trebuie condusă şedinţa, nu faceţi referiri la nume sau la alte lucruri...

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Nu...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Faceţi referire doar la acest punct ce propuneţi dumneavoastră...

Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner:

Păi, încă o dată, dacă eliminăm, cu atât mai mult ajunge la Senat şi, eventual, Senatul fixează termenul. Asta am vrut să spun. Deci, nu e altă soluţie decât asta. Senatul pune un termen. Dacă nu doreşte, cu atât mai bine, ca să nu mai ajungem la mediere.

Vrem să ajutăm copii sau nu? Asta este toată problema.

Ne certăm aici pe termen. Nu se mai poate pune astăzi, nu ştiu cât, 28 sau cât octombrie suntem, termen de două săptămâni pentru depunerea actelor.

E ridicol.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Cred că s-a pierdut din vedere că această lege urmează să se aplice numai pentru anul 1997. Vă rog citiţi art. 1: "Din bugetul aprobat pe anul 1997 Ministerul Educaţiei Naţionale acordă drepturile suplimentare". Din punct de vedere al aplicării în timp, deci, ordonanţa aceasta şi-a produs efectele de la data publicării în "Monitorul Oficial" şi îşi va produce efectele până la data în care legea aceasta va fi promulgată şi publicată în "Monitorul Oficial".

Din acest punct de vedere consider că termenul acela de 15 decembrie este un termen rezonabil şi să trecem la vot cu modificările care au fost propuse.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul deputat Ana.

Vă rog. Un moment, domnule secretar de stat. Domnul deputat Ana întâi şi pe urmă, imediat, dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Este evident că termenele stabilite şi acceptate de comisie nu puteau fi acceptate şi de noi, în primul rând, fiindcă ele trebuiau inversate de la început. Probabil 1 noiembrie pentru studenţi - anul universitar începând la 1 octombrie - şi invers pentru elevi.

Are foarte mare importanţă termenul fiindcă aceşti bani, aceste surse trebuie avute în vedere în bugetul anului curent.

Or, exerciţiul financiar curent a avut, probabil, în vedere prin rectificare, crearea acestor posibilităţi. Dacă nu stabilim această limită - 15, înseamnă că nu vom putea şti cât şi cui trebuie acordate aceste drepturi.

Mi se pare că cel mai rezonabil termen, domnule preşedinte, şi el trebuie supus la vot, este data de 15 decembrie, acoperitoare pentru cele două categorii de beneficiari.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Iniţiatorul? Vă rog, domnule secretar de stat.

Domnul Petru Mihai Gorcea:

Onoraţi domni deputaţi şi doamne deputate,

Noi, am insista pentru termenul de 1 decembrie, din următoarele motive: trebuie să organizăm, după acest termen, licitaţii pentru bunurile care se vor da elevilor. Nu vom avea timpul după 15 decembrie să o facem. Trebuie să facem aceste lucruri până pe 20 decembrie,când elevii şi studenţii pleacă în vacanţă. Dacă nu o facem anul acesta pierdem banii respectivi. Deci, am dori, totuşi, data de 1 decembrie, dacă se poate să ne ajutaţi în privinţa aceasta.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Comisia?

Domnul Valentin Iliescu:

Cred că,totuşi, până la urmă, inclusiv opinia iniţiatorului ne conduce la soluţia pe care v-o şi propunem, aceea de a păstra termenul de 1 decembrie, cu rugămintea expresă, adresată domnilor senatori, ca această lege, chiar dacă nu este odonanţa de urgenţă, chiar dacă nu este într-o procedură de urgenţă, să se dezbată în cel mai scurt timp la Senat.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doresc să vă spun că, sigur, argumentul pe care l-a adus iniţiatorul este foarte important, susţinerea acestor licitaţii.

Îi întreb pe colegii care au propus eliminarea şi respectiv termenul de 15 decembrie, din motive practice, dacă renunţă la aceste amendamente în favoarea termenului de 1 decembrie? Da? Bun. Atunci rămâne termenul de 1 decembrie pentru elevi şi pentru studenţi rămâne acelaşi termen. Da? Bun. Comisia este de acord? Iniţiatorul este de acord?

Vă supun spre aprobare art. 4, în care termenele, de aici, din articol, rămân 1 decembrie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

Un vot împotrivă, nici o abţinere - adoptat.

Numărul curent 5. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Numărul curent 6, care este poziţia 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Anexa în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii, nr. crt. 1 din raportul comisiei, se propune ca în articolul unic să apară sintagma "... cu următoarele modificări: ..." şi modificările să fie înşiruite, cele pe care le-am aprobat aici, în text. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii a fost adoptat.

Votul final asupra legii la ora 11,30, împreună cu celălalt vot final pe care-l avem programat.

Continuăm cu următorul proiect de lege şi anume proiect de Lege privind Statutul Băncii Naţionale a României.

Rog comisia să-şi ocupe locul.

Iniţiatorul este prezent.

Iniţiatorul, dacă doreşte să ia cuvântul... Deci, dacă iniţiatorul doreşte să ia cuvântul? Domnul Mugur Isărescu, din partea Băncii Naţionale.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Distinsă asistenţă,

Prezenţa mea la această înaltă tribună, ca reprezentant al autorităţii monetar-valutare a statului este motivată de faptul că astăzi Camera Deputaţilor trece la dezbaterea a 3 proiecte de lege, pe care le considerăm de cea mai mare însemnătate pentru accelerarea reformei şi fundamentarea economiei de piaţă în România. Avem în vedere proiectul Legii bancare, proiectul Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României şi proiectul Legii privind procedura falimentului băncilor.

Le prezentăm pentru început împreună, pentru că acestea constituie un pachet de acte normative, ce va constitui, dacă va primi consfinţirea dumneavoastră, a forului legislativ al ţării, cadrul juridic de reglementare a activităţii bancare în România, la sfârşitul acestui secol şi la începutul veacului următor.

Guvernul României, în virtutea dreptului său de iniţiativă legislativă, a definitivat şi aprobat proiectele celor 3 legi bancare, ele au fost adoptate apoi, cu unele modificări, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor.

Daţi-mi voie să vă prezint câteva idei generale despre aceste legi, în primul rând, necesitatea înnoirii legislaţiei bancare, care se produce după aproape 7 ani, de când au fost adoptate de către Parlament, în primăvara anului 1991 primele două legi bancare ale tranziţiei spre economia de piaţă: Legea nr. 33 privind activitatea bancară şi Legea nr. 34 privind Statutul Băncii Naţionale a României, ca bancă centrală. Prevederile acestor legi au consfinţit trecerea de la sistemul de monobancă, specific economiei de comandă la diversificarea activităţii bancare, în condiţiile economiei de piaţă şi crearea sistemului bancar pe două etaje: banca centrală, Banca Naţională a României şi băncile comerciale.

Totuşi, de ce necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei? Deoarece în aceşti 7 ani, sistemul bancar din România s-a dezvoltat, atât cantitativ cât şi calitativ. În România, în prezent, funcţionează 41 de bănci, româneşti sau străine, într-un climat care, deşi nu a fost lipsit de erori şi de slăbiciunile inerente începutului, putem spune că actele de constituire şi de activitate ale băncilor funcţionează într-un cadru concurenţial de piaţă.

Este cert că, în aceşti 7 ani, sistemul bancar din România s-a modernizat, lăsând în urmă unele din reglementările cuprinse în legile bancare din 1991. Acest fapt, la care se adaugă nevoile de noi reglementări juridice, specifice exigenţelor impuse de dezvoltarea pe plan mondial a sistemelor bancare, în economia mondială globalizată, precum şi de perspectiva aderării României la Uniunea Europeană, se află la baza noului pachet de legi bancare ce a fost înaintat dumneavoastră, în faza de proiect.

Toate cele 3 proiecte încorporează atât experienţa acumulată în România în cei peste 7 ani, ce au trecut de la adoptarea legilor bancare, cât şi, cum vă spuneam, experienţa internaţională din această perioadă. Trebuie să vă spunem că au fost consultaţi şi experţi străini, din instituţii bancare cu renume, ale căror idei şi propuneri au fost valorificate prin adaptarea la condiţiile specifice din societatea românească. S-au avut în vedere, acolo unde a fost cazul, să nu ne chinuim să redescoperim roata. În acest fel s-a asigurat şi continuitatea lucrurilor bune din sistemul bancar, inclusiv din experienţa noastră din perioada interbelică, de la rolul băncilor comerciale în activitatea economică, până la autoritatea şi independenţa băncii centrale - Banca Naţională a României.

Mai doresc să vă spun că, într-un moment de explozie pozitivă..., în sens pozitiv, a pieţelor financiare pe toată suprafaţa planetei, şi de globalizare a economiei mondiale, s-a avut în vedere ca noile legi să asigure consolidarea în România a unui sistem bancar compatibil cu actuala dezvoltare a sistemului bancar internaţional. Cu alte cuvinte, legile noastre să se poată angrena în sistemul de legi şi în sistemul cutumial din activitatea bancară internaţională.

S-a mai adăugat aici şi cerinţa ca acele secţiuni ale noilor legi, asupra cărora nu a acţionat şi nu acţionează presiuni interne stringente, să ţină seama din start de exigenţele impuse de directivele Uniunii Europene, către care România tinde, în prezent.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După aceste considerente generale, vă rog să-mi îngăduiţi să prezint pe scurt câteva aspecte legate de legile bancare pe care le discutăm şi anume, în primul rând, Legea băncii centrale, Legea Băncii Naţionale a României, Statutul Băncii Naţionale a României, care este prima lege care se discută în faţa dumneavoastră.

Documentul stabileşte natura Băncii Naţionale a României, ca instituţie fundamentală a statului român, şi anume, Banca Centrală având personalitate juridică. Pentru atingerea obiectivului său fundamental, şi anume este bine precizat obiectivul fundamental al Băncii Naţionale - asigurarea stabilităţii monedei naţionale şi stabilitatea preţurilor, subliniez "stabilitatea preţurilor", nu "stabilirea preţurilor" - este vorba deci, de menţinerea unei inflaţii scăzute, Legea privind Statutul Băncii Naţionale stipulează că această instituţie elaborează şi aplică politica monetară, politica valutară, politica de credit, având totodată ca atribuţii fundamentale autorizarea de funcţionare a băncilor comerciale şi supravegherea prudenţială.

"Băncii Naţionale a României îi revine în exclusivitate" - spune legea - "... răspunderi privind emisiunea monetară şi organizarea sistemului de plăţi".

În cadrul politicii generale a statului, toate aceste prevederi ale legii, urmăresc funcţionarea normală - se propune în lege - a sistemului bancar şi promovarea unui sistem financiar specific economiei de piaţă.

Proiectul legii asigură Băncii Naţionale a României garanţii în vederea îndeplinirii rolului său în societate. Sunt de remarcat în acest sens, subordonarea faţă de Parlament, neutralitatea politică şi durata fixă a mandatului consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României.

După 6 ani de la adoptarea Statutului Băncii..., mai mult de 6 ani, în primăvara anului 1991, ... a Statutului prezent al Băncii Naţionale a României, dezvoltarea pieţii serviciilor bancare şi de plăţi în ţara noastră, impune modificarea şi completarea cadrului legislativ, care stabileşte rolul Băncii Centrale în domeniile pe care vi le-am menţionat.

Pe parcursul elaborării legii şi în discuţiile care au avut loc în comisie, am avut în vedere şi faptul că băncile centrale, ca instituţii în economiile de piaţă avansate, au dovedit în aceşti ani clarificări şi valenţe noi, în special în ţările membre ale comunităţilor europene, având în vedere perspectiva integrării europene a României.

Sincronizarea cu toate aceste tendinţe şi armonizarea legislativă reprezintă o necesitate organizatorică şi instituţională pe care ţara noastră nu o poate neglija, în procesul deschiderii economiei sale către lumea occidentală, în primul rând prin relaţii active cu organizaţiile internaţionale, şi, repet din nou, cu comunităţile europene.

Proiectul de lege pe care-l prezentăm în faţa dumneavoastră are caracter de lege organică, a fost fundamentat pe principiile generale ale băncilor centrale şi pe prevederile avute în vedere de Acordul de la Maastricht privind unificarea monetară europeană.

Comisia de specialitate a Camerei Deputaţilor a aprobat acest proiect de lege, cu unele modificări, de exemplu, în legea prezentă, termenul de "viaţă a consiliului Băncii Naţionale a României este de 8 ani", Guvernul a propus 5 ani, comisia a venit cu o propunere care se înscrie la mijloc, este vorba de 6 ani. Vă menţionez că în majoritatea ţărilor europene, termenele de funcţionare a consiliilor de administraţie ale băncilor centrale sunt între 6 ani şi 7 ani. Este vorba de depăşirea ciclului electoral, deci să fie în orice caz mai mult de 4-5 ani, cât este perioada alegerilor electorale.

Vă mai supunem atenţiei o propunere asupra căreia credem că trebuie să mai reflectăm: comisia a propus să se elimine orice prevederi privind posibilitatea ca în cadrul Băncii Naţionale a României să se acorde credite salariaţilor. Trebuie să vă spunem că în propunerea iniţială am avut în vedere nu numai că acest sistem de creditare este o facilitate prin care dorim să legăm de Banca Naţională specilişti de înaltă clasă, de care avem nevoie, pe care altfel i-am pierde, aceştia fiind atraşi de condiţiile mai bune de remunerare din băncile comerciale, îndeosebi cele cu capital străin. S-a dorit în primul rând, un sistem specific de creditare, ca o măsură de prevedere şi de protecţie, prin care se urmăreşte ca personalul Băncii Naţionale să nu fie dependent prin astfel de credite de băncile comerciale, mai ales că Banca Naţională a României este şi organul de supraveghere a băncilor comerciale.

În încheiere, daţi-mi voie să vă mai spun că, faţă de legea prezentă, Legea nr. 34/1991, legea în vigoare, proiectul de lege prezentat conţine unele modificări şi anume: stabilirea cu mai multă claritate a obiectivului fundamental al Băncii Naţionale, obiectiv pe care l-am enunţat mai înainte, apoi clarificarea gamei de operaţiuni şi instrumente specifice pe care Banca Naţională a României le poate face, inclusiv atragerea de depozite de la băncile comerciale, pentru sterilizarea excesului de lichiditate. Mai menţionez autoritatea exclusivă a Băncii Naţionale în domeniul reglementării şi supravegherii sistemului de plăţi de interes naţional şi, un ultim capitol, unde legea este mult mai detaliată şi clarifică problemele, este vorba de eliminarea din raporturile cu Ministerul Finanţelor a unor aspecte care s-au dovedit contraproductive în ultimii ani şi care au fost..., care au generat neclarităţi şi echivocuri, datorate contradicţiei cu legile apărute ulterior. Exemplul cel mai la îndemână acum este clarificarea limitei în care Banca Centrală poate să finanţeze deficitul bugetului de stat.

Având în vedere toate aceste consideraţii, vă rog, doamnelor şi domnilor deputaţi, să daţi votul dumneavoastră proiectului de Lege privind Statutul Băncii Naţionale.

Vă mulţumesc foarte mult.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îi mulţumim domnului guvernator.

Din partea comisiilor..., sunt două comisii care au fost sesizate, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi - pentru raport comun, domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă rog.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi au analizat împreună proiectul de Lege privind Statutul Băncii Naţionale, au depus un raport comun, cu amendamente, un singur amendament fiind respins. Nu avem în plus alte susţineri, decât raportul şi aş ruga să se treacă la discutare şi la votarea acestei legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Trecem la partea de dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Bercea, urmează domnul deputat Constantinescu.

Vă rog.

Deci, domnul deputat Bercea, din partea Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Florian Bercea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule guvernator,

Proiectul Legii privind Statutul Băncii Naţionale a României reprezintă un proiect de act normativ deosebit de important, care-şi propune să prezinte tot ceea ce este semnificativ în activitatea unei bănci centrale, de tipul Băncii Naţionale a României.

Experienţa dobândită în cei aproape 8 ani, de când Banca Naţională a României îşi desfăşoară activitatea în baza unei legi, adoptate în anul 1990, a putut fi valorificată în bună măsură, în proiectul de lege care este supus dezbaterii generale, în cursul acestei zile şi, probabil, în zilele următoare.

Este de subliniat faptul că prin formulările existente, acest proiect de lege a reuşit să definească mai clar modul în care Banca Naţională trebuie să intervină pentru promovarea şi realizarea politicii în domeniul monetar, în domeniul valutar, în domeniul creditelor, al plăţilor, în aşa fel încât, această instituţie, care-şi desfăşoară activitatea sub directa îndrumare a Parlamentului, să reuşească, apelând la instrumente specifice, să acţioneze pentru stabilitate monetară, prin aceasta influenţând pozitiv şi stabilitatea preţurilor, să utilizeze mijloace şi instrumente specifice pentru promovarea unei politici valutare în consonanţă cu interesele naţionale şi, luând în considerare specificul perioadei pe care o traversăm, de asemenea, să acţioneze prin politica creditelor, în concordanţă cu cerinţele economiei şi, sperăm noi, în perioada următoare, pentru a putea impulsiona în mai mare măsură decât până acum, utilizarea creditelor pentru revigorarea procesului investiţional, cunoscut fiind faptul că o economie poate fi pusă în mişcare, într-o măsură importantă sau foarte importantă, prin intermediul politicii de creditare, al creditelor acordate pentru investiţii, în condiţii în care să menţină treaz interesul investitorilor, ştiut fiind faptul că resursele proprii nu sunt suficiente pentru un proces de amploarea celui care trebuie să se realizeze în România în perioada actuală.

De asemenea, este de menţionat faptul că în actualul proiect de lege, îşi găseşte o mai bună reflectare problema modului concret în care Banca Naţională trebuie să acţioneze pentru supravegherea activităţii bancare în România, pentru a preveni fenomenul de faliment al unor bănci, pentru a face posibil ca societăţile bancare din România să se poată implica, cu bune rezultate, în activitatea economică şi, mai ales, pentru a feri depunătorii de ceea ce înseamnă ajungerea unei bănci în stare de faliment, starea de panică etc. în rândul depunătorilor şi al populaţiei.

De asemenea, considerăm că soluţiile pentru care s-a optat în ceea ce priveşte numirea consiliului de administraţie sunt mai realiste, comparativ cu ceea ce a fost până în prezent, motiv pentru care, fără a încerca să abuzez de timpul dumneavoastră, ţinând cont de toate elementele pe care le conţine această lege, de unele sublinieri pe care le-am făcut, Grupul parlamentar al P.D.S.R. va vota pentru aprobarea acestui proiect de lege, evident, cu luarea în considerare a propunerilor care se regăsesc în raportul comun, supus atenţiei dumneavoastră de către cele două comisii - Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dan Constantinescu, din partea Grupului parlamentar P.N.L.

Se pregăteşte domnul deputat Naghi Istvan.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi şi invitaţi,

De la început, trebuie să vă spun că Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal apreciază oportunitatea includerii acestui pachet de legi pe agenda Parlamentului. Argumente în favoarea acestei includeri şi aspecte privind importanţa legilor au fost aduse de către oficialii B.N.R.

Mă voi opri doar la definirea mai exactă a Statutului Băncii Centrale, de instituţie autonomă, subordonată Parlamentului, care colaobrează cu autorităţile publice pentru îndeplinirea obiectivelor sale. Pentru că, din păcate, de aici încep şi neîmplinirile, pe care noi considerăm că acest pachet de legi le mai conţine, şi voi începe cu faptul că nu am reuşit să definim în mod suficient formele concrete de manifestare a autorităţii Parlamentului asupra Băncii Centrale.

Există, desigur, raportările anuale ale Băncii Naţionale, voi da însă un singur contraexemplu, astfel că, deşi acceptăm fără rezerve atribuţiile reglementative ale Băncii Centrale, nu am găsit încă formele de, să spunem, ratificare a acestor reglementări, care pot cel puţin teoretic, şi din discuţiile cu operatorii din piaţă, cu băncile comerciale, se pare că şi practic, deci pot să fie ori exagerat de stricte, ori chiar prea laxe.

De asemenea, nu am identificat modalităţi concrete de cooperare între cele două instituţii reglementative ale pieţii financiare, respectiv Banca Naţională şi Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, astfel încât, chiar pe parcursul dezbaterii în comisii a acestor legi, comisia a fost nevoită să găsească un compromis între două opinii, practic disjuncte, privind obiectul de activitate al băncilor.

De asemenea, la capitolul "insatisfacţii", notăm faptul că alte două legi privind cooperativele de credit şi C.E.C.-ul nu au fost..., nu sunt adoptate împreună cu pachetul actual, ceea ce conduce la implicaţii asupra capacităţii de reglementare şi supraveghere a Băncii Centrale, într-o zonă a pieţei monetare, pe care nu am reuşit s-o soluţionăm adecvat din punct de vedere legislativ.

Au rămas, de asemenea, în textul supus aprobării dumneavoastră prevederi cu care, cel puţin Grupul parlamentar P.N.L. nu poate fi de acord, referitoare la restrângerea oricăror facilităţi acordate salariaţilor B.N.R., precum şi la atingerea gravă a dreptului de proprietate, în cadrul procedurii de supraveghere specială.

Desigur că, pentru toate aceste aspecte, vor fi supuse atenţiei dumneavoastră, amendamente pe care, cu calm şi răbdare, sperăm să le soluţionăm favorabil.

De asemenea, o parte din aceste insatisfacţii, pot fi rezolvate printr-o colaborare mai bună, începută deja între comisiile de specialitate şi Banca Centrală. Apreciem că în timp, vom găsi şi remedii de ordin legislativ, pentru rezolvarea acestor neajunsuri.

Cu toate acestea, Grupul parlamentar al Partidului Naţional Liberal îşi exprimă satisfacţia că un domeniu esenţial al pieţei financiare îşi găseşte o mai completă, şi mai adecvată reglementare legislativă, menită să asigure stabilitatea şi performanţa întregii economii româneşti şi va susţine adoptarea, cu amendamentele respective, a celor 3 proiecte de lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Naghi Istvan, din partea Grupului parlamentar U.D.M.R.

Domnul Naghi Istvan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Domnule guvernator,

Stimaţi invitaţi,

Eu consider că această zi va rămâne în istorie ca ziua în care statutul unei instituţii de bază a ţării este pus în discuţie, pentru a primi forma cea mai favorabilă condiţiilor de funcţionare în cadrul unei economii de piaţă performante.

Acest lucru nu este întâmplător, deoarece programul de macrostabilizare a economiei, elaborat de Guvernul Ciorbea prevedea, printre altele: "... Politica monetară prudentă, îmbunătăţirea şi întărirea activităţii de supraveghere a băncilor comerciale, creşterea capacităţii de reglementare şi supraveghere a Băncii Naţionale Române, perfecţionarea cadrului instituţional şi armonizarea cadrului legislativ în domeniul financiar".

Pe lângă aceste directive, însăşi viaţa de fapt cere ca Statutul Băncii Naţionale Române să fie revizuit şi îmbunătăţit ca urmare a dezvoltării pieţii serviciilor bancare şi de plăţi, experienţei acumulate în practica bancară a ultimilor ani, sincronizării şi armonizării legislative într-o cât mai mare măsură la standardele Uniunii Europene, la legislaţia internaţională în domeniu.

În opinia mea şi a Grupului parlamentar U.D.M.R., acest proiect de lege conferă Băncii Naţionale Române prerogativele de a elabora politica monetară, valutară, de credit, de plăţi, autorizarea şi supravegherea prudenţială bancară, de a funcţiona ca o Bancă Centrală modernă, îndeplinind prin aceasta rolul de instituţie fundamentală a statului.

Eu cred că, odată adoptat acest proiect de lege, încrederea, ca factor primordial în funcţionarea sectorului financiar, încrederea în moneda naţională va ajunge să fie forţa cea mai importantă pentru stabilizarea economiei, fără de care nu se poate vorbi de bunăstare, mai ales de o bunăstare naţională.

Pentru acest lucru, Grupul parlamentar al U.D.M.R. va vota acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă, în cadrul dezbaterilor parlamentare, mai este vreun grup care doreşte să ia cuvântul?

Deci, domnul deputat Miron Chichişan, din partea Grupul parlamentar al P.U.N.R., vă rog.

Domnul Miron Chichişan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu voi discuta despre rolul şi importanţa băncii, sau a unei bănci naţionale puternice, stabile, într-o economie cum este a noastră.

Grupul nostru parlamentar a studiat cele trei proiecte de legi, ne-am adus contribuţia în cadrul comisiilor, pe măsura puterilor noastre, şi suntem de acord cu votarea acestor legi, considerând că, odată votate, Banca Naţională se va întări şi va juca un rol pe măsura importanţei acestei instituţii în viaţa economică şi socială a ţării.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Chichişan a vorbit din partea grupului P.U.N.R.

Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale?

Da, doamna deputat Paula Ivănescu, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat.

Doamna Paula-Maria Ivănescu:

Pentru că, deja, antevorbitorii au subliniat unele din părţile forte ale acestor legi, care desăvârşesc reforma în sistemul financiar-bancar, eu am să mă limitez, din partea Grupului parlamentar al Partidului Democrat, să afirm că noi sprijinim inclusiv modificările propuse de comisia de specialitate.

Desigur, am avut şi noi unele amendamente, care, probabil, pe parcursul discuţiilor, cu ajutorul iniţiatorilor şi al comisiei de specialitate, sperăm să le lămurim împreună.

Deci, încă o dată, Grupul parlamentar al Partidului Democrat este, în sfârşit, mulţumit că se desăvârşeşte această reformă, în sistemul bancar, şi susţine dezbaterea ei şi adoptarea în plenul Camerei Deputaţilor.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii în dezbaterile generale? Nu mai sunt.

Trecem la dezbaterea proiectui de lege.

Vom începe cu titlul legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap. I. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 4, nr. crt. 3 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 4, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 4 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 3, 4 şi 5 de la art. 4. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Au fost adoptate, în unanimitate, alineatele 3, 4 şi 5.

Art. 4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. I., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. II., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 5, nr. crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Adoptat.

Art. 6, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 6 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, art. 6. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 6, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 7. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 8, nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Aveţi o intervenţie? Nu. Deci, nu e nici o intervenţie.

Vă supun spre aprobare nr. crt. 7, din raport, pentru art. 8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 8, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 9, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, preambul, nr. crt. 9, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele a), b), c), d), e), f) şi g), de la art. 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 10, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 11, nr. crt. 10, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14. Intervenţii?

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Propun ca art. 14 să aibă redactarea, exact, aşa cum este în Constituţie la art. 136, alin. 2: "Moneda naţională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia, vă rog.

De acord? Da.

Din partea beneficiarului, Banca Naţională, sunteţi de acord.

Vă rog frumos, să fiţi atenţi.

Vă supun spre aprobare art. 14, în redactarea de la art. 136, alin. 2, din Constituţie. Amendamentul este propus de domnul deputat Acsinte Gaspar şi acceptat de comisie. Vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 15. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16, titlu, este nr. crt. 11, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 12, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 17. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 18, în ansamblul său. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, titlu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, alin. 1, 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, au fost adoptate primele trei alineate.

Alin. 4, de la art. 19, nr. crt. 13, din raportul comisiei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 19, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. III., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm cu Cap. IV., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 20, în ansamblul său. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 21, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, nr. crt. 14, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 21, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Înainte de a trece mai departe, vreau să-i rog pe liderii de grupuri, să le reamintesc de datoria pe care o au, de a-i aduce pe toţi colegii, de pe unde se află, în această clădire, la voturile finale pentru cele două proiecte care au fost programate pe care vi le voi supune, în câteva minute.

Art. 22. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 23. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 24. Deci, titlul rămâne acelaşi, însă la nr. crt. 15, din raport, se propune adăugarea unei sintagme şi este propus textul complet. Dacă sunt intervenţii? Dacă nu sunt, vă supun spre aprobare art. 24, cu titlul iniţiatorului şi cu textul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 25, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 1, nr. crt. 16, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, nr. crt. 17, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 25, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. IV., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. V., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 26, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. a), de la alin. 2, nr. crt. 18, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin. 2, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 26, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fac un apel la toţi colegii care mai sunt în această clădire, la diverse comisii, în diverse întâlniri, să întrerupă aceste activităţi şi să vină în sală pentru voturile finale. Rog liderii de grupuri să ia măsurile cele mai serioase, pentru a asigura prezenţa în sală a tuturor colegilor.

Art. 27, titlu. Titlul are un amendament la nr. crt. 19, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Textul articolului ... nr. crt. 20, din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 27, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap. V., în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

(Discuţii suprapuse între sală şi membrii prezidiului.)

Bun. Vă mai supun spre aprobare doar Cap.VI., din această lege, şi trecem la vot final. Deci, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală.

Cap. VI., titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să nu mai părăsiţi sala de şedinţe, indiferent ce probleme aveţi.

Art. 28. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 29, titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 1 şi 2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt. 21 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, nr.crt. 22 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5 - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Nu sunt.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, preambul, nr.crt.23 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. a), b), c), d), e) şi f) de la primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.24 din raport - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am spus că, după acest cap.VI, trecem la votul final asupra celor două proiecte de lege.

La raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993...

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală!

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Deci este o lege organică, pentru care este nevoie de majoritatea de 172 de voturi, a fost trecută, deci, pe puncte, este vorba de vot final asupra acestui raport.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, ca să putem să numărăm voturile!

Îl întreb pe domnul vicepreşedinte Lupu dacă doreşte dânsul să supună votului această lege, având în vedere că a condus-o.

Da? Bun.

Deci vă rog să vă ocupaţi locurile în sală şi să fiţi atenţi. Supun la vot raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru abrogarea Legii nr.83/1993 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli, precum şi pentru abrogarea unor Hotărâri de Guvern date în aplicarea acestei legi.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 175 de voturi pentru.

(Aplauze din partea dreaptă a sălii)

Voturi împotrivă?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos fără aplauze. Vă rog frumos.

Domnul Ioan Gavra (din bancă):

Ei sunt obişnuiţi să aplaude dinainte de 1989!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să număraţi voturile.

61 de voturi împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

Deci a trecut acest raport de mediere.

În continuare, vă rog să ...

Da, nu vreţi să supun la vot şi cealaltă lege şi vă dau cuvântul imediat?

(Rumoare în sală)

Bine, domnul deputat Lăpuşan.

Vă rog poftiţi la microfon. Aveţi dreptul după un vot...

(Comentarii)

Vă rog să păstraţi linişte! Da? Este regulamentar acest drept.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Da, însă unii din colegii mei ar vrea ca şi ce este regulamentar să nu fie regulamentar, dacă vine din partea PDSR.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Aş vrea ca să explic votul împotrivă al acestui raport al Grupului parlamentar al PDSR. (Vociferări în partea dreaptă)

Vreau să vă spun că, în momentul în care s-a discutat această lege în Camera Deputaţilor, atât în comisia de specialitate, cât şi în plen, ni s-a promis, ni s-a spus că Guvernul va veni foarte repede, este pe drum, probabil acum s-a înzăpezit, cu legi, cu promovarea unor acte normative cu valoare de lege, o ordonanţă foarte de urgenţă, numai de urgenţă sau simplă ordonanţă, prin care să reglementeze ceea ce această lege, care era scoasă din uz, să poată să înlocuiască.

Iată că, în momentul de faţă, nu există nimic legal, pentru a sprijini campaniile agricole, direct, creditul curent pentru agricultură s-a eliminat şi nu există nimic, ca să poată sprijini investiţiile pentru agricultură, zootehnie, procurarea de utilaje ş.a.m.d. S-au eliminat primele şi alte subvenţii pentru agricultură, care reprezintă o tradiţie nu numai în agricultura americană, ci şi în agricultura comunitară, de care încercăm să ne apropiem.

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vreau să vă spun că aplauzele dumneavoastră, în urma acestui rezultat, s-ar putea să se diminueze mult, constatând că, în momentul de faţă, numai 57% din suprafaţa programată a se semăna cu grâu este semănată. Avem numai 1,2 milioane de hectare semănate şi, dacă dumneavoastră, în timpul cât lipsiţi din Cameră, vă veţi uita care este starea vremii, o să constataţi că, din acest moment, este o catastrofă ca să se mai pună sămânţă de grâu în pământ.

Deci iată că votul nostru se justifică. Eram pentru modificarea acestei legi, am afirmat-o, erau multe prevederi, în Legea nr.83, care trebuiau eliminate, foarte multe care trebuiau adaptate, însă fondul acestei legi, nevoia de a sprijini agricultura română trebuia să rămână legiferată într-o lege de bază, care era Legea nr.83.

Vă mulţumesc. (Aplauze în partea stângă a sălii)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea doreşte şi dânsul să ia cuvântul. (Rumoare în Grupul PNŢCD)

Vă rog foarte mult să vă păstraţi răbdarea, pentru că sunt proceduri absolut regulamentare, pe care trebuie să le respectăm.

Vă rog, domnule deputat.

Mai avem un vot final, pe Legea pentru aprobarea Ordonanţei nr.10, pe care îl supunem imediat şi o să vă rog să nu părăsiţi sala, pentru că, cu ajutorul dumneavoastră şi cu răbdarea dumneavoastră, am putea, până la pauză, să încercăm să terminăm şi Legea privind Banca şi să vedem dacă putem să-i dăm şi un vot final.

Vă rog.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte de şedinţă, vă mulţumesc pentru apelul dumneavoastră la ceea ce înseamnă legitimitatea luărilor noastre de cuvânt.

Ce vreau să spun: în momentul de faţă, s-a ajuns în ipostaza de a demola ceea ce era o construcţie legislativă, Legea nr.83, singura lege care reprezenta, de fapt, un sprijin real pentru agricultura României. Era un sprijin real, în etape, atât cât s-a putut, funcţie de bugetele de stat ale anilor care au trecut. Dar a demola o asemenea construcţie legislativă şi a nu pune nimic altceva în loc reprezintă un pericol, reprezintă un pericol pentru ceea ce înseamnă activitatea economică agricolă în România.

Fără îndoială, acel paleativ al cupoanelor agricole, al căror efect, în perioada actuală, este ca şi inexistent, nu înseamnă că s-a pus altceva în loc.

Poate că ar fi cazul să ne aplecăm spre ceea ce înseamnă dezvoltarea şi susţinerea agriculturii în toate ţările europene. Am văzut un lucru: până şi în Ţările baltice, dimensiunea la care este susţinută agricultura, din bugetul anual, ajunge, undeva, între 9 şi 15%. Este o politică fermă, hotărâtă, în care aceste ţări reuşesc să se preocupe pentru dezvoltarea economică.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog nu părăsiţi sala! Mai este un vot final!

Domnul Petru Şteolea:

Pentru România, al cărei potenţial agricol, pentru România, a cărei forţă în ceea ce priveşte agricultura era o recunoaştere permanentă, acest lucru înseamnă o cădere, o cădere al cărei efect probabil îl constatăm încă din această toamnă, al cărei efect îl vom constata şi anul viitor.

Este, să zic aşa, dezamăgitor că se ajunge în ipostaza, încât cei care puteau şi pot să asigure încă relansarea economică a României nu sunt susţinuţi.

Un set important de legi, construcţia legislativă a vreo 3 ani, în ceea ce priveşte Hotărârile de Guvern, a fost demolat. Încă o dată spun: nu s-a pus nimic în loc! Este, zic eu, o rea-voinţă, care va avea efecte negative asupra agriculturii noastre, asupra viitorului economic al agriculturii româneşti. De aceea vreau să dau această explicaţie, aici, şi a votului nostru împotriva acestei Ordonanţe de urgenţă. Ea a venit ca o sabie a lui Damocles asupra a tot ce înseamnă susţinerea agriculturii româneşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Anghel Stanciu, din partea Grupului PRM, şi-a exprimat dorinţa, şi dânsul, de a vorbi.

Vă rog să nu părăsiţi, însă, sala!

Domnul Anghel Stanciu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu aş vrea să mă luaţi ca pe un specialist în domeniu, dar Grupul m-a însărcinat să ne exprimăm motivaţia pentru care, astăzi, dumneavoastră ne-aţi împiedicat să fim alături şi să votăm împreună o lege care ar fi putut să însemne câştigarea, de către dumneavoastră, a pariului cu agricultura.

Din păcate, votul pe care l-aţi dat, într-o atmosferă, aş zice eu, festivă, de bucurie, este un vot care ar trebui să ne mâhnească. Spunem acest lucru, pentru că deja, prin acordurile semnate, inclusiv CEFTA, constatăm invazia de produse din ţările vecine, care subvenţionează agricultura.

Modalitatea, prin care dumneavoastră găsiţi că trebuie sprijinit agricultorul, ţăranul, nu credem că este cea firească. Şi de aceea votul nostru a fost negativ.

Ţinem să vă spunem, în mod colegial, că este bine ca, pe viitor, ridicarea de mână, care are un aspect relativ mecanic, să fie însoţită şi de o aplecare asupra nevoilor acestei ţări. Altfel, este posibil ca ceea ce s-a început, declarativ, în 1989 - 1990, să se întâmple, respectiv mormanul de fiare vechi să se realizeze, prin lichidări succesive în industrie, iar pariul cu agricultura să devină bomboana pe coliva agriculturii.

Noi vă rugăm să meditaţi şi să evitaţi, pe viitor, astfel de lucruri.

Din păcate, dacă mergeţi pe această linie, nu vă putem însoţi!

Vă mulţumim.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

În cazul acesta, trecem la votul final asupra proiectului...

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, pentru vot final!

Domnule deputat Pambuccian, vă rog să-i rugaţi şi pe colegii care mai sunt pe acolo, în picioare, să-şi ocupe locurile!

Domnule Barbaresso, vă rog foarte mult, lăsaţi-l pe domnul ministru Dejeu...

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală!

Vă supun spre aprobare finală proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.10/1997 privind acordarea unor drepturi sociale suplimentare elevilor şi studenţilor din învăţământul de stat, cursuri de zi, în anul 1997.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Este vreun vot împotrivă? Nu.

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat acest proiect de lege, cu majoritatea rezultată din numărătoarea voturilor anterioare, deci totalul fiind de peste 200.

Continuăm cu cap.VII al legii pe care o dezbăteam.

Titlul - Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, preambul, nr.crt.25 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru?

Vă rog să nu părăsiţi sala. Există nişte articole care suscită anumite semne de întrebare şi vă rog frumos să nu părăsiţi sala!

Nu aţi venit aici numai pentru voturi finale, domnilor şi doamnelor colegi!

Rog liderii de grupuri să-i aducă înapoi pe cei care au părăsit sala.

Art.31, primul alineat de la preambul.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a), b), c), d) şi e).

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.26 din raport - intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VII, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VIII. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34, unde s-ar putea să avem anumite probleme...

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Rog liderii de grupuri să-i aducă de pe culoare pe cei care au părăsit sala.

Art.34, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat.

Deci discutăm pe alineate, nu suntem încă la alineatul în chestiune.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3.

Dacă sunt intervenţii la alin.3?

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, după care, din partea iniţiatorului.

Vă rog.

Deci este vorba, la alin.3, de nr.crt.27 din raportul comisiei.

Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

După matură reflexiune şi discutând cu diferitele persoane care sunt interesate în chestiune, vă propun să împletim partea finală a acestui text, pct.3 cu ceea ce se afla şi în iniţiativă şi cu ceea ce au propus comisiile, în sensul că "membrii consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, cu avizul Comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, la propunerea primului ministru".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru Mircea Ciumara, care este iniţiatorul, deci din partea iniţiatorului.

Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Vă mulţumesc că mi-aţi dat, în sfârşit, cuvântul.

În numele Guvernului, vă cer sau să reveniţi la forma iniţială a proiectului sau să acceptăm varianta spusă de preşedintele Comisiei juridice, domnul deputat Popescu. Una din cele două comisii a făcut raportul.

Nu putem accepta ca, şi cu Banca Naţională, să fim într-o situaţie trenantă, cum este la Televiziune, fiindcă o situaţie neclară la Banca Naţională poate însemna prăbuşirea întregii economii naţionale. Aici să fim operativi.

Din acest motiv, vă rog insistent sau acceptaţi textul iniţial al Guvernului, sau acceptaţi amendamentul domnului preşedinte al Comisiei juridice, Popescu, sau, dacă nu, luăm o pauză să mai medităm. Însă varianta în care lăsăm Banca Naţională în suspensie, luni de zile, nu poate fi suportată. Înseamnă prăbuşirea economiei naţionale.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Remeş, din partea comisiei.

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnule preşedinte de şedinţă şi domnilor colegi, împreună cu Comisia juridică, am făcut un raport comun. Ceea ce apare în raportul prezentat dumneavoastră este suma voturilor membrilor din cele două comisii.

În această situaţie, în care domnul deputat Popescu, preşedintele Comisiei juridice, vine cu o altă propunere, eu nu-mi pot asuma, în numele colegilor mei din Comisia pentru buget, finanţe, un punct de vedere, pe care nu li-l cunosc, vizavi de această propunere.

Aş ruga să trecem peste acest articol şi, la pauză, să ne adunăm, Comisiile, să ne formulăm un punct de vedere sau, dacă nu admiteţi să trecem mai departe, lăsându-l în suspensie, să întrerupem aici şi să se adune cele două Comisii, în plen şi iniţiatorul să-şi susţină punctul de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă supun, sunteţi, vă rog, amabili, vă supun spre aprobare această propunere, ca acest alin.3 să fie trimis la Comisiile reunite, urmând ca, după pauză, să vină cu o soluţie, pentru această formulare, noi continuând, însă, până la pauză, până la care mai avem timp, continuând cu dezbaterea pe articole a acestei legi.

Da, domnul deputat Ana.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Dacă se pune problema amânării dezbaterii alin.3, v-aş ruga să fiţi de acord să se propună şi amânarea dezbaterii alin.4, 5 şi următoarele din acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci ne oprim cu dezbaterea la art.34, aici urmând ca, comisia să-şi spună punctul de vedere, după pauză, şi continuăm cu art.35. Însă, ca să putem retrimite la comisie acest articol, vă cer un vot.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci am retrimis art.34, la comisie.

Continuăm cu art.35. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.30 din raport.

Este vorba de pct.a). Deci preambulul alin.3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a), nr.crt.30 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, a fost adoptat art.35.

Art.36, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? ...

Poftiţi, la titlu? Da?

Domnul Acsinte Gaspar:

La alin.1...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt la titlu acum.

Deci la titlu nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La primul alineat, unde comisia nu are nici un amendament, domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Rog comisia, domnul deputat Remeş, rog şi iniţiatorul să fiţi atenţi la amendamentul pe care îl propune domnul deputat Acsinte Gaspar.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

După mine, există o necorelare între art.33, alin.2, care vorbeşte de conducerea executivă, şi art.36, care vorbeşte, iarăşi, de conducerea executivă. Ar trebui, aceste două texte, dacă tot se retrag cele două comisii, să vadă în legătură cu modul în care ar trebui ele să fie corelate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere asupra acestei propuneri.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Noi am gândit art.33 ca definire a componenţei conducerii Băncii Naţionale a României, iar art.36, ca atribuţiuni ale acestei conduceri. Deci, aşa s-a gândit structura.

Dacă dumneavoastră propuneţi ca la art.33, alături de conducere, să venim şi cu atribuţiunile, se poate face o chestiune de formulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doriţi să faceţi o propunere, vă rog s-o faceţi, domnule deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Titlul art.36 ar putea să fie "Atribuţiile guvernatorului". Dacă vom citi tot articolul, el nu are în vedere decât competenţele pe care legea i le dă guvernatorului. Şi atunci ar dispare această necorelare între art.33, alin.2, şi art.36.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord? De acord.

Deci, iniţiatorul este de acord cu acest amendament.

Comisia? De acord.

Domnule deputat Marton, aveţi vreo intervenţie la această chestiune?

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Se poate fi de acord cu această observaţie, însă eu nu pot fi de acord cu afirmaţia domnului Gaspar, conform căreia ar exista o neconcordanţă între art.33 şi art.36. Pentru că art.33, alin.1, vorbeşte despre consiliul de administraţie, iar alin.2 vorbeşte despre conducerea executivă. Art.34 reglementează consiliul de administraţie, urmând ca art.36 să reglementeze conducerea executivă.

Este normal ca să apară ambele exprimări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Ne întoarcem la art.36 şi afirmaţiile că sunteţi sau nu de acord cu ce a spus domnul Gaspar, vă rog de aici încolo să încercaţi să vă limitaţi strict la textul articolului. Puteţi să fiţi de acord cu un amendament propus sau nu. Deci, sunteţi de acord cu acest amendament? La titlu, aici, să se cheme "Atribuţiile guvernatorului" - titlul art.36.

Iniţiatorul şi comisia sunt de acord.

Deci, revenim asupra titlului art.36 şi se va numi "Atribuţiile guvernatorului".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.1, 2 şi 3. Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, număr curent 31, se referă la preambulul acestui alineat.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.a) de la acest alineat, număr curent 32 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele b), c) şi d). Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.5. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, a fost adoptat.

Art.37. titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat, număr curent 33 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, număr curent 34 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, număr curent 35 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38, număr curent 36 din raport.

În privinţa textului, titlul rămânând cel din textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul VIII, în integralitate, îl vom supune la vot după ce vom supune art.34, care este la comisie.

Continuăm cu titlul Capitolului IX.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.39. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45. Titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.a), b) şi c). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.d), număr curent 37 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele e) şi f). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.46. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.48. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul IX, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Capitolul X, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.49. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.50. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.51. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alineat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, număr curent 38 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.52, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.53, titlul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primele două alineate. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, la art.53 se propune eliminarea.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi pare foarte rău, eu am la 53, la alin.3, lit.c). Dar am ajuns deocamdată la alin.3, la preambul.

La preambul. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctele a) şi b). Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.c), de la alin.3, număr curent 39 din raport. Se propune eliminarea textului.

Domnul deputat Dan Constantinescu. Vă rog.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte, cred că în cadrul dezbaterilor din comisie eram probabil uşor obosiţi. În orice caz, cred că am făcut un uşor exces de zel, eliminând practic toate facilităţile pe care această instituţie pe care o dorim o instituţie de elită, le-a avut pentru salariaţii săi şi le va putea avea de aici înainte.

La pct.c), este cu atât mai regretabil cu cât acum se află în dezbaterea Parlamentului legislaţia privind constituirea fondurilor de pensii.

Din acest motiv, v-aş propune totuşi ca lit.c) de la alin.3 să rămână în textul legii, poate cu un mic amendament, şi nu să stabilească, ci să participe la fonduri de pensii suplimentare pentru personalul propriu, sau la alte fonduri şi surse pentru protejarea salariaţilor săi şi membrilor de familie ai acestora, care se constituie şi funcţionează pe baza prevederilor legale. Deci nu pe baza reglementărilor B.N.R.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Iniţiatorul?

Rog să vă spuneţi punctul de vedere. Vă rog să scrieţi amendamentul.

Vă rog totuşi să încercăm să câştigăm timp, pentru că ne apropiem de pauză şi aş vrea ca să trecem ... mai sunt câteva articole, mai sunt 5 articole, sau 6. Să-l lăsăm pe domnul deputat Constantinescu să redacteze textul şi vom reveni ca să cerem punctul de vedere al comisiei.

Trecem la pct.d).

Domnul Iuliu Ioan Furo (din sală):

Domnule preşedinte, am şi eu observaţii la pct.d).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, facem următorul lucru. Scrieţi amendamentul. Voi trece peste pct.c) şi d) până când faceţi dumneavoastră acest amendament şi trecem la art.54.

Atunci, să aşteptăm să trecem cu c), să vedem care este situaţia şi să vedem dacă putem trece mai departe.

Deci, aşteptăm să redacteze textul respectiv ca amendament.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Domnule preşedinte, am şi eu un punct de vedere.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog, dacă aveţi un punct de vedere asupra acestui amendament, vă rog.

Domnul deputat Constantin Avramescu.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

De fapt, nu eram nici obosiţi, pentru că aceste două puncte de la urmă au suscitat discuţii aprinse în cadrul comisiei. Şi vrem să vă spunem că, după aceste discuţii s-a ajuns la redactarea care v-a fost prezentată din partea comisiei, cu următoarele argumentări. Noi nu putem crea pentru salariaţii Băncii Naţionale a României, recunosc, un corp de elită, nişte privilegii - e cuvântul cam dur, dar nu găsesc altul pentru moment - deosebite faţă de alţi salariaţi. E vorba de pensii suplimentare. Viitoarea Lege a pensiilor va prevedea înfiinţarea unor case de pensii cu caracter privat, pe domenii de activitate, unde salariaţii respectivi pot contribui în vederea obţinerii unor pensii suplimentare.

În consecinţă, toate aceste prevederi care sunt puse aici, eu cred că comisia a făcut bine că le-a înlăturat, pentru a crea un cadru legal pentru toţi salariaţii, iar alte prevederi, cum sunt cele cu pensiile, se vor regăsi în alte legi, în Legea pensiilor, de care vor beneficia şi salariaţii Băncii Naţionale a României.

Deci, propun să rămânem pe propunerea comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Varujan Pambuccian. Vă rog.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte, doresc să susţin propunerea pe care a făcut-o domnul Dan Constantinescu şi să argumentez nu numai prin firescul unei asemenea propuneri, ci şi prin faptul că un asemenea mecanism a existat şi în perioada interbelică în România.

În perioada interbelică a existat Casa Autonomă de Pensii a funcţionarilor publici şi intenţia acestei case era tocmai, gândirea de atunci, presupunea tocmai stabilizarea unui personal cât mai bine pregătit , în scopul rămânerii lor în zona de stat, în sectorul de stat.

Cred că prevederea pe care o are domnul Constantinescu este raţională, pentru că, dacă aţi observat, în coada amendamentului pe care-l face dânsul, propunerea este ca această contribuţie a salariaţilor din Banca Naţională a României să fie dirijată către un anumit fond de pensii, probabil nu văd de ce nu s-ar reface acest fond al funcţionarilor publici, în condiţiile prevăzute de lege, adică în condiţiile prevăzute de o lege ulterioară, care să stabilească foarte limpede cum să fie făcută această contribuţie.

Cred că toată discuţia care are loc acum poate fi mutată în momentul în care se va discuta organizarea unui asemenea fond al funcţionarilor publici şi nu văd nici un pericol în faptul că ne propunem în acest moment crearea unor asemenea avantaje pentru oameni pe care riscăm să-i pierdem din sectorul de stat, în detrimentul sectorului de stat, ei să se transfere în sectorul privat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Mai doreşte cineva?

Domnul deputat Florin Georgescu. Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Domnule guvernator,

Sigur, întotdeauna există un plafon practic nelimitat al solicitărilor, dar este bine ca atunci când se propune o anumită facilitate, o anumită paletă de privilegii pentru un anumit sector din sistemul instituţional al ţării, să se reflecte care este impactul, care sunt consecinţele pentru celelalte segmente instituţionale ale statului.

Suntem de acord şi de aceea am analizat cu profunzime în lucrările comisiei, ca personalul Băncii Naţionale a României să beneficieze de un salariu stimulativ, de un salariu care să-i asigure stabilitatea la locul de muncă, deosebit de important în interiorul sistemului instituţional al ţării.

Mai sunt însă şi alte multe domenii, domenii care sunt supuse procesului de reformă, domenii care sunt în atenţia mass-mediei, domenii care sunt supuse procesului de remaniere. Iată, Guvernul, Executivul, tot timpul este în atenţia mass-mediei, a opiniei publice. Numai Executivul este de vină că se trăieşte bine sau rău într-o anumită perioadă în ţară. Niciodată o altă instituţie n-a fost acuzată, sau n-a fost criticată pentru aşa ceva. Guvernul este de vină pentru toate. Dar Guvernul nu poate să beneficieze de facilităţi pentru a-şi atrage specialişti buni, pentru că reforma se face în primul rând la Guvern. Guvernul nu poate să plătească salarii mari, sau să asigure pensii suplimentare, pentru că el ştie cel mai bine că nu sunt bani. Guvernul nu poate să beneficieze de alte facilităţi, cum se mai propun în continuarea legii. Dar Guvernul este de vină pentru toate, inclusiv membrii Executivului.

De aceea, convinşi de faptul că un sistem de facilităţi slăbeşte seriozitatea şi trăinicia unui anumit sistem, în cazul de faţă, a sistemului bancar, pentru că întotdeauna facilităţile sunt un sâmbure de dispută şi de discordie, pe de o parte. Pe de altă parte, atunci când toată lumea strânge cureaua, pentru că aceasta este deviza actualei Puteri. S-a promis că strânge cureaua Puterea şi nu se mai sacrifică poporul. Or, sunt anumite decizii care sunt supuse atenţiei Parlamentului care vin într-o vădită contradicţie cu această promisiune electorală.

Salariaţii din Banca Naţională a României nu sunt foarte bine plătiţi, dar nu sunt nici cei mai rău plătiţi. Sunt mult peste Executiv, peste salariaţii din ministere. Mai pot beneficia şi de anumite facilităţi de ordin social, care sunt menţinute în proiectul de lege. Dar să aibă nişte pensii speciale, să se mai bucure şi de alte facilităţi, în condiţiile în care Programul la care a aderat Banca Naţională a României este unul de ajustare, de strângere a curelei, de recesiune economică, de dobânzi foarte înalte, real pozitive, foarte real pozitive, şi aşa mai departe. Dar, tocmai cei care concep asemenea programe şi aderă la ele, să nu simtă pe propria piele perioada prin care trece ţara, eu consider că este cel puţin amoral.

Deci, de aceea, cu toată stima şi cu toată consideraţia pentru profesionalismul şi pentru participarea activă la programul de reformă, de tranziţie spre economie de piaţă, al specialiştilor şi al conducerii Băncii Naţionale a României, nu putem fi de acord, noi, Partidul Democraţiei Sociale din România, cu asemenea facilităţi acordate unui segment de specialişti, în timp ce tuturor celorlalte categorii de salariaţi li se oferă închideri, lichidări administrative de întreprinderi, privatizări la orice preţ şi cu orice preţ, cu perspectiva şomajului, lipsa locurilor de muncă şi aşa mai departe, să acordăm sisteme speciale de pensionare tocmai aici. Pentru că Legea pensiilor, care este propusă de actualul Guvern, ştiţi foarte bine şi dumneavoastră, nu vine cu nişte facilităţi deosebite pentru viitorii pensionari, ci vine cu prelungirea perioadei de activitate şi abia undeva, la 64, la 65 de ani, se pot aştepta la o pensie, dar care în termeni comparabili, în termeni reali nu depăşeşte veniturile actuale, care nu pot fi majorate decât printr-o performanţă superioară, economică, a economiei în ansamblu.

Deci, dacă se doreşte o anumită facilitate pentru bănci, poate şi pentru Comisia Naţională de Valori Mobiliare, poate şi pentru Consiliul Concurenţei, de ce nu şi pentru Curtea de Conturi, de ce nu şi pentru alte instituţii ale statului, care sunt independente de sistemul Executivului? Pentru Justiţie, de exemplu, e foarte indicat, acele lucruri să le discutăm separat în legea specială, în Legea pensiilor, care tratează în mod unitar pe toţi cei care vor ajunge în situaţia de pensionari.

Deci, nu este locul şi nici cazul ca o lege care se referă la Statutul Băncii Naţionale a României, să introducă elemente de facilitate, care sunt specifice altor legi - fiscale, de pensionare şi aşa mai departe. Este un lucru care cred că trebuie să stea în atenţia noastră, să-l tratăm cu toată seriozitatea, pentru că privilegii dezvoltate în anumite sisteme creează neîncredere şi ilegitimitate din partea celor care vor veni să ceară sacrificii în diferite posturi celor cărora le impun un anumit program de austeritate, care, din păcate, după cum vedem, va mai dura în România.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Kovács. Vă rog.

Domnul Kovács Csaba Tiberiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că în cazul de faţă, poziţia adoptată de comisie este cea corectă, deci varianta de eliminare eu nu cred că a fost adoptată pe un fond de oboseală. Nu vreau să repet aici argumentele care s-au spus deja în sprijinirea eliminării acestui text. Am adus doar Constituţia. Deci, vizavi de acest text şi vizavi de art.16 din Constituţie, Teza 1, respectiv că cetăţenii sunt egali în faţa legii, deci noi adoptăm aici o lege. Deci, în faţa acestei legi toţi cetăţenii trebuie să fie egali, inclusiv cei care sunt angajaţi la BNR, ei pot să beneficieze prin salariile pe care le primesc, de anumite avantaje, dar nu în forma în care s-a prevăzut aici. Această Teză 1 ar fi foarte greu de explicat, în varianta în care noi am accepta textul iniţiatorului.

Eu cred că poziţia comisiei aici este foarte corectă şi în lumina textului constituţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Da, vă rog.

Domnul Eugen Mátis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu cred că comisia, atunci când a decis cu majoritate de voturi eliminarea variantei propuse de iniţiator, a gândit în accepţiunea pe care au prezentat-o mai mulţi antevorbitori de-ai mei. Dar vă rog să analizaţi că varianta propusă de către colegul meu, domnul deputat Dan Constantinescu, nu mai este atât de dură, cum este cea propusă de iniţiatori. Este o variantă care foloseşte alţi termeni. Nu foloseşte termenul la indicativ, ci la acuzativ - se poate. Plus că nu foloseşte după regulile interne ale BNR, ci această variantă de modificare este conform legii.

Eu cred că varianta propusă de către domnul deputat Constantinescu merită, să fie analizată şi din acest punct de vedere, pentru că eu ştiu că toţi cetăţenii sunt egali în faţa legii, dar fiecae cetăţean are o altă leafă, are alte drepturi conform funcţiei specifice, a instituţiei specifice în care lucrează şi cred că această iniţiativă trebuie luată în considerare.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Avramescu. Vă rog.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

Eu aş vrea să vă atrag atenţia că noi am votat adineauri art.34, unde la pct. d), printre atributele Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale, scrie: "Se ocupă de ... organizare internă ... indemnizaţiile, salariile şi alte drepturi băneşti ale personalului...", adică nu intră în structura general bugetară a statului. Şi pot să fixeze salariile după posibilităţile financiare pe care le au şi atunci să existe o oarecare asemnănare cu băncile comerciale.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnule deputat Marton, vă rog.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Dacă urmăriţi cu atenţie, această lit.c) nici nu îşi are locul în acest alineat. Pentru că celelalte 3 litere vorbesc cum să investească, să achiziţioneze, să acorde credite, deci este o acţiune financiară, profitabilă, să zic aşa, iar aici este o cu totul altă decizie, să decidă ca o parte din fondurile realizate din activitatea financiară să fie redistribuită printre foştii membri, foştii angajaţi ai acestui for, ai Băncii Naţionale. Banca Naţională realizează venituri şi la un moment dat poate să fie tentată, tocmai din faptul că ea este cea care decide, să aibă venituri suplimentare pentru a avea o soartă mai bună a angajaţilor lor.

Eu cred că dacă într-un alt articol s-a fixat modul prin care angajaţii primesc salariul de la această instituţie şi există o corelare între salariu şi pensie la nivel naţional, pentru toţi cetăţenii ţării, înseamnă că această corelare este obligatorie şi pentru cei care lucrează în acest sistem bancar. Dacă ei vor avea o sumă mai mare la pensie o vor avea pentru că au avut o leafă mai mare, în situaţia în care au fost angajaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei buget, finanţe-bănci.

Vă rog să ne spuneţi punctul de vedere asupra amendamentului propus.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Domnilor colegi,

Cu tot respectul, ţin să precizez că nu eram deloc pe poziţii şi că problema a revenit şi în a doua zi în discuţie, la intervenţia colegilor de la Banca Naţională.

Un al doilea lucru care trebuie subliniat aici este acela că salariaţii de la Banca Naţională mânuiesc bani publici. Ce facem dacă pentru mânuirea banilor publici acordăm drepturi suplimentare faţă de alte categorii de salariaţi, care mânuiesc, la rândul lor, bunuri şi valori publice ale României. Eu zic că deschidem "cutia Pandorei" şi nu este cazul. Comisia rămâne la propunerea de eliminare a ambelor litere care prevăd un plus, zic eu, de privilegii, o discriminare pozitivă pentru salariaţii Băncii Naţionale şi propunem să rămânem pe eliminarea celor două puncte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă menţineţi amendamentul?

Domnul Dan Constantinscu: (Din sală)

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

V-am întrebat doar dacă vă menţineţi amendamentul, pentru că dezbaterile pe acest punct au fost. Vi-l menţineţi? Bun.

În cazul acesta, voi supune în primul rând propunerea comisiei, pentru că este vorba de o eliminare de text, urmând ca până la urmă să vedem dacă mai e cazul să modificăm textul.

Alin.3, art.53, lit.c), propunerea comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 5 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A trecut propunerea comisiei.

Am ajuns la alin.d). Domnul deputat Furo. Urmează domnul deputat Ana.

Domnul Iuliu Furo:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte,

În ceea ce priveşte alin.c), deşi am votat personal împotrivă, înclin să dau dreptate până la urmă comisiei.

Având în vedere însă că discutăm statutul Băncii Naţionale, cred că alin.d) îşi găseşte locul în varianta amendamentului propus de domnul Dan Constantinescu de la PNL şi de domnul Matiş Eugen din partea UDMR-ului, care se găseşte în raportul prezentat la pag.16,fiind un amendament respins.

Daţi-mi voie să motivez. Acest sistem propus, este vorba de credite, nu este numai o facilitate prin care se doreşte legarea de Banca Naţională a unor specialişti de înaltă clasă, de care această instituţie are nevoie, şi pe care i-ar putea pierde, fiind atraşi de condiţiile mai bune de plată, de salarizare de la băncile comerciale, îndeosebi cele cu capital străin.

Un sistem specific de creditare este o măsură de protecţie în acelaşi timp, prin care se urmăreşte ca personalul Băncii Naţionale să nu fie dependent prin astfel de credite pentru locuinţe sau bunuri de folosinţă îndelungată de la băncile comerciale. Şi, respectuos, ţin să adresez rugămintea domnului guvernator ca să ne prezinte dacă acest sistem de creditare pentru băncile naţionale există şi în ţările, în celelalte ţări europene?

În ceea ce mă priveşte, susţin amendamentul celor doi colegi care a fost respins de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Domnul deputat Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Domnule guvernator,

Stimaţi colegi,

Este foarte important să acceptăm statutul special al funcţionarului Băncii Naţionale a României.

Vă vorbesc în calitate de fost salariat al unicii bănci de stat, care a avut ocazia să asculte povestea de la un fost salariat al Băncii Naţionale, cu privire la statutul funcţionarilor de bancă din perioada interbelică şi chiar înainte de cea de-a doua conflagraţie.

În proiectul de lege pe care îl dezbatem, comisia sau comisiile împreună cu specialiştii Băncii Naţionale am discutat foarte pe larg despre această chestiune. Evident că aici, personal, nu am înclinat şi nu înclin să facem această discreditare pozitivă care contravine, de fapt, principiilor fundamentale stabilite prin Constituţia României. Şi argumentez de ce.

De aceleaşi drepturi, prin legi speciale votate de Parlamentul României ar fi trebuit să benefieze:

a) magistraţii, pentru a nu fi tentaţi la ceea ce dumneavoastră ştiţi că pot fi tentaţi;

b) lucrătorii din aparatul Ministerului de Interne, pentru a nu fi tentaţi şi corupţi în acelaşi timp în procesul de anchetare sau de depistare a infracţiunilor economice; Mai departe.

c) salariaţii Ministerului Finanţelor şi, mai ales, verigile aparatului său de control, de inspecţie, cum ar fi Garda Financiară, direcţiile judeţene de control financiar al statului. Dar, vă rog să-mi îngăduiţi ca în aceste categorii care ar fi trebuit tot prin legi speciale să beneficieze de înlesniri speciale, să includă şi medicii, şi profesorii. Şi iată că, lărgind această gamă a profesiilor îndreptăţite să primească înlesniri prin legi speciale ajungem să facem o discriminare care nu cred că îşi poate găsi locul aci.

De asemenea, în timpul dezbaterilor, am stabilit că discriminarea pozitivă totuşi se face şi există. Şi există prin salariile sau nivelul salariilor pe care Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale îl stabileşte salariaţilor săi. Şi, de aici, consecinţele: baza de calculare a indemnizaţiilor de pensii va fi cu totul alta, faţă de alţi slujbaşi ai statului; posibilitatea de a angaja şi a plăti ratele la împrumuturi va fi alta decât la alţi salariaţi ai statului.

De aceea, şi cu aceste argumente evident, eu personal, cu tot respectul pentru funcţionarul Băncii Naţionale votez, aşa cum am votat şi în comisie pentru eliminarea acestui alineat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Dacă nu sunt, cer punctul de vedere al... Da, imediat, dacă nu mai sunt alte intervenţii, doresc un răspuns din partea beneficiarului acestei legi.

Domnul guvernator Mugur Isărescu, după care voi cere punctul de vedere al comisiei şi vom trece la vot.

Domnul Mugur Isărescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi s-a pus o întrebare. Trebuie să vă spun că în majoritatea băncilor centrale există sub o formă sau alta facilităţi pentru personalul acestor bănci şi, cum vă spuneam în cuvântarea de început, în special pentru protecţia acestui funcţionar. În Italia, un exemplu pe care îl avem acum mai la îndemână, există şi un fel de minibancă, în cadrul Băncii Italiei, care acordă asemenea facilităţi personalului propriu. Noi suntem de acord că, şi de aceea nici nu am insistat, că în ceea ce priveşte un sistem de pensionare, acesta nu poate să fie decât în cadrul legii generale.

Propunerea noastră a fost să mai reflectăm asupra suspendării în totalitate a posibilităţii ca Banca Centrală, Banca Naţională a României să acorde salariaţilor săi credite, din două motive.

În primul rând, spre deosebire de băncile comerciale, dacă o asemenea prevedere nu apare în lege, Banca Naţională nu poate să acorde credite salariaţilor, pentru că ea acordă credite numai societăţilor bancare. Deci, prin statutul ei este interzis să crediteze pe altcineva decât băncile comerciale. Or, toate celelalte bănci comerciale acordă asemenea credite, discriminarea este, ca să spunem aşa, inversă.

În al doilea rând, Banca Naţională, aşa cum este acest text de lege, rămâne cu autorizarea şi supravegherea societăţilor bancare. Şi atunci, în multe bănci centrale se interzice salariaţilor din autoritatea de supraveghere să meargă la băncile comerciale pe care urmează să le supravegheze ca să ia credite. Deci, aceste două argumente au fost avute în vedere. Nu avem în vedere crearea unui sistem de facilităţi sau privilegiat. De aceea, textul alin.d) se poate modifica, să precizeze că este vorba în limitele condiţiilor de pe piaţa monetară, deci nu cu dobânzi mai scăzute şi nici în condiţii privilegiate. Repet, sunt bănci centrale unde se interzice salariaţilor să ia credite de la băncile comerciale pentru a le putea supraveghea.

Şi, pentru că subiectul a fost deschis, trebuie să vă spun că şi până acum Banca Naţională a acordat credite salariaţilor, însă, să spunem noi, în limitele dobânzilor de piaţă cu dobânda de scont a băncii centrale. Este cea mai scăzută într-adevăr din sistem, dar nu am acordat credite preferenţiale cu 10 sau cu 15%, această dobândă a fost şi cu 70% în 1994 şi de 50% anul trecut. Aceasta este propunerea noastră şi nu se referă decât la sistemul de creditare cu scopul de protecţie pe care vi l-am spus anterior. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei buget, finanţe-bănci.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Pentru a fi total sincer în faţa dumneavoastră, noi, comisia, am propus reprezentanţilor Băncii Naţionale la prima citire, când am ajuns la articolul acesta şi la lit.d), să accepte o variantă cu dobânda de refinanţare. În acel moment, Banca Naţională a spus că decât în această formulare, mai bine deloc, am trecut peste articol, fiind votat ca eliminare. Pentru că tot ne-am luat rezerva să revenim şi să rediscutăm în comisie problema membrilor consiliului de administraţie, aş cere ca deodată să revedem şi lit.d) de la acest articol.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, mie mi se pare o propunere rezonabilă, pentru că mai avem câteva articole care nu suscită, sper, mari probleme, eu vă propun să aprobăm retrimiterea acestui alineat 3, pct.d) de la art.53 la comisie şi după pauză să-l discutăm şi înainte să luăm pauză să mai discutăm şi restul de articole.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci l-am trimis tot la comisie.

Art.54 - titlul. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Primul alin. nr.crt.41 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Al doilea alin. nr.crt.42 din raport, se propune eliminarea textului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.54, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.55. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.56. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.57. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi împotrivă? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.58. Propunere din partea comisiei un text nou la nr.crt.43 din raport - rămâne acelaşi titlu. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

S-a votat art.58 cu titlul iniţiatorului şi cu textul comisiei.

Art.59. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.60. Intervenţii?

Domnule deputat Dan Constantinescu, vă rog la ce alineat aveţi intervenţii? Vă rog.

Vă rog, comisia să fiţi atenţi, domnule deputat Remeş, comisia, vă rog fiţi atenţi e un amendament la art.60.

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte,

V-aş ruga să observăm că sancţiunile care sunt înşirate aici la alin.1 nu acoperă toate încălcările posibile prezentei legi şi m-aş referi, dacă vreţi, numai la art.51 alin.3, unde o parte din persoanele juridice, cele care au doar conturi la Banca Naţională şi nu sunt autorizate, pot primi un avertisment scris, impunerea unui termen limită, după care ne oprim. Deci, nu mai avem sancţiuni. În rest se referă la suspendarea autorizărilor sau retragerea lor. V-aş propune deci, ca eventual, între lit.a) - b), şi c) - d) asemănător art.71 din Legea bancară, să introducem şi sancţiunea de amendă "de la 1 la 10 milioane de lei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul administraţiei de stat."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă rog să vă consultaţi şi să vă spuneţi punctul de vedere. Să aibă un punct comun membrii comisiei, da? Vă rog să veniţi la tribună după aceea şi să spuneţi.

Comisia este de acord cu amendamentul propus.

Vă rog să-l redactaţi ca să-l supun la vot. Domnule Constantinescu se referă la alineatul l, da? Vă rog să-l citiţi din nou. Este vorba de preambul, da?

Domnul Dan Constantinescu:

Nu de preambul. Deci, la alin.1 între lit. a) - b) şi c) - d) se introduce o nouă sancţiune şi anume "amendă de la 1 la 10 milioane lei. Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord. Eu vă supun spre aprobare... la alin.2 şi 3 sunt amendamente? La art.60? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare amendamentul propus de domnul Constantinescu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri?

A fost acceptat.

Vă supun spre aprobare art.60 cu amendamentul propus de domnul deputat Constantinescu şi aprobat de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.61. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.62. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După pauză, pe care o vom lua acum, vom reveni cu articolele 34 şi 53, unde au rămas la comisie elemente ale acestor articole, precum şi cu capitolele 8 şi cu capitolul 10 în ansamblul lor.

Reluăm lucrările... este ora 13,10... reluăm lucrările la orele 14,15, cel târziu. Vă mulţumesc pentru înţelegere.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu zic să începem şedinţa şi sper ca şi colegii care sunt la comisie să apară între timp. Vom începe cu câteva chestiuni organizatorice, în primul rând, o comunicare: Comisia parlamentară pentru controlul aplicării Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989 va ţine şedinţa mâine, miercuri, 29 octombrie, la Senat, la orele 14,00, în spatele Sălii Omnia, problemă care îi priveşte pe următorii colegi deputaţi: Constantin Aferăriţei, George Dragu, Romeo Trifu, Şerban Rădulescu Zoner, Francisc Baranyi şi Daniela Buruiană.

La Comisia de mediere pentru texte diferite la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii arendării nr. 16/1994, Grupul parlamentar al minorităţilor propune înlocuirea domnului Osman Fedbi cu domnul deputat deputat Babiaş Iohan Peter. Vă supun spre aprobare această propunere.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată această modificare.

Vă mai supun spre aprobare un număr de patru comisii de mediere, şi anume, pentru:

1) Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 49/1997 pentru modificarea şi completarea reglementărilor privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului. Componenţa nominală propusă este: Laurenţiu Dumitraşcu, Dan Gabriel Nichita, Constantin Teculescu, Gheorghe Ana, Iuliu Păcurariu, Dan Constantinescu şi Ştefan Baban.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată componenţa nominală a acestei comisii.

2) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/1997 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei pentru reabilitarea Spitalului comunal Bălteşti judeţul Prahova, în valoare de 219.765 USD, semnat la Paris, la 27 iunie 1997. Componenţa nominală propusă: Ion Botescu, Teodor Gheorghe Morariu, Neculai Grigoraş, Iuliu Păcurariu, Traian Decebal Remeş, Ştefan Baban şi Miron Chichişan.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost adoptată această componenţă nominală.

3) Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/1997 pentru instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori, componenţa nominală propusă fiind: Valentin Argeşanu, Bogdan Ionescu, Victor Neagu, Alexandru Pereş, Elek Matei Barna, Petru Şteolea şi Fedbi Osman.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată şi aceasstă comisie de mediere.

4) Proiectul de Lege privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe, unde propunerile sunt: Mihail Nică, Tănase Barde, Virgil Popa, Horea Vasioiu, Ludovic Rakoczi, Marcu Tudor şi Mircea Vâlcu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată şi componenţa nominală a acestei comisii de mediere.

Onoraţi colegi,

Trecem la discutarea art. 34 alin. 3. Domnul deputat Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe, bănci, în numele celor două comisii, ne va spune ce s-a întâmplat acolo, referitor la acest amenament.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Art. 34 alin. 3 şi după discuţia de astăzi în cadrul comisiilor, rămâne în forma pe care am redactat-o în textul pe care vi l-am prezentat o dată cu raportul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Eu nu numai că îmi menţin amendamentul, dar vă învederez că comisia a manifestat o totală inconsecvenţă, prin raport cu soluţia pe care tot comisia o adoptase la 34 pct. 6. De la acest 34 pct.6, care era, cel puţin în opinia unora, deja votat, dar, oricum, însuşit de comisie ieri, s-a ajuns în soluţia că s-a schimbat şi soluţia din 34. pct.6.

Prin urmare, eu îmi susţin amendamentul meu, în sensul că numai propunerea e bine să fie făcută de către primul ministru, comisiile îşi dau avizul şi cel care hotărăşte în ultimă instanţă este tot plenul. Şi am raţionat... făcând chiar un raţionament în ceea ce priveşte 34.6, în care se vorbeşte despre faptul că: "Revocarea din funcţie a oricărui membru al consiliului se face de Parlament, la propunerea primului ministru, cu avizul comisiilor permanente", era normal ca această soluţie să fie însuşită şi în 34 alin.3.

Ei, dumnealor în aşa fel s-au unit şi în aşa fel s-au înţeles, din punctul de vedere al soluţiilor, încât, până la urmă, au respins amendamentul meu, ceea ce nu mă deranjează. Dar eu continuu să cred că soluţia corectă, ca să funcţioneze bine atât numirea cât şi revocarea, trebuie să fie aceasta.

Vă rog, deci, să primiţi amendamentul meu, în sensul ca atât numirea cât şi revocarea să se facă la propunerea primului ministru, cu avizul comisiilor de specialitate ale Parlamentului, iar numirea propriu-zisă să se facă de către Parlament. El are ultimul cuvânt: decizia!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aş vrea să aud şi punctul de vedere al iniţiatorului? Guvernul, Ministerul de Finanţe?

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Ministerul şi Guvernul nu participă la Parlament, ei sunt separaţi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, iniţiatorul nu vrea să-şi spună punctul de vedere.

Vă rog! Domnul deputat Teculescu.

Domnul Constantin Teculescu:

În legătură cu acest articol controversat, aş vrea să fac două precizări:

1) S-a strecurat în discursul domnului Popescu ideea că art. 34 pct.6 ar fi fost votat. Incorect! Nu a fost votat, întreg art. 34 a fost reluat în discuţia comisiei.

2) În ceea ce priveşte diferenţa între 34 pct.3 şi 34 pct.6, pentru consecvenţă, la propunerea domnului Popescu, am modificat într-adevăr şi art. 34 pct.6, în sensul că atât numirea cât şi revocarea guvernatorului Băncii Naţionale se fac de către comisiile reunite ale celor două Camere.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să fac o precizare, faţă de cele spuse: din art. 34 s-au votat titlul şi primele două alineate, alineatele de la 3 la 9 nu s-au mai supus plenului pentru că s-a cerut trimiterea lor la comisie. Deci, noi continuăm de la alin. 3, primele două fiind gata votate. De altminteri, la alin. 3 au apărut discuţii.

Domnul deputat Neculai Popa.

Domnul Neculai Popa:

Domnule preşedinte,

Domnule guvernator (văd că nu este aici),

Stimaţi colegi,

Noi, în comisie, am votat, în unanimitate, aş putea spune, forma care a fost prezentată şi de domnul preşedinte al comisiei, şi anume: "Membrii Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, cu nominalizarea conducerii executive, sunt numiţi de Parlament, la propunerea comisiilor de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului."

În primul rând, aş vrea să vă spun, cu tot respectul pe care îl am pentru domnul deputat Popescu, că un amendament nu poate fi făcut în afara comisiilor.

Pe de altă parte, nu ştiu dacă şi colegii mei de la putere şi cei de la opoziţie vor fi de acord să facem amendamente şi să modificăm o lege la orice intervenţie a unui ministru sau a Executivului, nu este corect. Şi, din acest punct de vedere, eu vreau să vă spun că mă simt jignit că, de atâtea ori, am modificat ordonanţe şi legi la intervenţia Executivului. Aş vrea să ne recăpătăm demnitatea noastră de parlamentari şi să votăm aşa cum ne dictează nouă conştiinţa, adică, din punct de vedere al legii, pentru că motivul care a fost invocat, ca politicul să nu aibă nici un fel de imixtiune în activitatea Băncii Naţionale, este corect şi just.

Deci, noi ne menţinem forma pe care v-am prezentat-o iniţial.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunt obligat, procedural, să fac o precizare - art. 98 din regulamentul nostru prevede următorul lucru: "În cursul dezbaterilor (deci, noi aici suntem), deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau cele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia." Şi ultimul alineat, al treilea, spune clar: "În mod excepţional, pot fi depuse amendamente noi şi în timpul dezbaterilor în plen." Or, noi ne aflăm aici, în această sală, ca să votăm legi cât mai bune şi regulamentul ne permite, în acest sens, să aducem amendamente şi modificări, chiar celor propuse de comisie, şi în plen. Este logic, e normal, este corect şi este regulamentar! Deci, amendamentele depuse în plen sunt lucruri absolut regulamentare!

Vă rog! Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte şi domnilor colegi deputaţi,

Vă reamintesc că acest text din regulament este tocmai un amendament al meu, pe care domniile voastre l-aţi însuşit în Parlamentul anterior. Şi anume, noi am raţionat atunci în mod corect că este posibil ca o anumită lege, un act normativ, să prezinte o carenţă în ultimul moment şi atunci, de dragul regulamentului, noi nu putem să o lăsăm în lege. De aceea s-a admis acest amendament ca, în mod excepţional... Eu nu am făcut niciodată abuz de acest text şi acum, în mod cu totul excepţional am făcut un amendament.

Vreau însă să vă învederez că supărarea colegului nostru nu are un temei şi îl rog să nu mai fie supărat pe intervenţia unui ministru sau, în general, a unui membru al Guvernului, pentru că acesta este principalul organ de iniţiativă legislativă şi pentru că acest reprezentant al Guvernului a simţit nevoia să-şi spună un punct de vedere. Aceasta nu înseamnă nimic nelegal şi necorect! A venit cu o propunere, care propunere se discută, care propunere s-a pus la vot în comisie, se va pune la vot şi în plen, se admite sau se respinge, nu e prilej de supărare!

Prin urmare, eu îmi susţin în continuare amendamentul meu şi învederez că tocmai pentru o bună colaborare între Guvern, politica lui şi Bancă, cu politica ei, este bine să existe o astfel de rezolvare. Adică, până la urmă, tot Parlamentul să decidă, cu avizul comisiilor, la propunerea primului ministru. Pe ambele texte, şi 34 pct.3 şi 34 pct.6.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii? Domnul deputat Gheorghe Ana.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimate doamne,

Stimaţi domni,

Întreaga economie a textului legii pe care, până în prezent, am parcurs-o, degajă ceea ce, de altfel, s-a şi dorit: o mai mare independenţă, o mai mare autonomie decizională a acestei instituţii naţionale unicat. După cum domniile voastre constată, în economia legii nu se mai face referire nici cel puţin la "colaborarea permanentă", aşa cum făcea trimitere Legea nr. 34, între Guvern şi Banca Naţională, în politici monetare, în politici valutare şi în politica de circulaţie bănească în general.

Or, tocmai această independenţă, această autonomie a unei instituţii speciale se încalcă, în condiţiile în care pledăm în continuare pentru ca consiliul său de administraţie să fie propus de un prim-ministru. În comisie am discutat foarte pe larg toate aspectele şi am convenit cu vot aproape majoritar, nu în unanimitate, că este bine să avem în vedere şi să acceptăm textul propus de comisie.

Pe de altă parte, vă învederez că într-o legislatură de 4 ani un post de prim-ministru poate fi reînnoit de "n" ori. Aceasta ar însemna că la fiecare nouă venire de prim-ministru, acesta să aibă capacitatea de a propune un nou guvernator, respectiv, un nou consiliu de administraţie pentru Banca Naţională.

Or, şi aici, în domeniul acesta, comisia a adus, după cum observaţi, o îmbunătăţire, în sensul că acest organ de conducere, consiliul de administraţie, nu va avea un mandat de 5 ani, cum s-a propus iniţial, ci va avea un mandat de 6 ani, aşa cum domniile voastre deja au votat. De ce un mandat de 6 ani? Pentru că el, acest mandat, trece, după cum observaţi dumneavoastră, dintr-o legislatură în altă legislatură şi acest lucru conferă stabilitatea consiliului de administraţie pe care, prin această lege, Parlamentul este chemat să îl numească.

Deci, iată numai câteva din considerentele care constituie tot atâtea argumente pentru ca textele adoptate în comisie să fie, de asemenea, luate în considerare şi votate de domniile voastre.

Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Soluţia pe care comisia o propune plenului Camerei în legătură cu numirea membrilor Consiliului de administraţie este foarte judicioasă şi argumentul constă în faptul că, raportat la toate autorităţile publice, Banca Naţională este cea care intră într-o relaţie directă cu Parlamentul. În numele Consiliului de administraţie, guvernatorul este acela care prezintă anual Parlamentului rapoarte cu privire la activitatea Băncii Naţionale.

Pe cale de consecinţă şi ţinând seama de principiul simetriei care operează în drept, urmează ca şi alin.6 al art.34 să fie corelat şi redactat în sensul soluţiei care este propusă la alin.3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Practic, s-au spus cam toate lucrurile care erau de spus. Doriţi să luaţi cuvântul la acest alineat 3, da? Domnul deputat Varujan Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Doresc să întăresc această idee, Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale să fie numit de către Parlament, cu un argument în plus: este vorba de Banca Naţională. Adică este vorba de banca naţiunii române. Or, dacă este vorba de Banca Naţională, ea trebuie să respecte dorinţa întregului popor. Parlamentul este instituţia cea mai democratică a unei ţări. În condiţiile în care Parlamentul, care exprimă cel mai bine voinţa naţiunii la un moment dat, numeşte conducerea Băncii Naţionale, înseamnă că întreaga naţiune română îşi exercită acest drept. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu şi, după aceea, vom trece la vot, pentru că practic s-a spus aproape tot despre...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pe măsură ce se dialoghează la microfon, apare o confuzie care se strecoară, nu cred că cu intenţie. În ambele variante, adică şi în amendamentul meu, cât şi în varianta comisiei, cel care decide este tot Parlamentul şi comisiile îşi dau avizul. Toată discuţiunea este cine are iniţiativa propunerii. Şi eu susţin că în amendamentul meu normal este să facă propunerea de numire primul-ministru, pe care comisiile Parlamentului o avizează, şi propunerea aceasta, cu avizul, dacă e dat afirmativ, ajung în Parlament şi Parlamentul decide, albă-neagră. Deci tot Parlamentul este cel care decide, în final. Eu însă spun că comisia a manifestat inconsecvenţă de la o zi la alta, pentru că atunci când a fost vorba de revocare a fost de acord cu soluţia că propunerea de revocare o face primul-ministru, dar când este vorba de numire, nu mai este de acord cu soluţia aceasta. Adică nu este consecventă cu propria ei soluţie şi, deci, eu vă rog respectuos să votaţi amendamentul pe care l-am propus, cu consecinţa simetriei pentru art. 34 alin. 6. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că cam toată lumea a luat cuvântul, mai este cineva care doreşte să ia cuvântul? Nu. Atunci, voi începe să supun la vot, conform regulamentului nostru, în primul rând amendamentul propus de domnul deputat Emil Popescu, care a fost respins de comisie, şi anume ca propunerea de numire...

Domnul Varujan Pambuccian (din sală):

Propunerea comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...propunerea de numire să fie făcută de primul-ministru. Este regulamentar. (Vociferări)

A fost amendament respins la comisie, pe care dânsul insistă să îl susţină.

O să vă rog să-mi permiteţi să vă spun că Regulamentul precizează, art.98: "Discutarea articolelor începe cu amendamentele". "În cursul dezbaterilor, deputaţii, Guvernul sau grupurile parlamentare pot pune în discuţie amendamentele respinse de comisia sesizată în fond sau amendamentele depuse la comisie, în conformitate cu prevederile prezentului regulament, dar care nu figurează în raportul acesteia."

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Citiţi articolul 100.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, asta este. "Disctarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articolul... şi continuă cu cele privind modificarea sau completarea acestuia.

În cazul în care există mai multe... se supun la vot...", în fine, asta este... Deci, dacă vom aplica articolul 100 din Regulament, într-adevăr, comisia a propus eliminarea unei părţi din textul respectiv. Că o supunem la vot într-un fel sau în altul, oricum dumneavoastră veţi decide.

Bun, recunosc, începem regulamentar, cu propunerea comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Domnule preşedinte, vă rog să mă iertaţi, nu sunt de acord cu soluţia. Vă rog să-mi daţi cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă dau cuvântul, dar vă spun că regulamentar aşa este. Comisia a propus eliminarea unei părţi din text.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eu am propus un amendament, domnilor! Acest amendament a provocat nişte discuţii şi suspendarea lucrărilor. S-a spus: "Mergeţi la comisie şi hotărăşte comisia dacă primeşte sau nu amendamentul". Amendamentul a fost respins. Prin urmare, primul care se pune la vot este amendamentul meu, fiindcă a fost respins şi fiindcă-l susţin. E vorba de amendamente respinse.

Mai mult decât atât, din punctul de vedere al comisiei, comisia nu a cerut nici o modificare la art. 34 alin. 3. Eu am fost cel care am cerut modificarea. Prin urmare, e normal ca amendamentul meu să fie primul pus la vot. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar, chestiuni procedurale. Vă rog. Vă rog, nu vă enervaţi.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Îmi pare foarte rău că domnul Emil Popescu încearcă aici să îşi brodească, mă rog, o teorie care este neconformă cu regulamentul. Eu v-am spus că textul de bază în legătură cu discutarea amendamentului este art.100, care spune foarte clar: "Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune eliminarea unora dintre textele cuprinse în articol". Or, comisia, prin amendamentul pe care l-a propus, a făcut acest lucru. Deci nu putem să punem în discuţie întâi amendamentul dânsului, care a fost respins la comisie.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Domnule Gaspar, ce a făcut comisia? Ce a propus eliminarea?

Domnul Acsinte Gaspar:

Dimineaţă a reformulat textul, ceea ce înseamnă că l-a eliminat.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Nu-i adevărat, domnule. Comisia n-a propus nimic.

Domnul Acsinte Gaspar:

Luaţi raportul! Luaţi raportul!

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că domnul Emil Popescu n-are nici măcar raportul asupra dânsului. Dânsul discută...

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Cum nu-l am, domnule? Uite-l la mine!.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Vă rog foarte mult, nu vă enervaţi, nu discutaţi între dumneavoastră.

Domnul deputat Emil Popescu. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnilor,

Vedeţi, este un exemplu de ce se poate întâmpla chiar în faţa unei colectivităţi. Un întreg parlament a fost confruntat de mine cu un amendament. Comisia tăcea. Comisia era de acord cu art.34 pct.3, aşa cum era el formulat. Şi comisia era de acord şi cu art. 34 pct. 6, tot aşa cum era formulat. Deci comisia n-avea nici o propunere. Eu am venit cu amendamentul şi amendamentul meu a generat toată discuţia. Prin urmare, n-a avut nici acum comisia nici o propunere. Deci comisia vine cu propunere nu la art. 34 pct. 3, domnule Acsinte Gaspar, vine la art. 34 pct.6, tocmai pentru ca să-l alinieze cu art. 34 pct. 3.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă rog foarte mult...

Domnul Emil Teodor Popescu:

Deci, în mod normal, trebuie să se pună la vot amendamentul meu la art. 34 pct. 3 şi pe urmă amendamentul comisiei, modificarea comisiei la art. 34 pct. 6. Mie mi se pare că alineatul 3 e înaintea lui 6, domnule Gaspar. Lucrurile sunt evidente.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteţi. Sistez discuţiile.

Domnul deputat Remeş, din partea comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnule preşedinte de şedinţă şi

Domnilor colegi,

Binevoiţi a vă uita la pag.11, la numărul de ordine 27. Acolo apare, pe coloana stângă, formularea cu care iniţiatorul ne-a trimis proiectul de lege, şi pe coloana de mijloc apare textul adoptat din comisie. E cu totul altceva decât era în formularea iniţiatorului. Vizavi de textul pe care l-a propus comisia iniţial şi astăzi, adunându-ne comisiile din nou, îl menţinem, domnul Emil Popescu ne propune să revenim de fapt la varianta pe care ne-a dat-o iniţiatorul.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Nu-i adevărat! Eu am amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îmi permiteţi.

Onoraţi colegi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală şi să fiţi atenţi la ceea ce voi supune spre aprobare.

La alin.3 al art. 34 există textul de bază, care a fost amendat de comisie. La textul de bază, amendat de comisie în felul în care este, domnul deputat Emil Popescu a propus o completare a lui, un amendament la acest text. Deci acest amendament la acest text al comisiei, care nu se referă la textul de bază, a fost generatorul discuţiilor din comisie dinainte de pauză. Comisia, în pauză, a discutat şi a respins acest amendament la textul comisiei, amendament făcut de domnul deputat Emil Popescu.

Ca atare, eu vă voi supune la vot întâi amendamentul domnului Emil Popescu şi indiferent... (Vociferări). Eu vi-l supun la vot şi dumneavoastră aveţi posibilitatea să-l acceptaţi sau să-l respingeţi. Dacă îl respingeţi, vă supun la vot în continuare propunerea comisiei. E vorba de un amendament respins la comisie.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu suntem de acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este regulamentar. Nu scrie nicăieri în regulament că un amendament care a fost respins de comisie să nu se supună la vot.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu sunt de acord că se supun la vot, dar noi discutăm în ce ordine se supun la vot amendamentele şi deci trebuie întâi supus la vot amendamentul comisiei, aşa cum a fost reformulat. Eu n-am spus ca amendamentul domnului Popescu să nu fie supus la vot. Ceea ce trebuie să stabilim este în ce ordine, iar ordinea firească este aceasta, întâi amendamentul comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu cred că rezultatul votului va fi acelaşi, până la sfârşit, adică al majorităţii care va hotărî exact cum să arate acest text şi, ca atare, nu contează ordinea în care le supun, pentru că eu vă pot spune acum fără..., în fine, din experienţa pe care am câştigat-o, vă pot spune cum va arăta articolul, vă pot spune de pe acum. Deci, indiferent de cum supun eu la vot, vă pot spune cum va arăta textul.

Eu vă supun la vot acest amendament întâi, amendamentul propus de domnul Emil Popescu, şi anume adăugarea: "la propunerea primului-ministru", la acest articol.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. (Vociferări). Vă rog frumos, linişte! Vă rog frumos, linişte! Sunt 43 de voturi pentru, insuficient pentru a trece.

Vă supun spre aprobare formularea comisiei, aşa cum a rămas după dezbaterile din comisie de astăzi şi care este textul de la numărul curent 27 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Este evident, nu? Voturi împotrivă? 41. Abţineri? 2. Cu 41 de voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptat textul pentru alin.3 al art.34, în formularea cuprinsă la nr.crt.27 din raportul comisiei.

La alin.4, nr.crt.28 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Alin.5. Intervenţii? Domnul deputat Acsinte Gaspar. Suntem la alin.5. Vă rog frumos, păstraţi liniştea.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă propun ca din partea finală a acestui alineat să se înlocuiască sintagma "de la pct.3 de mai sus", pentru că articolele sunt redactate pe alineate, cu "alin.3". Deci textul ar urma să sune aşa: "cu respectarea prevederilor alineatului 3", că în cadrul articolelor nu vorbim de puncte. De altfel, şi dumneavoastră, de fiecare dată când aţi anunţat, aţi anunţat intervenţiile pe alineate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi, pe alineate sunt. Comisia? De acord.

Vă supun spre aprobare alin.5, cu amendamentul propus de domnul deputat Acsinte Gaspar, care, într-adevăr, ţine de redactare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Alin.6. Domnul deputat Remeş, preşedintele comisiei. Alin.6, suntem la nr.crt.29 din raport.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Ca urmare a discuţiilor purtate în cele două Comisii pentru buget-finanţe şi juridică, şi a faptului că domnul deputat Popescu ne-a atras, pe bună dreptate, atenţia asupra faptului că e o diferenţă de abordare între alin.3 şi 6, în cele două comisii s-a judecat să se elimine şi de aici sintagma "primului-ministru cu avizul" şi, atunci, propunerea Comisiilor pentru buget-finanţe şi juridică este ca acest alineat să aibă următoarea fomrulare: "Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru fiecare caz..." ş.a.m.d.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Aţi văzut ce bine se potriveşte un adagiu acestei comisii comune: "Arde ceea ce a adorat şi adoră ceea ce a ars". Iată că suntem în situaţiunea că comisia retrage textul pe care-l confecţionase acum două zile şi vă rog să reţineţi că nu e adevărat că ambele comisii ar fi fost de acord, ci o parte din Comisia juridică n-a fost deloc de acord cu revenirea la text.

Prin urmare, eu vă invederez că 34, alin.6 este bine alcătuit şi că este bine şi normal să rămână în forma actuală, în care este el acum. Ba, încă domnul Ana mi-aduc aminte că a făcut şi discuţie în comisie, în sensul că a spus că "Da, când e vorba de revocare, e bine să fie făcută la propunerea primului ministru, dar numai când e vorba de numire să nu se facă propunerea". Adică a fost un punct de vedere mixt.

Şi eu vă invederez că tocmai pentru acest argument al domnului Ana, ştiţi cât de mult îl stimăm şi îl preţuim, să votaţi textul aşa cum este el acum şi să nu mai daţi voie comisiei să-şi schimbe punctul de vedere după cum are interes, să ne combată pe noi sau nu. Vă mulţumesc. Şi se va vedea cu ocazia aceasta şi cine votează din stânga cu dreapta şi cine votează din dreapta cu stânga. (Vociferări).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Popescu, votul este o chestiune care cred că nu trebuie discutat. Eu vă rog frumos să ne păstrăm calmul. Vă rog.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

Mihai Ioniţă, PNTCD.

Eu aş întreba preşedintele Comisiei de buget-finanţe ce înseamnă propunerea unei comisii. Deci sintagma aceasta apare şi la alin.3 şi la alin.6. Părerea mea că propunere poate să facă o persoană, nu o comisie. Să explice exact în faţa Parlamentului ce înseamnă propunerea unei comisii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, domnule Traian Remeş, vă rog să răspundeţi acestei întrebări.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Întrebarea dumneavoastră poate părea bună. Mărturisesc că nu am înţeles nimic din ea şi eu, de câte ori am venit astăzi la microfon, am spus că vă aduc aici cuvântul care, prin vot, a fost hotărât de către cele două comisii în plen, Comisia de buget-finanţe şi Comisia juridică, reprezentând vocea majorităţii, aşa cum a reieşit prin vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci domnul deputat Emil Popescu propune ca textul la acest alineat 6 să rămână cel din iniţiativa legislativă.

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca comisiei):

Nu, cel al comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cel iniţial al comisiei? N-aţi precizat lucrul acesta. Deci cel al comisiei de la nr.crt.29, da? (Discuţii în sală şi la comisie).

Domnilor deputaţi,

Vă rog frumos, încetaţi discuţiile, ca să trecem la vot. Haideţi, ca să supunem la vot.

La vot se supune propunerea comisiei. Amendamentul nu este un amendament la propunerea comisiei, ci există propunerea comisiei ca atare. Comisia a hotărât să propună textul modificat.

Domnule deputat Remeş, vă rog frumos! Domnule deputat Remeş, vă rog frumos daţi-mi textul propus de comisie pentru acest alin.6. Sau vă rog să-l citiţi.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Îl mai citesc o dată. Deci art.34, alin.6.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Preambul. Preambulul alineatului 6, înainte de...

Domnul Decebal Traian Remeş:

"Revocarea din funcţie a oricărui membru al Consiliului de administraţie se face de Parlament, la propunerea comisiilor permanente de specialitate ale celor două Camere ale Parlamentului, pentru fiecare caz în parte dacă..." şi curg literele.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare textul propus de comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 21 de voturi împotrivă. Abţineri? 4 abţineri. Cu 4 abţineri şi 21 de voturi împotrivă a fost adoptat textul propus de comisie şi citit de domnul deputat Remeş, preşedintele comisiei.

Intervenţii la alin.7. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Intervenţii la alin.8. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Intervenţii la alin.9. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Art.34, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Cap.VIII, din care face parte acest articol 34, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate.

Trecem la articolul 53, unde am votat titlul articolului şi primele două alineate şi ne-am blocat la al treilea alineat, la pct.d), care ar urma să devină c), dacă rămâne. Iniţial, propunerea comisiei fusese de eliminare a acestui pct.6.

Domnul deputat Remeş. Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

În urma discuţiilor care au avut loc în plenul celor două comisii, s-a hotărât ca această literă d) să devină c) şi să aibă următoarea formulare: "să acorde salariaţilor săi câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată cu dobândă la nivelul dobânzii medii lunare de la băncile comerciale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci propunerea comisiei este aceasta. Dacă sunt intervenţii faţă de propunerea comisiei? Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Discuţiunea este numai pe pluralul de la credite din partea a doua. Pentru ca domniile voastre să ştiţi despre ce votaţi, comisiile au fost de acord cu ideea să se dea o dată un singur credit pentru o locuinţă şi reparaţiile ei şi încă o dată un singur credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată. Folosirea la plural, în partea a doua, a cuvântului credite va duce la concluzia cu totul greşită, la o urmare practică cu totul greşită, că va putea un salariat al băncii să ia două credite, trei credite, patru credite, cinci credite, după cum vrea, întâi o maşină, pe urmă un nu ştiu ce bun, pe urmă un alt bun. Deci trei, patru credite.

Eu am susţinut că-i normal şi echitabil să se dea un singur credit pentru locuinţă şi reparaţiile ei şi încă un singur credit, nu la plural, un singur credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Matis Eugen, după care domnul deputat Pambuccian şi pe urmă comisia. Vă rog.

Domnul Eugen Matis:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Îmi pare rău că domnul coleg Popescu, preşedintele Comisiei juridice, vrea să decidă în locul acelora care ar dori să uzeze de aceste credite, într-un domeniu care ţine strict de viaţa personală. Trebuie să cumpăr, sunt nevoit acum, toate acele bunuri de folosinţă îndelungată la care am dreptul pentru 10 ani, 20 de ani sau am dreptul să decid că vreau să cumpăr al doilea sau al treilea bun peste 5 ani sau 10 ani. Mi se pare incorect ca să mi se impună ca să decid ca să pot să obţin un credit să-mi cumpăr tot acum şi televizor, şi maşină, şi dulap, şi tot ce vreţi sau vreau să cumpăr numai peste cinci ani de zile unele din acestea. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Pambuccian.

Domnul Varujan Pambuccian:

Stimaţi colegi,

Haideţi să încercăm să fim pragmatici şi să ne gândim ce o să se întâmple. Votăm amendamentul pe care-l propune domnul deputat Popescu. În condiţiile acestea, o să se întâmple următorul lucru: un inspector de la Banca Naţională o să meargă la o bancă privată pe care o inspectează şi o să spună "Dă-mi, domnule, şi mie un credit pentru soacră-mea, pe numele soacrei mele", da? Dacă vrem să ajungem la aşa ceva, cred că nu rezolvăm nimic.

Cred că mult mai raţional, dar în acelaşi timp şi moral, ar fi să revenim oarecum la amendamentul pe care îl propunea domnul Dan Constantinescu, care spunea să acorde salariaţilor săi, dar, aici să spunem "câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată", tocmai ca să evităm acest lucru, care, oricum se va întâmpla.

Şi, de asemenea, cred că nu este bine ca dobânda care se percepe pentru aceste credite să fie la nivelul dobânzii medii, lunare nu ştiu ce înseamnă, aia poate că este vorba de dobânda medie activă, dar, în acest caz, practic, nu creăm un avantaj deosebit, ci să se revină la formularea din amendament, şi anume la dobânda de refinanţare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Înaintea domnului deputat Remeş, vă rog. Imediat vă dau cuvântul şi dumneavoastră.

Vă rog.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule vicepreşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Poate vă aduceţi aminte că am luat cuvântul de la acest microfon, la acest articol la pct. c). Aşa că nu pot fi acuzat că fac partizanat.

Dacă atunci am pledat pentru egalitatea tuturor cetăţenilor şi aici este vorba de aceeaşi treabă. În fond, şi eu aş fi votat prima dată pentru lit. d), dar, după ce domnul Isărescu ne-a explicat care este sensul acestui amendament, deci, existenţa acestui articol aşa amendat, cum s-a propus, am simţit şi eu că, într-adevăr, este nevoie, tocmai pentru a nu fi corupţi aceşti angajaţi, să se instaureze aceste sistem.

Deci, în momentul în care instaurăm acest sistem şi pe când orice cetăţean al României are dreptul la mai multe credite de la mai multe bănci pentru a-şi cumpăra maşină, mobilă etc. etc., şi din doi sau zece ani, în zece ani să şi le schimbe, dacă are suma necesară cu care îşi poate acoperi acest credit, atunci faţă de aceşti angajaţi ai Băncii Naţionale, care pot opta doar o singură dată şi să aleagă între o maşină, mobilă sau ce au nevoie în casă, iarăşi s-ar crea o discriminare.

S-ar crea exact aceeaşi situaţie împotriva căreia am fost când am eliminat pct. c). Dacă suntem consecvenţi, trebuie să acceptăm această formulare pentru că în cazul în casei - este clar, ai nevoie de o casă - dar de celelalte bunuri ai nevoie de mai multe într-o viaţă.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu.

Vă rog.

Domnul Florin Georgescu:

Deci, opinia noastră este că atunci când se acordă creditul pentru bunuri de folosinţă îndelungată, în cuantumul creditului respectiv se pot lua în considerare, ca în cazul oricărui alt debitor, toate genurile de bunuri pentru care la un moment sau altul un anumit lucrător al Băncii Naţionale optează a le achiziţiona. Deci, un credit, fără a-i stabili plafon de 100 de milioane, de 200 de milioane, îi permite să-şi cumpere şi maşină şi alte bunuri de folosinţă îndelungată necesare în gospodărie, deosebit de creditul pentru casă.

Sunt de acord cu propunerea domnului preşedinte al Comisiei juridice, Popescu.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lăpuşan.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu vreau să vă spun că personal, deşi nu m-am consultat cu grupul meu parlamentar, nu sunt de acord cu acordarea unor credite în alte condiţii decât se acordă ele. Oare un salariat al Băncii Naţionale - nu ştiu ce funcţie o fi având el, portar, director, şef de serviciu şi aşa mai departe, sau preşedintele Băncii Naţionale, nu există posibilitatea ca oamenii aceştia să fie salarizaţi corespunzător şi să nu mai aibă nevoie de altceva. Ce suntem la CAP, să mai ia doi cucuruzi sau două kilograme de ceva, pentru că asta înseamnă diferenţă de dobandă.

Nu am fost de acord ca armata, care n-aveam posibilitatea să o salarizăm cum trebuie, să beneficieze de nişte credite diferenţiate, să zicem aşa, faţă de ceilalţi cetăţeni, nu am fost de acord ca poliţia să beneficieze de astfel de credite, şi acum suntem de acord ca angajaţii Băncii Naţionale, şi de acolo în jos, toţi angajaţii celorlalte bănci să beneficieze de astfel de credite.

Sigur că da, Banca Naţională, ea poate să negocieze şi să-şi dea credite câte vrea, pentru că dacă nu dă bine una cu alta o să se devalorizeze leul şi aşa mai departe. Materia primă cu care lucrează Banca Naţională nu se termină de acolo. Se devalorizează leul.

Deci, eu personal nu sunt de acord cu modul acesta de acorda alte beneficii decât salariul cât de mare. Să-şi ia salarii mari, să-şi ia de 20 de milioane, de 15 sau şi mai mari decât atât. Este foarte interesantă poziţia reprezentanţilor Băncii Naţionale în acest aspect.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Pambuccian. Sper că e ultima intervenţie că....!

Domnul Varujan Pambuccian:

Domnule preşedinte,

Argumentul acela pe care l-a oferit colegul nostru că în felul acesta îi ferim pe funcţionarii Băncii Naţionale de corupţie, cred că este argumentul care trebuie să prevaleze. Pe de altă parte, cred că nimeni nu este nebun să facă un împrumut de 100 de milioane pe care trebuie să-l dea înapoi. Oamenii nu vor lua bani de aici, se vor împrumuta cu bani.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da, domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele comisiei.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnilor colegi,

Înainte de a spune altceva, vă rog binevoiţi...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog să păstraţi linişte în sală ca să ascultaţi despre ce este vorba.

Domnul Decebal Traian Remeş:

... şi ascultaţi-mă că dau citire din nou formulării. "să acorde salariaţilor săi câte un credit pentru locuinţe şi credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată cu dobândă la nivelul dobânzii medii lunare de la băncile comerciale".

Şi acum să explicăm textul, ca să nu fie confuzii. Când vorbim de dobânda medie lunară de la băncile comerciale nu mai văd favoritism decât, eventual, la fracţiuni de procent sau 1-2 procente faţă de banca, nu ştiu care o fi ea, care acordă credite la dobânzi şi mai mici, dar l-am dus la o dobândă de piaţă.

Nu este vorba de diferenţe de dobândă!

Domnul Alexandru Lăpuşan (din sală):

Nu punem nici un procent...!

Domnul Decebal Traian Remeş:

Nu putem pune nici un procent că eu mi-aş dori ca în anul viitor - şi dumneavoastră la fel - dobânzile din România să fie de 1% la împrumuturi. Nu putem pune acum dobânzi că nu ştim încotro vor merge aceste procente. Iar când am ajuns în cele două comisii, după o dezbatere foarte îndelungată, la formularea la plural, la bunurile de folosinţă îndelungată, s-a plecat de la ideea că pentru o viaţă de român este suficientă o casă să-şi poate face, şi restul, care ajunge să-şi facă două-trei-zece, să le înlocuiască, să nu mai aibă acces la aceste credite. Dar bunurile de folosinţă îndelungată, oricât ar fi viaţa lor de lungă, au o viaţă mai scurtă decât o viaţă normală a unui om.

Pe de altă parte, la vârsta tânără, fiecare familie îşi duce în casă un număr mai limitat de bunuri decât în momentul în care a început să se ajungă.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Florin Georgescu, care mi-a cerut cuvântul anterior şi îi dau cuvântul acum.

Domnul Florin Georgescu:

Pentru a nu mai exista confuzii în ceea ce priveşte interpretarea nivelului de dobândă, deci, costul creditului la care se acordă aceste împrumuturi către salariaţii Băncii Naţionale, şi care nu sunt nişte împrumuturi, în formularea actuală, favorizante, ci sunt nişte împrumuturi normale, dar pentru a-i feri pe salariaţii băncii să se ducă să apeleze la băncile comerciale, Banca Naţională le acordă împrumuturile la acelaşi cost, la acelaşi preţ, trebuie formulat în propunerea comisiei "dobânda activă medie lunară," pentru că băncile comerciale au dobandă pasivă, deci, la depozite, mai mică şi dobânda activă la credite acordate, mai mare.

Şi, sigur, textul, dacă este formulat în asemenea condiţii, poate lăsa la latitudinea interpretării asemenea opţiuni. Pentru a-i feri pe oameni să greşească, propunem, deci, această formulare, să se adauge cuvântul "activă", după "dobânda medie lunară". Şi pentru ca să îi explic şi domnului coleg Lăpuşan nu e vorba de nici un favoritism, ci este vorba de a-i feri în contactele cu băncile comerciale pentru că şi acolo găsesc credite la acelaşi preţ.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Şi termenul de rambursare...

Domnul Florin Georgescu:

Sigur, domnul preşedinte Popescu intervine aici cu o chestiune foarte pertinentă, şi anume termenul de rambursare. Când te duci la o bancă comercială, pentru casă, dacă are bani banca îţi dă pe maximum 15-20 de ani, cu multe colaterale, cu garanţii materiale, cu mulţi giranţi, cu notariate şi aşa mai departe, iar aici, dacă nu punem nici o limită, se poate acorda, în baza unei decizii a Consiliului de Administraţie, un credit pentru case pe 60 de ani sau pe 80 de ani, iar pentru bunuri de folosinţă îndelungată, o perioadă de 10 ani. Poate nu e rău, poate e bine, dar dumneavoastră hotărâţi dacă, într-adevăr, societatea are suficiente resurse ca să dea la toată lumea aşa ceva, sau are numai pentru unii şi cine sunt aceea, şi de ce ei merită mai mult decât alţii.

Vă supun reflecţiei dumneavoastră oportunitatea introducerii unui anumit termen de rambursare. Deci: "Poate beneficia de un credit pentru locuinţe, cu termen de rambursare până la maximum 20 de ani, şi de un credit pentru bunuri de folosinţă îndelungată, rambursabil în 3 ani, la dobânda activă medie lunară".

Domnul Barbu Piţigoi:

Nu rezistă.

Domnul Florin Georgescu:

Domnul deputat Piţigoi zice că nu poate. Eu îl întreb pe dumnealui cum pot cei care au 300.000 de lei la fabricile de confecţii, şi nu prea ştiu nici drumul băncilor comerciale, nu prea ştiu nici să completeze, şi cum se descurcă acei oameni care trebuie să-şi construiască o casă, care sunt puşi în situaţii de a fi închise întreprinderile şi aşa mai departe.

Deci, haideţi să privim lucrurile ..... la nivel general, şi nu la nivel de segment. (Rumoare, agitaţie, vociferări)

Domnul Florin Georgescu:

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lăpuşan, după care domnul deputat Avramescu.

Vă rog.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Sigur, eu cred că o să continui explicaţiile şi în pauză pentru că eu cu domnul deputat Florin Georgescu suntem în relaţii bune. E adevărat că nu înţeleg de ce neapărat Parlamentul doreşte să înjosească angajaţii Băncii Naţionale. Nu îmi dau seama de ce îi pune în postură de neajutoraţi, de oameni care nu pot să-şi cumpere o maşină, săracii, să-şi cumpere un televizor NEI, din ăla, că dau ăia în rate.

Nu văd de ce nu pot să-şi facă o casă, sigur cu mai multe etaje. Nici o problemă nu este, cu curte mare şi aşa mai departe. Nu este normal ca Banca Naţională să dea credite la persoane fizice.

Poate ni se explice de ce procedează în acest mod sau nu procedează în acest mod Banca Naţională a Germaniei, care este banca care construieşte Europa asta, sau poate Banca Naţională a Franţei. Eu n-am mai auzit ca o bancă naţională să dea portarului credite - trebuie să-şi creeze ghişee şi sector separat de relaţii cu publicul, chiar dacă este un public restrâns.

Nu-mi dau seama dacă de astfel de credite beneficiază şi şefii unor comisii din Parlament, deputaţi sau nu, nu-mi dau seama de ce ne batem pentru un lucru care este anormal.

Eu propun să supuneţi la vot să se elimine chestia asta sau reprezentanţii Băncii Naţionale să ne spună unde mai este - în afară de Bangladesh - unde mai este procedura asta ca o bancă naţională să aibă ghişeu de lucru cu persoane fizice, să le dea credite.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Avramescu.

Îi rog pe ceilalţi colegi care vor să ia cuvântul să se aşeze în băncile corespunzătoare.

Domnul Constantin Gheorghe Avramescu:

După cum m-am opus la pct. c), dinainte, şi care nu a fost votat conform propunerii comisiei, de această dată apelez la dumneavoastră, la raţiunea dumneavoastră, să înţelegem că amendamentul comsiei este cel pe care trebuie să-l votăm, pentru următoarele motive: un salariat la Băncii Naţionale este un cetăţean care are dreptul la credite, ca orice cetăţean.

Nu uitaţi că am votat la articolele anterioare o serie de restricţii care sunt pentru salariaţii Băncii Naţionale.

În ceea ce priveşte creditele, este o singură obiecţie. "Un credit," într-adevăr, cum s-a spus, pentru locuinţă - şi nu la plural, ca să nu se facă confuzii - iar, după aceea, trebuie să fie: "credite pentru bunuri de folosinţă îndelungată" pentru că acestea nu se iau o singură dată, ci se iau etapizat. Odată îşi ia maşină, odată îşi ia aragaz, odată îşi ia maşină de spălat cu bule, dacă vreţi dumneavoastră, şi aşa mai departe. Iar prin reglementările pe care şi creditele în interior, poate să dă un credit pentru locuinţă pentru 15 ani sau 20 de ani, pentru acestea mai ieftine, pentru 2 şi 3 ani, pe care noi aici nu le putem separa pentru că sunt bunuri cu valori diferite şi pe care orice bancă le dau pe termene diferite, bineînţeles, unele mult mai scurte.

Deci, vă propun să votăm ca atare amendamentul comsiei, cu singura observaţie, să zicem, la singular "locuinţă".

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Cezar Corâci, după care urmează domnul deputat Barbu Piţigoi.

Vă rog păstraţi linişte şi fiţi atenţi la chestiunile care se discută ca să pot să le supun imediat după asta la vot.

Vă rog.

Domnul Ioan Cezar Corâci:

Domnule preşedinte,

Chiar una din solicitări era să puneţi, totuşi, textul la vot pentru că nu-l vom putea lămuri altfel. Dar vreau să atrag atenţia colegilor care au vorbit anterior că nu au urmărit textul legii, pentru că noi am luat, într-un articol anterior, dreptul pe care cred că poate să-l aibe orice cetăţean al României, de a obţine un credit de la bancă, am luat acest drept salariaţilor Băncii Naţionale. Atunci este absolut normal să dăm dreptul Băncii Naţionale, tocmai pentru a evita corupţia, interpretările, posibilitatea de a fi favorizaţi la o bancă comercială obişnuită, să dăm dreptul Băncii Naţionale să dea aceste credite propriilor salariaţi, dar numai în condiţiile în care ar fi obţinut credit şi de la o bancă comercială obişnuită. Asta este problema.

Din acest motiv, vă rog să votaţi amendamentul însuşit de comisie.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Barbu Piţigoi. Sper să fie ultimul pe listă.

Domnul Barbu Piţigoi:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să-i reamintesc distinsului coleg care mi-a pomenit numele mai devreme că cetăţenii României sunt toţi egali în faţa legii. Nu sunt unii mai egali decât alţii. Şi dacă este vorba să dăm nişte avantaje cuiva pentru ca el să nu fie corupt, apoi cel care vrea să fie corupt poţi să-i dai câte avantaje vrea pentru că tot corupt va fi.

De aceea, stimaţi colegi, eu vă propun eliminarea completă a acestui articol.

Vă mulţumesc. (Aplauze).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, sunt câteva puncte...

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Vă rog să-mi daţi voie...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Având în vedere toate discuţiile care s-au purtat şi versatilitatea punctelor de vedere şi faptul că acei salariaţi sunt ai unei bănci speciale şi bine salarizaţi, mă raliez întru totul la ce spune domnul Barbu Piţigoi şi vă propun să eliminăm total textul. (Aplauze).

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog frumos păstraţi liniştea în sală. Nu purtaţi discuţii cu colegii decât de la tribună.

Domnul deputat Remeş.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Domnilor colegi,

Şi eu şi partidul din care fac parte suntem împotriva oricăror genuri de privilegii. V-aş ruga să înţelegeţi că acest articol nu introduce privilegii, are doar o singură intenţie, aceea de a da dreptul angajaţilor Bancii Naţionale, ca oricărui cetăţean, de altfel, din România, să apeleze, atunci când are nevoie, la împrumuturi din bancă, însă, pentru că aceşti salariaţi ai Băncii Naţionale au, pe lângă atâtea alte sarcini, şi pe aceea de a controla întregul sistem al băncilor comerciale din România, nu e bine să îi punem în postura de a fi împrumutatul uneia sau alteia dintre bănci şi de a intra în curtea băncii respective şi ca organ de control.

De aceea, vă rog să fiţi de acord şi să votaţi aşa cum vă propune plenul celor două comisii acest articol.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnule deputat Lăpuşan, dar vă rog frumos, dacă aduceţi ceva nou faţă de ceea ce s-a spus până acum.

Domnul Alexandru Lăpuşan:

Absolut. Deci, o să vă aduc tot noutăţi până în momentul în care dumneavoastră o să supuneţi la vot eliminarea.

Vreau să vă dau un alt exemplu: Curtea de Conturi verifică şi bancă naţională şi extranaţională şi aşa mai departe. Sunt muritori, merg la bancă, iau credite. Şi ei pot să aducă tot felul de presiuni în dreapta şi în stânga asupra celor care le dau credite.

Nu cred că este nevoie să introducem ghişeu de relaţii cu publicul la Banca Naţională a României. Să lăsăm Banca Naţională a României aşa cum este, să le dăm salarii cât de mari vreţi dumneavoastră. Eu nu mă opun şi dacă le dăm de la 80 de milioane în jos sau în sus salarii, dar să nu creăm o portiţă pe care nu o vom mai putea închide niciodată nici la celelalte bănci. Să excludem, inclusiv la celelalte bănci, posibilitatea de a tot felul de credite. Ori suntem români cu drepturi egale, inclusiv în faţa mecanismelor de acordare a creditelor, ori nu mai suntem cu drepturi egale.

Este foarte curioasă poziţia Băncii Naţionale vizavi de acest lucru.

Deci, având în vedere că şi Curtea de Conturi poate să verifice şi să exercite presiuni asupra băncilor comerciale, inclusiv asupra celorlalte organisme ale statului care lucrează cu bani bugetari şi aşa mai departe, propun să se elimine dreptul oricărui cetăţean de la Banca Naţională, salariat, de a beneficia de alte avantaje decât salariul pe care îl negociază.

Mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu (din sală):

Şi propunerea de eliminare să se voteze....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog frumos, domnule deputat Popescu. Vă rog frumos să mă lăsaţi să conduc şedinţa.

Există două versiuni care s-au degajat. Prima, un text al comisiei, a doua, propunerea de eliminare. Fiindcă eliminarea este cu prioritate, o voi supune la vot.

Deci, eliminarea acestui alineat d), care ar urma să devină, dacă rămâne, c).

Eu vă supun spre aprobare această propunere, acest amendament.

Voturi pentru?

Din sală:

Pentru eliminare...

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Am spus eliminare, da.

36 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Este evident.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci, cu 36 de voturi pentru şi 4 abţineri a fost respins acest amendament.

Vă supun spre aprobare textul comisiei, care a fost citit de domnul deputat Remeş.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Sunt aceleaşi voturi împotrivă - 36.

Abţineri? 4 abţineri.

Deci, a rămas acelaşi scor.

A fost adoptat alin. d), care devine c).

Alin. 3 al art. 53 în ansamblul său.

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă propun ca şi aici, în partea introductivă a textului, să fie eliminată sintagma "de la pct. 2 de mai sus" şi să se introducă "alin. 2," "cu respectarea prevederilor alin. 2, Banca Naţională poate..."

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Da. E o chestiune de redactare. Vă rog frumos să vă păstraţi locurile.

Deci, vă supun spre aprobare alin. 3 al art. 53, cu această propunere de modificare din preambul, în loc de "de la punctul" să fie "alineatul", "prevederile alin. 2 de mai sus şi cu textele aprobate pentru pct. a), b) şi c)."

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a trecut acest articol.

Vă supun spre aprobare Cap. X, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate a trecut şi acest capitol.

Votul final pentru această lege îl vom da joi, la ora 11,15-11,30, în funcţie de cum vom putea să ajungem la votul respectiv.

Continuăm, în cele 20 de minute care au mai rămas, cu următoarea iniţiativă legislativă şi anume: proiectul de Lege privind Legea activităţii bancare. În fine, "proiectul de Lege privind legea..." nu sună foarte bine, dar aşa scrie.

Rog comisia să-şi ocupe locurile. Este aceeaşi comisie.

Din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva?

Din partea comisiilor dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Traian Decebal Remeş, preşedintele Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci .

Vă rog.

Domnul Decebal Traian Remeş:

Comisiile pentru buget, finanţe şi juridică au depus un raport comun şi îl susţinem, cu amendamentele prezentate în raportul pe care îl au toţi colegii.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale.

Domnul deputat Florin Georgescu, din partea Grupului PDSR.

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor şi domnilor, colegi,

Această lege privind îmbunătăţirea cadrului juridic al activităţii bancare face parte, şi îmi pare rău că luăm cunoştinţă în mod fragmentar de acest lucru, din memorandumul de politici economice asumat de prezentul Guvern cu Fondul Monetar Internaţional. Deci, este o lege care condiţionează amendarea cadrului juridc al reformei în României.

Şi pentru că experienţa activităţii în domeniul băncilor comerciale a dovedit că au existat unele breşe în legislaţia de până în prezent, în negocierile care au fost, probabil, purtate în această iarnă, mai lungi sau mai scurte, s-a asumat şi această obligaţie de a perfecţiona cadrul juridic al activităţii băncilor comerciale pentru a defini mai bine atribuţiile, competenţele, operaţiunile acestor bănci, modul cum ele trebuie să acorde creditele, care sunt condiţiile de garantare a creditelor, pentru a se preveni situaţiile în care banii a zeci de mii, sute de mii de depunători, sunt absorbiţi în operaţiuni ineficiente de către unele persoane fizice şi juridice.

S-a amendat, de asemenea, cadrul de activitate al băncilor comerciale în ceea ce priveşte tipurile de operaţiuni pe care le pot desfăşura, modul în care banca comercială răspunde în faţa Băncii Naţionale asupra activităţii defăşurate, condiţiile în care pot fi numite conducerile de bănci comerciale, care sunt elementele cumulative ce trebuie întrunite de către cei ce aspiră la a gestiona banii publicului, banii cetăţenilor, rezultaţi din economisirile acestora şi multe alte asemenea care vin să asigure o mai bună gospodărire, gestionare a banilor publici prin intermediul băncilor comerciale, pe de o parte. Pe de altă parte, aceste amendamente sunt de natură să crească credibilitatea sistemului bancar românesc, încrederea cetăţeanului în procesul de economisire, încrederea cetăţeanului în sistemul bancar, cu efecte favorabile asupra temperării proceselor inflaţioniste şi asupra procesului investiţional, din perspectiva creşterii capacităţii de creditare a băncilor comerciale.

Pentru toate aceste argumente, Partidul Democraţiei Sociale din România, grupul parlamentar din Camera Deputaţilor va vota, cu amendamentele asumate şi acceptate de comisia de specialitate şi de Comisia juridică, acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Înainte de a trece mai departe, la discuţiile generale, am mai primit o cerere de schimbare a unui coleg de-al nostru din comisia de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei nr. 40, pentru modificarea şi completarea Legii locuinţelor nr. 114/1996 şi anume, s-a propus din partea Grupului parlamentar P.N.Ţ.C.D. înlocuirea domnului deputat Lucian Matei cu domnul deputat Mircea Mihai Munteanu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Trecem mai departe la dezbateri generale. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul Matis Eugen:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Acest proiect de lege reglementează, cum s-a mai spus, o activitate foarte importantă - cea bancară.

Faţă de reglementările care existau în acest domeniu, acest proiect de lege aduce anumite noutăţi, pe care le consider importante.

În primul rând, cred că acest proiect de lege rezolvă una din carenţele vechii legi a activităţii bancare, cea de a ne apropia de standardele Uniunii Europene şi cred că dacă se votează acest proiect de lege, cu amendamentele adoptate de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, vom avea un cadru juridic, care va avea ca rezultat întărirea încrederii în sistemul bancar de la noi, din România.

În altă ordine de idei, consider că acest proiect de lege aduce şi alte noutăţi, vis-a-vis de reglementările existente. Aceste noutăţi s-ar putea sintetiza în câteva puncte. N-o să le înşir pe toate, că sunt trecute în cadrul proiectului de lege, dar consider că sunt importante următoarele cel puţin 4, 5. În primul rând, obligativitatea auditului extern obligatoriu..., independent. Mă scuzaţi. Această prevedere va da o forţă sistemului bancar, pe care, în acest moment încă nu o are.

În al doilea rând, pentru a întări capacitatea de supraveghere prudenţială a Băncii Naţionale, consider că este foarte importantă întemeierea sancţionării băncilor pe răspunderea rezultată din încălcarea disciplinei bancare, care disciplină bancară a fost încălcată şi până acum, dar rezultatele controlului şi ale sancţionării nu s-au văzut. Cunoaştem cele două cazuri notorii.

O altă modificare, o noutate în acest proiect de lege, este competenţa Curţii de Apel în soluţionarea acţiunilor îndreptate împotriva Băncii Naţionale a României, rezultate din aplicarea legii. Această prevedere nu exista şi consider că, pentru ca să existe o egalitate de şanse şi faţă de băncile comerciale, care sunt controlate de Banca Naţională, organul de control al activităţii bancare trebuie să existe şi, ca ultim punct,şi nu în ultimul rând, acest proiect de lege rezolvă conflictul de interese în cazul administratorului unei bănci. Aceste conflicte de interese s-au văzut până acum, şi toate soluţiile propuse nu au dus la rezolvarea acestor probleme care s-au ivit până acum.

Aş putea să mai enumăr şi alte noutăţi care sunt în aceste proiecte de legi, dar cred că domniile voastre cunosc deja aceste noutăţi, citind textul proiectului de lege.

Grupul nostru parlamentar susţine acest proiect de lege şi va vota pentru, cu amendamentele adoptate de comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii. Comisia, la nr. crt. 1 din raport, propune reformulare. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Din partea stângă a sălii:

Nu este cvorum, pentru a continua lucrările! Suntem sub 100!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că este ora 16,20 şi având în vedere problemele care pot să apară la articolele diverse ale acestei legi, eu suspend şedinţa de astăzi.

Vă mulţumesc tuturor pentru că aţi avut răbdarea să rămâneţi aici, şi continuăm joi dimineaţa cu Cap. I al acestei legi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,22.