Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Corneliu Ciontu şi Victor Sorin Lepşa, secretari.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bună dimineaţa.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 2 iunie 1998 a Camerei Deputaţilor.

Vom începe cu cele 50 de minute destinate intervenţiilor dumneavoastră şi voi începe cu, să vedem cine-i prezent întâi, domnul deputat Alexandru Ionescu. Nu este. Domnul deputat Ioan Bivolaru este? Nu este. Domnul deputat Mihai Vitcu. Nu este.

Domnul deputat Petru Bejinariu. Începem cu dumneavoastră. Domnul deputat Mihai Baciu urmează.

Domnul Petru Bejinariu:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Intitulez intervenţia de astăzi "Mare nevoie de istorie".

Istorie înseamnă neuitare şi previziune. De aceea, relecturarea istoriei, evocarea istoriei, întoarcerea în trecutul istoriei reprezintă un act de mare nobleţe morală. În ultima vreme, s-a dezvoltat un curent de contestare însă a istoriei, iar relecturarea ei este trecută în sfera naţionalismului, a naţional-comunismului şi chiar a extremismului. Se urmăreşte parcă ivirea omului internaţional, a omului nimănui, a omului nimănui în oceanul demografic, a omului singuratic. Pe această cale, poate avea deschidere ideea mondializării, promovată de organisme internaţionale, care sunt în mare creştere numerică, susţinute prin cotizaţii chiar din statele asupra cărora se revarsă consecinţele neidentităţii naţionale. Se merge până la a susţine că nu e nevoie de graniţe şi cu atât mai puţin de evocarea istoriei, iar patria şi patriotismul sunt doar nostalgii, deci sunt concepte şi stări depăşite în lumea de azi şi am fost invitaţi la un patriotism cu discreţie, ceea ce înseamnă, evident, ceva foarte grav.

Un alt punct de vedere priveşte mutaţiile din structura geopolitică a lumii contemporane, pornite de la hărţile culturale şi respectiv de la civilizaţiile culturale. Se încearcă înlocuirea graniţelor statelor cu graniţele civilizaţiei, deci cu harta culturală a Europei. Privind o astfel de hartă cu firească mirare şi revoltă, vom constata că frontiera este că civilizaţia occidentală, respectiv cea catolică, trece prin mijlocul României, despărţind Transilvania de civilizaţia estică, cea ortodoxă. Constatăm că acest punct de vedere este foarte periculos pentru securitatea Europei şi, evident, pentru unitatea statului şi a poporului român.

Folosind şi acest punct de vedere, etnicii maghiari n-au slăbit o clipă din intensitatea luptei pentru autonomie culturală şi apoi teritorială, iar acum, sub ameninţarea părăsirii guvernării, pretind adoptarea fără modificări a ordonanţelor 22 şi 36 şi, respectiv, universitate maghiară la Cluj-Napoca.

Românii, ca neam inteligent şi tolerant, dat de Dumnezeu şi aşezat de istorie aici, în calea tuturor răutăţilor, cum atât de exact s-au exprimat cronicarii, au trei mari iubiri: iubirea de Dumnezeu şi deci de Biserica Ortodoxă, iubirea de neam şi de ţară şi iubirea aproapelui. Cu astfel de stări, românii, ca şi alte popoare, nu pot deveni oameni internaţionali şi deci guvernaţi din exterior de organisme internaţionale, de un guvern european sau eventual de un guvern mondial.

Actuala putere îngăduie şi chiar favorizează ca aceste mari valori morale să fie diminuate, agresate sau distruse. Românii greco-catolici aduşi împotriva românilor ortodocşi, transferul credincioşilor din relevaţie în viaţa materială, urinarea pe istoria naţională a românilor, scârba de a fi român, afirmaţia de tristă faimă cum că istoria nu ţine de foame, promovarea egoismului şi a capitalismului sălbatic în toleranţa faţă de români, pe tot felul de cauze, sunt câteva manifestări care distrug cele trei mari valori.

În anul când aniversăm 150 de ani de la Revoluţia de la 1848 şi 80 de ani de la revenirea Basarabiei şi Bucovinei la patria mamă, se cuvine se ne întoarcem la istorie şi deopotrivă să privim în viitor şi să nu uităm. Şi să ştie şi înăuntru şi în afară că suntem hotărâţi să ne facem pe de-antregul datoria pe care ne-au lăsat-o morţii noştri.

"Românismul nu va pieri, vor pieri numai aceia care nu s-au arătat vrednici de dânsul", spunea Titulescu în 1921. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Baciu. Se pregăteşte domnul deputat Viorel Burlacu.

Domnul Mihai Baciu (din sală):

E rândul meu?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îmi pare rău, v-am anunţat încă de la început. Probabil că n-aţi fost atent.

Domnul Mihai Baciu (din sală):

Nu vreau s-o iau în faţa cuiva.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu sunteţi în faţa nimănui. Sunteţi la rândul dumneavoastră.

Domnul Mihai Baciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi, câţi sunteţi aici prezenţi,

în perioada 19-24 martie 1998 am participat, delegat de Parlamentul României, ca observator al Organizaţiei pentru securitate şi cooperare în Europa, la alegerile parlamentare din Republica Moldova. Alegerile au avut loc în ziua de 22 martie, aşa cum ştiţi şi dumneavoastră, şi tot în aceeaşi zi, Asociaţia victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai armatei române, asociaţie cu sediul la Chişinău, prin intermediul Ambasadei României din Republica Moldova, mi-a înmânat un document, rugându-mă să-l aduc la cunoştinţa autorităţilor române, dar şi a opiniei publice din ţara noastră. Consider că tribuna Parlamentului este locul cel mai potrivit pentru a îndeplini această dorinţă a fraţilor noştri de peste Prut, iar solicitările cuprinse în acest document, raţionale şi realizabile, cel puţin în parte, nu pot lăsa indiferente nici autorităţile, nici opinia publică românească.

Mai înainte de toate, trebuie să ştiţi că această asociaţie cuprinde câteva mii de foşti deţinuţi politici, foşti deportaţi în Siberia şi 3.300 foşti luptători în armata română în ultimul război mondial.

Până în 1990, autorităţile sovietice şi cetăţenii de altă origine etnică decât cea română îi considerau pe toţi aceştia ca fascişti, agenţi români şi duşmani ai poporului, lucru cunoscut de altfel de dumneavoastră.

După 1990, odată cu cucerirea independenţei, a avut loc şi o schimbare de optică în legătură cu aceşti oameni, majoritatea bătrâni, bolnavi şi săraci. Astfel, în 8 decembrie '92, Parlamentul Republicii Moldova a votat Legea 1225/12 privind reabilitarea victimelor represiunilor politice, iar pe 18 martie '93 pe cea intitulată "cu privire la realizarea şi egalarea în drepturi a cetăţenilor Republicii Moldova care au participat la cel de-al doilea război mondial în armata română cu cei din armata sovietică". Legea mai stabileşte că gradele şi decoraţiile militare ale participanţilor la război, atât din cadrul armatei sovietice, cât şi din cel al armatei române, sunt valabile pe teritoriul Republicii Moldova. Ca urmare, medalia "Crucea comemorativă a celui de-al doilea război mondial, '41-'45", a României, a fost echivalată ca valoare cu medalia "Meritul militar" a Republicii Moldova, iar purtătorii acestor medalii pot beneficia de o majorare de pensie de 36 de lei lunar.

Aşa cum am arătat încă de la început, Republica Moldova a recunoscut până în prezent calitatea de veteran de război al armatei române unui număr de 3.300 de participanţi, cărora li s-au înmânat şi legitimaţii care confirmă acest lucru.

În acelaşi timp, graţie Asociaţiei naţionale a veteranilor de război din România, unui număr de 987 de veterani ai armatei române din Basarabia li s-a acordat medalia română "Crucea comemorativă '41-'45", fapt care a produs o mare bucurie în sufletele acestor oameni, care au luptat câţiva ani în armata română. Şi aici intervine paradoxul, care a determinat asociaţia de dincolo de Prut să-mi dea documentul pe care vi-l rezum aici şi acum şi pe mine m-a determinat să fac această declaraţie de la această înaltă tribună.

Veteranii care posedă una din aceste medalii, fie moldovenească, fie românească, pot primi acel spor de pensie de care am amintit mai sus numai dacă posedă şi brevetul semnat de emiţător, aferent medaliei respective. Republica Moldova a acordat "Meritul militar" celor în drept împreună cu brevetele semnate, drept pentru care posesorii ei se bucură de acea indemnizaţie, în timp ce veteranii care au primit medalia românească n-au primit şi brevetul aferent. De aceea, ei nu se pot bucura de acea indemnizaţie de 36 de lei lunar. Poate că o să spuneţi că 36 de lei nu au mare valoare, dar pentru ei, în condiţiile economice de acolo, se pare că aceşti bani înseamnă ceva.

Vă rog să observaţi că nu statul român plăteşte aceşti bani, ci Republica Moldova, nouă revenindu-ne doar obligaţia de a adăuga la medalia "Crucea comemorativă a războiului, '41-'45" doar brevetele aferente semnate de emiţător.

Aproape că nu-mi vine să cred că s-a putut întâmpla aşa ceva, dar trebuie, mai bine mai târziu decât niciodată, să corectăm cât mai repede această eroare, care are în structura ei şi ceva absurd. Am înmânat de altfel acest document şi miniştrilor de externe şi al apărării şi sper că domniile lor îi vor acorda atenţia cuvenită, dar am considerat necesar să aduc problema şi în faţa dumneavoastră, să audă şi aceşti oameni necăjiţi, foşti luptători în armata română, că noi nu-i dăm uitării.

În ceea ce priveşte celelalte solicitări cuprinse în documentul Asociaţiei victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai armatei române din Basarabia, acestea trimiţând la unele schimbări legislative şi cheltuieli bugetare ale statului român, este mai bine să aşteptăm părerea forurilor noastre competente. Vă mulţumesc pentru răbdarea cu care m-aţi ascultat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu.

O să am o rugăminte. Încercaţi să vă încadraţi în cele trei minute regulamentare, pentru că sunt mai mulţi vorbitori şi riscă să nu poată să ia cuvântul. Vă rog.

Domnul Viorel Burlacu:

Onorat auditoriu,

Domnul prim-ministru Radu Vasile ne oferă surprinze. Spre deosebire de colegii domniei sale de coaliţie, după ce a vizitat judeţele Covasna şi Harghita, a recunoscut public, deşi cu jumătate de gură, că acolo sunt probleme care sfidează naţiunea română. Astăzi, declaraţia viitorului prim-ministru al Ungariei că noul guvern "va veghea la drepturile minorităţilor maghiare din ţările vecine", fără să precizeze la ce drepturi se va veghea, este o declaraţie de adormit copiii lui Maniu şi Brătianu, declaraţie care va răsuci în mormânt pe făuritorii marii uniri. De ce? Deoarece în ţara noastră a început înfăptuirea Ungariei Mari. Primii paşi s-au făcut în judeţul Neamţ, prin acţiunea de ocupare de către judeţul Harghita a unei fâşii de 7 km şi prin mutarea de către iredentiştii maghiari a hotarelor vechiului imperiu.

De o jumătate de secol, românii din Bicaz Chei se războiesc pentru păşunea Lapoş, care are 218,9 ha şi se află la graniţa dintre judeţele Harghita şi Neamţ. Totul a început în anul 1947, când maghiarii au dat foc stânelor din zona Lapoş. Acestea au aparţinut românilor, iar după incendiu nu s-a mai putut recupera nimic. Comuna a aparţinut Imperiului austro-ungar. Din 1991 şi până acum, "avem numai conflicte cu ei", a spus Nicolae Barbu, de 70 de ani, din Bicaz Chei.

Primarul Gheorghe Dandu spune că maghiarii au mutat graniţa cu 7 km în interiorul judeţului Neamţ. "Din punct de vedere cadastral, graniţa este la intrarea în Lacul Roşu, dar ei au tăiat indicatorul cu judeţul Neamţ şi l-au dus în comună", a declarat primarul din Bicaz Chei, Gheorghe Dandu.

Taxele pentru cele 59 de chioşcuri din această fâşie de teren, de care trebuie să beneficieze Primăria Bicaz Chei, sunt plătite la Gheorghieni. Securea războiului a fost ridicată de maghiari, iar românii promit că vor face restul. "Războiul a fost declarat de unguri, chiar numele păşunii a fost schimbat, din Şugău a ajuns Şugo", a mai declarat primarul.

Mă îndoiesc că acţiunea coordonată a prietenilor de coaliţie ai primului ministru ar putea fi stopată, mai ales ca urmare a rezultatelor alegerilor din Ungaria.

Ni se cerere să uităm trecutul, să-i uităm pe cei traşi pe roată, să-i uităm pe cei de la Ip şi Trăznea, să uităm toată umilinţa la care am fost şi suntem supuşi de către urmaşii hoardelor venite din nemărginita Asie. Nu putem uita, că nu suntem lăsaţi să uităm, cu toate că ei au uitat că odată i-am scăpat de bolşevism şi de conducătorul de atunci, Bella Kun, că a doua oară i-am scăpat de fascism. A treia oară, cum o vrea Dumnezeu! Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petre Ţurlea şi se pregăteşte domnul deputat Alexandru Ionescu.

Domnul Petre Ţurlea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Întrucât textul pe care vroiam să vi-l prezint este ceva mai mare şi cu elemente de tehnică juridică, deci destul de sofisticat, o să vă rog să-mi permiteţi să-l prezint doamnei stenografe pentru a fi cuprins în stenogramă şi aici să prezint doar un rezumat al său.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă permit, tocmai ca să vă încadraţi în cele trei minute. E vorba de fapt de un respect pe care fiecare trebuie să-l poarte celorlalţi vorbitori care s-au înscris pentru intervenţii. Vă rog.

Domnul Petre Ţurlea:

Mulţumesc.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La începutul lui iunie 1946, din ordinul Moscovei, cu complicitatea PCR şi în urma refuzului regelui Mihai de a semna graţierea, a fost executat unul din marii eroi ai românilor, mareşalul Ion Antonescu.

La fiecare început de iunie, din 1991, am rememorat figura mareşalului de la tribuna Camerei Deputaţilor şi, începând din 1993, în fiecare an am trimis Procuraturii Generale a României câte o cerere pentru declanşarea recursului în anulare în cazul procesului din 1946. Iată, pe scurt, temeiurile recursului în anulare:

1. Neconstituţionalitatea Decretului-Lege 312/21 aprilie 1945, în virtutea căruia a fost judecat mareşalul Ion Antonescu. Decretul-Lege era neconstituţional deoarece prevedea la art.3 alin.2 pedeapsa cu moartea. Or, Constituţia din 1923, care era în vigoare în perioada 1944-47, prevede la art.16: "Pedeapsa cu moartea nu se poate reînfiinţa, afară de cazurile prevăzute în Codul Penal Militar, în timp de război".

Aşadat, chiar dacă art.16 din Constituţie admite pedeapsa cu moartea, ea era precis admisă doar în timp de război, or, procesul mareşalului Antonescu, ştiţi cu toţii, s-a desfăşurat în 1946, în timp de pace.

În art.10 din acelaşi decret-lege se spune că judecarea faptelor se face de tribunalul poporului, deci un tribunal extraordinar, dar art.101 alin.2 din Constituţie interzice orice fel de tribunale extraordinare.

În sfârşit, art.107 alin.5 din Constituţia din 1923 precizează: "Puterea judecătorească nu are cădere de a judeca actele de guvernământ, precum şi actele de comandament cu caracter militar". Iată elementele de neconstituţionalitate.

2. Procesul mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în condiţii în totală contradicţie cu normele general democratice, sub presiune politică, cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi în condiţiile unei puternice presiuni externe din partea URSS. Toate acestea au viciat atât desfăşurarea procesului, cât şi sentinţa. Documentele de arhivă, care acum au fost publicate în zeci de volume, demonstrează faptul că acuzaţiile nu aveau o bază reală. Mareşalul nu numai că nu poate fi acuzat de trădarea României, ci a fost salvatorul ei în perioada în care partidele istorice au preferat să nu se implice. Sentinţa hotărâtă de URSS şi de PCR era îndreptată împotriva întregului popor român. Această sentinţă samavolnică trebuie anulată.

Încă o dată, de la tribuna Camerei Deputaţilor, cer Procuraturii Generale a României să anuleze această sentinţă de condamnare a eroului neamului românesc, Ion Antonescu, erou pe care întregul popor român îl ţine în inima sa. Mulţumesc. (Aplauze).

(Prezentăm în continuare materialul depus de domnul deputat Petre Ţurlea la secretariatul de şedinţă:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

La începutul lui iunie 1946, din ordinul Moscovei, cu complicitatea PCR şi în urma refuzului Regelui Mihai de a semna graţierea, a fost executat unul dintre marii eroi ai românilor - Mareşalul Ion Antonescu. La fiecare început de iunie, din 1991, am rememorat figura Mareşalului la tribuna Camerei Deputaţilor. Şi, începând din 1993, în fiecare an am trimis Procuraturii Generale a României câte o cerere pentru declanşarea recursului în anulare în cazul procesului din 1946.

Iată temeiurile recursului în anulare:

1. Neconstituţionalitatea Legii (Decretului-lege) nr. 312/21 aprilie 1945, în virtutea căreia a fost judecat Mareşalul Ion Antonescu. Pe baza Jurnalului Consiliului de Miniştri din 30 august 1944, pe 31 august 1944 a fost semnat Decretul regal - publicat în"Monitorul Oficial" din 2 septembrie 1944 - de repunere în vigoare a Constituţiei din 1923. În art. 1 se preciza că "Drepturile românilor sunt cele recunoscute de Constituţia din 29 martie 1923." Art. 2 menţiona: "Sub rezerva celor cuprinse în art. 3 şi 4, puterile statului se vor exercita după regulile aşezate în Constituţia din 29 martie 1923." Ca urmare, Decretul-lege nr. 312/21 aprilie 1945 era neconstituţional, deoarece: Prevede, la art. 3 alin. 2, că: "Cei vinovaţi de faptele prevăzute de art. 2 alin.a-j, se vor pedepsi cu moartea (subl. ns.) sau cu munca silnică pe viaţă." Şi art. 3 alin. 6 consemna că: "Pe lângă aceste pedepse, se va pronunţa şi degradaţiunea civică, precum şi confiscarea averii (subl. ns.) în folosul statului." Or, Constituţia din 1923, care era în vigoare în perioada 1944-1947, prevede: Art. 15- Nici o lege nu poate înfiinţa pedeapsa confiscării averilor. Art. 16 - Pedeapsa cu moartea nu se va putea reînfiinţa afară de cazurile prevăzute în Codul penal militar în timp de război. Aşadar, chiar dacă art. 16 din Constituţie admite pedeapsa cu moartea, ea este precis admisă doar în timp de război; or, procesul Mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în timp de pace, în 1946.

Decretul-lege nr. 312 este neconstituţional şi pentru că violează principiul constituţional al răspunderii ministeriale numai în faţa unor anumite organisme. Astfel, art. 98 din Constituţie preciza: "Fiecare din ambele Adunări, precum şi regele, au dreptul de a cere urmărirea miniştrilor şi a-i trimite înaintea Curţii de Casaţie şi Justiţie, care singură este în drept a-i judeca."În pofida acestei reglementări constituţionale, Decretul-lege nr. 312 preciza, în art. 7, că trimiterea în judecată se face de către Consiliul de Miniştri sau de către acuzatorii publici. Iar în art. 10 din acelaşi Decret-lege se spune că judecarea faptelor se face de Tribunalul Poporului. Dar art. 101 alin. 2 din Cconstituţia în vigoare preciza: "Comisii şi tribunale extraordinare nu se pot crea sub nici un fel de numire şi sub nici un fel de cuvânt în vederea unor anumite procese, fie civile, fie penale, sau în vederea judecării unor anume persoane." Nimeni nu poate contesta faptul că "Tribunalul Poporului", înfiinţat prin art. al Decretului-lege nr. 312, era un "tribunal extraordinar", aşadar neadmis de Constituţie.

În sfârşit, art. 107 alin. 5 din Constituţia din 1923 preciza: "Puterea judecătorească nu are cădere de a judeca actele de guvernământ, precum şi actele de comandament cu caracter militar (subl. ns.)." În contradicţie cu această prevedere, Decretul-lege nr. 312 art. 2 consemna:"Sunt vinovaţi pentru dezastrul ţării prin săvârşirea de crime de război cei care: a) Au hotărât declararea sau continuarea războiului contra URSS şi a Naţiunilor Unite." Îns, "declararea sau continuarea războiului" reprezintă, indiscutabil, acte de guvernământ în legătură cu care puterea judecătorească nu avea căderea de a se pronunţa.

II. Procesul Mareşalului Ion Antonescu s-a desfăşurat în condiţii de totală contradicţie cu normele general democratice, sub presiune politică, cu încălcarea principiului prezumţiei de nevinovăţie şi în condiţiile unei puternice presiuni externe din partea URSS. Toate acestea au viciat atât desfăşurarea procesului, cât şi sentinţa.

Procesul a avut un caracter politic, organizat de aşa-zisele forţe democrate, în frunte cu PCR, având drept scop câştigarea de capital electoral (în vederea alegerilor parlamentare din toamna lui 1946) şi realizarea unei lovituri împotriva PNŢ şi PNL. Acest ultim aspect a fost constatat chiar de către reprezentanţii diplomatici occidentali la Bucureşti. Astfel, Burton Y. Berry, reprezentant al SUA în România, telegrafia la Washington, la 3 mai 1946: "Procesul criminalilor de răzoi, al Mareşalului Antonescu şi al miniştrilor săi, prevăzut să înceapă în ziua de 6 mai, este organizat pentru a constitui un capital electoral al Gluvernului în efortul de a-i discredita, pe baza mărturiei lor, pe liderul PNŢ, Maniu, şi pe cel al PNL, Brătianu. (...) Mareşalului şi lui Mihai Antonescu li s-a promis o sentinţă mai blândă dacă-i vor implica pe Maniu şi Brătianu în timpul procesului." (Apud Marcel Ciucă, Procesul Mareşalului Antonescu. Documente. Bucureşti, 1995, vol. I, p. 186 şi vol. II, p. 369.)

Procesul s-a desfăşurat sub o puternică presiune a străzii, dirijată de PCR, cu manifestări intense chiar în sala de judecată.

Documentele de arhivă demonstrează faptul că acuzaţiile nu aveau o bază reală. Mareşalul nu numai că nu poate fi acuzat de trădare a României, ci a fost salvatorul ei în perioada în care partidele istorice au preferat să nu se implice. Sentinţa hotărâtă de URSS şi de PCR era îndreptată împotriva întregului popor român. Această sentinţă samavolnică trebuie anulată.)

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Alexandru Ionescu. Se pregăteşte domnul deputat Ion Bivolaru. A venit? N-a venit. Domnul deputat Mihai Vitcu. Nu este. Domnul deputat Nicolae Leonăchescu se pregăteşte.

Domnul Alexandru Ionescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Lunea trecută, într-o cascadă de formule stereotipe, fără să dea cuvânt iniţiatorului pentru a susţine proiectul şi fără a se asculta argumentele de respingere ale comisiei, preşedintele de şedinţă a stopat proiectul de Lege privind restituirea caselor furate, într-o Cameră neavizată şi care a votat nume, nu legi. De aceea, fac prezenta declaraţie adresată deopotrivă dumneavoastră, cât şi mai ales opiniei publice.

Proiectul de retrocedare imediată a caselor s-a dorit a fi un început în revenirea la normalitate a României. El a fost un semnal privind necesitatea stârpirii hoţiilor şi a hoţilor. România a arătat clar în alegerile din noiembrie că doreşte schimbarea în toate. Sondajele spun şi astăzi că cea mai mare parte a românilor sunt pentru cunoaşterea adevărului şi stabilirea dreptăţii, pentru restituirea imediată a bunurilor jefuite de tâlharii comunişti. Pe această bază s-ar fi putut de mult realiza concordia naţională. Din păcate, schimbarea n-a avut loc sau are loc în ritmuri uneori insesizabile. Impostura sufocă valoarea, ca şi altă dată, inclusiv la nivel ministerial. Pretutindeni aceleaşi chipuri, dar alte travestiuri. Contrabandiştii şi acoliţii lor ţipă că sunt în temniţă, când cu câţiva ani în urmă doar erau eliberaţi contra unor sume de bani. Hoţi cu imunitate, parlamentari şi guvernanţi care stau în case nu numai nemuncite, ci şi furate, miliardari care se plâng de sărăcie, infractori care joacă tenis cu primul ministru, o întreagă lume a lui Kafka şi a lui Eugen Ionesco.

Împotriva tuturor acestora vă cer, domnilor parlamentari, să lucrăm pentru instaurarea dreptăţii. Revedeţi imediat acest proiect de minimă reparaţie, înainte de a se cunoaşte pretutindeni istoria şi sensurile Talionului. Aceasta este probabil ultima staţie a răbdării, ceva care ne aminteşte de celebra poezie a lui Coşbuc "Noi vrem pământ". Să facem acum o dreptate chibzuită şi blândă, înainte ca dreptatea să se înfăptuiască altfel. Nimănui nu-i este îngăduit, cu atât mai puţin prietenilor din Convenţie, să uite că ţara este plină de sute de mii de schelete ale celor ucişi sau schingiuiţi de comunişti pentru a fi jefuiţi, cum nu vom uita nici pe cei traşi pe roată în Transilvania. Este timpul să începem a face dreptate. Asumaţi-vă răspunderea de a vota împotriva furtului sau pentru furt, împotriva României sau pentru România!

Aş fi vrut să închei aceste cuvinte cu apelul pe care Tache Ionescu l-a lansat tot unei Camere a reprezentanţilor: "Să vă călăuzească conştiinţa", dar mă tem că pentru mulţi apelul acesta ar fi acum inadecvat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Leonăchescu. Se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Onorat auditoriu,

Municipiul Câmpulung din judeţul Argeş a intrat în colaps. Vechea capitală a Ţării Româneşti traversează azi cea mai neagră perioadă a istoriei sale. Duceţi-vă acolo şi veţi găsi case ieftine şi terenuri de vânzare la preţuri mici. Cumpărători nu mai apar. Această imagine dezolantă trebuie completată cu informaţiile care vin de pe piaţa muncii. S.C.Grulen S.A. a fost închis în aprilie 1997 şi 1.800 salariaţi au ajuns şomeri. La Întreprinderea constructoare de autoturisme româneşti ARO S.A. au fost disponibilizaţi peste 6.000 salariaţi. Bazinul carbonifer Câmpulung are zece mine şi o carieră de suprafaţă. Aici s-au extras 716 000 tone lignit în 1997. Bazinul nu are personalitate juridică, fiind administrat de la Ploieşti, unde nu există nici o mină. Locuitorii din Câmpulung cer insistent crearea Societăţii Comerciale Miniere Câmpulung cu personalitate juridică şi crearea unui centru zonal al Agenţiei Naţionale de Restructurare Minieră în acest municipiu.

Privatizarea la S.C.Grulen S.A. şi ARO S.A. întârzie nepermis de mult prin complicate jocuri de culise. Blocarea proceselor de privatizare şi de redresare a acestor unităţi condamnă Câmpulung la foame. Populaţia sărăcită a municipiului Câmpulung şi a zonei preorăşeneşti, disperată şi fără încredere în actualii guvernanţi, este în pragul revoltei.

Ce aţi făcut din Câmpulung, Argeş, domnilor? Pentru ce distrugeţi speranţele şi vieţile câmpulungenilor? Până când Fondul Proprietăţii de Stat va hotărî soarta unităţilor industriale închise, oamenilor ce alternative de viaţă li se oferă?

Domnilor guvernanţi, le-aţi luat mândrilor câmpulungeni zâmbetul şi dragostea de viaţă. Actul de cultură este tot mai rar şi mai anemic la Câmpulung, pentru că şomajul este în floare.

Adresez primului ministru apelul răspicat de a acţiona până nu este prea târziu. Momentul de început al procesului ireversibil de destabilizare socială este aproape. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu. Se pregăteşte domnul deputat Octavian Bot.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Numai gândul la recomandabila şi necesara, uneori, "grabă cu încetul" nu i-a dat vreodată dureri de cap vestitului polgar meşter al Tg.Mureşului, tăbăcitului în rele primar Fodor Imre. Precipitându-se să aplice cât ai bate din palme, creând o situaţie explozivă, blesetemata ordonanţă Ciorbea, numai "graba cu încetul" nu l-a caracterizat vreodată. Nici atunci când a fost vorba de schimbarea tablelor indicatoare de localitate, nici în cazul plăcuţelor bilingve, nici a buclucaşelor ecusoane. Nici măcar atunci când, trimis la Tg.Mureş, după vizita delegaţiei românilor mureşeni cu jalba în proţap, să ducă Biblia latinului Ardeal în Dealul Cotrocenilor, ministrul internelor, domnul Gavril Dejeu, îi recomanda subtil o încercare de temporizare a aplicării Ordonanţei 22, tocmai pentru a nu arunca găleata cu benzină peste focul mocnit aici după 20 martie 1990. Varianta aşteptării înţelepte până după probabila trecere a ei prin Senat şi Camera Deputaţilor a fost abandonată rapid, cu obişnuitul zâmbet sfidător.

Adept al sintagmei "it eş moşt", bucuros că face frumos pe placul stăpânului, zglobiul primar a luat poziţia de drepţi în faţa mai marilor mureşeni ai UDMR şi-a clămpănit milităreşte călcâiele şi a solutat cu obişnuitul "Am înţeles".

Biroul permanent al Partidului Unităţii Naţionale Române a dat în judecată Guvernul Ciorbea pentru că a încălcat articolele 72 şi 114 din Constituţie, emiţând ordonanţe de urgenţă când condiţiile excepţionale nu existau şi nu se impuneau, a făcut demersuri pe lângă prefectul Dorin Florea pentru suspendarea primarului îndărătnic. Graţie argumentelor senatorului Pruteanu, ordonanţele au fost date de pământ la Senat. Fără rezultat însă. Mai marilor zilei le este greu să renunţe la ele, le este frică de UDMR, care ameninţă că vrea de la putere ordonanţele "într-o formă corespunzătoare", iar puterea-i satisface toate hachiţele numai pentru a da bine în faţa unei Europe care ne desconsideră.

Nepăsătoarea vreme a trecut. Când nimeni nu se mai aştepta, două lovituri de trăznet i-au trezit pe români: dovedirea neconstituţionalităţii Ordonanţei de urgenţă 22 de către Curtea Constituţională, în urma demersurilor vrânceanului Emilian Dobrescu, şi victoria FIDES-ului la alegerile din Ungaria, al cărui lider, Victor Orban, nu s-a sfiit să clameze că graniţele statului ungar nu coincid cu cele ale naţiunii maghiare, iritând până şi un Occident îngrijorat de pretenţiile lui absurde. Şi, pupăză peste colac, tocmai când la Consiliul Europei se decidea, spre disperarea pârâcioşilor, încetarea monitorizării asupra României, UDMR din nou supralicitează problema interetnică, insistând enervant pentru înfiinţarea unei universităţi maghiare, neagreată nici de ministrul Andrei Marga, la Cluj Napoca, permiţându-şi obrăznicia să afirme că "românii se vor obişnui cu ea ca şi cu consulatul şi steagul Ungariei".

Măcar în faţa acestor dovezi incontestabile, în faţa unui abuz, cel al ordonanţelor de urgenţă incluse prin fraudă evidentă, în faţa agresivităţii aripei radicale ultranaţionaliste şi a viselor la Ungaria Mare, nădăjduim că puterea păguboasă se va trezi. Pentru că, doamnelor şi domnilor, ştim bine, alţii nu se mai "grăbesc cu încetul". Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot. Se pregăteşte domnul deputat Mihai Vitcu. A apărut? Nu. Doamna deputat Leonida Lari.

Domnul Octavian Bot:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urmă cu câteva luni, mai precis anul trecut în luna decembrie, anunţându-mi demisia de la tribuna Parlamentului din Partidul Naţional Liberal şi înscrierea în Partidul Liberal, arătam că una dintre cauzele părăsirii PNL era pierderea identităţii acestui partid în Convenţia Democrată. Am adus atunci argumente suficiente pentru a demonstra că, din diferite motive, singurul partid liberal aflat la guvernare nu a reuşit să impună măsurile liberale fără de care nu se poate vorbi despre reforme economice şi politice autentice. Atunci, declaraţia mea a fost taxată de unii drept o răutate la adresa partidului pe care tocmai îl părăseam.

Acum, declaraţiile unor lideri marcanţi ai Partidului Naţional Liberal cu privire la situaţia şi neîmplinirile acestui partid vin să confirme faptul că aprecierile mele erau obiective şi nicidecum nemulţumiri personale.

Fără a dori să mă amestec în treburile interne ale Partidului Naţional Liberal, nu pot să nu-mi exprim bucuria pentru că există în acest partid lideri lucizi care reuşesc să se detaşeze de viziunea idilică privind Convenţia Democrată al cărei mit se pare că a dispărut.

Atitudinea acestora, în vădit contrast cu cea a celor cărora le place să se împăuneze, considerându-se singurii liberali, relansează dintr-o perspectivă mult mai realistă şi promiţătoare procesul unificării liberale.

A vorbi întruna despre unificarea liberarilor fără a întreprinde practic nimic, mi se pare deosebit de periculos pentru viitorul liberalismului în România. Poate că s-a greşit dintr-un anumit punct de vedere vorbindu-se prea mult despre această unificare, în timp ce partidelor de orientare social-democrată, care sunt mult mai numeroase decât cele liberale, nu le cere nimeni să se unească. Cum, însă, în privinţa liberalilor lucrurile stau aşa cum stau, cred că acum, când se pare că a sosit ora deşteptării liberalilor, cei care cred în alternativa liberală trebuie să analizeze cu responsabilitate orice posibilitate de regrupare a forţelor liberale, reconsiderându-şi părerile atât în privinţa federaţiei liberale, cât şi în privinţa formării unui singur partid.

Întreb, în acest context, evident retoric, de ce federaţia liberală nu ar putea, la o adică, juca rolul pe care l-a avut Convenţia Democrată în alegerile din 1996, fără a exclude posibilitatea unei alianţe pre sau postelectorale cu Partidul Naţional Ţărănesc Creştin-Democrat?

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamna deputat Leonida Lari. Urmează domnul deputat Valentin Iliescu.

Doamna Leonida Lari Iorga:

Stimaţi colegi,

Deşi nu am avut o viaţă prea veselă, nu am de gând să înşir datele mele biografice de româncă născută sub ocupaţie. Totuşi, măcar ceva din viaţa basarabenilor trebuie să vă povestesc, sub presiunea evenimentelor care s-au precipitat în ultimul timp în Parlamentul României.

Mi s-a propus să vorbesc ruseşte. De când mă ţin minte, ori de căte ori mă aflam în oraşele mari din Basarabia - Bălţi, Chişinău - mai rar la ţară, când întrebam ceva în româneşte, mi se răspundea: "Gavari pa ruski". Întreaga mea traiectorie prin copilărie-adolescentă a fost marcată de acest "Gavari pa ruski". Poate de acea, încă de pe atunci, oraşele mari au rămas în memoria mea ca ceva ostil sufletului, respiraţiei mele din moşi-strămoşi.

În satul meu de baştină era o singură rusoaică, profesoară de limbă şi literatură rusă, care - îmi amintesc - ne recita pe dinafară poeme întregi din Puşkin, Lermontov, Esenin, Block, pasaje de proză din Tolstoi, Dostoievski, Gogol.

Trebuie să recunosc, acea femeie a fost o foarte bună profesoară, care iubea cu adevărat literatura rusă şi care ne-a ajutat să o iubim şi noi. Spun toate acestea ca să înţeleagă şi cei mai înguşti la minte că nu am nimic cu poporul rus, că în genere nu am nimic cu nici un popor, nu sunt xenofobă, că toate popoarele sunt lăsate de Dumnezeu sub soare cu limba, istoria, însemnele lor naţionale. Oricând noi, românii basarbeni, eram taxaţi cu obsedanta frază "Gavari pa ruski", voiam nu voiam, dar între frumuseţea literaturii ruse şi cruda realitate a colonizării, se aşternea brusc o imensă prăpastie. Şi cu toată dragostea mea pentru marii poeţi ruşi şi pentru acea deosebită învăţătoare, priveliştea amărâţilor români basarbeni cărora le vuia în urechi, precum şi mie, "Gavari pa ruski", era insuportabilă. Dar, ca să recucerim cu sunetul limbii române şi cu litera limbii române marile oraşe din Basarabia, invadate de colonizatori, era absolut necesar să vorbim de la egal cu ei, era absolut necesar să ajungem în Parlamentul URSS, să punem în dezbatere problema naţională din aşa-zisele republici, mai bine-zis "colonii estice", să-i facem să înţeleagă că popoarele nu se dizolvă la voinţa oamenilor. E cazul să informez pe necunoscători - dacă vor pot să se informeze din Monitorul Oficial al URSS - că mai toţi demnitarii ruşi recurgeau la diverse subterfugii, doar-doar să ocolească această problemă naţională.

Până şi abilul Gorbaciov a trântit odată o inepţie de toată minunea:"Trebuie să facem totul - a zis el - ca poporul sovietic să fie aidoma celui american". La care i-am replicat: "E imposibil, căci în America au plecat oameni, familii, grupuri de oameni, dar nu au luat ţările şi popoarele lor cu dânşii". Ţările şi popoarele au rămas acasă, în Africa, Asia, Europa, inclusiv în URSS, fapt pe care timpul l-a şi demonstrat, imperiul sovietic a căzut, în agonia sa revărsându-se peste margine, cu sânge, în toate coloniile din est, la noi în Transnistria.

Au trecut câţiva ani buni. Din 1992, nu prea mai auzisem fraza "Gavari pa ruski" şi iată că mi-a fost dat să o aud în Parlamentul României, în 1998, atât că în traducere, a răsunat la 20 mai curent, în timp ce vorbeam de necazurile românilor din Basarabia şi Bucovina. "Vorbeşte ruseşte" a rostit un membru PNTCD, un oarecare Corniţă sau Codiţă, acel rău tot acolo...

De ce să vorbesc ruseşte, domnilor ţărănişti şi naţionali, în Parlamentul României, eu care mi-am riscat şi viaţa pentru limba română?! Chiar vi s-a făcut dor de cominterniştii care v-au băgat de tineri în puşcării încât toleraţi asemenea insulte proferate de membrii dumneavoastră ?

V-am pus în faţă o întâmplare a vieţii, fără să vă jignesc, întâmplare care, nefiind luată în considerare, se întipăreşte în destinul PNTCD.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Valentin Iliescu.

Domnul Valentin Adrian Iliescu:

Domnule preşedinte,

Având în vedere că declaraţia ce doream să o fac este mai amplă, o să-mi permit să vă rog, ca şi colegul deputat Ţurlea, să prezint în sinteză această declaraţie, urmând ca stenograma să cuprindă integral textul ei.

Stimaţi colegi deputaţi,

Partidul Unităţii Naţionale Române, chiar de la instalarea coaliţiei majoritare CDR-USD-UDMR, şi-a exprimat profunda îngrijorare faţă de scăderea accentuaă a nivelului de trai al populaţiei şi în special faţă de situaţia dramatică în care se află astăzi pensionarii, şomerii şi familiile cu mai mulţi copii. Şi aceasta pentru că nivelul de trai reprezintă, în concepţia PUNR, criteriul fundamental după care se poate aprecia dacă ţara este guvernată bine sau nu.

Recent, două hotărâri ale Guvernului Radu Vasile au venit să sporească mizeria, sărăcia şi disperarea acestor categorii defavorizate ale populaţiei. Este vorba, în primul rând, despre Hotărârea privind majorarea tarifelor pentru consumul casnic de energie electrică şi termică şi, respectiv, cu aplicabilitate de ieri, hotărârea privind asistenţa cu medicamente pentru tratamentul ambulatoriu în anul 1998, măsură ce poate fi considerată un adevărat genocid îndreptat împotrivă a 6,6 milioane de cetăţeni ai României (pensionari şi şomeri) care, efectiv, conform noilor reglementări, nu vor mai avea posibilitatea să-şi procure medicamentele strict necesare menţinerii stării de sănătate şi cu atât mai mult îmbunătăţirii acesteia.

Hotărârea nr. 206 din 30.03.1998 privind asistenţa cu medicamente pentru tratamentul ambulatoriu, în anul 1998, stabileşte o listă de 132 de denumiri comune internaţionale ale unor medicamente esenţiale pentru uz comun, care se eliberează fără contribuţia asiguratului şi o listă de 159 de denumiri ale unor medicamente ce se eliberează pacientului parţial compensat, respectiv 80% din preţul de referinţă stabilit de Ministerul Sănătăţii, sumă plătită din fondurile de asigurări de sănătate şi restul de 20% din preţul de referinţă plătit de către bolnav.

Partidul Unităţii Naţionale Române condamnă decizia Cabinetului Radu Vasile de adoptare a acestei Hotărâri de Guvern 206/1998 considerând-o ca o măsură îndreptată împotriva stării de sănătate şi aşa destul de precară a populaţiei României.

Iată numai câteva argumente în favoarea acestei afirmaţii. În primul rând, foarte multe medicamente cu utilizare frecventă şi recomandate de medici în afecţiuni grave, cu grad ridicat de risc, compensate până acum au fost scoase de pe lista medicamentelor compensate prin această hotărâre de Guvern.

Vă exemplific cu preţurile câtorva medicamente.

- Sermion (preţ 91.000 de lei) şi Tanakan (73.000 de lei) folosite pentru tratamentul circulaţiei cerebrale;

- Ipertrofan (preţ 150.000 de lei), folosit pentru tratamentul prostatei;

- Quinax (preţ 55.000) şi Vitaiodurol (preţ 25.000 de lei) folosite pentru tratamentul cataractei;

- Preductal (preţ 85.000 de lei) folosit pentru tratamentul anginei pectorale;

- Zinnat (preţ 240.000 de lei) şi Augmentin (preţ 182.000 de lei), cele două fiind folosite ca antibiotice.

În al doilea rând, foarte multe medicamente cu utilizare frecventă trecute pe lista medicamentelor compensate parţial au preţuri de referinţă la care se face compensarea, preţuri stabilite de Ministerul Sănătăţii, cu mult mai mici decât preţul real al medicamentului pe care trebuie să-l plătească pacientul în farmacie.

Şi dau numai câteva exemple:

• Ticlid (un medicament folosit cu acţiune antiagregant plachetar), preţ de referinţă stabilit de Ministerul Sănătăţii 4.500 de lei/capsulă, preţ real 8.015 lei/capsulă.
• Maycor (pentru tratarea anginei pectorale), preţ de referinţă 250/capsulă, preţ real 842/capsulă.
• Tenormin (reglator al tensiunii arteriale), preţ de referinţă 948 lei/capsulă, preţ real 3.675 lei/capsulă, şi exemplele pot continua.

Iată câteva exemple pentru a prezenta diferenţele mari de preţ pe care trebuie să le suporte pacienţii după promovarea acestei hotărâri de Guvern.

Pentru procurarea unui flacon de Diltiazen (60 de capsule), un pacient va plăti în plus pe lună 12.900 de lei.

Pentru Ticlid, pentru un singur flacon cu 20 de capsule, va plăti în plus pe lună 48.225 de lei.

Zantac, un flacon cu 60 de capsule, pentru care va plăti în plus pe lună 168.050 de lei.

Trental, pentru circulaţia periferică - pentru 30 de capsule pacientul va plăti 50.625 lei faţă de 22.850 lei.

Cordarone, pentru tratarea aritmiilor - pentru 60 capsule pacientul va plăti 88.600 lei în loc de 33.000 lei.

Dilzem, folosit pentru HTA - pentru 60 capsule pacientul va plăti 120.600 lei în loc de 39.750 lei.

Având în vedere veniturile extrem de modeste ale pensionarilor (în medie 400.000 de lei/lunar în 1998), recentele măsuri ale Guvernului de diminuare şi mai serioasă a nivelului de trai, chiar a nivelului de supravieţuire a unor categorii sociale defavorizate, precum şi amânarea inexplicabilă de mai bine de un an şi jumătate a reformei sistemului public de pensii, întârziere ce a creat grave dezechilibre şi profunde nemulţumiri printre pensionari, inclusiv amânarea nejustificată a măsurii de recorelare a pensiilor, grupurile parlamentare ale Partidului Unităţii Naţionale Române vor demara neîntârziat discuţii şi necogieri cu reprezentanţii partidelor din opoziţie (PDSR, PRM, APR, inclusiv cu Grupul minorităţilor naţionale) pentru depunerea unei moţiuni de cenzură împotriva Cabinetului Radu Vasile şi faţă de indiferenţa acestuia la scăderea dramatică a nivelului de trai şi a situaţiei umilitoare în care se află astăzi pensionarii.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnii deputaţi Ion Bivolaru şi Mihai Vitcu nu au apărut. Ca atare, prima parte a şedinţei noastre, cea dedicată intervenţiilor deputaţilor, ia sfârşit.

- după pauză -

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Rog liderii de grupuri să ia măsurile necesare pentru ca să vină colegii după culoare în sală.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală. Îi rog pe lideri, din nou, să-i aducă pe colegi în sală pentru a putea începe dezbaterile.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 2 iunie 1998, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că din totalul celor 343 de deputaţi şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 242. Sunt absenţi 101, din care participă la alte acţiuni parlamentare 76.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din regulamentul nostru este întrunit.

Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile în sală. Domnule deputat Barbaresso!.... Domnule deputat Barbaresso!.......

Vă rog ocupaţi-vă locurile în sală. Rog, de asemenea, vă rog şi pe ceilalţi colegi, ocupaţi-vă locurile în sală!

Potrivit programului aprobat, de la ora 8,30, au decurs 50 de minute pentru intervenţiile deputaţilor şi, în momentul de faţă, intrăm în ordinea de zi normală pentru a dezbate iniţiativele legislative înscrise în această ordine de zi.

La pct. 1 al ordinii noastre de zi, chestiune de procedură, domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz, liderul Grupului parlamentar al Partidului Democrat. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte şi stimaţi colegi,

În legătură cu dezbaterea pct. 1 de la ordinea de zi, având în vedere că situaţia faţă de momentul în care colegul nostru, Radu Alexandru, a ieşit ieri şi a cerut modificarea ordinii de zi, modificare votată de acest plen, situaţia însă s-a schimat - el nu a avut informaţiile suficiente - Guvernul astăzi discută Legea salarizării bugetarilor şi ne ceruse deja de ieri o consultare cu liderii grupurilor parlamentare, vă rog domnule preşedinte, să fiţi de acord să luăm o pauză de 20 de minute pentru consultări cu şefii grupurilor parlamentare.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, există o cerere din partea liderului Grupului Partidului Democrat pentru o întâlnire a liderilor grupurilor parlamentare.

Domnul deputat Ioan Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

E bine că înţelepciunea vine a doua zi din partea Grupului parlamentar al PD, cred că nu e a USD-ului propunerea. Sigur, era bine ca această consultare domnul Duvăz, şef de grup parlamentar, să fi avut loc ieri, în cadrul grupului dumneavoastră. Colegul dumneavoastră a avut dreptul să ia cuvântul, indiferent că i l-aţi acordat sau nu şi a avut un punct de vedere foarte rezonabil exprimat ieri în Parlamentul României, datorită faptului că acea lege este la noi pe ordinea de zi de trei luni de zile. Deci, domnia sa a avut un punct de vedere foarte realist ieri.

Acum, sigur, derulajul parlamentar are anumite reguli, iar derulajul guvernamental cu totul alte reguli. Dacă regulile nu se suprapun, iese ce a ieşit şi ieri în Camera Deputaţilor. Adică, noi spunem, Guvernul află şi a doua zi venim cu pertractările, cu amânările, cu întârzierile şi cu pauzele, mai mult sau mai puţin inteligente.

Noi suntem de acord, eu sunt cel care în Biroul permanent a cerut ca acea lege - ştiţi dumneavoastră - acea intervenţie a preşedintelui României, pe care noi am denumit-o scrisoare, să fie amânată în sensul supunerii la vot, până ce Guvernul nu vine cu un punct de vedere unitar pe întreg sistemul bugetar privind salarizarea la acest segment.

În momentul respectiv, în urmă cu trei luni de zile, fostul şi actualul ministru al muncii şi protecţiei sociale, domnul Athanasiu, a spus că într-o săptămână - deci, acum trei luni de zile - va veni Guvernul cu acest proiect de lege despre care faceţi vorbire dumneavoastră astăzi. În loc de şese zile au trecut trei luni de zile şi el tot nu a venit la Camera Deputaţilor. Dacă Camera Deputaţilor a avut răbdare trei luni de zile, eu cred că poate să mai aibă răbdare o singură zi, respectiv astăzi.

Dacă astăzi Guvernul României, după alte trei săptămâni de întârziere acordate în luna mai nu vine cu acest proiect, în sensul înaintării regulamentare la Camera Deputaţilor, să ştiţi că altă alternativă nu mai au colegii noştri din Camera Deputaţilor şi cred că situaţia este simetrică şi la Senatul României.

Deci, noi suntem de acord să facem şi pauza de consultare, ne consultăm grupurile, de fapt nici nu mai are rost să ne mai consultăm că suntem de acord cred că toţi să amânăm discuţia, până ce astăzi Guvernul ia această problemă să o dezbată, dar dacă astăzi Guvernul nu aprobă acel proiect de lege care să fie înaintat Camerei Deputaţilor să ştiţi că altă alternativă nu mai există, decât de a repune pe rol procedura parlamentară, în sensul votării scrisorii sau punctelor din scrisoarea domnului preşedinte Constantinescu.

Deci, eu vă rog, domnule Duvăz, să nu mai facem nici un fel de consultare, sine die, să amânăm dezbaterea până ce Guvernul, astăzi, după masă, vine cu acest proiect de lege în urma şedinţei extraordinare pe care domnul Radu Vasile a convocat-o, deşi ne-a anunţat de la bun început că domnia sa va face o şedinţă pe săptămână ordinară, adică normală, joia. Astăzi este marţi, probabil că marţea pentru Guvern este bună întotdeauna, pentru că ceea ce se întâmplă în ţară seamănă a "marţi" pe tot locul.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Bogdan Niculescu-Duvăz.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Făcând abstracţie de discursul colegului nostru Gavra, din opoziţie, care este firesc să profite de această ocazie pentru a face un discurs care să incrimineze activitatea guvernamentală sau a majorităţii, domnule preşedinte, vă rog să ne acordaţi cele 20 de minute pentru consultări de către şefii grupurilor parlamentare, în vederea unei atitudini comune.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Eu vă propun să facem următorul lucru: să lăsăm liderii grupurilor să se întâlnească. Eu vă propun ca loc de întâlnire sala Biroului permanent şi numai liderii de grupuri se pot duce acolo.

Noi să trecem la pct. 2 al ordinii de zi, eventual 3, şi în momentul în care liderii de grupuri s-au concertat şi vin să ne propună un punct de vedere să-l supun aprobării dumneavoastră şi să continuăm activitatea.

Domnul deputat George Şerban, grupul parlamentar PD.

Vă rog.

Domnul George M. Şerban:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun ca şi astăzi să dăm posibilitatea Comisiei pentru administraţie publică locală să continue analiza proiectului de lege privind dezvoltarea regională, care este deosebit de important şi de urgent şi, în acest fel, să recalculăm cvorumul pentru a putea desfăşura în bune condiţii lucrările Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Bun. Eu vă voi supune spre aprobare cererea făcută, pentru ca comisia...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Chestiune de procedură....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Deci, înainte de vot, domnul deputat Ioan Gavra, procedură. Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnule vicepreşedinte,

Sigur, Comisia pentru administraţie publică, echilibru ecologic din Camera Deputaţilor are aprobarea plenului, dată în cursul zilei de ieri, pentru a lucra în paralel la raportul privind această iniţiativă guvernamentală.

Vă rog, însă, să nu uitaţi că Biroul permanent a aprobat şi plenul a aprobat săptămâna trecută, aceeaşi procedură şi pentru comisia de învăţământ a Camerei Deputaţilor, care, deja, lucrează la această oră. Şi, atunci, se pune problema în felul următor: asigurăm cvorumul de lucru pentru astăzi dacă două comisii parlamentare, care însumează aproximativ 50 de colegi, lucrează în paralel cu plenul Camerei Deputaţilor? Este singura problemă pe care o ridic. Deci, nu faptul că n-ar trebui şi Comisia pentru administraţie să poată lucra în paralel, dacă se justifică astăzi, în cadrul dezbaterilor în plen, singura zi a Camerei Deputaţilor rămâne şedinţă comună cu Senatul şi joi sunt comisii, ca să putem să ne desfăşurăm normal activitatea, să nu mai facem ruşinoasele apeluri nominale şi sunetele de zăngălăi în Camera Deputaţilor.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Fac precizarea că, în conformitate cu aprobările pe care le-am dat, lucrează în afara cvorumului Comisia parlamentară de anchetă pentru evaluarea situaţiei Societăţii Române de Televiziune, Comisia pentru elaborarea şi completarea Regulamentului Camerei, Comisia de anchetă privind situaţia economiei forestiere şi Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

De asemenea, şi Comisia....

Domnul Ioan Gavra (din sală):

.... de regulament....

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Păi, am precizat adineauri! De asemenea, Biroul şi-a dat acceptul ieri pentru ca şi Comisia pentru administraţie publică, echilibru ecologic să lucreze în cursul zilei de astăzi, având în vedere solicitarea Guvernului şi urgenţele anumitor iniţiative legislative ale Guvernului.

Deci, eu vă supun spre aprobare scoaterea din cvorum pentru astăzi şi a Comisiei de administraţie publică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? 4 voturi împotrivă.

Abţineri? 4 abţineri.

Eu cred că, totuşi, conştiinţa noastră va face ca la voturile finale şi la celelalte chestiuni unde este nevoie de prezenţă, să vină.

Având în vedere că liderii s-au întrunit şi fac apel pentru cei care nu au fost atenţi, să se ducă la sala Biroului permanent al Camerei Deputaţilor pentru consultări, vom continua cu...

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. (Consultaţii cu domnul deputat Acsinte Gaspar la masa prezidiului).

La cererea domnului deputat Acsinte Gaspar e bine să fac această precizare, pe care am făcut-o la început, dar o fac de data asta în clar. Cvorumul de lucru astăzi este de 96, având în vedere că 14 deputaţi sunt membri ai Guvernului, misiuni în străinătate 8, Comisia de anchetă la Societatea de Radio-Televiziune - 5, Comisia specială pentru elaborarea şi completarea Regulamentului Camerei Deputaţilor -9, Comisia de anchetă privind situaţia economiei forestiere - 11, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport - 29, sunt 76, şi mai este şi Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic. La ora actuală, însă, în sală suntem peste 100 de deputaţi, cu toate aceste comisii cvorumul este de 96, cvorumul de lucru. Fac această precizare, pentru a clarifica eventualele neînţelegeri.

Din partea stângă a sălii:

Este mai puţin de o treime din totalul deputaţilor!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Continuăm cu propunerea legislativă - şi am rugămintea să vă ocupaţi locurile, ca să intrăm în program - pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală):

Chestiune de procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să... Vă rog frumos, păstraţi liniştea.

Domnul deputat Dan.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Stimaţi invitaţi,

Eu am mai avut prilejul să mă exprim în legătură cu modul în care Biroul permanent gestionează treburile Camerei Deputaţilor.

Este destul de straniu să ni se propună să lucrăm, în condiţiile în care nici o treime din deputaţi nu sunt în sală.

Eu aş vrea să vă atrag atenţia asupra faptului că dispoziţiile art. 64 din Constituţie stipulează foarte clar un lucru, şi anume: "Camera Deputaţilor şi Senatul adoptă legi, hotărâri şi moţiuni, în prezenţa majorităţii membrilor".

Din partea stângă a sălii:

Sigur!

Domnul Marţian Dan:

După interpretarea pe care-o daţi dumneavoastră, "adoptarea" se cheamă..., o înţelegeţi eminamente ca "vot".

Eu cred însă că "adoptarea" presupune discutarea proiectelor de lege, a textelor unor hotărâri, moţiuni etc., în contextul în care sunt prezenţi măcar jumătate plus unul din numărul total al membrilor Camerei Deputaţilor.

Din partea stângă a sălii:

Corect!

Domnul Marţian Dan:

Dumneavoastră faceţi în aşa fel încât, prin acest joc cu privire la aşa-zisul "cvorum de lucru", de fapt, aduceţi atingere prevederii constituţionale la care m-am referit, într-un mod absolut inacceptabil.

Noi înţelegem că, într-adevăr, sunt o seamă de probleme şi sarcini care ţin de realizarea diferitelor activităţi şi îndeplinirea unor funcţii ce aparţin Camerei Deputaţilor, dar, tocmai de aceea este Biroul permanent, ca el, în eforturile de gestiune a treburilor acestei Camere, să vadă cum aprobă diferite lucruri, în aşa fel încât să nu fie periclitat cvorumul constituţional.

Dacă mergeţi pe această linie, în curând veţi veni şi ne veţi propune cvorumuri de 50, 60, 70 de oameni.

Dacă credeţi că aşa trebuie tratată Constituţia, dacă aşa credeţi că trebuie tratat Regulamentul Camerei Deputaţilor, eu cred că ar fi bine ca Biroul permanent să ne spună aceste lucruri în mod răspicat, înainte de a cere noi întrunirea unei şedinţe speciale, în care să discutăm modul în care este organizată, condusă şi funcţionează Camera Deputaţilor.

Eu vă rog, în consecinţă, domnule preşedinte, să luaţi seama de aceste lucruri şi să nu mai veniţi cu propuneri caricaturale, prin care cereţi ca, Camera Deputaţilor să ia în discuţie, să se pronunţe asupra unor proiecte de lege, în prezenţa a mai puţin de o treime din membrii ei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Cererea dumneavoastră mie mi se pare corectă, dar, din păcate, regulamentele după care funcţionează Camera Deputaţilor sunt ceva mai vechi, nu sunt create după 1996, şi după ele s-a funcţionat în acest mod şi înainte de decembrie 1996, când a fost investită această Cameră cu un mandat de 4 ani de zile.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală) :

Da, dar niciodată aşa!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, aceste regulamente sunt şi funcţionează şi au fost folosite în acest mod în care sunt folosite şi acum, şi înainte.

Este un lucru pe care noi l-am moştenit ca atare, inclusiv ca obicei.

Personal, pot să vă dau dreptate, dar regulamentele nu le-am creat noi şi nici obiceiurile din Camera Deputaţilor. Noi le-am moştenit şi le utilizăm ca atare.

Sunt de acord, însă, că va trebui cândva să facem o discuţie asupra acestui subiect şi va trebui să-i dăm o soluţie. Momentan, însă, nu cred că am eu căderea să interpretez regulamentul altminteri de cum a fost interpretat şi folosit până acum.

Iar art. 64 din Constituţie vorbeşte de adoptarea legilor şi hotărârilor, nu şi de adoptarea articolelor, legilor şi hotărârilor.

Vorbeşte de "legi", eu bănuiesc că este vorba de ansamblul lor. Sigur, este un mod de a interpreta acest lucru. Nu am căderea să fac acest lucru.

Ca atare, eu consider că şedinţa de astăzi este întrunită regulamentar şi, dacă sunt contestaţii asupra ei, o să vă rog să le faceţi în mod regulamentar.

Deci, continuăm cu proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Doamna Viorica Afrăsinei (din sală) :

Chestiune de procedură!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da? Mă scuzaţi. Nu v-am văzut... Poftim? Chestiune de procedură.

Doamna deputat Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Vreau să vă spun, acelora dintre dumneavoastră care nu...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, vorbiţi în microfoane, pentru că nu se aude absolut nimic.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Eu vreau să vă spun, acelora dintre dumneavoastră care nu ştiu, nefiind în legislatura anterioară sau în cealaltă, că, în istoria post-decembristă a Parlamentului, de după 1989, nu s-a întâmplat niciodată să avem un astfel de cvorum de lucru.

Deci, ceea ce dumneavoastră spuneaţi, domnule preşedinte, că: "suntem în cvorum şi că s-a mai procedat de această manieră" este exclus.

Niciodată nu am avut mai puţin de 130, 140 de colegi în sală, decât de curând, în acest an, îmi amintesc, la un moment dat au fost 112 colegi, ceea ce, de asemenea, a fost penibil.

Dar nu numai pentru lucrul acesta am venit eu la microfon.

Doresc să vă rugăm, domnule preşedinte, să verificaţi dacă, într-adevăr, comisiile pe care dumneavoastră le-aţi anunţat, lucrează.

Avem informaţia că aceste comisii nu lucrează..., nu la toate comisiile mă refer.

Aş putea să vă dau şi exemplu: sunt colegi din unele comisii pe care dumneavoastră le-aţi anunţat că sunt scăzute din cvorum, datorită faptului că ele lucrează, colegi sunt în sală...

Aşadar, domnule preşedinte, vă rugăm să procedaţi la această verificare şi apoi, din respect pentru noi, cei prezenţi în această sală, să începem lucrările acestui plen.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, faptul că unele comisii din cele solicitate nu lucrează... Singura care ştiu eu că nu lucrează, din cele care au solicitat aici, este Comisia pentru...

Din sală:

Comisia pentru regulament!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

... Comisia specială pentru elaborarea şi completarea regulamentului, care-i formată din 9 deputaţi şi este singura care nu lucrează. Deci, la cvorumul de 96, dacă-i adăugăm pe cei 9, cvorumul de lucru ajunge la 105.

Noi, aici, în sală, suntem mai mulţi decât cvorumul de lucru, de 105, în momentul de faţă.

Eu o să-i rog, de altminteri, pe cei doi secretari, să facă o verificare, să vă pot anunţa exact numărul de deputaţi, dar, de fapt, probabil că la primul vot vom băga de seamă acest lucru.

Domnul deputat Dan.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Nu vreau să întreţin aici o polemică, care este prin ea însăşi contraproductivă, însă vreau să vă spun că art. 128 din regulament sună astfel: "Camera Deputaţilor lucrează legal în prezenţa majorităţii deputaţilor.

În timpul şedinţelor, liderii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Camerei verificarea întrunirii cvorumului, iar preşedintele va proceda la verificarea acestuia.

În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Camerei suspendă şedinţa şi arată ziua şi ora de reluare a lucrărilor.

Secretarii vor informa ulterior Camera despre cauzele lipsei deputaţilor care nu şi-au anunţat absenţa."

Niciodată, de când există această legislatură, nu-mi amintesc ca secretarii să fi făcut o informare.

Domnule preşedinte,

Eu vreau să vă spun că şi aşa, cota de popularitate în opinia publică a Parlamentului este groaznică.

Vedeţi şi dumneavoastră câte articole apar în legătură cu modul în care parlamentarii îşi onorează obligaţia de a fi prezenţi la lucrări.

Aţi văzut şi ieri, un cotidian vorbea despre "patologia cronică" de care suferă parlamentarii, şi anume absenţa de la lucrări.

Oare suntem atât de imuni la această lipsă de normalitate, încât astfel de luări de poziţie nu ne mai spun nimic?

Asta, în primul rând.

În al doilea rând, eu am spus mai înainte că Biroul permanent, pentru că avem o dispoziţie cu privire la cvorumul de lucru, poate încuviinţa unele activităţi care se desfăşoară în paralel cu dezbaterea în plen a diferitelor probleme aflate pe ordinea de zi, dar asta nu înseamnă că Biroul permanent poate încuviinţa un număr arât de mare de activităţi exterioare, încât dispoziţiile art. 128 din regulament să fie anihilate, iar prevederea art. 64 din Constituţie, la fel, să nu fie luat în seamă.

Deci, eu cred că noi trebuie să coborâm cu picioarele pe pământ şi Biroul permanent trebuie să gestioneze problemele funcţionării Camerei"!

Asta înseamnă că, dacă există solicitări pentru 200 de parlamentari care au alte treburi, evident că, în aceste împrejurări, Biroul permanent nu poate aproba o absenţă atât de masivă. Atunci, Biroul permanent, în funcţie de priorităţi şi de urgenţe, va stabili care din comisii, subcomisii, plecări în străinătate şi alte chestiuni sunt prioritare şi va aproba pe acelea dintre ele care sunt absolut urgente, fără a pune în pericol cvorumul şi posibilitatea de funcţionare legală a Camerei.

Eu deci, vă reiterez această chestiune, pentru că mie mi se pare că noi coborâm mereu ştacheta exigenţei şi contribuim cu toţii, cu bună-ştiinţă, la descalificarea Camerei Deputaţilor în ochii opiniei publice şi ai alegătorilor din această ţară.

În ce mă priveşte, nu sunt dispus să fac acest lucru! Evident că am un singur vot.

Văd că dumneavoastră, totuşi, persistaţi în a încălca şi dispoziţiile regulamentului, şi dispoziţiile Constituţiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

O să-i mulţumim domnului deputat Dan pentru atenţionarea făcută.

O să informez plenul că, în acest moment, în sală se află 132 de deputaţi, şi nu 96 sau 100, cum probabil că au crezut colegii noştri.

Deci, cred că toată discuţia asta, este o discuţie care va trebui să aibă loc în altă parte. De fapt, de curând, pe această temă s-a făcut şi un material care a fost cerut ca urmare a unor poziţii diferite la una dintre şedinţele comune ale celor două Camere, de acum două săptămâni, dacă nu mă înşel, care clarifica acest lucru prin prisma Constituţiei şi a regulamentului respectiv.

Ca atare, trecem la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind...

Da.

Domnul deputat Duvăz. Vă rog.

Domnul Bogdan Nicolae Niculescu Duvăz:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

În urma discuţiei cu liderii grupurilor parlamentare din Camera Deputaţilor, având în vedere faptul că, într-adevăr, Guvernul astăzi discută într-o şedinţă extraordinară chestiunea salarizării bugetarilor şi că, aşa cum v-am spus, liderii grupurilor erau deja informaţi de ieri că domnul ministru Athanasiu este dispus şi disponibil mâine la o discuţie cu toţi liderii grupurilor parlamentare, socotim firesc şi rugăm, domnule preşedinte, să supuneţi votului Camerei Deputaţilor posibilitatea de a amâna pct. 1 de pe ordinea de zi, urmând ca el să intre în regimul dezbaterilor normale, cu atenţia pe care, sigur că şi comisia, şi Biroul permanent o vor acorda, în aşa fel încât să obţinem până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare şi legea sau votul final la această lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Deci, ca urmare a discuţiilor avute de lideri, vă supun spre aprobare cererea de amânare a dezbaterii proiectului..., materialului aflat la nr.crt. 1 de pe ordinea de zi de astăzi.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. Cu ocazia asta verificăm şi cvorumul. Da, este marea majoritate.

Voturi împotrivă, vă rog, dacă sunt. Nu sunt.

Abţineri? Sunt 4 abţineri.

Deci, cu 4 abţineri şi nici un vot împotrivă s-a hotărât amânarea dezbaterii pct. 1 de pe ordinea de zi.

Deci, ne întoarcem la proiectul de Lege pentru completarea Legii nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi...

Domnule deputat Stancov,

O să vă rog să poftiţi aici.

O să dau cuvântul iniţiatorului, dacă doreşte.

Doriţi să luaţi cuvântul, da?

Deci, domnul senator Turianu, iniţiatorul acestei legi. Vă rog.

Domnul Corneliu Turianu:

Domnilor colegi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog aranjaţi microfoanele, ca să vorbiţi în ele.

Domnul Corneliu Turianu:

Deci, vă reamintesc că instituţia Avocatul Poporului a fost creată de noi toţi, împreună, prin votul exprimat la deschiderea primei sesiuni parlamentare.

De aceea, s-au mai strecurat unele lipsuri. Bunăoară, s-a omis a se insera în lege o dispoziţie care să asigure un sediu corespunzător funcţionării instituţiei Avocatul Poporului, motiv pentru care această instituţie, graţie bunăvoinţei Senatului, funcţionează la bufetul din incinta Senatului, ceea ce nu este deloc indicat. Între timp, s-au mai făcut nişte încercări, ultima încercare - undeva, s-a oferit o vilă lângă Lacul Tei, unde accesul persoanelor este interzis, deşi această instituţie funcţionează numai cu publicul...

Sediu necorespunzător are şi în prezent instituţia Avocatul Poporului, şi rugămintea noastră, ţinând cont de faptul că şi la Senatul României, cu un vot de 99 pentru, nici un vot împotrivă, s-a acceptat a se oferi de către organele abilitate un sediu corespunzător, respectuos vă rog să votaţi în favoarea acestei iniţiative legislative.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă din partea comisiei doreşte să ia cuvântul cineva?

Domnul deputat Stancov. Vă rog.

Domnul George Iulian Stancov:

Acest text votat de Senat face dovada modului în care am înţeles să respectăm până la urma urmei, în felul nostru, spiritul şi litera Constituţiei, şi în care am înţeles să respectăm o instituţie constituţional consacrată, şi anume aceea a Avocatului Poporului.

Aceasta este o chestiune care poate să ne dea o notă mai mult sau mai puţin mică la purtare, în cei 8 ani acuşi, de la adoptarea Constituţiei, dar, cu toate acestea, una din critici - îmi permit să o fac pe acest text venit de la Senat - este aceea că, pe lângă faptul că poate este pentru prima dată în istoria României când Parlamentul stabileşte un termen de aplicare a legii, de rezolvare a unor probleme gospodăreşti, de administrare, legea este eliptică de sancţiune. Este o întrebare pe care vrând, nevrând, trebuie să ne-o punem: ce se întâmplă dacă Guvernul, după ce votăm şi această lege, în care, pentru a nu ştiu câta oară şi la nu ştiu al câtelea avertisment, Guvernul nu se execută, care este sancţiunea?

Mi se va putea răspunde că sancţiunea este politică; moţiunea de cenzură, moţiunea mai mult sau mai puţin simplă...

Chestiunea este că instituţia Avocatul Poporului locuieşte aşa, între Est şi Vest, n-are sediu, n-are posibilitatea exerciţiului funcţiunii, pune în discuţie credibilitatea României în ceea ce se cheamă integrarea ei în buna-cuviinţă europeană şi, de aceea, v-aş ruga ca, dacă acceptăm punctul de vedere al Senatului, să dăm un termen, printr-o lege specială - că numai aşa o văd, un fel de lege care să oblige Guvernul la a-şi face datoria - să găsim de cuviinţă ca, până la promulgare, Guvernul să ne lase în situaţia - este o idee personală - ca legea să rămână fără obiect, şi anume să li se dea astfel sediul corespunzător. Că, de fapt, asta-i problema legiferării.

Cred că este mai mult un semnal politic şi un avertisment, zic eu, foarte serios, ce avem de făcut astăzi.

În planul strict juridic, al logicii juridice, sancţiunea ar fi, poate, schimbarea unui Guvern care nu poate găsi nici măcar un sediu...

Mă scuzaţi că spun asta, totuşi...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi şi stimaţi invitaţi,

Pe lângă spusele colegului meu, domnul Stancov, la care eu mă raliez întru totul, v-aş ruga respectuos să reflectaţi la următorele două propuneri pe care vreau să le fac cu privire la această lege care aduce ceva în legătură cu Legea care organizează instituţia Avocatul Poporului.

Prima propunere este aceea ca noi să adăugăm în Legea Avocatului Poporului un text care să prevadă, ceea ce s-a prevăzut şi nu s-a votat, anume că el, Avocatul Poporului, instituţia, cu tot aparatul ei, are dreptul să ceară informaţii de la instanţele judecătoreşti.

Drepturile şi libertăţile omului sunt puse în discuţie mereu în faţa instanţelor judecătoreşti, nicidecum la moaşele comunale..., şi tocmai acest text a fost cândva eliminat.

Viaţa dovedeşte că dacă vrem să avem o instituţie eficientă, ea trebuie să aibă măcar o gheruţă, dacă nu mai multe. Altfel, personajul acesta, denumit Avocatul Poporului rămâne un personaj de carton, hibrid şi nu ajută cu nimic la întărirea democraţiei în ţară.

Rog respectuos să reflectaţi la textul din Constituţie care constituie temeiul legii, şi veţi constata că textul este foarte inteligent construit, probabil că a fost bine copiat de la nordici, dar noi i-am răpit eficienţa, prin aceea că am eliminat din lege ceea ce fusese deja propus.

Eu îl rog respectuos pe domnul Gaspar să-şi aducă aminte acest lucru, fiindcă aş dori ca şi dânsul, din partea Opoziţiei, să ia cuvântul, şi poate că gândeşte la fel ca mine. Nu ştiu...

Iată, fac un apel la domniile voastre ca să reflectaţi la acest aspect.

A doua propunere, care merge, în continuare, tot pe linia evitării unor abuzuri care se mai întâmplă câteodată - apar la televiziune proprietari sau chiriaşi evacuaţi brusc, intempestiv, cu fel de fel de scutieri pe acolo, cu 80 de scutieri la o curte - nişte lucruri din acestea care nu prea sunt în regulă, şi nu mă sfiesc să le spun, fiindcă apar în presă şi fiindcă reprezintă, uneori, abuzuri ale unor oameni care au multă experienţă în trecut..., şi eu spun că ar trebui să introducem un text care să permită Avocatului Poporului ca, în cazuri flagrante grave de abuzuri, să poată să suspende o hotărâre judecătorească măcar o săptămână. Şi numai o dată. Aceasta pentru a preveni abuzurile.

Am avut cazuri când procesul a durat ani de zile şi nu s-a întâmplat nici o nenorocire, pentru ca, după aceea, hotărârea să fie executată în două zile, cu nişte lucruri discutabile.

Pentru a introduce un echilibru în faza de executare a hotărârilor judecătoreşti şi pentru că procurorul general nu are la îndemână decât numai două cazuri de recurs în anulare în civil, care sunt greu aplicabile zilnic, de aceea, eu vă propun, respectuos, aceste două amendamente la lege, pe care am să le şi formulez, în temeiul acelei prevederi din regulament, care prevede..., pe care l-aţi admis în legislatura trecută..., că atunci când este vorba de carenţe grave la o lege, se poate face amendamentul şi în plen.

Vă mulţumesc că aţi avut bunăvoinţa să mă ascultaţi.

L-aş ruga frumos şi pe domnul profesor Dan Marţian, pe care-l stimez atât de mult şi real, să ia şi dânsul cuvântul. Poate că este de acord cu mine.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Popescu... (Este chemt la prezidiu).

Având în vedere că cele două amendamentele propuse de domnul deputat Emil Popescu sunt amendamente de fond, care ţin să introducă principii noi într-o lege cu caracter organic, eu cred că normal este ca aceste două amendamente ale dânsului să fie dezbătute în cadrul comisiei permanente şi nu supuse brusc votului plenului.

Având în vedere aceste lucruri, eu aşa voi propune, să fie retrimise la comisii.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Domnul deputat Ovidiu Petrescu doreşte cuvântul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, domnul deputat Ovidiu Petrescu, vă rog!

Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Într-adevăr, sunt nişte amendamente de fond şi sunt şi foarte importante.

Noi am constatat că în raportul comisiilor, raport care a fost semnat şi de domnul Emil Popescu, nu apare o asemenea propunere. Dacă dânsul doreşte, probabil că ar trebui ca aceste amendamente să fie trimise la comisie, din nou, să fie restituit raportul comisiei pentru un raport suplimentar şi să se discute această problemă.

Însă, eu aş reaminti un lucru: că iniţiativa parlamentară prin care s-a înfiinţat această instituţie, Avocatul Poporului, a fost promovată, în legislatura trecută, de către mine şi de către domnul deputat Petru Tănasie, care nu mai este acum parlamentar. În această iniţiativă legislativă exista o prevedere prin care cetăţenii se puteau plânge privind anumite abuzuri săvârşite de către instanţe şi Avocatul Poporului putea să ceară informaţii de la instanţele judecătoreşti despre anumite cauze aflate pe rol. Or, acest lucru nu a fost acceptat de către Senat. S-a ajuns la o divergenţă. La o divergenţă, care a fost soluţionată în plenul celor două Camere, în această legislatură. Şi, la propunerea domnului senator P.N.Ţ.C.D., Răzvan Dobrescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi a Senatului, Parlamentul României a respins această prevedere, care era cuprinsă în iniţiativa noastră parlamentară.

De fapt, iniţiativa nu era chiar atât de radicală, cum o propune domnul Emil Popescu, în sensul de a suspenda o hotărâre judecătorească, ci doar de a cere informaţii de la o instanţă. Chiar această solicitare a fost tratată ca o gravă imixtiune în treburile justiţiei, ceea ce nouă nu ni se părea, pentru că în ţările nordice, unde această instituţie funcţionează de foarte multă vreme, se pot solicita informaţii de pretutindeni. Adică, a solicita o informaţie nu înseamnă a săvârşi o imixtiune.

Deci, în principiu, totuşi dacă se mai doreşte adăugarea unor articole la această lege, cred că cel mai înţelept lucru ar fi ca ea să fie retrimisă la comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, îi dau cuvântul domnului senator Turianu, iniţiatorul proiectului de lege.

Domnul Corneliu Turianu:

Ţin să mulţumesc mult domnului deputat Popescu pentru ideile sub formă de amendamente. Sunt binevenite, dar nu acum.

Eu v-am rugat pe dumneavoastră să fiţi de acord să dăm posibilitatea Avocatului Poporului să funcţioneze acum. Nu poate să funcţioneze instituţia. După aceea, când va funcţiona această instituţie, ne vom gândi dacă noi putem să schimbăm structural această instituţie. Propunerea este făcută pentru cum arată legea acum. Domnul Paul Mitroi, care este Avocatul Poporului, şeful acestei instituţii, în limitele competenţelor domniei sale, lucrează cu administraţia publică, deocamdată. Poate nu este bine. Şi, eu zic că domnul deputat Popescu are dreptate. Dar asta să facă obiectul, şi-l rog respectuos, să facă obiectul unei iniţiative ulterioare, pentru că de aceea am fost nevoit să vin în faţa dumneavoastră cu această iniţiativă, să dăm posibilitatea Avocatului Poporului să iasă din bufetul Parlamentului. Nu se poate aşa ceva! Să iasă din bufetul Parlamentului, să-şi exercite atribuţiile cum trebuie, iar pe urmă vedem noi ce propuneri legislative mai facem.

Deci, respectuos v-aş ruga să ne ocupăm de propunerea legislativă, aşa cum a fost supusă dezbaterii Senatului, urmând ca ulterior ..., şi eu voi subscrie cu toată dragostea la iniţiativele care se fac.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, acceptaţi ca amendamentele dumneavoastră să facă obiectul unei iniţiative legislative separate?

Domnul Teodor Emil Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă rog frumos, să reţineţi motivaţia mea!

Eu înţeleg foarte bine modul de a gândi şi fiecare, din punctul lui de vedere, poate să aibă dreptate.

Eu vreau să vă spun că legea, aşa cum este ea concepută, este deficitară. Are aceste două carenţe şi putem noi să-i dăm 10 sedii, dar ea, ca instituţie, tot nu va funcţiona cum trebuie. Iar, dacă este s-o spunem "p'a dreaptă", cum zice olteanu, pân'la urmă lucrurile se întâmplă aşa, că dacă acum se votează, pe urmă nu se mai umblă la lege niciodată. Şi, eu am vrut, în mod special, să confrunt Camera Deputaţilor cu această cerere, ca să fie trecută în stenogramă, să nu se spună că n-am cerut la timpul cuvenit.

Dacă domniile voastre vreţi, acest lucru se poate întâmpla într-o săptămână. Dacă nu vreţi, atunci putem găsi argumente câte vrem. Nu mă refer la domnul preşedinte, mă refer la aulă: dacă legiuitorul vrea, se poate orice. Şi dacă el se dovedeşte că a greşit, trebuie să aibă curajul să revină şi să îmbunătăţească această soluţie.

Eu sunt de acord că trebuie să aibă un sediu, dar asta este un element exterior. S-ar putea să aibă un sediu minunat, un palat şi 3 vile şi 70.000 de funcţionari, iar legea, fiindcă este bearcă, fiindcă este boantă, nu poate să facă nimic. Ăsta este cuvântul adevărat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, eu vreau să vă spun ...

Da, domnul deputat Stancov, şi cu asta trecem mai departe. Vă rog!

Domnul George-Iulian Stancov:

Stimaţi colegi,

Vorba domnului Popescu: dacă ceva este bont, e clar că nu merge!

Trebuie să avem o anumită logică a legiferării şi un anumit respect pentru ceea ce se cheamă iniţiativa legislativă. Dacă iniţiatorul şi-a manifestat voinţa, în scris, şi a şi avut câştig de cauză la Senat pe o anumită opţiune, oricât am încerca, nu putem s-o corelăm cu texte nesupuse modificării în procedura legislativă.

Noi nu putem, la cealaltă Cameră, tot respectul pentru Camera noastră, pur şi simplu, de la acest microfon, să venim să completăm, să modificăm legea pe fondul ei, cu oricare dintre articolele neluate în dezbatere la cealaltă Cameră, din respect şi pentru cealaltă Cameră, şi pentru un anumit tip de succesiune în timp între cele două Camere a procesului de legiferare.

în momentul acesta ar însemna că, la orice lege, putem veni de pe picior să spunem "domnule, la art. 14 mai vreau un alineat", ceea ce ar putea fi valabil dacă textul pe care iniţiatorul ni l-a propus ar permite corelarea, ar impune, ne-ar obliga la modificări de corelare. Or, aici, se spune "Guvernul în 3 zile să dea o casă". Vedeţi vreo legătură logică între asta şi faptul că nu avem elementele legalizate, potrivit cărora instituţia Avocatul Poporului să poată obţine informaţii, date, să verifice la onor justiţia, treburile acestea? Îmi pare rău! Dacă şi iniţiatorul spune, vă rog frumos, nu forţaţi!

A doua soluţie propusă de domnul Chiliman mi se pare mie că îngroapă problema cu tot cu Avocat. Şi anume, să dăm la comisie, care la rândul ei să se bată, să discute despre o eventuală amendare a textului de la Senat, ceea ce eu cred că nu este nici constituţional, îmi pare rău, aşa văd eu lucrurile, nu mai zic de eleganţa relaţiei cu cealaltă Cameră, şi atunci, cea mai bună soluţie, dacă adoptăm acest text, avertisment: îl adoptăm aşa cum ne-a cerut iniţiatorul, în procedură de urgenţă, dacă urgenţa politică ne împinge conştiinţele să ne facem o altă iniţiativă, nu văd cine ne-ar împiedica, şi atunci, decât să tot lungim boala până murim cu toţii aici, mai bine să votăm astăzi textul venit de la Senat, să-l promulgăm, spre "ruşinea" noastră şi să ne vedem de treabă. Să facem celălalt proiect, de modificare, dacă sunt nevoi de modificare pe corpul legii, dar nu să o luăm de la capăt, să vorbim despre sexul Avocatului Poporului, mă scuzaţi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt alte intervenţii din partea comisiei? Nu mai sunt.

Iniţiatorul şi-a spus cuvântul.

Chestiune de procedură pentru domnul deputat Dan.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Problema pe care a ridicat-o domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, cred că merită să ne reţină atenţia, pentru că - într-adevăr - noi trebuie să vedem dacă intrarea în funcţiune a acestei instituţii noi, care este Avocatul Poporului, va aduce ceva substanţial în ansamblul măsurilor şi cadrului instituţional de apărare a drepturilor cetăţenilor în România, sau nu. Şi să vedem dacă nu cumva, într-adevăr, prin modul în care sunt gândite competenţele Avocatului Poporului, nu am adoptat unele soluţii care pot să afirme un anumit democratism şi un anumit tip de relaţie între cetăţeni şi această instituţie, la nivelul comunicării, dar, probabil, nu atât de substanţial în ceea ce priveşte rezolvarea unor lucruri şi apărarea - efectivă - a drepturilor diferiţilor cetăţeni. Şi atunci, cred că problema pe care a pus-o dânsul merită să ne reţină atenţia.

Sigur că noi avem în Regulament acea dispoziţie care spune că, în mod excepţional se pot prezenta amendamente şi în cadrul dezbaterilor din plenul Camerei. Eu, însă, aş împărtăşi ideea pe care dânsul a afirmat-o în prima luare de cuvânt a domniei sale, să nu luăm acum o dispoziţie, o hotărâre cu privire la formula privind asigurarea sediului, aşa cum figurează în varianta venită de la Senat. Să dăm un timp în cursul acestei săptămâni, pentru ca problema pe care dânsul a prezentat-o să îmbrace o formă de redactare foarte exactă, eventual în cursul zilei de joi, o dezbatere şi în cadrul Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Şi cred că s-ar întruni astfel condiţiile pentru a relua dezbaterea acestui proiect de lege în cursul săptămânii viitoare.

Cred deci că ar trebui să vedem dacă există, într-adevăr, o corespondenţă între formă şi fond, în legătură cu atribuţiile Avocatului Poporului şi dacă nu cumva riscăm să fim ataşaţi doar formei de rezolvare a acestei chestiuni.

De aceea, din moment ce domnul Emil Popescu a prezentat această problemă, a şi sugerat sensul în care trebuie să examinăm oportunitatea amendării legii, haideţi să facem acest lucru! Săptămâna viitoare vom fi în posesia punctului de vedere, a textului elaborat şi fiecare dintre noi va avea posibilitatea să se aplece asupra lui, să îl analizeze, să se poată pronunţa în cunoştinţă de cauză.

Deci, aş îmbrăţişa sugestia ca să amânăm această chestiune şi data viitoare să putem examina în cunoştinţă de cauză, analizând toate implicantele, propunerea pe care a făcut-o domnul Popescu sau sugestia în legătură cu amendarea acestei legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dau cuvântul domnului deputat Székely.

Domnul Székely Ervin-Zoltán:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Desigur, problema ridicată de domnul deputat Emil Popescu este foarte importantă şi, după părerea mea, mult prea importantă pentru că ridică probleme privind principiul instituţiei Avocatului Poporului, în probleme de bază ale acestei instituţii. După părerea mea, mai ales cel de al doilea amendament al domniei sale, în care ar dori să atribuie şi nişte competenţe administrative sau judecătoreşti Avocatului Poporului, cred că ar schimba caracterul şi concepţia însăşi a legii.

După părerea mea, aceasta este o problemă mult prea importantă ca să decidem noi, aici, într-o pauză sau la sfârşitul săptămânii, în comisie. Cred că această problemă necesită o analiză mult mai aprofundată şi ar trebui să consultăm şi specialiştii în acest domeniu.

Însă, iniţiativa legislativă are cu totul un alt obiect. Este foarte practică şi foarte concretă. Este vorba despre sediul pentru Avocatul Poporului. Eu cred că nu avem dreptul să lăsăm pe linie moartă această iniţiativă legislativă, care vine să răspundă la o nevoie reală şi care este o urgenţă pentru funcţionarea instituţiei, aşa cum a fost stabilită prin legea, care poate este perfectibilă şi trebuie perfectată, dar nu cred că avem dreptul să întârziem această iniţiativă legislativă pentru dezbateri foarte utile şi interesante privind concepţia legii.

Şi, atunci, ar trebui să disecăm cele două probleme: să votăm astăzi această iniţiativă legislativă care răspunde unei urgenţe, şi sigur acest lucru nu exclude posibilitatea ca legea să fie modificată într-un viitor după o analiză atentă şi cu consultarea tuturor specialiştilor.

Cred că, în acest fel, am îndeplini şi exigenţele Regulamentului şi am rezolva şi o problemă practică a acestei instituţii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul vicepreşedinte Lupu, vă rog!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Amendamentele prezentate de distinsul coleg şi prietenul meu, Emil Popescu, fără îndoială, sunt de mare importanţă pentru funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului, după nevoile poporului.

Dar, noi avem mai puţin de o lună până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare şi a trimite la comisie textul pentru aceste amendamente, a reveni în Cameră, a merge la Comisia de mediere, a vota apoi raportul Comisiei de mediere, diferit, în cele două Camere, cu eventualitatea întrunirii plenului celor două Camere comune, oricum ne prinde luna octombrie, dacă nu poate noiembrie.

Este o realitate tristă că această instituţie a Avocatului Poporului, cu care am impresionat Europa, când am lansat-o, a ajuns să nu fie pusă în practică, pentru că autorităţile noastre administrative n-au găsit mijloacele necesare de a procura un sediu.

De aceea, eu propun să votăm propunerea legislativă venită de la Senat, astfel ca, până la sfârşitul acestei sesiuni, textul să fie promulgat şi, poate, înainte de promulgare, Guvernul va reuşi să asigure un sediu, şi eu cred că aşa va fi, dar dacă îl obligăm prin lege, noi, care ne-am străduit şi în legislatura trecută pentru această instituţiune, atunci sigur legea îşi va produce efectele.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ce propuneţi dumneavoastră concret?

Domnul Vasile Lupu:

Deci eu propun să votăm textul aşa cum a venit de la Senat. Şi îl rog pe domnul preşedinte al Comisia juridice, de disciplină şi imunităţi să vină cu o iniţiativă legislativă, care să parcurgă traiectul firesc, pe motive de urgenţe, pentru acest text. Celelalate cred că s-au înţeles.

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aici suntem într-o procedură în care, probabil, ne aflăm pentru prima dată. Toţi ne dăm seama, pe de o parte, de necesitatea ca să-i dăm acestei instituţii un sediu şi vrem să facem acest lucru; pe de altă parte, sigur, amendamentele propuse de domnul deputat Emil Popescu sunt mult prea importante pentru a fi dezbătute direct în plen.

Şi există mai multe versiuni: pe domnul deputat Emil Popescu îl mai întreb încă o dată, dacă acceptă să-şi retragă cele două amendamente şi să le depună ca o iniţiativă legislativă separată?

Domnul Teodor Emil Popescu (din banca comisiei):

Eu nu renunţ la amendamente, dar dacă aveţi curajul, respingeţi-le! Este foarte bine, le facem altă dată. Asta şi vreau.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu nu renunţă la cele două amendamente.

Având în vedere implicaţiile acestor două amendamente, eu nu pot să le supun direct plenului. Ca atare, eu voi supune spre aprobare titlul legii.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu faceţi dezbaterile generale?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Staţi un pic!

Trecem deci la dezbaterile generale. Avem două posibilităţi: să trecem la dezbatere generală sau trimitem la comisie, pentru că cele două amendamente relevă consecinţe importante asupra Legii nr. 35/1997, asupra principiilor acestei legi, şi eu nu pot să le supun spre aprobare plenului, fără să treacă prin comisie, să fie dezbătute prin comisie, să aibă toate avizele necesare, din partea altor instituţii (Consiliul Legislativ ş.a.m.d.), chestiune care, în mod categoric, va duce la întârzierea aprobării acestui articol, care se referă strict la sediul instituţiei Avocatului Poporului.

Ca atare, avem două posibilităţi. Domnul deputat Emil Popescu nu renunţă la cele două amendamente. Sigur, în condiţiile acestea, eu trebuie să iau o decizie. Decizia mea este foarte clară în ceea ce priveşte cele două amendamente: le retrimit comisiei pentru a fi dezbătute.

Mai este şi o altă versiune, ca ele să fie respinse, doar aici, şi să îşi găsească locul într-altă iniţiativă legislativă, ceea ce, ca procedură, nu mi se pare foarte în regulă; având în vedere importanţa lor, oricum ele trebuie să vină şi să fie supuse cu un aviz al comisiei.

Deci, eu vă propun următorul lucru: înainte de a face dezbateri generale, având în vedere cele două amendamente, eu vreau să vă propun să retrimitem această iniţiativă legislativă comisiei sesizate în fond, pentru a dezbate cele două amendamente propuse de domnul deputat Emil Popescu, cu toate avizele necesare. Şi vreau să vă supun dumneavoastră această chestiune, cu toate că art. 99 îmi dă dreptul să fac acest lucru şi fără votul plenului.

Domnul vicepreşedinte Lupu, vă rog!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iarăşi, cu tot respectul pentru colegul meu, pe care îl iubesc şi îl stimez, ca să îl citez exact pe dumnealui, mi se pare cam nepotrivit să trimitem acum aceste amendamente pe la comisie, după ce textul a trecut o dată pe la comisie, comisie prezidată chiar de autorul amendamentelor.

De aceea, eu, încă o dată, fac apel la domnul Emil Popescu şi sunt întru totul pregătit să susţin o iniţiativă legislativă pe amendamentele propuse, pe formulările propuse, dar acum, încă o dată, vă rog, domnule preşedinte, să căutăm soluţia să aprobăm textul de lege.

Deci, potrivit Regulamentului, amendamentele sunt de fond. Trebuiau formulate la comisie. Nu au fost formulate. Au fost formulate în plen. Depinde de dumneavoastră dacă le trimiteţi la comisie sau nu. Şi, dacă nu de dumneavoastră, de plen. Şi atunci cereţi votul plenului.

Vă mulţumesc.

Domnul Teodor Emil Popescu:

În sfârşit, am auzit ceva clar. Şi acum sunt de acord.

Fiindcă s-a angajat acum şi spune că va susţine această iniţiativă legislativă, ca să fim în clar, să nu mai fie nici un soi de echivoc, atunci eu sunt de acord ca aceste amendamente să fie convertite într-o iniţiativă legislativă ulterioară, la care ne-am obligat amândoi, domnul Lupu, da, mulţumesc, şi atunci sunt de acord să se discute legea, fără nici un fel de amendament acum.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, a precizat că cele două amendamente vor face obiectul unei iniţiative legislative ulterioare. Putem să continuăm cu dezbaterea acestui proiect de lege.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul, în cadrul dezbaterilor generale?

Domnul deputat Vasile Lupu, vicepreşedinte la Camerei Deputaţilor, vă rog!

Domnul Vasile Lupu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

General, am tot dezbătut acest text.

De aceea, eu rog eventualii reprezentanţi din partea celorlalte grupuri parlamentare să fie cât mai concişi, ca să putem vota textul. Aceasta este şi opinia Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii, dacă sunt?

Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Iniţiativa legislativă pe care a promovat-o senatorul Corneliu Turianu, din partea Grupul parlamentar al P.N.Ţ.C.D.-ului şi care a fost adoptată de către Senat, eu o calific, pur şi simplu, ca un act de disperare şi pentru a se asigura unei instituţii a statului democratic condiţiile necesare pentru a-şi desfăşura activitatea.

Aşa cum a subliniat colegul meu, Ovidiu Petrescu, la mai bine de 5 ani de la adoptarea Constituţiei, ca urmare a unei iniţiative legislative aparţinând Grupului parlamentar al P.D.S.R.-lui, reprezentat prin dânsul şi prin colegul Petru Tănasie, Parlamentul României a adoptat această lege deosebit de importantă pentru ceea ce înseamnă apărarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor în România.

Mi se pare însă că ar fi sub demnitatea Parlamentului ca, astăzi, noi să venim să adoptăm o lege pentru ca Guvernul să facă ceea ce ar trebui să facă în virtutea prerogativelor sale constituţionale. Şi daţi-mi voie să vă citesc art.101 alin.1 din Constituţie, potrivit căruia: "Guvernul… exercită conducerea generală a administraţiei publice". Ce înseamnă acest lucru? Că, printre altele, trebuie să asigure condiţiile necesare pentru ca instituţiile statului de drept să poată funcţiona.

S-a spus aici, de către domnul deputat Stancov şi, mă rog, mai puţin de către domnul deputat Emil Popescu, preşedintele comisiei, că această lege nu are o sancţiune, sigur, sancţiune din punct de vedere juridic. Însă vreau să vă spun că sancţiunea există, este cea a responsabilităţii politice pe care Guvernul o are.

Vreau, de asemenea, să vă reamintesc că, în legislatura anterioară, prin proiecte de modificare a Legii Curţii Constituţionale şi atunci când a fost organizat Consiliul Concurenţei, au fost introduse, la "Dispoziţii finale", nişte texte, prin care, tot aşa, se instituia obligaţia, pentru Guvern, de a asigura sediile necesare, deci pentru Curtea Constituţională şi Consiliul Concurenţei. S-a apreciat, la acea vreme, că nu este cazul ca Parlamentul, ţinând seama că este unica autoritate legiuitoare a ţării, să se amestece în nişte treburi care ţin, pur şi simplu, de Executiv şi, ca atare, aceste prevederi din cele două legi la care m-am referit au fost eliminate.

Vreau să vă spun că nu sunt împotriva proiectului de lege, dar mi se pare că mergând pe această linie, în care Executivul nu-şi aduce la îndeplinire nişte prerogative minore, nu mai vorbim de cele esenţiale, ne vom trezi, într-o zi, că o să vină cineva să ceară să aprobăm văruirea Primăriei Capitalei sau nu ştiu ce să se mai întâmple! Deci mi se pare ca fiind inadmisibil ca Parlamentul să fie pus în această situaţie, de către Executiv.

Eu vă spun: legea va fi adoptată, va fi promulgată, se va publica în "Monitorul Oficial", iar cele 30 de zile, despre care se vorbeşte în cuprinsul articolului unic, o să vedeţi că nu vor fi respectate de către Guvern. Sancţiunea va fi aceeaşi, aşa cum am spus-o şi o repet, a răspunderii politice pe care Guvernul şi-o asumă în faţa întregii ţări.

Am o deosebită stimă pentru Avocatul Poporului, în persoana domnului magistrat Paul Mitroi, care a făcut eforturi deosebite pentru a da viaţă acestei instituţii, cu importanţa pe care am relevat-o, şi de aceea consider că trebuie sprijinit în demersul său.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii, la dezbaterile generale, dacă sunt? Nu sunt.

Deci vom începe cu titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate, s-a adoptat titlul legii.

Intervenţii la articolul unic al legii?

Da, domnul deputat Stancov. Vă rog.

Domnul George Iulian Stancov:

Eu spuneam că acest text nu are nici o sancţiune, în afară de ceea ce se cheamă respectul instituţiilor statului, dar fără ca s-o luaţi foarte în serios, deşi ar putea fi o sancţiune şi aceasta pe care v-o propun, poate creează un precedent, aş putea amenda textul cu un alineat nou: "În cazul nerespectării termenului stabilit la alin.1, Guvernul se consideră demis, fără nici o procedură prealabilă". V-ar fi plăcut şi ar fi fost, poate, cea mai bună formă de motivaţie şi de determinare a voinţei politice, dar eu renunţ la amendamentul pe care tocmai vi-l sugeram şi să votaţi textul acesta, dar o dată o să ne vină, şi aici, mintea, că altfel nu se mai poate!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nefiind un amendament, întreb dacă mai sunt alte intervenţii la articolul unic? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă, dacă sunt?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, s-a adoptat articolul unic al legii.

Votul final îl vom da între orele 11,30 - 12,00 când mai sunt prevăzute nişte voturi finale şi o să rog liderii de grupuri să-şi anunţe colegii. Această lege are un caracter organic şi nu este singura de acest fel, în cursul zilei de astăzi.

Continuăm cu proiectul de Lege privind dreptul de proprietate publică şi regimul juridic al acestuia, lege tot cu caracter organic şi la care comisia sesizată în fond trebuia să analizeze, la art.7, un alineat nou, un amendament propus de domnul deputat Elek Barna.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Le-am rezolvat, pe acelea două.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci doresc să ştiu dacă, la lit.f), era vorba... Deci la art.7 lit.f), domnul deputat Elek Barna propusese introducerea acestui alineat nou, cu conţinutul "prin acte juridice civile". Aş dori să ştiu care a fost poziţia comisiei.

Domnul deputat Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia juridică propune să se adauge: "precum şi prin alte mijloace prevăzute de lege". Deci la modul de dobândire a proprietăţii, în afară de cele înscrise în art.7, se mai introduce o literă, lit.f): "şi prin alte moduri prevăzute de lege".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci comisia a propus ca, într-adevăr, să se introducă o nouă literă, al cărei conţinut însă să fie: "prin alte moduri prevăzute de lege".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"Precum şi prin alte moduri..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Se dobândeşte. Deci fraza de la art.7 spune aşa: "Dreptul de proprietate publică se dobândeşte..." şi sunt puse două puncte. Nu se poate spune, la, "precum şi".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"...precum şi prin..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar nu se leagă cu propoziţia de sus. Deci: "Dreptul de proprietate publică se dobândeşte...", şi la f) nu merge "se dobândeşte, precum şi prin".

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

...prin cutare, prin cutare, prin cutare, precum şi prin.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Deci domnul preşedinte al comisiei propune ca textul să fie "precum şi prin alte moduri prevăzute de lege", ca text.

Vă rog.

Domnul Szekely Ervin-Zoltan:

Deşi autorul amendamentului nu sunt eu, ci domnul deputat Elek Barna, dar ca şi coleg de grup parlamentar, m-am consultat cu domnia sa şi el acceptă această formulare. Credem că, într-adevăr, în această formă, textul este cuprinzător şi iniţiatorul este de acord cu varianta comisiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cum nu mai sunt alte intervenţii, vă supun spre aprobare lit.f), cu conţinutul menţionat anterior.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Art.7, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

în unanimitate, adoptat.

Deci nu mai avem alte articole unde să fi rămas ceva de rezolvat şi continuăm de unde rămăsesem, şi anume de la articolul...

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"Inventarele astfel avizate" devine "inventarele astfel însuşite".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci era alin.2, în primul rând, al art.21.

Deci rog să-mi spuneţi, dacă, aici, aţi însuşit amendamentul propus de domnul deputat Munteanu?

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Ne-am însuşit. Aceasta este soluţia.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci alin.2, vă rog, domnule preşedinte, să citiţi textul.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

"Inventarele întocmite, potrivit prevederilor alin.1, se însuşesc..." şi textul curge.

Pct.3: "Inventarele astfel însuşite...

Din sală:

Nu se aude!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci vă voi spune eu textul alin.2: "Inventarele întocmite potrivit prevederilor alin.1 se însuşesc de consiliile judeţene sau locale, după caz". Deci sunteţi de acord cu formularea alin.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

în unanimitate, adoptat.

Alin.3. Textul începe: "Inventarele astfel însuşite se centralizează" şi curge în continuare.

Alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Adoptat în unanimitate.

Art.21, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22. Intervenţii?

Domnul deputat Mihai Munteanu.

Vă rog.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

În art.22 se stabileşte cine are misiunea să facă înregistrarea operaţiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ teritoriale. Aici, această misiune o au, în mod egal, atât ministerele, celelalte organe ale administraţiei publice centrale, cât şi autorităţile locale, începând cu consiliile judeţene, Consiliul municipiului Bucureşti şi consiliile locale. Ele însă sunt pe picior de egalitate, în această operaţiune, şi atunci textul ar suna, mi se pare mai limpede şi mai corect, dacă s-ar elimina: "precum şi", "respectiv" şi, în loc de "sau", ar apărea "şi". Prin urmare, ar suna, acest art.22 astfel, dacă admitem această teză evidentă, pe care v-am expus-o: "Ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, autorităţile publice centrale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale sunt obligate să facă înregistrarea operaţiunilor de modificare a regimului juridic al bunurilor din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, după caz".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia.

Domnul deputat Pop.

Domnul Leon Petru Pop:

Comisia este de acord cu modificarea propusă de domnul deputat Munteanu, astfel că art.22 va avea conţinutul propus de domnia sa: "Autorităţile publice centrale, consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi consiliile locale sunt obligate să facă înregistrarea operaţiunilor…".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Constantin Doldur (din loja iniţiatorului):

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord.

Art.22, text citit de iniţiatorul amendamentului, domnul deputat Munteanu, însuşit de comisie şi de iniţiator.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, adoptat.

Art.23. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.24. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.26, este o chestiune de tehnică legislativă. Îmi permit eu s-o fac, o să consult comisia.

Rog comisia să fie atentă. Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Domnul Pop.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci: "Prezenta lege intră în vigoare", nu se spune: "în termen de", se spune: "la 60 de zile de la data..." etc.

Sunteţi de acord?

Domnul Emil Teodor Popescu (din loja comisiei):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul?

Domnul Constantin Doldur (din loja iniţiatorului):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

De acord.

Deci art.26, cu acest amendament de formă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, în unanimitate, a fost adoptat.

Trecem la anexă. La anexă, titlul anexei.

Aveţi intervenţii, la titlu?

Deci titlul anexei.Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.1, intervenţii sunt mai multe.

Domnul deputat Acsinte Gaspar, după care domnul deputat Munteanu ş.a.m.d. O să vedem cine mai intervine.

Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Dacă o să vă uitaţi la această anexă, în partea de sus a textului, chiar la sintagma "anexă", există un asterisc, iar acest asterisc este definit, în partea de jos a acestui material, în sensul că: "enumerarea din prezenta anexă are un caracter exemplificativ".

Vă rog să observaţi că anexa se intitulează: "Lista unor bunuri", deci "unor bunuri care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale", ceea ce înseamnă că pot exista şi alte bunuri care să intre în această categorie de bunuri. Pe de altă parte, vreau să vă spun că este total neuzitat, într-o lege, de a se folosi formule de acest fel, adică legea trebuie să fie foarte categorică, să spună ce face parte sau ce nu face parte din domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, pentru că, la un moment dat, s-ar putea să apară, în aplicare, o serie de probleme care să creeze dificultăţi, atât pentru autorităţile care sunt chemate să aducă la îndeplinire legea, cât şi pentru cei care, pur şi simplu, ar urma să beneficieze de această lege.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul. Vă rog să vă spuneţi punctul de vedere.

Rog comisia să-şi pregătească un punct de vedere.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Răspunsul este comun.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, am înţeles, răspunsul este comun. Totuşi, vroiam, pe fiecare amendament în parte, să... Bun, dacă consideraţi că este, domnul deputat Munteanu.

Domnul Mircea Mihai Munteanu:

Îl rog pe domnul secretar general să mă ierte că l-am oprit din drum, însă, de fapt, susţineam aceeaşi teză, aducând încă un argument. Este vorba de faptul că, alături de ceea ce a expus domnul coleg Acsinte Gaspar, vă rog să aveţi în vedere că, prin art.3, pe care noi l-am votat, bunurile care intră în domeniul public al statului sau al autorităţilor administrativ-teritoriale se precizează de o manieră, zic, suficient de limpede şi, în afară de cele care… -, în acest articol, vă reamintesc, se precizează bunurile care sunt cuprinse în art.135 alin.4 din Constituţie -, cele stabilite prin anexa care face parte integrantă din prezenta lege, precum şi orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public.

Prin urmare, acel asterisc, cu explicaţia din subsolul paginii, cred că nu face decât să încurce lucrurile, în loc să le simplifice. Cred că lucrurile sunt bine tratate şi complet tratate prin art.3, pe care noi ni l-am însuşit în consecinţă.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule deputat Márton, aveţi un amendament, o intervenţie legată tot de problema aceasta?

Domnul Márton Árpád - Francisc (din sală):

Nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci o să-l rog pe domnul secretar de stat Doldur, din partea iniţiatorului, să-şi spună punctul de vedere.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Această problemă a caracterului exhaustiv sau numai enunciativ al Listei anexă la proiectul de lege cu care Parlamentul a fost sesizat a stat şi în atenţia noastră.

Desigur că prima idee, şi toţi am dorit-o, inclusiv ministerele economice care au avizat şi care au examinat cu toată atenţia acest proiect de lege, înainte de a fi supus Guvernului, am fost tentaţi să folosim o listă exhaustivă, o listă care să epuizeze toată gama bunurilor care intră în componenţa domeniului public al statului sau al domeniului public al unităţilor administrativ-teritoriale. A existat însă această rezervă, ca să nu cumva să scape un anumit bun, care să aibă calitatea de bun de domeniu public, aşa cum este el definit în art.3, cum foarte bine arăta domnul deputat, şi care, neregăsindu-se în Lista anexă, să fie tratat, să fie trecut sub regimul domeniului privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, cu riscurile de rigoare. Din acest punct de vedere, noi ne-am gândit, aceasta este concepţia proiectului, să funcţioneze, fără discuţie, definiţia dată în art.3 şi criteriile care sunt prevăzute aici pentru a se stabili situaţia juridică a unui bun: face sau nu face parte din domeniul public al statului sau al unităţii administrativ-teritoriale, iar la anexă să arătăm cât mai multe, şi am avut contribuţia ministerelor, care au îmbogăţit această anexă, faţă de anexa iniţială pe care noi o pregătisem.

Aceasta este raţiunea pentru care noi am vrut să se precizeze, în anexă, că ea nu are un caracter exhaustiv.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog comisia să-şi spună punctul de vedere, pe această problemă.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Să ştiţi că la comisie s-a discutat enorm caracterul exhaustiv sau enunciativ al acestei liste şi s-a ajuns la concluzia, pentru raţiunile pe care distinsul reprezentant al Ministerului Justiţiei vi le-a expus, că, într-o bună logică juridică, ea nu poate fi decât aşa, şi nu altfel, pentru că o enumerare, în general, independent de această lege, o enumerare exhaustivă este o sabie cu două tăişuri: spune clar ce se înglobează în listă, dar şi spune, tot atât de clar, că ce nu figurează în listă nu face parte din. Prin urmare, există,… cu totul rare pot fi situaţiile când poate să existe o listă exhaustivă. Şi atunci, pentru că este vorba de un domeniu al statului, o multitudine de bunuri, singurul procedeu de tehnică legislativă era acesta. De aceea, eu vă rog respectuos, sigur că trebuie să facem legile cât mai precise, dar trebuie să le facem şi flexibile, astfel încât ele să poată să-şi atingă finalitatea urmărită. Dacă eliminăm particula "unor", dintr-o dată, lista devine exhaustivă. Nu avem altă soluţie decât să rămână aşa cum este, dacă vrem să nu văduvim domeniul statului, de care vorbim aici, de multe bunuri care pot să apară, la un moment dat, şi care au fost scăpate din enumerare.

Vă mulţumesc.

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din sală):

"Unor" rămâne.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Păi da, rămâne.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Acsinte Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte, în momentul în care suntem de acord că titlul anexei este lista unor bunuri, eu înţeleg, după orice logică elementară, că pot exista şi alte bunuri care să fie cuprinse în această anexă, dacă îndeplinesc criteriile care sunt stabilite în corpul legii. Deci acest asterisc mi se pare inutil.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Iniţiatorul?

Rog comisia să fie atentă la această chestiune.

Domnul Constantin Doldur:

Am reţinut observaţia domnului deputat Gaspar care, în esenţă, constă în aceea că, dacă înţeleg eu bine, asteriscul şi folosirea cuvântului "unor" înseamnă, de fapt, acelaşi lucru. Deci domnia sa cred că propune fie înlocuirea asteriscului, fie eliminarea cuvântului "unor". Nu? Prin păstrarea cuvântului "unor".

Părerea noastră este că, într-adevăr, explicaţia dată la asteriscul menţionat în subsolul primei pagini, şi cu noţiunea de "unor" nu fac decât să întărească această idee că lista nu are un caracter exhaustiv. Personal, consider că, dacă şi comisia este de acord şi dumneavoastră veţi accepta această idee, este mai necesară eliminarea cuvântului "unor" şi păstrarea explicaţiei că lista nu are caracter exhaustiv, deci are numai un caracter enunciativ; lista bunurilor care alcătuiesc domeniul public al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale, cu explicaţia că această listă nu este exhaustivă.

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Atunci cum va suna titlul? "unor" este mai bine.

Domnul Constantin Doldur:

Oricum, important este să rămână caracterul enunţiativ al listei. Dar, după părerea mea, puteau să existe ambele explicaţii, date şi prin asterisc şi prin folosirea cuvântului "unor".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia. Domnul deputat Stancov.

Domnul George Iulian Stancov:

După o mai veche gândire românească, şi nu numai, legile se fac nu numai pentru cei care compun pasager, ca toate pe pământ, clasa politică, corpul legiuitor, ci pentru cei care trebuie să o respecte şi să o aplice.

Trimiterea la subsol nu-i făcută chiar întâmplător şi domnul Gaspar înţelege bine, pentru că a lucrat ani de zile la elaborarea unor asemenea acte normative. Ştie foarte bine că ea este făcută şi pentru ultimul cătun, cum ar spune unii. Or, în momentul în care noi vrem să ne legăm numai de cuvântul "unor", spunând: dacă s-a zis "unor" orice filosof al limbii române va înţelege imediat că nu sunt toate bunurile de pe pământ sau s-ar putea chiar din univers dacă nu suntem atenţi. Ei, nu pe asemenea logică cred eu că a gândit onor legiuitorul când a spus "unor bunuri", ci atunci când cineva vrea să interpreteze altfel. Va să zică, "unor bunuri", şi anume acelea de la anexa cutare, pe care nu le putem nici diminua, nici înmulţi. Deci se poate merge şi pe această judecată chiar cu "unor" acesta. Or, trimiterea în subsol este făcută pentru ca să nu fie nici un dubiu că este cu caracter exemplificativ. Dacă am fi vrut să punem un text din acesta înlăuntrul unui articol anume în corpul legii, putea fi discutabilă tehnica legislativă - să le spui "a la Gâgă". Or, trimiterea în subsol de fapt vrea să suplinească ceea ce spuneam mai acum câteva secunde - să fie pentru înţelegerea celui care aplică legea, pentru că vremurile vin şi trec. Deci la un moment dat cineva ar putea să spună: "Hai să diminuăm din lista anexă!", iar altcineva, un alt tip de legiuitor, să spună: "Nu. Pentru că "unor" înseamnă în acest sens." Or, scriind aici pentru tot poporul exemplificativ, rămâne aşa să se înţeleagă ce am vrut şi ceea ce vrea şi Constituţia la un moment dat, pentru că nu om înţepeni România în proiectul 98. Eu sper că o desţelenim.

Deci, sub acest aspect, lăsaţi pentru viitorime. Când vom fi atât de înţelepţi în aplicarea legii, încât să ştim noi la orice cătun legea românească, vom mai renunţa la explicaţii, dar acum haideţi să le dăm, să se aplice în fiecare comună legea românească pe înţelesul clasei politice de la ora aceasta.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Deci comisia susţine menţinerea textului aşa cum este.

Îl întreb pe domnul deputat Acsinte Gaspar dacă îşi menţine amendamentul.

Domnul Acsinte Gaspar (din bancă):

Da. Sigur că da. Este un amendament de redactare, nu este de fond.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, dar presupune eliminarea acestui asterisc, fiind o chestiune de redactare.

Domnule deputat Munteanu, susţineţi amendamentul?

Domnul Mircea Mihai Munteanu (din bancă):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Având în vedere că amendamentul este similar, înainte de a vă da cuvântul, supun acest amendament şi închiei cu el, da? Deci, acest amendament vi-l supun spre aprobare, şi anume eliminarea asteriscului de la anexă şi din subsolul primei pagini a anexei, amendament care nu este susţinut nici de iniţiator şi nici de comisie.

Deci, voturi pentru eliminare? 14 voturi. Insuficient pentru a trece.

Domnul deputat Marton.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În primul rând aş dori să fac două precizări: amendamentele mele cred, cel puţin, sunt de formulare, şi vă voi demonstra că probabil iniţiatorul a avut o intenţie şi cred că această formulare este în concordanţă cu această intenţie; pe de altă parte, că aceste amendamente au fost depuse după ce a apărut raportul comisiei.

În conformitate cu art.65, care prevede că avem această posibilitate să depunem amendamente cu cel puţin 6 zile înainte de data dezbaterii în plen, deci cam cu 2 luni în urmă am depus aceste amendamente atât la Biroul Camerei Deputaţilor, cât şi la comisie şi nu au fost luate în considerare. Ca atare, eu cred că sunt în litera, deci în prevederile regulamentare când vin aici cu aceste amendamente şi cred că pot fi luate în considerare. Ca atare, vă rog să fiţi atenţi.

în primul rând, art.3, votat de dumneavoastră din această lege, prevede că "Domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute în art.135, alin.4 din Constituţie...", deci tot ceea ce este prevăzut acolo, "...şi cele stabilite prin anexa care face parte integrantă din prezenta lege." Deci, tot ce este prezent în anexă face parte din domeniul public. Şi vă rog să vedeţi unde ajungem dacă rămâne această formulare din anexă - "Fac parte din domeniul public al statului statuile şi monumentele." Deci, dacă dumneavoastră aveţi o statuie în casă, aceea face parte nici măcar din domeniul public al administraţiei publice locale, ci tocmai din domeniul public al statului, pentru că aici scrie "statuile şi monumentele". Iar mai jos să existe o propunere ca "Statuile şi monumentele, dacă nu au fost declarate de interes public naţional, să facă parte din domeniul public al localităţii." Dar la primul punct deja am declarat în general "statuile şi monumentele", iar aceasta înseamnă, cel puţin, după înţelegerea mea, toate statuile şi toate monumentele, dacă nu există o prevedere expresă că ar putea face parte şi din altceva. Mai ales că în economia acestei legi, la liniuţa 4, în cazul pădurilor este o prevedere expresă: "...care fac parte din fondul forestier naţional." Şi cred că trebuie să mergem în aceeaşi linie şi la toate acele domenii care pot să facă parte şi din domeniul public naţional, cât şi cel administrativ local sau eventual privat. Pentru că, de exemplu, în cazul statuilor sunt sigur că iniţiatorul s-a gândit la statuile din pieţele şi locurile publice, şi nu la statuile din casă, din muzee etc. Ca atare, am un set de propuneri în acest sens - de a menţiona la anumite litere, la pct.1 că vizează doar acele statui, muzee etc. care, prin anumite hotărâri, legi etc., au fost declarate de interes naţional.

Pe de altă parte, aceste voturi ale dumneavoastră în mod evident vor avea implicaţii şi în votarea amendamentelor la pct.2 şi 3. Ca atare, ce vă propun eu - la liniuţa care vorbeşte despre rezervaţii să avem următoarea formulare: "Rezervaţiile naturale şi monumentele naturii care au fost declarate de interes naţional..." Există un proiect care se referă la rezervaţii naturale şi monumente ale naturii, în care există această defalcare de importanţă a acestor rezervaţii.

Un alt punct: "Reţelele de distribuire de energie electrică de interes naţional...", altfel, s-ar putea înţelege că chiar şi o mică reţea privată cade sub incidenţa acestei legi, "conductele de transport al ţiţeiului, produselor şi ale gazelor naturale de interes naţional, statuile din pieţe şi parcuri publice, precum şi monumentele care sunt înscrise în lista celor de interes naţional sau incluse în patrimoniul cultural universal, ansamblurile şi siturile istorice şi arheologice înscrise în lista celor de interes naţional sau incluse în patrimoniul cultural universal, muzeele şi colecţiile de artă de interes naţional...", pentru că deja avem şi probabil vom avea mai multe muzee şi colecţii de artă personale ale persoanelor private care, pe banii proprii, şi le-au realizat. Altfel, am putea să facem o naţionalizare prin această lege, nevoită, pentru că sunt sigur şi iniţiatorul a avut aceeaşi intenţie, vă spun încă o dată, pe care o reflectă aceste formulări.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere. Şi pe urmă comisia. Sunt mai multe amendamente care au fost depuse de domnul deputat Marton.

Domnule deputat Emil Popescu, cum s-a făcut de nu au fost prinse amendamentele dânsului?

Domnul Emil Teodor Popescu (din banca rezervată comisiei):

Asta verificăm: dacă au fost trimise la comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Pentru că, într-adevăr, o serie din ele sunt amendamente de conţinut, corecte. Vă rog.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Desigur că amendamentele propuse de domnul deputat Marton ajută la completarea şi la un plus de precizie al anexei la proiectul de lege. Vreau însă să menţionez faptul că, dacă citim şi interpretăm în mod sistematic această anexă, ajungem la aceeaşi concluzie pe care ne-o sugerează domnul deputat Marton. Pentru că, de exemplu, în legătură cu rezervaţiile naturale şi monumentele naturii care figurează pe prima pagină, ele apar sub pct.1, care este intitulat "Domeniul public al statului", şi ele mai apar, la fel ca şi statuile şi monumentele, şi la pct.3, unde figurează statui, monumente, dacă nu sunt declarate de interes public naţional.

În legătură cu reţelele de distribuire a energiei electrice, eu aş vrea să remarc faptul că în cuprinsul anexei la proiectul de lege reţele electrice, într-adevăr, nu mai apar şi la bunurile din domeniul judeţean sau local. Aceasta pentru că reţelele electrice de obicei nu sunt numai de un interes local; reţea înseamnă de fapt conectarea la un ansamblu tehnic de acest gen, şi nu numai la o sursă foarte strict locală. Evident că, dacă din punct de vedere tehnic acest lucru ar fi posibil, tocmai aceasta ar explica ideea că această listă nu poate să aibă acel caracter exhaustiv. Evident însă că amendamentul, după părerea mea, poate fi primit.

În legătură cu posibilitatea de a se confunda bunurile prevăzute în această listă cu cele care sunt în proprietate particulară în casa omului, cred că este exagerată această susţinere. Statui şi monumente într-o locuinţă nu pot fi; poate fi o statuetă care are cu totul un alt tratament juridic şi nu poate să intre decât doar dacă este obiect de artă şi face parte din patrimoniul cultural, dar are un alt regim juridic în această calitate. Aici este vorba numai de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale.

În legătură cu muzeele şi colecţiile de artă, domnul deputat Marton a sugerat ca să menţionăm la pag.2 în continuare "...care fac parte din pieţe sau din drumurile publice". Este vorba de statui şi de monumente; muzeele şi colecţiile de artă nu. Muzee şi colecţii de artă există şi la nivel local, deci nu se pot confunda.

Aici, la pag.3, pct.3, penultima liniuţă, după ce vorbim de terenuri şi clădiri în care îşi desfăşoară activitatea consiliul, spunem mai departe "...precum şi instituţiile publice de interes local, cum sunt teatre, biblioteci, muzee, spitale, policlinici şi alte asemenea."

În rest, suntem de acord cu observaţiile pe care le-a făcut şi cu amendamentele propuse de domnul deputat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte, vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Vedeţi, acum am început să intrăm în controversele pe care le-am avut la comisie ori de câte ori discutăm diferite categorii de bunuri in concreto. Şi de aici rezultă mereu că lista poate fi incompletă. Şi de aici rezultă necesitatea şi caracterul benefic al enumerării enunciative, ca metodă de abordare a problemei în principiu.

Acum, nimănui nu i-a trecut prin cap faptul că statuile sau statuetele aflătoare în casele oamenilor ar putea să aibă acest regim juridic. Aceasta rezultă din prevederile Constituţiei.

În ceea ce priveşte formularea domnului Marton - "statuile din pieţe şi parcuri publice" - eu cred că am putea să adăugăm aici, tocmai fiindcă este ceva întemeiat în ceea ce spune domnia sa, însă într-o altă formulare: "...statuile, precum şi monumentele care sunt înscrise în lista celor de interes naţional sau incluse în patrimoniul cultural universal...", fără să fie neapărat să precizăm "din pieţe şi parcuri publice", pentru că dintr-o dată se întâmplă că un anume monument poate să nu fie într-o piaţă publică. Iată, de pildă, monumentul lui Aurel Vlaicu se află la Băneşti, undeva pe un teritoriu lângă avionul acela, l-aţi văzut cu toţii; nu este într-un parc public, nu este într-o piaţă publică, ci este pe un loc care este un extravilan. Monumentul lui Săulescu de la Predeal este exact în afara localităţii, la ieşirea din Predeal către Braşov. Am dat două exemple.

Deci, este ceva adevărat în ceea ce spune domnul Marton, dar chiar şi formularea dânsului este la rândul ei criticabilă, deficitară. Eu cred că ar trebui, cu privire la acest aspect, să renunţăm a mai umbla la texte. Să rămână aşa cum sunt, pentru că formulările combinate din diferite texte ale listei plus prevederile legii exclud posibilitatea ca statuia particularului fie mare sau mică, zisă "statuetă", aflată în propria lui grădină sau în propria lui casă sau în propria lui colecţie particulară, să poată să fie cumva vreodată considerată supusă prevederilor acestei legi şi să fie trecută în patrimoniul statului - este o copilărie. Însă nu asta discutăm noi acum. Discutăm că într-adevăr este posibil să descoperim chiar şi acum, înainte de a vota legea, că mai există categorii de bunuri scăpate, or aceasta dovedeşte necesitatea formulării cum am spus noi cu "unor" şi cu anexă cu asterisc.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Dacă la alineatele la care s-a referit domnul deputat Marton mai sunt alte amendamente? Deci tot la acelea la care s-a referit dânsul.

Domnul deputat Popescu. Vă rog.

Domnul Dumitru Popescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

La acel punct de pe pag.2 din anexă, care se referă la reţelele de distribuire a energiei electrice, aveam şi eu o observaţie, şi cred că este bine să se coreleze cu a domnului Marton, în sensul că denumirea de "distribuire" nu concordă cu prescripţiile şi normativele tehnice în vigoare. Acestea consacră două categorii de reţele: reţele de transport, care funcţionează la tensiuni de peste 110 kilovolţi şi reţele de distribuţie, nu de distribuire, la tensiuni sub 110 kilovolţi. Din acest motiv, acest alineat la care s-a referit şi dânsul propun să fie formulat astfel: "Reţelele pentru transportul şi distribuţia energiei electrice în sistemul energetic naţional." Adaug "...în sistemul energetic naţional" pentru că, aşa cum spunea şi dânsul, este posibil ca undeva în vârful unui munte cineva să-şi facă o morişcă hidro acolo şi să-şi pună 3-4 stâlpi ca să-şi bage lumina în casă; şi aceea nu este în sistemul energetic naţional, ci îi aparţine şi nu interesează proprietatea publică. Cred că aceasta este o formulare corectă şi din punct de vedere tehnic şi din punct de vedere al concepţiei privind proprietatea publică.

Eu mai am încă un amendament la altă liniuţă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Voi încerca să le trecem pe acestea şi pe urmă venim cu alte amendamente.

Domnul secretar de stat Doldur, din partea iniţiatorului.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Eu aş vrea să subliniez încă o dată faptul că anexa trebuie coroborată în mod obligatoriu cu corpul legii. Or, dacă facem acest lucru, vom observa că la art.3 sunt oferite toate criteriile de natură să clarifice poziţia unui bun sau altul - dacă este de interes naţional, şi face parte din domeniul public al statului, sau dacă este de interes local, de folosinţă locală şi poate face parte din domeniul public al unităţii administrativ-teritoriale. Pentru că art.3 nu face numai trimitere la anexe şi la Constituţie, ci oferă şi criteriile respective, spunând, de exemplu, la alin.2 "...şi alte bunuri de uz sau interes public naţional declarate ca atare prin lege", prin legea aceasta sau prin o altă lege viitoare care va veni şi, în cazul unui anumit bun, va dispune că acesta face parte din domeniul public al statului.

La fel, la alin.3: "...pentru bunurile din domeniul public al judeţelor". Şi la alin.4: "...pentru celelalte unităţi administrativ-teritoriale". Vedeţi, apare în mod repetat, dar este o repetare necesară, "bunuri de uz sau interes public naţional, judeţean ori local". Acestea sunt criteriile esenţiale; lista vine doar să exemplifice şi să arate, sigur, cea mai mare parte a acestor bunuri.

În legătură cu amendamentul domnului deputat Popescu privind "reţelele pentru transportul şi distribuţia energiei electrice în sistemul naţional", aş fi înclinat să-i dau dreptate, dar nu ştiu dacă nu şi altele care nu sunt din sistemul naţional fac parte din domeniul public al statului. Este o chestiune tehnică şi noi am consultat şi cu Ministerul Industriilor atunci când am făcut anexa şi am consultat toate ministerele economice. Sigur că această precizare nu ar fi inutilă, dar ea s-ar cere completată şi cu alte reţele pentru transporturi şi distribuţia energiei electrice atunci pe plan local, dacă pot exista asemenea reţele. Este o chestiune foarte tehnică şi nu aş putea decât să accept ideea de a se completa în anexă la pct.1 în formularea domnului deputat. Deşi mie mi se pare că, combinând art.3 şi cu titlul de la pct.1 al anexei, nu putem vorbi decât de acele reţele care sunt de interes naţional. Pentru că noi am spus la art.3 "de uz sau interes naţional".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Din punct de vedere tehnic, sistemul energetic naţional este definit ca totalitatea instalaţiilor care funcţionează legat, interconectat, interdependente între ele şi este unic pe ţară. În afară de sistemul energetic naţional sigur că mai există şi câte o hidrocentrală, şi câte o centrală electrică, şi câte un motor şi există şi reţele de distribuţie mărunte, izolate - nu fac parte din sistemul energetic naţional şi nici nu trebuie să fie de interes public, pentru că pot fi, cum spuneam, legate de o casă, de o vilă, undeva la munte sau în altă parte.

De aceea, formularea pe care o propun - "Reţelele pentru transportul şi distribuţia energiei electrice în sistemul energetic naţional..." - este cât se poate de clară, limpede din punct de vedere tehnic, şi vă rog să-mi daţi crezare, pentru că sunt în meserie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, pentru ca să accelerăm dezbaterea, să ne referim doar la reţele deocamdată şi ca să stabilim textul să plece mai departe.

Vă rog, domnul deputat Marton.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Vă rog să citiţi încă o dată acest articol 3.

Acest articol 3 nu vorbeşte despre faptul că anumite categorii prevăzute în anexă, în conformitate cu legile în vigoare, vor face parte din patrimoniul public naţional. Acest articol vorbeşte despre cu totul altceva. Vorbeşte de trei situaţii distincte şi, indiferent care intră din aceste trei situaţii, respectiva prevedere se aplică - deci, una dintre prevederi, cea prevăzută la art.135, alin.4 din Constituţie, spune clar, nu se discută - şi cele stabilite prin anexa care face parte integrantă în prezenta lege. Deci aceasta este cea de-a doua situaţie. Tot ce intră în această anexă face parte din patrimoniul public naţional, precum şi orice alte bunuri. Deci ne referim la alte bunuri care nu sunt prevăzute ori în Constituţie ori în această listă, ci în lege. Mă refer la reţele.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnule Marton, vă rog să ne referim doar la reţele.

Domnul Arpad Francisc Marton:

Pentru toate amendamentele a fost identică această argumentare - că acest articol 3 se aplică prin această coroborare, deci, anexa cu prevederile altor legi. Nu aşa este formulat acest articol. Dacă s-ar fi dorit, atunci trebuie să revenim la acest articol.

Iar revenind la această propunere de reţea, am avut şi un amendament în sensul acesta. Evident, nefiind specialist, cred că acest amendament este mult mai aproape... şi ar trebui şi pentru gaze găsită o astfel de formulare, pentru că s-ar putea, dacă nu votăm astfel, să prezinte greutăţi în momentul când veţi privatiza anumite părţi care includ şi o mică reţea - ori de gaze ori electrică. Deci tot ce intră în această reţea naţională este clar, este de domeniul public, restul sunt fel şi fel de situaţii, specialiştii le cunosc mai bine.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, să luăm doar această liniuţă care se referă la reţelele de transport.

Vă rog frumos, faceţi linişte în sală, ca să fiţi atenţi, pentru că este o anexă care are o serie de probleme de redactare, şi precizările care se cer prin amendamente trebuie să încercăm să le rezolvăm.

Deci, domnul deputat Márton şi domnul deputat Popescu au făcut nişte amendamente. Amendamentul domnului deputat Popescu este foarte precis şi clar.

Rog punctul de vedere al iniţiatorului la această liniuţă.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

În legătură cu amendamentul domnului Popescu, aş vrea doar să-mi exprim aici părerea că, în anumite cazuri, reţelele de distribuire a energiei electrice ar putea fi şi proprietate particulară, nu toate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu fac parte din sistemul naţional.

Domnul Constantin Doldur:

Doar cele care fac parte din sistemul naţional, sigur că acestea ar fi din domeniul public al statului.

Din acest punct de vedere, cred că amendamentul poate fi primit.

În legătură cu obiecţia ridicată de domnul deputat Marton ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog, am o rugăminte. Să ne referim doar la chestiunea cu reţelele electrice şi pe urmă trecem la celelalte. Pentru că, altminteri, dispersăm discuţia.

Domnul Constantin Doldur:

Deci, în legătură cu reţelele de distribuţie, propun să se accepte amendamentul domnului deputat Popescu. Adaugă o precizare la felul cum este formulat la pag.2, liniuţa a treia, textul nostru - "reţelele de distribuire a energiei electrice". E mai puţin precis.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulţumesc.

Comisia este de acord cu această formulare?

Domnul deputat Stancov.

Vă rog.

Domnul George Iulian Stancov:

Cu toată sinceritatea, eu, personal, şi cu colegii din comisie care ne-am sfătuit şi la vremea dezbaterii în comisie şi astăzi, mai ales, de când cu acest amendament, nu pot să uit că o majoritate politică constituită şi care are un program politic şi un program de guvernare de susţinut, este obligată să şi-l respecte în limita şi în spiritul celor convenite în cadrul coaliţiei.

Nu pot să uit că la noi, în România este atât de evident că reţelele de distribuire a energiei electrice sunt 99,999% proprietatea statului, încât imediat mă duce gândul că, dacă admit punctul de vedere al domnului ministru deputat Popescu, admit şi consecinţa imediată. La Paştele cailor restructurare şi privatizare în domeniul energetic, actualmente naţional! Pentru că, trecând sistemele de reţele de distribuire, este ca şi cum mi-aş cumpăra un telefon, dar firul este în proprietatea întregului popor, mai ales a partidului conducător.

Or, noi vrem să descentralizăm, să privatizăm. Şi atunci, ceea ce ţine de strategie şi de ce se cheamă deci siguranţă naţională, să rămână într-adevăr, în sensul noţiunii de care vorbiţi dumneavoastră.

Dar noi, abia suntem la dezbateri de principiu, dacă aţi văzut şi aseară, discuţii despre privatizare şi aşa mai departe.

Dacă vrem să blocăm orice fel de reformă, ne duce gândul şi la ROMTELECOM, unde sunt foarte mulţi adversari politici, în sensul frumos şi democratic. "De ce să privatizăm noi telecomunicaţiile?", se va spune. "De aia!", vor spune alţii. Şi tot aşa. Da?

Or, eu vă spun: tocmai pentru că există un program politic. Şi aici fac apel la majoritatea politică şi la conştiinţa celor care, în opoziţie vremelnică fiind, ca toate pe pământ, să ştie că-şi pot face cu mâna lor un rău la ora asta. Şi, blocând astăzi, mâine va fi mai mare pachetul de nervi cu care veţi avea de gestionat moştenirea dezastruoasă pe care astăzi o construim.

Să ne imaginăm că mâine veţi veni dumneavoastră şi veţi face asta ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte ...

Domnul George Iulian Stancov:

Şi veţi constata că nu s-a privatizat nimic, nu s-a făcut nimic.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Domnule deputat Stancov, vă rog să nu faceţi referiri ...

Domnul George Iulian Stancov:

Nu fac nimic. Atrag atenţia că nimic nu e veşnic!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

...de natură generală, pentru că riscăm să apară drepturi la replică absolut justificate.

Domnul George Iulian Stancov:

E foarte bine. Dreptul la replică este democratic. Nu e nici un risc. Este un drept.

Ca atare, vă rog, apelând la majoritatea confortabilă şi organizată democratic, să susţinem textul negociat politic la nivelul Guvernului, care a fost iniţiator, şi să mergem pe acest text.

Toate sunt exemplificative. Or, punctul de vedere politic este că pe acest tip de exemplu trebuie să lucrăm, ca să facem programul de guvernare.

Altfel, blocăm totul şi rămânem exact ca în decembrie '89. Mă scuzaţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Aş vrea să aduc poate unele lămuriri suplimentare. N-am crezut că era necesar. Nu înainte de a spune că n-am înţeles sintagma "partid conducător". Dar aceasta este o chestiune personală.

Reţelele electrice de transport şi de distribuţie nu pot funcţiona una fără alta. Ele sunt monopol natural. Monopol natural! Nu s-a pus problema niciodată ca un monopol să fie trecut din proprietatea statului în proprietate privată, pentru că este monopol. Nu se poate imagina că pe aceeaşi stradă se vor face trei reţele, ca să fie o concurenţă.

Este adevărat, se pune problema, şi eu o susţin ca atare, că se poate privatiza furnizarea energiei electrice la abonaţi. Asta-i cu totul altă chestiune. Este o relaţie între un furnizor şi un abonat. Nu reţeaua în sine.

Pe de altă parte, atrag atenţia comisiei că formularea "reţelele de distribuire" nu-mi aparţine. Dumneavoastră aţi propus-o. Este greşită, nu există nicăieri. Distribuire este doar la butelii. La energie e "distribuţie". Există această unitate funcţională între reţeaua de transport şi distribuţie, nu pot exista una fără alta şi de aceea consider că precizarea că: "în sistemul energetic naţional", dă posibilitatea unor extinderi în afara acestui sistem, pentru cazuri izolate, unde poate fi şi reţea de distribuţie privată.

Vă rog şi susţin în continuare amendamentul. Este o chestiune de corectitudine din punct de vedere al termenilor folosiţi şi de principiu în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului energetic naţional.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Îmi pare rău, trebuie să-i mai dau cuvântul domnului deputat Márton, până la vot.

Domnul Árpád-Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

În fond, eu am crezut că despre mine era vorba că eu fac parte ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ne referim doar la reţelele ...

Domnul Árpád - Francisc Márton:

La reţelele electrice. E clar.

Şi în partea introductivă am spus că propunerile mele sunt de formulare, că probabil iniţiatorul a avut cu totul altă intenţie. Şi eu cred că tocmai aici, acum, domnul Stancov a demonstrat că a avut altă intenţie decât ceea ce apără. Că dacă noi dorim într-adevăr să punem în practică acel program de guvernare, numai atunci trebuie să modificăm această prevedere. Pentru că, dacă rămâne aşa şi votăm aşa cum este, numai atunci nu se va mai face nici o restructurare, nici o privatizare, pentru că tot ceea ce este sârmă pe reţea face parte din proprietatea publică a statului deci, una centralizată, una care nu se poate vinde nimănui.

Tocmai de aceea este nevoie de o specificare în plus, despre ce este vorba. Eu cred că doar această reformulare convine tocmai acestui program. Şi probabil ar trebui s-o regândiţi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Am o rugăminte. Domnule deputat Márton, vă rog să reformulaţi textul pe care l-aţi propus, pentru că foarte mulţi dintre colegi sunt neatenţi, vă rog să reformulaţi liniuţa cu reţelele. Vă rog.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Eu am spus că formularea dată de un specialist este o formulare mai bună decât a mea. Deci, sunt de acord cu această formulare cu care a fost de acord şi reprezentantul Guvernului. Şi eu cred că tocmai această formulare permite reforma, restructurarea şi privatizarea în acest domeniu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Emil Popescu, din partea comisiei, şi după aceasta trecem la vot, pentru această liniuţă. Vă rog.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

A reieşit deja din luările de cuvânt de până acum că este o chestiune cu multiple implicaţii şi conotaţii, nu numai juridice, ci şi economice.

Şi, de aceea, vă rugăm să încuviinţaţi ca acest text să fie returnat la comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, dumneavoastră doriţi returnarea la comisie numai a acestui text?

Domnul Emil Teodor Popescu:

A acestui text, deocamdată. Dacă mai apar şi altele, atunci pentru fiecare ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun.

Atunci, o s-o luăm pe liniuţe. Şi, dacă apar şi alte texte, o să le retrimitem.

Deci, suntem la anexă, la pct.1, la prima liniuţă - "bogăţiile de orice natură ale subsolului".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Cu două abţineri, adoptat.

Liniuţa a doua - "spaţiul aerian".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 3 - "apele de suprafaţă ..." etc., etc.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 4 - "pădurile şi terenurile ..." etc.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 5 - "terenurile institutelor ..." şi aşa mai departe.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

6 - "parcurile naţionale".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

7 - "rezervaţiile naturale şi monumentele naturii".

Aici aţi avut dumneavoastră un amendament. Vă rog frumos să veniţi să-l sprijiniţi. (Rumoare.)

Am o rugăminte. Să păstrăm liniştea, să încercăm să trecem cât mai mult din această anexă. Vă rog.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Propunerea mea este că, aşa cum şi la "păduri" am zis: "din fondul forestier naţional", şi aici să zicem: "rezervaţiile naturale şi monumentele naturii declarate de interes naţional". E clar despre ce este vorba.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Iniţiatorul? Domnul secretar de stat Doldur.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Aş vrea să observaţi că acest punct se află sub titlul "Domeniul public al statului". Este evident că numai ceea ce este de interes naţional aparţine statului.

Deci, chiar dacă nu a fost declarat ca atare şi este în domeniul public al statului, poate că nu a fost declarat printr-o lege, printr-un document, însă face parte din domeniul public al statului.

Pe de altă parte, aş vrea să observaţi, fără să fiu specialist, că un monument al naturii este întotdeauna de interes naţional, pentru că el este considerat în comparaţie cu alte plante, alţi arbori, sau alte componente ale naturii, declara, ca atare, monument al naturii. Iar rezervaţia naturală este numai de interes naţional. La nivel local, asemenea bunuri nu apar menţionate, întrucât nu există, cel puţin aşa au declarat specialiştii. Acest proiect s-a făcut cu participarea tuturor ministerelor, care şi au făcut observaţii, în mai multe runde şi s-au făcut precizări care au fost integrate în text.

Aici a fost, bineînţeles, Ministerul Mediului, care a dat punctul de vedere de care s-a ţinut seama.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia?

Domnul deputat Emil Popescu.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Respectuos vă adresez această rugăminte. Vă rog respectuos să coroboraţi mereu textele din anexă cu art.3 al legii şi veţi vedea că ele rimează.

Toate aceste liniuţe şi toate aceste enumerări au fost gândite. Nu e bine să ne apucăm acum să stricăm legea.

Când o citim aşa, izolat şi pe bucăţi, poate să creeze impresia că ceva nu e-n regulă. Dar nu-i aşa.

Noi am stat şi v-am şi spus, ne-am chinuit cu această anexă, mereu raportându-ne la art.3, care conţine criteriile fundamentale.

Vă rog respectuos, faceţi acest efort de înţelegere şi să nu umblăm la texte prea mult, că le stricăm.

De aceea, vă rog respectuos, toate aceste amendamente care se fac acum, au fost odată discutate sau cele mai multe dintre ele, în diferite variante.

Vă rog insistent, nu mai ... să nu umblăm prea mult la texte. E un fenomen obişnuit. Ni se pare nouă că lucrurile nu sunt în regulă şi facem amendamente.

Sigur că avem datoria să verificăm. Dar, repet, gândiţi mereu fiecare enumerare, în raport cu criteriile fundamentale din art.3 al legii.

În felul acesta, ajungem la a înţelege mecanismul acesta. Sunt nişte criterii care sunt date şi se numesc fundamentale, care se coroborează cu list, care la rândul ei este enunciativă şi care permite anumite flotări, permite a se îngloba şi a se elimina.

Această tehnică legislativă este singura care permite evoluţii normale în economie.

Vă rog, deci, să rămânem în principiu pe textele aşa cum au fost ele avizate de zeci de specialişti.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu sunt de acord cu dumneavoastră privind această chestiune, dar trebuie să fie de acord şi plenul şi colegii noştri.

Vă rog frumos să fiţi atenţi. Onoraţi colegi, vă rog frumos să fiţi atenţi.

Deci, la liniuţa 7 - "rezervaţiile naturale şi monumentele naturii", există un amendament făcut de domnul deputat Márton, care n-a fost acceptat de iniţiator şi de comisie.

Eu vă supun spre aprobare, având în vedere şi caracterul, modul în care se dezbate această lege, eu vă supun spre aprobare amendamentul dânsului şi pe urmă textul. E un amendament care a fost respins de comisie şi iniţiator.

Pentru amendamentul domnului Márton, voturi pentru? 8. Insuficient pentru a trece.

Textul iniţiatorului de la liniuţa 7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Onoraţi colegi, trecem mai departe, la liniuţa 8: "patrimoniul natural, rezervaţia biosferei Delta Dunării".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

9. "Resursele zonei economice şi ale platoului continental".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 10 - "infrastructura căilor ferate".

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

11, legat de Metrou.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, la liniuţele 12 şi 13, "drumuri naţionale" şi "canale navigabile".

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 14 - "reţele de distribuţie" - cred că este corectă observaţia - "a energiei electrice".

S-a propus retrimiterea ei la comisie.

Deci, având în vedere importanţa amendamentelor propuse, 14 - la comisie.

La 15, 16, 17, dacă sunt amendamente?

Dacă la 15, nu sunt, voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 16.

Domnul deputat Márton.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Domnule preşedinte,

Propun şi aici retrimiterea la comisie şi propun ca aceste probleme să fie discutate împreună cu Comisia pentru industrii şi servicii, pentru că vă rog să citiţi acest text: "conductele de transport al ţiţeiului ..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Aceasta era la 17, nu la 16.

La 16 sunt "canale magistrale pentru irigaţii şi cu prizele aferente".

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Mă rog. Deci, acolo voi interveni ...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă întreb: la acesta, aveţi? N-aveţi.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 17 - "conducte de transport al ţiţeiului".

Dumneavoastră propuneţi să fie retrimis la comisie.

Domnul Árpád - Francisc Márton:

Da, pentru că o conductă poate să aparţină, să fie o conductă internă. Deci, să aparţină unui lucru pe care dorim să-l înstrăinăm, sau chiar să facem de alt interes.

Eu cred că şi asta trebuie să fie retrimisă comisiei şi să fie discutată împreună cu Comisia pentru industrii şi servicii această problemă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Nu trebuie discutată împreună cu Comisia pentru industrii şi servicii. Trebuie discutat la comisia sesizată în fond, unde numai acolo poate să se propună un text.

Deci, "reţelele de distribuţie a energiei electrice", aici e vorba de transportul ţiţeiului, produselor petroliere şi aşa mai departe.

O s-o retrimitem şi pe aceasta la comisie, din acelaşi motiv.

18 - "lacuri de acumulare".

Intervenţii?

Da. Domnul deputat Popescu.

Domnul Dumitru Popescu:

Cred că şi aici observaţia mea are un pronunţat caracter tehnic. Centralele hidroelectrice sunt de două feluri: cele cu lac de acumulare şi baraj şi cele pe firul apei.

Aici, e clar că se referă la acele centrale care au lac şi baraj. Şi formularea respectivă, "lacurile de acumulare şi barajele acestora, în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional", formularea este bine făcută, apreciez, este completă. Într-adevăr, se impune demarcaţia aceasta - cele care sunt racordate la sistemul energetic naţional, dar lipseşte un element esenţial, şi anume, lacul şi barajul n-au nici o semnificaţie, fiecare în parte, dacă cu ele odată nu se ia în considerare centrala electrică în care se produce energia electrică.

De aceea, eu propun formularea: "lacurile de acumulare, barajele acestora şi centralele electrice aferente". Mă refer numai la cele aferente lacurilor şi barajelor. Deci, la această categorie de centrale.

Cum motivez?

în primul rând că aceste hidrocentrale cu lac de acumulare au un pronunţat caracter de importanţă socială, public. Şi anume, ele funcţionează atunci când sunt viituri mari şi pericol de inundaţii, funcţionează sub conducerea organelor care se ocupă de prevenirea inundaţiilor, şi anume sunt oprite şi se umplu lacurile. Nu e permis ca atunci să se producă energie electrică.

Invers, atunci când este secetă şi e pericol de încetare a alimentărilor cu apă, se impune producătorului de energie în hidrocentrale să funcţioneze hidrocentrala şi să dea apă în aval, pentru ca să permită serviciul public pe care-l îndeplineşte.

De asemenea, trebuie avut în vedere că aceste categorii de centrale intervin în două minute pentru salvarea sistemului energetic naţional, pe care l-am declarat că-i naţional, că-i public, că-i de toate, pentru că atunci când cade o capacitate în sistem, trebuie, în cel mai scurt timp..., deci în două minute se înlocuieşte o hidrocentrală.

O altă centrală, termică, porneşte în 24 de ore, sau în 12 ore, poate, în cel mai bun caz. Deci, are un rol de salvare a întregii vieţi economice şi sociale care se desfăşoară normal când funcţionează sistemul ca atare. Pe de altă parte, face serviciul de acoperire a orelor de vârf, şi nu mai puţin important mi se pare faptul că ele sunt folosite, având un preţ de producţie, un preţ de cost de 5-6 ori mai mic decât preţul mediu din sistem, şi pentru temperarea anumitor excese care se pot face în sectorul privat şi în sectorul de stat pentru costurile şi preţurile energiei electrice.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunere!

Domnul Dumitru Popescu:

Propun, deci, formularea: "lacurile de acumulare, barajele acestora şi centralele electrice aferente, în cazul în care activitatea de producere a energiei electrice este racordată la sistemul energetic naţional", care este textul vechi, dar eu am introdus numai "centralele electrice aferente".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Propunerea dumneavoastră presupune ca centralele care ar funcţiona cu un baraj de acumulare în spate să nu poată să fie şi private, în schimb să poată să fie private cele de pe cursul apei. E de discutat.

Revenim la textul nostru, rămăsesem la liniuţa 18, unde domnul deputat Popescu a propus ca în afară de lacurile de acumulare şi barajele acestora să se introducă şi centralele electrice conectate.

Vă rog, domnule deputat Popescu, completare, după care o să cer punctul de vedere al iniţiatorului şi al comisiei.

Vă rog.

Eu vreau să vă rog următorul lucru. Să continuăm dezbaterile după voturile finale pe care le avem de dat. Sper să vină şi colegii care probabil mai stau afară la fumat, să trecem la voturile finale.

Avem nişte voturi finale care au rămas.

Deci, avem raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.47/1997 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea eliminării legăturilor dintre nivelul unor drepturi salariale de asigurări sau de asistenţă socială şi nivelul salariului de bază minim brut pe ţară.

Este un raport la o lege cu caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? O abţinere.

Cu o abţinere şi nici un vot împotrivă, a fost adoptat acest raport al comisiei de mediere.

Continuăm cu raportul Comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.69/1997 privind acordarea unui ajutor pentru plata cheltuielilor suplimentare, determinate de creşterea consumului de energie termică în lunile sezonului rece şi de majorarea preţului acesteia, pentru unele categorii ale populaţiei, precum şi modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.3/1997, care are tot caracter organic.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

în unanimitate, a fost adoptat raportul.

Urmează proiectul de Lege privind constituirea la dispoziţia Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei a Fondului pentru finanţarea cheltuielilor aferente lucrărilor agricole din sectorul vegetal şi a celor pentru creşterea animalelor, în perioada 1998-2000, care are un caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată şi această lege.

Mai avem proiectul de Lege pentru completarea Legii nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea Instituţiei Avocatului poporului, lege organică.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptată şi această lege cu caracter organic.

Domnul Dumitru Popescu:

Pentru că aţi vorbit de privatizare, vreau să fac pecizarea că în asemenea situaţii, de regulă, şi în alte ţări se poate concesiona centrala electrică, nu privatiza.

Vreau să vă spun că producţia centralei respective se calculează matematic cu o formulă în care intră debitul apei şi înălţimea de la care cade. Este absolut proporţional, se înmulţeşete cu o constantă. Or, nici debitul, nici înălţimea de cădere nu ţine de un investitor sau de dorinţa cuiva de a face energie, ci este ceva dat al reliefului, al ţării, deci este ceva de proprietate publică. Aşa încât, vă rog să aveţi în vedere că este posibilă concesionarea pe diverse termene a hidrocentralelor, dar trebuie ţinut controlul şi interesul statului care să regleze, aşa cum spuneam, fie viiturile, fie seceta cu aceste centrale cu lacuri de acumulare.

De aceea, insist să se accepte, mai ales că nu poate fi vorba de o separare a lor, este o separare absolut arbitrară. Ele toate funcţionează în comun, sunt o entitate tehnică şi nu trebuie rupte arbitrar.

De asemenea, rămâne teren pentru sectorul privat, toate râurile ţării, de la cele mai mici pănâ la cele mai mari centrale, fără baraj şi lac de acumulare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Iniţiatorul, domnul secretar de stat Doldur.

Domnul Gheorghe Doldur:

Domnule preşedinte,

Noi susţinem textul din anexă, aşa cum este formulat şi noi considerăm că centralele electrice pot fi în viitor privatizate. De altfel, desigur că unele pot să rămână continuare în proprietatea statului, dar ele în principiu pot fi privatizate. Aş vrea să remarc încă o dată că această anexă a fost lucrată împreună cu ministerele respective. Nu văd de ce Ministerul Industriilor nu ar fi făcut propunerea respectivă. De altfel, aş vrea să remarcaţi faptul că în legătură cu această anexă, vedeţi sunt mult mai puţine construcţiile, adică bunurile asupra cărora intervine mâna omului şi sunt cuprinse mai mult acele bunuri care se găsesc în starea lor naturală. Desigur că nu este valabilă în toate cazurile, dar în marea lor majoritate, da. Susţinem proiectul aşa cum este formulat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, comisia? Vă menţineţi poziţia.

Da, domnul deputat Leonăchescu. Aveţi un amendament suplimentar?

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Vă mulţumesc. Daţi-mi voie să susţin propunerea domnului deputat Popescu, pentru că lacul de acumulare, barajul şi centrala hidroelectrică formează un ansamblul hidroenergetic care nu poate fi disociat, împărţit în zeci de bucăţi şi administrat de foruri independente, uneori cu interese contradictorii. Sigur, ar trebui să includem undeva în această listă şi centralele cinetice care au amenajări complexe, nu sunt simple centrale care nu depind de apă, de debite, de amenajări complexe pe fluviile pe care sunt amenajate.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, dumneavoastră susţineţi amendamentul făcut de domnul deputat Popescu care a fost respins atât de iniţiator, cât şi de comisie. Eu vă supun ... Vă rog frumos să fiţi atenţi, să vă ocupaţi locurile în sală, pentru că supun la vot. Sunt de acord să discutaţi, dar vă rog să fiţi atenţi la chestiunile pe care le supun la vot. Este o lege de o importanţă foarte mare şi în cazul în care o votăm prost, evident, aducem un deserviciu ţării.

Domnul deputat, la liniuţa 18 privitoare la lacurile de acumulare şi barajele lor, domnul deputat Popescu a propus introducerea şi a centralelor electrice aferente acestora, amendament susţinut de domnul deputat Leonăchescu şi respins de iniţiator şi de comisie.

Eu vă supun spre aprobare amendamentul, introducerea centralelor.

Voturi pentru? Vă rog număraţi. 42 de voturi pentru, insuficiente pentru a trece. (Din sală: Nu avem cvorum!) Nu are rost, vă spun, noi aici suntem peste 120 de colegi, am făcut verificarea de mai multe ori şi vă spun, pierdem efectiv timpul.

Vă supun spre aprobare liniuţa 18 în formularea iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi acum ca să se închidă această dispută. Sunt 103 voturi pentru.

Voturi împotrivă? 42 de voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

Cu majoritate de voturi a fost adoptată liniuţa 18.

Liniuţa 19 - Diguri de apărare. Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 20 - Lucrări de regularizare a cursurilor de apă. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 21 -Cantoanele hidrotehnice.... Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 22 - Porturile maritime... Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 23 - Terenuri destinate exclusiv instrucţiei militare. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 25 - Pistă de decolare-aterizare... Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 24 - Pichetele de grăniceri şi fortificaţiile de apărare a ţării. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 26, am ajuns la statui şi monumente.

Domnul deputat Marton.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Eu cred că această lege e binevenită, totuşi în momentul când va fi aplicată se va vedea că are anumite carenţe. Eu am venit cu nişte propuneri şi le susţin în continuare, în domeniul în care mă pricep. Sunt în pregătire mai multe legi în care vor apărea anumite terminologii sau sunt uzitate anumite lucruri, de exemplu, această listă a tuturor statuilor din locurile publice de interes naţional. Deci a patrimoniului public naţional. Trebuie să vă spun că din punct de vedere al producţiei artelor plastice, cuvântul statuie este una din probabilităţi, alta este, de exemplu, pictura. Deci când vorbim de statuie trebuie să facem o distincţie clară între statui din locurile publice şi celelalte statui care pot fi în n locuri, aşa cum pot fi şi picturile în n locuri şi în n dimensiuni, în proprietate privată sau publică. Există această divergenţă din cauza abuzului vechiului regim tocmai în acest domeniu, care este un lucru foarte gingaş şi se caută rezolvări legislative. Aceste lucruri sunt în vizorul Ministerului Culturii şi al altor autorităţi avizate şi noi în Comisia de cultură am discutat foarte mult despre aceste probleme.

Ca atare, eu sunt de acord să vorbim de statui din locuri publice şi monumente proprietate de stat, declarate de interes naţional sau în lista, că există această listă, a patrimoniului universal. Altfel poate să vină un primar oarecare, cum s-a mai întâmplat, să declare că ceva este de proprietatea administraţiei publice locale, aşa cum este formulat, poate fi şi aşa şi aşa, şi să facă ce-l taie capul, cum s-a mai întâmplat şi să se distrugă patrimoniul naţional. Vă rog să credeţi că este de importanţă majoră. Aceste liste, cele două liste pe care eu le-am pomenit aici în amendament există, se practică şi se doreşte legiferarea lor prin Legea patrimoniului. Vă rog să fim în concordanţă cu aceste deziderate.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, iniţiatorul, suntem la acest punct. Vă rog să spuneţi punctul de vedere. Domnul deputat Haşotti, imediat vă dau cuvântul.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În text figurează "statuile şi monumentele". Este evident că şi de această dată textul trebuie coroborat cu prevederea art.3, care defineşte care sunt bunurile care fac parte din domeniul public al statului. Sigur că aflându-se sub titulatura de domeniul public al statului, de la pagina 1 pct.1, nu putem vorbi aici că statui şi monumente, să zicem, dacă ar avea un particular, ar face parte din domeniul public al statului, că ele nu sunt dobândite de stat, dacă aparţin particularului, statul nu poate să aibă decât ceea ce este în proprietatea sa exclusivă, conform Constituţiei, sau bunuri care pot să fie deţinute şi de particulari, dar numai dacă statul a intrat în mod legal în proprietatea lor. Aş vrea să vă amintesc aici un lucru cunoscut de toată lumea, Victor Eftimiu, din timpul vieţii în curtea locuinţei sale îşi făcuse o statuie, un bust. Asta nu era, bineînţeles, revendicată nici de autoritatea locală nici de stat, pentru că era făcută de el, din banii lui, era proprietatea lui privată.

În legătură cu posibilitatea ca unele statui şi monumente să fie de interes local, textul anexei pe ultima pagină la prima liniuţă menţionează: "Statuile şi monumentele dacă nu au fost declarate de interes public naţional". Părerea mea este că textele astfel coroborate sunt suficient de clare şi le susţinem.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Haşotti, după care vă dau şi dumneavoastră cuvântul.

Domnul Puiu Haşotti:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Şi eu consider că textul trebuie reformulat, eventual trebuie retrimis la Comisia pentru cultură care să-şi exprime opinia. Sunt de acord cu ceea ce a spus domnul deputat Marton şi ridic câteva probleme. Sunt o serie de ambiguităţi. Monumentele sunt de multe feluri, eu găsesc că ar fi foarte util ca ele să fie menţionate. Sunt monumente de istorie, sunt monumente istorice, de arhitectură, sunt monumente naturale, sunt o serie întreagă de monumente. Ambiguitatea constă şi în formularea chiar din text, "statui şi monumente" şi aici este o discuţie întreagă despre statui şi monumente. Eu vă pun o întrebare. Statuia lui Mihai Viteazul din Piaţa Universităţii este statuie, monument sau şi statuie şi monument?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci dumneavoastră propuneţi retrimiterea la comisie. Şi mie mi se pare că ar fi bine să fie retrimis la comisie şi ca atare asta fac - 26 - la comisie.

27 - Ansamblurile, siturile istorice şi arheologice, intervenţii, dacă sunt? Sunt intervenţii? Înseamnă că sunt intervenţii, deci doriţi 26, 27, şi 28, care se referă la muzee şi colecţii de artă, să meargă la comisii.

Domnul Marton Arpad:

Da, suntem de acord să meargă împreună cu Comisia pentru cultură.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, eu sunt de acord şi mie mi se pare că formularea ste eliptică şi cred că şi comisia ar trebui să ne propună o formulare mai precisă.

La 29, la nr.crt.15 din raport, este un amendament al comisiei legat de terenurile şi clădirile în care-şi desfăşoară activitatea Parlamentul, Guvernul etc. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

La 30 - Terenurile şi clădirile din alte state. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 31 - Fâşia de protecţie. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 32 - Terenurile din zonele libere. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La 33 - Locuinţele de protocol. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2 - Domeniul public judeţean este alcătuit din următoarele bunuri... La prima liniuţă - Drumuri judeţene. Aveţi dumneavoastră un amendament?

Doamna deputat Viorica Afrăsinei, vă rog.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Aici la pct.2, prima liniuţă, aş avea un amendament pe care l-am discutat anterior atât la comisie cât şi cu domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi anume, introducerea la pct.2 al anexei al unui text în următoarea formulare: "Reţele de alimentare cu apă care sunt realizate în sistem zonal sau microregional, precum şi staţiile de tratare cu instalaţiile, construcţiile şi terenurile aferente acestora."

Vă rog să observaţi că acest lucru se găseşte numai la pct.3, dar sunt cel puţin 10 judeţe în ţară în care sistemul de alimentare cu apă şi întregul sistem este zonal, acesta fiind şi motivul pentru care, în momentul organizării regiilor nu s-au putut organiza numai regii locale, ci şi regii judeţene. Deci este cu caracter tehnic. Vă rog să aveţi încredere că ceea ce vă spun este corect, fiind unul din domeniile mele de specialitate, este susţinut acest amendament de judeţele care au astfel de regii judeţene, dar mai ales care au astfel de sisteme de alimentare cu apă realizate în sistem zonal, reţeaua de alimentare cu apă se desfăşoară, cuprinde mai multe localităţi, mai multe comune şi mai multe municipii. Ca atare, acest amendament, vreau să vă spun, repet, l-am discutat şi cu domnul preşedinte al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi în momentul în care noi am început dezbaterea la acest proiect de lege, l-am discutat şi cu domnul ministru Stoica. Au înţeles caracterul tehnic al amendamentului şi necesitatea introducerii acestei liniuţe la pct.2. Ca atare, vă rog să fiţi de acord, propunerea mea este corect formulată.

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Comisia este de acord cu amendamentul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul este de acord? Da.

Domnul Constantin Doldur:

Aş vrea să remarc că acelaşi amendament a fost formulat şi de domnul deputat Simedru care ne-a şi comunicat în scris amendamentul şi iniţiatorul este de acord. Domnul ministru Stoica a fost într-adevăr contactat şi mi-a dat mandat să mă declar de acord cu acest amendament. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun, comisia este de acord.

Vă supun spre aprobare liniuţa 1 de la pct.2 cu amendamentul făcut de doamna deputat Afrăsinei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 2 are la nr.crt.16 din raport, un amendament al comisiei.

Da, vă rog, domnule deputat Marton.

Rog iniţitorul să fie şi el atent. Domnul secretar de stat Doldur.

Domnul Marton Arpad:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Ridic o problemă pe care noi, din partea asta, pe vremea când eram în Opoziţie, am ridicat-o la dezbaterea Legii nr.69: problema acelor imobile, palate administrative în care îşi aveau sediul atât prefectura cât şi consiliul judeţean, câteodată îşi au sediul şi consiliul municipal. Cine este administratorul acesteia? Atunci s-a dat verdictul, cu care noi nu am fost de acord, că este prefectul. Deci inclusiv în partea unde este consiliul local prefectul este stăpân. Iată, că această lege vine să întărească această viziune spunând: "Terenurile şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia, dacă fac corp separat de sediul prefecturii". Deci, dacă nu face corp separat, asta poate însemna eventual chiar şi lipit, o clădire lipită de corpul clădirii prefecturii, atunci stăpânul acolo va fi prefectul, pentru că face parte din domeniul public al statului şi consiliul judeţean nu mai este altceva decât un chiriaş în propriul sediu.

Ca atare, eu vă propun să eliminăm această prevedere, "dacă fac corp separat de sediul prefecturii" şi să întărim ideea că acea parte a clădirii este în administrarea consiliului judeţean, deci este de interes judeţean. "Terenurile şi clădirile sau părţile din clădire în care îşi desfăşoară activitatea consiliul judeţean şi aparatul propriu al acestuia..", deci "şi părţile de clădire..." urmând ca să vin cu acelaşi amendament în ipostaza în care este vorba şi de consiliul local în aceeaşi situaţie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, o să vă rog, domnule deputat Stancov.

Domnul George-Iulian Stancov:

Pot numai să mulţumesc colegului nostru că pledând în oarecare cunoştinţă de cauză, susţine un amendament al comisiei, aşa cum este el poziţionat la pct.16 şi, ca atare, pe această cal, înţelegem că nu e vorba de un amendament, ci de o susţinere foarte solidă a punctului de vedere al comisiei. Noi susţinem să adoptaţi amendamentul născut din dezbateri la comisie, iar domnul Marton, căruia îi mulţumesc pe această cale că ne sprijină şi în acestă dezbatere, cred că renunţă la un amendament câtă vreme chestiunea este rezolvată în text. Asta apropos de faptul că amendamentele făcute în plen ar trebui să fie, mai ales, susţinute la comisie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă mai sunt intervenţii? Da, domnule deputat Marton, vă rog frumos, poftiţi la microfon.

Domnul Marton Arpad:

Într-adevăr, propunerea de eliminare a fost aprobată, dar nu şi a "părţilor de clădire", pentru că este vorba doar de clădire. Deci "terenurile şi clădirile". Dacă prin asta se înţelege şi partea de clădire, deci în situaţia în care este clar, o singură clădire, acel imobil - Palatul adminstrativ, cum se chema pe atunci, dacă este subânţeles că este vorba şi despre partea de clădire, atunci sunt de acord, dar dacă nu, atunci v-aş ruga să introduceţi şi aceste cuvinte: "părţile de clădire".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia? Domnul deputat Stancov şi trecem la vot, vă rog.

Domnul George Iulian Stancov:

Ca să fiu sincer poate ne scapă unele lucruri la dezbaterile în comisii. Remarc faptul că în plen suntem foarte activi, ceea ce este extaordinar de bine pentru bunul mers al ţării, dar n-a venit nimeni să ne atragă atenţia asupra acestei chestiuni. Cred însă că dacă vrem să construim un alt tip de, să zicem,viziuni asupra modului cum ştim noi să ne gospodărim patrimoniul locativ, spaţiile, imobilele cu destinaţie administrativă, să refuzăm ideea îmbucătăţirii peste măsură, spune şi Codul Civil în sensul acesta ceva, a unor imobile, încât să fim un fel de chiriaşi în case naţionalizate, 7 în bucătărie şi 2 în altă parte. Ideea de protecţie a domeniului public, tocmai asta vrea să facă, să evite locatari de diferite naturi juridice acolo. Deci, dacă am dat consiliului judeţean proprietatea asupra patrimoniului imobiliar este foarte bine, că prin asta întărim încrederea în democraţia prin vot şi nu prin delegări de competenţe, prin numiri etc. Eu cred că democraţia trebuie să fie stimulentul care să ne anime aici şi nu altceva.

De aceea, v-aş ruga, pentru că "terenurile şi clădirile", interpretarea asta confuzivă aşa sau cum vrem noi, ...confuzia salvează nu ştiu mai ce... Clădirile, sigur că bunul gospodar va avea grijă să înţeleagă că prin clădire se înţelege întreg imobilul şi nu o bucăţică pe care o dăm fie în domeniul privat, fie o scoatem la vânzare, mă scuzaţi, eu cred că prin legea aceasta noi vrem să facem o oarecare disciplină în domeniul proprietăţii şi nu ne putem permite la fiecare schimbare politică să vină fiecare să schimbe, ba e proprietar, ba e la protocol, ba e în altă parte. V-aş ruga să lăsăm aşa, nu e nici un pericol, prefecturile au posibilitatea din fonduri proprii, cum se spune, să-şi construiască sedii, pot sta cu chirie în proprietatea consiliului judeţean, nu vreau însă, eu, politic şi personal, susţin că "viţăvercea" nu merge. Este în detrimentul dezvoltării democraţiei locale. Proprietatea asta trebuie să fie a acelora care au puterea votului şi nu a unui grup care poate fi el şi Guvern. Deci în sensul acesta am susţinut şi am amendat la comisie. Ca să venim acum cu bucăţi de clădire, facem prea mult interes local, nu vreau să spun mai mult.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Leonăchescu.

Domnul Nicolae Leonăchescu:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să fiu de acord cu propunerea comisiei pentru că sintagma propusă de domnul deputat Marton: "părţi de clădire " ne aruncă în necunoscut. Noi nu putem gospodări separat o uşă, o scară, părţi din clădire. Or, formularea din propunerea comisiei este mult mai exactă, mai integratoare. Am putea merge spre ideea că scara aparţine cuiva, acoperişul altcuiva, un zid, o bucătărie altcuiva şi atunci apar conflicte. Propunerea comisiei este mult mai bună.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Marton şi, după aceea, trecem la vot.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Cu această specificare care s-a făcut aici, deci, ideea că prefectura va fi instituţia chiriaşă, sunt de acord cu această variantă a textului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Textul comisiei, nr. crt. 16 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Cu o abţinere, s-a adoptat.

Nr. 2 - "domeniul public judeţean", în ansamblu.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Este ora 13,00, facem pauză, la ora 14,00, continuăm cu liniuţa 3 de la anexă.

DUPĂ PAUZĂ

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Onoraţi colegi,

Să-i rugăm pe liderii de grupuri să-şi facă datoria şi dacă în 10 minute nu avem cvorumul de lucru vom încerca să-l restabilim printr-un apel nominal. Rog Departamentul tehnic să ne aducă instrumentele necesare. Sper ca acest mic detaliu să îi trezească pe colegii care nu au venit încă în sală din diverse motive.

De asemenea, sper ca secretariatele să mă audă şi să îi roage pe domnii secretari ai şedinţei să vină în sală.

La ora 14,45, dacă nu avem cvorum, începem un apel nominal.

Domnule secretar, vă rog să începeţi apelul nominal şi, în cazul în care se va restabili cvorumul, îl vom întrerupe. Însă dacă nu se restabileşte cvorumul nostru, va trebui să mergem până la capăt, cu toate consecinţele de rigoare.

Domnul Corneliu Ciontu:

Judeţul ALBA

Judeţul ARAD

Judeţul ARGEŞ

Judeţul BACĂU

Judeţul BIHOR

Judeţul BISTRIŢA-NĂSĂUD

Judeţul BOTOŞANI

Judeţul BRAŞOV

Judeţul BRĂILA

Judeţul BUZĂU

Judeţul CARAŞ-SEVERIN

Judeţul CĂLĂRAŞI

Judeţul CLUJ

Judeţul CONSTANŢA

Domnule preşedinte, avem cvorumul prezent, mai continuu? Pierdem timpul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

În momentul de faţă s-a restabilit cvorumul ca prin minune şi eu vă solicit, printr-o întrebare, dacă mai continuăm, pentru că mi se pare mai important să trecem legi. Sunt trei comisii care lucrează în paralel cu plenul: cele pentru regulament, administraţie publică şi învăţământ.

îi dau cuvântul domnului deputat Ciumara.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Compromitem acest apel nominal, dacă nu are consecinţele financiare normale. De aceea, rugămintea mea, dacă începeţi să-l faceţi, este să-l duceţi până la capăt, şi cei care lipsesc să sufere consecinţele. Altfel, ne batem joc de acest stimulent!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog continuaţi până la capăt cu prezenţa.

Domnul Corneliu Ciontu:

Judeţul COVASNA

Judeţul DÂMBOVIŢA

Judeţul DOLJ

Judeţul GALAŢI

Judeţul GIURGIU

Judeţul GORJ

Judeţul HARGHITA

Judeţul HUNEDOARA

Judeţul IALOMIŢA

Judeţul IAŞI

Judeţul MARAMUREŞ

Judeţul MEHEDINŢI

Judeţul MUREŞ

Judeţul NEAMŢ

Judeţul OLT

Judeţul PRAHOVA

Judeţul SATU-MARE

Judeţul SĂLAJ

Judeţul SIBIU

Judeţul SUCEAVA

Judeţul TELEORMAN

Judeţul TIMIŞ

Judeţul TULCEA

Judeţul VASLUI

Judeţul VÂLCEA

Judeţul VRANCEA

Municipiul BUCUREŞTI

Judeţul ILFOV

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O să vă rog, pe cei care nu v-aţi auzit strigaţi, să vă duceţi la domnul secretar pentru rezolvarea chestiunii. Sper ca de acolo să nu ieşiţi direct pe uşă afară, să poftiţi înapoi în sală.

Rog comisia să-şi ocupe locul.

Rog să vă ocupaţi şi dumneavoastră locurile în sală, nu să o părăsiţi aşa, discret, pentru că nu s-a terminat încă programul. Mai e aproape o oră jumătate.

Deci, trecem la anexă, la pct.3 şi vă rog să fiţi atenţi la prima liniuţă "drumurile comunale, vicinale şi străzile". Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La liniuţa 2 - "pieţele şi parcurile publice, precum şi zonele de agrement". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

3 - "lacurile şi plajele". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La liniuţa 4 - "reţele de alimentare cu apă etc.". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La liniuţa 5, la nr.crt.17 din raportul comisiei este un amendament. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt intervenţii. Vă supun spre aprobare numărul curent 17 din raportul comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Liniuţa 6 - "locuinţe sociale". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La liniuţa 7 trebuie corelat textul cu textul trimis de noi la comisie de la linuţa 26 de la pct.1 şi vă propun să-l trimitem şi pe acesta la comisie, pentru ca să vină cu o propunere unitară de text. Deci, liniuţa 7 la comisie.

8 - "bogăţiile de orice natură ale subsolului". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

9 - "terenurile cu destinaţie forestieră etc.". Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Şi liniuţa 10, referitoare la "cimiterele orăşeneşti şi comunale". Deci, la liniuţa 10 şi ultima de la 3 dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În acest moment, avem la această lege, la nivelul anexei, la pct.1 avem liniuţele 14, 17, 26, 27 şi 28, respectiv la pct.3, liniuţa 7, care sunt retrimise la comisie şi o să rog comisia să le analizeze împreună cu iniţiatorul, pentru a găsi nişte formulări să ni le propună într-o şedinţă ulterioară. Ca atare, aici, dezbaterea acestui proiect de lege, respectiv votul final îl vom da probabil săptămâna viitoare, în următoarea noastră şedinţă, marţi sau joia viitoare.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru prevenirea şi sancţionarea folosirii sistemului financiar bancar în scopul spălării banilor. Aici, o să rog comisia să îşi ocupe locul.

Deci, aici au fost dezbătute primele 12 articole şi se oprise dezbaterea la art.13.

La art.13, nr.crt.33 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14, alin.1, nr.crt.34 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2 al art.14, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.35 din raportul comisiei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15, alin.1, nr.crt.36 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, nr.crt.37 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.38 din raport, eliminare. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16, alin.1, nr.crt.39 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16, alin.2 nou, nr.crt.40 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17, nr.crt.41. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18, alineatele 1 şi 2, nr.crt.42 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.3, nr.crt.43. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.18 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19, nr.crt.44. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20, alin.1, nr.crt.45. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.46, alin.2 nou la art.20. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.2, textul iniţiatorului, nr.crt.47 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.IV. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22, alin.1, nr.crt.48 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2 şi 3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, nr.crt.49. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.50, alin.5, renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.23, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.24, nr.crt.51 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27, nr.crt.52.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28, nr.crt.53.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.29, nr.crt.54.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30, nr.crt.55.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cu aceasta am reuşit să dezbatem acest proiect de lege pe articole. Votul final al acestui proiect de lege, lege care are un caracter ordinar, îl vom da săptămâna viitoare, marţi sau joi, după cum vom avea programul, încă nu putem să ştim dacă nu o să avem vreo şedinţă comună şi atunci mi-e greu să fac această precizare acum.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 privind cetăţenia română şi propunerea legislativă de modificare şi completare a Legii nr.21 din 1 martie 1991.

Dacă din partea iniţiatorului doreşte să ia cineva cuvântul aici? Da, deci domnul secretar de stat Doldur de la Ministerul de Justiţie. Vă rog.

Rog Comisia juridică să poftească aici.

Domnul Constantin Doldur:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Legea cetăţeniei, Legea nr.21, a fost adoptată în anul 1991, înainte de adoptarea Constituţiei. Datorită acestui fapt, există unele inadvertenţe, unele necorelări cu prevederile Constituţiei. De exemplu, Constituţia României, în art.5, prevede: "Cetăţenia română se dobândeşte, se păstrează sau se pierde în condiţiile prevăzute de lege organică", subliniindu-se totodată că "Cetăţenia română nu poate fi retrasă aceluia care a dobândit-o prin naştere". Această prevedere nu exista în Legea nr.21/1991 privind cetăţenia română şi se impune cu necesitate punerea de acord a prevederii cuprinse în această lege cu prevederile Constituţiei.

Totodată, practica aplicării timp de peste şase ani a prevederilor Legii cetăţeniei române a demonstrat necesitatea modificării şi completării şi a altor prevederi ale acesteia. Astfel, în legătură cu acordarea cetăţeniei române la cererea persoanelor fără cetăţenie sau a unor cetăţeni străini se propune modificarea art.9 din lege, în sensul măririi de la 5 la 7 ani a duratei domicilierii pe teritoriul statului român a celui care cere acordarea cetăţeniei române şi chiar la 10 ani, aşa cum prevede Convenţia europeană privind cetăţenia, care a fost adoptată anul trecut.

De asemenea, pentru cazul în care cetăţeanul străin este căsătorit cu un cetăţean român, se prevede posibilitatea ca această perioadă să fie mai scurtă.

De asemenea, în legătură cu pierderea cetăţeniei române de către copilul adoptat de un cetăţean străin şi pentru ocrotirea în mai bune condiţii a intereselor copilului în acord cu prevederile Convenţiei de la New York cu privire la drepturile copilului, se propune modificarea art.29 din lege, în sensul de a se preciza că data pierderii cetăţeniei române este data dobândirii de către minor a cetăţeniei adoptatorului.

Ţinând seama de această modificare şi având în vedere că, potrivit art.30 din lege, care reglementează situaţia pierderii cetăţeniei române a copilului găsit, căruia i s-a stabilit ulterior filiaţia faţă de părinţi, când aceştia sunt străini, se precizează că data pierderii cetăţeniei române este data stabilirii filiaţiei copilului, astfel încât considerăm necesară abrogarea prevederilor art.35 din Legea cetăţeniei.

De asemenea, unele texte ale Legii 21 au fost reformulate pentru a fi puse de acord cu noile reglementări care au apărut după data adoptării Legii 21. Mă refer la Legea adopţiei, Legea notarilor publici, care foloseşte o altă terminologie, Legea privind evidenţa populaţiei şi aşa mai departe.

Faţă de cele de mai sus, s-a întocmit proiectul de lege care vă este supus spre dezbatere şi adoptare, pe care vă rugăm să-l examinaţi să să-l adoptaţi. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia juridică. Fără Comisia juridică nu putem să funcţionăm. Comisia juridică.

Până o să vină de la Comisia juridică să continuăm, eu vă propun să trecem la următorul proiect de lege, unde cred că este Comisia de buget-finanţe. Da. Domnul deputat Remeş este aici. Proiectul de Lege privind impozitul pe spectacole. Iniţiatorul este? Cine este iniţiatorul? Nu avem pe nimeni pentru legea aceasta? Vă rog frumos să-mi spuneţi ce se întâmplă? N-aţi făcut convocările necesare? Bun. Oricum, e o lege care a trecut prin Senat. Dacă nu sunt obiecţii din partea dumneavoastră, eu propun s-o dezbatem.

Lege privind impozitul pe spectacole.

Comisia. Domnul deputat Traian Decebal Remeş.

Domnul Traian Decebal Remeş:

Comisia vă propune să o votaţi cu amendamentele pe care le-am prezentat noi în raport.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale dacă sunt. Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege pe articole.

Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1, preambul, nr.crt.1 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Literele a), b) şi c) în nr.crt.2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4, nr.crt.3 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5, alineatele 1, 2 şi 3. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alin.4, nr.crt.4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10, alin.1, nr.crt.5 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Alineatele 2, 3 şi 4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10 în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 12 alin. 1, nr. crt. 6 din raport. Deci, alin. 1, 2, 3, 4, 5 şi 6, la nr. crt. 6 din raport, textul comisiei. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13. Comisia propune eliminare. Nr. crt. 7 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 14. Nr. crt. 8 din raport. Renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 15. Nr. crt. 9 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 16. Renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 17. Renumerotare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestui proiect de lege îl vom da tot săptămâna viitoare.

O să ne reîntoarcem la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 21/1991 privind cetăţenia română. A venit comisia. Deci, iniţiatorul şi-a spus punctul de vedere. Rog comisia, domnul deputat Emil Popescu.

Iniţiatorul şi-a spus punctul de vedere. Rog punctul de vedere al comisiei.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Pentru că orele sunt înaintate îmi permit respectuos să vă citesc numai ceea ce este esenţial din raport.

În urma dezbaterilor din şedinţa din 26 noiembrie, membrii Comisiei juridice au hotărât cu majoritate de voturi ca proiectul de lege să fie supus plenului spre dezbatere şi adoptare, cu respingerea amendamentului propus de Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Ulterior, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată cu propunerea legislativă iniţiată de domnii Ştefan Glăvan, Radu Berceanu, Paula Ivănescu, Sassu şi Cristian Rădulescu.

Totodată, Biroul permanent a retrimis raportul asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991 pentru a fi examinat împreună cu propunerea legislativă de modificare şi completare a legii.

Propunerea legislativă a fost avizată favorabil de Consiliul Legislativ, conform Avizului nr.890. La 3 martie, Guvernul a trimis punctul său de vedere cu privire la această propunere legislativă formulând şi el - Guvernul - observaţii.

în conformitate cu art. 57, membrii comisiei au finalizat dezbaterile la aceste două iniţiative legislative în şedinţa din data de....

La lucrări au participat în calitate de invitaţi domnii..., şi domnii..., şi domnii..., şi domnii, precum şi iniţiatorii.

După discuţiile preliminare şi dezbaterile la cele două iniţiative legislative, membrii comisiei au hotărât cu majortate de voturi să propună plenului spre dezbatere şi aprobare proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.21/1991, cu următoarele amendamente, preluate din iniţiativa legislativă, subliniez, din iniţiativa legislativă, formulate de domnii deputaţi Glăvan, Berceanu, Paula Ivănescu, Sassu şi Cristian Rădulescu.

Prin urmare, domnilor, pe iniţiativa Guvernului s-au altoit şi nişte amendamente preluate din cea de-a doua iniţiativă. Această variantă a Guvernului, altoită cu acele amendamente preluate din iniţiativa a doua, o susţine astăzi comisia în faţa dumneavoastră.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Intervenţii, dacă sunt, în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I, nr.crt. 1. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

(Discuţii la masa prezidiului, cu un membru al comisiei)

Eu am supus ăsta, art. I, plus pct. 1. Acum vin aici... Numai că 1 acesta nu mai este 1, trebuie renumerotat. Aici urmează o renumerotare, trecem pe textul iniţiatorului, la pct. 1, care, de fapt renumerotat, va deveni 2, referitor la art. 4. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, referitor la art. 5, nr.crt. 3 - este la nr.crt. 2, devine pct. 3, nr. crt. 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pe textul iniţiatorului, pct. 2, referitor la art. 8. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Fac precizarea că numerotarea asta se va schimba în momentul în care se va redacta textul final.

La pct. 3, textul iniţiatorului, referitor la art. 9, evident va fi renumerotat. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct. 4, de pe pag. 2 a textului iniţiatorului, legat de art. 11. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 5, legat de art. 12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 6, legat de art. 20. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 7, legat de alin. 3 al art. 20. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

în continuare, aici trebuie introdus, de la nr.crt. 4 din raport, un punct nou, legat de art. 22. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la pct. 8 din textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Aici am votat un lucru, dar am impresia că mie mi s-a dat incorect. Deci, la nr. crt. 3 din raport, domnule Stancov, e retras de iniţiator? Nu-l mai supun la vot! Bun. Nu-l mai supun la vot. E în regulă. Nu scrie care iniţiator l-a retras, că sunt doi iniţiatori. Bun.

Deci, am spus pct. 8, textul iniţiatorului, l-am supus spre aprobare.

Pct. 9. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 11. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

12. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

13. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

14. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

15, legat de art. 31. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

16. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

17. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. II. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. III. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cum nu mai există alte articole de trecut, dar este o lege cu caracter organic, votul final îl vom da săptămâna viitoare.

Domnul Florian Bercea (din sală):

Şi acum ar fi bine să vedem cvorumul ! (Râsete.)

Domnul Ioan Andrei Chiliman: (adresându-se secretarului de şedinţă)

Poftim? Ce cvorum avem acum.

Bun. Rog liderii de grupuri să îşi cheme colegii de la grupuri pentru a se restabili cvorumul de lucru. (Se face apelul sonor.)

Dacă mai vin vreo doi-trei colegi refacem cvorumul.

Deci, cvorumul de lucru stabilit pentru astăzi, care nu era foarte ridicat, era de 96. În momentul de faţă, după ce a scăzut brusc acum câteva minute, am ajuns la 92. Ca atare, după apelul pe care l-am făcut o dată şi după ce am folosit mijloacele astea tehnice - difuzoare şi soneria asta - constat că nu am reuşit să restabilim cvorumul de lucru. Un apel nominal ar dura mai mult decât timpul care a rămas.

Aplic articolul 129 alin. 3, cu părere de rău şi mulţumindu-vă că aţi rămas mereu aceiaşi aici.

*

Şedinţa s-a încheiat la ora 16,02.