Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Corneliu Ciontu şi Kovacs Csaba tiberiu, secretari.*

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Declar deschisă şedinţa de astăzi, marţi, 15 decembrie 1998, a Camerei Deputaţilor.

În prima parte a şedinţei noastre, dedicată intervenţiilor deputaţilor, voi începe cu domnul deputat Ioan Bivolaru, se pregăteşte domnul deputat Viorel Burlacu. este aici? Bun.

Vă rog.

Domnul Ioan Bivolaru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Până în octombrie 1998, operaţiunile de vânzare-cumpărare a masei lemnoase s-au realizat conform prevederilor regulamentului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 342/1995, regulament care, dovedindu-se incomplet, depăşit şi nerespectat în multe cazuri, a constituit o sursă principală de afaceri de tip mafiot în zona relaţiilor Romsilva, agenţi economici interesaţi.

Noul regulament privind vânzarea de către Regia naţională a pădurilor a masei lemnoase, nu este decât o perfecţionare a escrocheriei, denumită vânzarea masei lemnoase pe picior, în care se dovedeşte că regia, în simbioză cu interesele formaţiunii politice care conduce algoritmic Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, rămâne capul hidrei mafiote în domeniul forestier şi care blochează toate iniţiativele menite să spargă monopolul consolidat, asupra administrării, exploatării şi valorificării pădurilor.

Practica mondială demonstrează că principalele probleme ale economiei forestiere, respectiv administrarea, exploatarea şi valorificarea pădurilor, trebuie tratate într-un concept unitar, care este posibil doar prin trecerea la sistemul vinderii masei lemnoase pe sortimente, din depozite stabilite la marginea pădurii.

Noul regulament consacră, însă, pe termen lung, vânzarea masei lemnoase pe picior către agenţii economici interesaţi.

Acest mod de vânzare include şi acoperă mult mai facil afacerile ilicite, precum şi costurile imputabile, realizate de Romsilva, cu exploatarea şi vânzarea masei lemnoase pe picior.

Refuzul de a oferi masa lemnoasă spre vânzare prin licitare, în depozitele de la marginea pădurii, este menţinută în continuare, ceea ce contribuie la creşterea artificială a preţului acestei mase, industrializarea lemnului realizându-se în multe cazuri neeconomic, conducând la falimentarea unor societăţi comerciale pe profil.

Nu se doreşte ca masa lemnoasă recoltată, sortată şi depozitată să fie supusă tranzacţionării prin sistem bursier, pentru a nu fi respectat principiul accesului egal al ofertantului la masa lemnoasă recoltată şi a fluctuaţiei limitate a preţului pentru lemnul recoltat din partizi echivalente, aceste disfuncţionalităţi majore constituind principalele criterii de negociere a comisioanelor de către organizatorii de licitaţii ai Romsilva şi care, se vede treaba, că nu trebuie ratate.

Regulamentul introduce o nouă măsură care aparent pare benefică sistemului, dar în realitate nu face decât să perfecţioneze procedura de a obţine avantaje ilicite suplimentare. Se introduce o nouă categorie de intermediari între Romsilva şi beneficiarii finali ai masei lemnoase. Aceşti noi intermediari sunt agenţi economici atestaţi, pentru exploatarea şi transportul tehnologic, care vor constitui clientela cu drept consacrat de a participa la licitaţii. Aceşti intermediari devin adevăraţii vânzători ai lemnului recoltat de ei înşişi.

Prin acest nou regulament, Regia naţională a pădurilor cedează piaţa lemnului brut intermediarilor, în general, şi mai puţin agenţilor economici din industrializare, care sunt supuşi discriminării faţă de primii, în acest caz.

S-a găsit, astfel, o nouă soluţie de transfer a beneficiului statului în proprietate privată a unor intermediari, al căror singur merit este acela că realizează eficient şi convingător redistribuirea profitului.

Aici îşi rezolvă problemele financiare şi formaţiunea politică care are în custodie pădurea românească.

Practica mondială arată că procedura de vânzare este compusă din două licitaţii realizate de administratorul pădurii: una ca agent de exploatare care scoate masa lemnoasă din pădure şi a doua cu agenţii care au oferte pentru această masă lemnoasă depozitată.

Prin sistemul actual, Romsilva îşi menţine monopolul asupra vânzării masei lemnoase prin licitaţii care limitează excesiv accesul ofertanţilor reali la informaţiile necesare şi blochează intenţionat transparenţa tranzacţiilor.

Sistemul se bazează pe licitaţii succesive pe partizi, ceea ce dezavantajează, dar şi descurajează ofertanţii, prin fluctuaţia mare a preţurilor realizate de la partidă la alta.

Substratul acestui mod de licitare asigură avantajarea selectivă a unor ofertanţi după criterii clientelare.

Prin acest sistem se menţine intenţionat anonimatul informaţiilor privind tranzacţiile ce vor avea loc, informaţiile nefiind transmise unitar, transparent şi centralizat, către toţi agenţii comerciali potenţiali, ofertanţi la nivel naţional.

Regulamentul respectiv menţine cu stricteţe întregul sistem de valorificare a masei lemnoase departe de piaţa bursieră, ceea ce reprezintă o dovadă în plus a intenţiilor mafiote ale acelora care sunt implicaţi în economia de piaţă a silviculturii româneşti. Mai sunt şi alte reglementări referitoare la partizi neadjudecate sau negociere directă, care în cazul licitării masei lemnoase pe picior completează tabloul posibilităţilor ilicite în raport cu licitul.

Prin prevederile art. 27 alin. 1 din acest regulament, lucrările de înfiinţare, întreţinere sau reparare a drumurilor forestiere, realizate de către agenţii economici, de exploatare şi transport, se stipulează că se plătesc, prin compensare, cu masă lemnoasă, ocolindu-se, astfel, prevederile legale cu privire la realizarea investiţiilor, ocolindu-se şi regulile ţinând de cheltuiala sumelor dedicate bugetului de stat.

Este şi aceasta o formă de deturnare a fondurilor obţinute din vânzarea masei lemnoase pe lucrări de investiţii, cu statut discutabil, insuficient de clar reglementate.

Dreptul de contestaţie al cumpărătorilor nedreptăţiţi de către unitatea silvică, este formal asigurat, deoarece, conform acestui regulament, aceste contestaţii vor fi adresate tot conducerii Romsilva. Deci, acest regulament este un cadru perfecţionat de realizare a unor surse de venituri ilicite.

Ca un corolar, ultimul articol al regulamentului stabileşte că: "Unităţile silvice pot organiza licitaţii şi pentru alţi deţinători de masă lemnoasă". Nici o prevedere legală care să dirijeze licitaţiile spre piaţa bursieră.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Viorel Burlacu, se pregăteşte domnul deputat Lazăr Lădariu.

Domnul Viorel Burlacu:

Onorat auditoriu,

Am primit, din partea Sindicatului "Petrotub" din Roman, următorul protest, pe care am însărcinarea de a-l prezenta de la această înaltă tribună:

"Colectivul de salariaţi ai S.C. "Petrotub" S.A. Roman, luând cunoştinţă, cu ocazia Adunării generale a acţionarilor, de structura membrilor Consiliului de administraţie, propusă de F.P.S, îşi exprimă totala dezaprobare şi se înaintează acest protest ferm, care este motivat, în principal, de următoarele: nominalizarea celor cinci propuneri este clar orientată, funcţie de apartenenţa politică; proporţia distribuţiei propunerilor - 4 membri din exteriorul societăţii şi un singur membru din cadrul societăţii - nu prezintă certitudinea unei activităţi lucrative curente, pe baza cunoaşterii exacte a realităţii economico-financiare a firmei şi a creării posibilităţii de intervenţie şi analiză operativă şi eficientă asupra fenomenelor apărute; structura propusă - 4 exterior, unul interior - nu asigură garanţia adoptării celor mai realiste decizii, ce ţin de competenţa Consiliului de administraţie.

Apreciem că propunerile s-au făcut prin totala lipsă de transparenţă.

În interiorul celor cinci propuneri se află un "personaj", care fiind încadrat la UMARO Roman, unitate economică ce nu suportă comparabilitate din punct de vedere al dimensiunii şi complexităţii, în activitate cu "Petrotub"-ul, a realizat contraperformanţa de a fi fost şi a se menţine ca un celebru anonim, iar firma în care îşi desfăşoară activitatea are o situaţie economică foarte precară.

Acest domn Anghel nu s-a remarcat prin absolut nimic, nici măcar pe planul organizaţiilor profesionale sau patronale existente în plan teritorial.

Este acest specialist apt profesional şi credibil managerial de a se implica în conducerea destinului unei unităţi precum "Petrotub"-ul?

Nu considerăm democratică alegerea unor membri ai unui Consiliu de administraţie, fără a fi prezenţi la lucrările AGA şi fără a exista măcar curriculum vitae al fiecăruia. S-a prezentat doar parţial curriculum vitae al profesorului Cazimirovici.

Domnul Andrei Dimitriu s-a pronunţat prin mijloace mass-media în repetate rânduri, precum că "Petrotub"-ul nu are şanse de a obţine performanţe economice, iar FPS-ul acum îl propune ca membru în Consiliul de administraţie.

Este, oare, posibilă o transformare radicală de optică şi mentalitate a persoanei Andrei Dimitriu, într-o perioadă de câteva zeci de zile, privind perspectiva "Petrotub"?

Domnule preşedinte,

"Petrotub"-ul este o firmă al cărui loc şi rol în economia naţională, precum şi prestigiul pe plan internaţional sunt clare şi bine definite. Acestea au fost cucerite prin eforturi asidue şi prin rezultate. Traiectoria, mereu ascendentă - comparaţi realizările - înregistrarea de firmă a fost posibilă, pentru că în ultimii 7 ani managementul firmei a fost asigurat prin competenţă şi înalt profesionalism de inginerul Toader Dumitrache. Cei peste 6.000 de metalurgişti romaşcani sunt hotărâţi să nu accepte înlocuirea domnului inginer Toader Dumitrache din funcţia de conducător, director general al unităţii.

Vă rugăm, cu deosebit respect, să luaţi act de agrementul colectivului ca din Consiliul de administraţie să facă parte domnii Cazimirovici şi Abrudan, despre care deţinem informaţii că întrunesc calităţi de rezolvator de probleme.

Reconsideraţi, vă rog, celelalte două propuneri contestate: Anghel plus Dimitriu.

Reanalizaţi cu maximă obiectivitate inoportunitatea, injusteţea şi totala lipstă de fundamentare a înlocuirii actualului manager, cu atât mai mult cu cât, în etapa următoare, firma este angajată într-o complexă şi vastă activitate de restructurare, retehnologizare, iniţiată şi proiectată de actualul manager, procesul fiind în desfăşurare curentă.

Cu deosebit respect, vă rugăm să ne informaţi, cât mai operativ posibil, anterior datei şedinţei Consiliului de administraţie, asupra deciziilor dumneavoastră, pentru a fi eliminate foarte posibilele fenomene imprevizibile.

Aşteptând răspunsul dumneavoastră, ne exprimăm stima şi consideraţia ce v-o purtăm".

Semnează: în numele colectivului de metalurgişti - inginer Marius Cornenco, lider sindical "Petrotub", inginer Petrovici Constantin, lider sindical "Romantub", maistru Epure Florin, lider sindical "Liga calităţii", specialist Popa Constantin, lider Sindicatul "Liga muncitorilor energeticieni".

Vă mulţumesc pentru atenţie. ...care m-au ascultat cu atenţie. Şi colegilor care fac gălăgie acolo, la fel am să le fac şi eu.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Lazăr Lădariu, se pregăteşte domnul deputat Popa Nicolae.

Domnul Lazăr Lădariu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

La Târgu Mureş, la o trecută şedinţă a Consiliului reprezentanţilor teritoriali ai U.D.M.R., Kolcsar Sandor, preşedintele filialei judeţene a organizaţiei iredentiste, care este şi preot, al cărui loc este printre cele sfinte, nu în spurcăturile politicii, afirma, fără pic de jenă, că în Ardeal "...fără o mentalitate de tip Kosovo nu vom obţine nici un rezultat!".

Mai pe şleau spus, el afirma tocmai ceea ce, recent, la Forumul cetăţenesc de la Casa de cultură din Lugoj, Kolcsar Sandor şi alţi câţiva lideri radicali aveau să reitereze. Adică, aceleaşi idei despre autonomie şi autoguvernare pe criterii etnice, despre retrocedarea Universităţii Bolyai din Cluj Napoca.

La Valea lui Mihai, un alt UDMR-ist de frunte, româno-canadianul Simon Trempfli, devenit şi el discipol al diavolului, nu se sfieşte, câtuşi de puţin, măcar pentru că a mâncat pâinea ţării în care s-a născut, să afirme, referitor la art. 1 din Constituţia, pe care UDMR-ul o invocă mereu, dar pe care nu a votat-o, "România nu are decât să fie stat naţional unitar, dar fără Ardeal".

La Cluj Napoca, unul, pe numele Gyenge Csaba, autointitulându-se "comandant operativ al armatei de eliberare a Ardealului", nu oboseşte să împrăştie prin biserici şi cartiere manifeste antiromâneşti insultătoare de-a dreptul la originea şi continuitatea poporului român, încheindu-şi scuipatul aruncat în obrazul celor dintotdeauna acasă, astfel: "Va veni ziua sfântă când poporul ungar din Ardeal va câştiga lupta de eliberare socială şi naţională împotriva armatei de ocupaţie române şi va deveni parte integrantă a Ungariei mari".

Puterea antinaţională de la Bucureşti doarme dusă sau nu aude şi nu vede nimic!

ca şi cum toate aceste jigniri şi sfidări grosolane la adresa românilo, în propria lor ţară, nu ar fi suficiente, iată că prin mâna UDMR-iştilor consilieri mureşeni, ni se oferă o surpriză acordată perfect acţiunilor antiromâneşti. O "comisie specială", cu sarcina de a revizui denumirile de străzi ale Târgu Mureşului, în locul celei denumite Ilie Pintilie, n-a găsit altceva mai bun decât să propună rebotezarea ei cu numele de Bem Iosif, adică, generalul vinovat, alături de alţi comandanţi, de asasinarea a 40 de români ardeleni şi de arderea a 300 de sate româneşti în 1848 - 1849.

Nu ar fi fost, oare, mai potrivit ca această comisie să se fi gândit să redea străzilor numele personalităţilor, avut în perioada dintre cele războaie, schimbate după instaurarea administaţie hortiste, după răpirea Ardealului de nord, prin Diktatul de la Viena, Brătianu, Generalul Dragalina, Doamna Stanca, Ovidiu, Neagoe Basarab, Mareşal Averescu, General Măzărescu, Vasile Lucaciu, Timotei Cipariu, Axente Sever, Aurel Vlaicu, înlocuite cu Bicazului, Tîrgului, Piatra de moară, Bulgarilor, Caraimanului, Furtunii, Gării, Petrila, Nucului, Motrului, Rosmarinului şi aşa mai departe.

Aşezând interesele de partid şi de gaşcă mai presus decât cele naţionale, acceptând acţiunea sistematică denigratoare şi destabilizatoare a U.D.M.R., veritabilă Coloană a 5-a în România a iredentismului maghiar, puterea indiferentă ne obligă să-i amintim avertismentul poetului în legătură cu cei care acceptă povara umilitoare a jugului neputinţei, spre ruşinea lor.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Nicolae Popa şi pregăteşte domnul deputat Traian Rânja.

Domnul Nicolae Popa:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Supun atenţiei domniilor voastre situaţia confuză, dacă nu chiar şi suspectă a privatizării şi vânzării "Romtelecom", către firma grecească O.T.E.

Aşa cum s-a anunţat, cu surle şi trâmbiţe, firma grecească şi-a adjudecat un pachet de 21 % din numărul de acţiuni, cu 370 de milioane de dolari, urmând ca până la adjudecarea pachetului final de 35 % să fie întrunit, prin investiţii, până la procentul respectiv.

Potrivit contractului încheiat, până la sfârşitul lunii decembrie, firma grecească trebuie să vireze suma de 373 de milioane de dolari în contul acţiunilor dobândite. O parte însemnată din această sumă a fost luată în calculul veniturilor bugetare din acest an, circa 300 de milioane de dolari.

Deocamdată nu există nici un semnal că partea grecească ar fi dispusă să se ţină de cuvânt. Întârzierea plăţii este pusă, fie pe seama neprimirii avizului din partea Consiliului Concurenţei, fie pe seama demisiei directorului general al OTE, George Crisoloris.

Mai nou, s-a acreditat chiar ideea că Grecia ar fi făcut deja o plată, dar banii ar fi blocaţi de un membru marcant al P.D.S.R.-ului, într-o bancă. În realitate, lucrurile nu stau aşa, iar vinovaţii trebuie căutaţi în altă parte.

Astfel, aşa cum s-a anunţat şi în presă, firma O.T.E. se află la ea acasă în Grecia, în miezul unui scandal de proporţii, în legătură cu care se aşteaptă intervenţia Parchetului General din Atena.

Pe scurt, firma este acuzată că a oferit comisioane de milioane de dolari, neoficial, americanilor de la G.T.E., pentru a participa la preluarea acţiunilor din România. Presa din Grecia avansează chiar ideea că unele comisioane ar fi fost oferite şi oficialilor din Bucureşti pentru a favoriza O.T.E., în detrimentul altor competitori, prestigioase firme de faimă internaţională din Franţa şi Germania.

Învăluit în ceaţă este şi un alt aspect. După cum se ştie, Ministerul Comunicaţiilor şi "Romtelecom" au încheiat, în vederea privatizării "Romtelecom", un contract de asistenţă cu firma de consultanţa "Goldman Sax".

Conform înţelegerii, consultantul se obligă, contra unui comision, să elaboreze strategia de privatizare, să facă o evaluare a Romtelecom, să întocmească raportul de prezentare şi să coordoneze întreaga activitate de privatizare.

De la bun început se remarcă faptul că "Goldman Sax" trebuia, în premieră pentru privatizarea din România, să facă nişte operaţiuni care ţin strict de competenţa unor structuri guvernamentale, în speţă, Fondul Proprietăţii de Stat ori Ministerul Privatizării.

Tot acest consultant a fost abilitat să întocmească şi caietul de sarcini şi, mai mult, să contacteze partenerii externi interesaţi să preia controlul şi managementul "Romtelecom".

Este de notorietate deja declaraţia fostului ministru al privatizării, Sorin Dimitriu, conform căreia, anunţurile de licitaţie nu s-au publicat în presa internaţională, "Goldman Sax" contactându-i pe doritori prin telefon. Mai mult, unele condiţii impuse de firma de consultanţă - o amintim doar pe aceea referitoare la neimplicarea prealabilă a participanţilor în industria telefoniei din România - i-au îndepărtat pe unii dintre potenţialii concurenţi cu nume, ştiute fiind retragerile "Deutsch Telecom" şi "France Telecom", încă de la începutul cursei.

Pentru tot acest deranj, răsplata "Goldman Sax" urma să fie un comision de 0,9 % din preţul de adjudecare a pachetului de acţiuni, dar nu mai puţin de 9 milioane de dolari, în condiţiile unei evaluări cuprinse în plaja de 600 de milioane de dolari minim şi 1,4 miliarde de dolari maxim. Aici apare, de fapt, blocajul celor peste 370 de milioane de dolari, care ar trebui să acopere contravaloarea pachetului adjudecat de acţiunile "Romtelecom". "Goldman Sax", deşi nu s-a comunicat oficial acest lucru, a participat şi la negocierile propriu zise cu cei doi operatori rămaşi în cursă, O.T.E. din Grecia şi "Stet", Italia.

Surse apropiate negociatorilor ne-au declarat că firma "Stet", care împreună cu O.T.E. controlează Telecom-ul din Serbia, ar fi trebuit descalificată din start, deoarece oferta ei cuprindea doar o enumerare de principii generale, fără menţionarea unei sume şi, în acelaşi timp, şi o cerere de amânare cu 6 luni a licitaţiei.

Dacă "Stet" ar fi fost descalificată, atunci ar fi rămas un singur competitor, O.T.E., iar adjudecarea ar fi trebuit să se facă la un preţ cel puţin egal cu evaluarea minimă, atunci măcar 600 de milioane de dolari.

La presiunile "Goldman Sax", susţin aceleaşi surse, ambii competitori au rămas în cursă, oferta aleasă fiind singura care conţinea şi o sumă, cea a O.T.E. numai că, prin această şmecherie, preţul obţinut a fost cu mult sub cel minim de evaluare, pentru că banii destinaţi retehnologizării şi dezvoltării "Romtelecom"-ului, nu vor ajunge la bugetul de stat.

Cu toate că a reuşit performanţa de a convinge autorităţile de la Bucureşti să accepte un preţ ridicol, "Goldman Sax" tot nu se mulţumeşte. Un calcul aritmetic simplu arată că accest 0,9%, valoarea comisionului, nu depăşeşte 3,5 milioane dolari, iar protocolul încheiat cu Ministerul Comunicaţiilor prevede minim 9 milioane de dolari, drept care, consultantul a bătut la poarta O.T.E. cerând şi diferenţa până la 9 milioane de dolari, adică 5,5 milioane dolari.

Diriguitorii campaniei elene, mai puţin sensibili decât autorităţile române, i-au arătat, însă, uşa, nu înainte de a specifica faptul că în caietul de sarcini, întocmit tot de această firmă, nu apare această prevedere.

Urmarea este foarte simplă: Consiliul de administraţie a Fondului Proprietăţii de Stat se va întruni pentru a aproba plata celor 5,5 milioane de dolari, operaţiune menită să închidă gura marelui consultant, "Goldman Sax", şi să convingă Compania O.T.E. să vireze contravaloarea pachetului adjudecat de acţiunile "Romtelecom".

Iată de ce, domnilor colegi, în faţa acestor fapte care anunţă o stare confuză în privatizarea "Romtelecom", solicit ca procurorul general, preşedintele Curţii de Conturi, comisiile de specialitate din Camera Deputaţilor şi Corpul de Control al primului-ministru, să se autosesizeze şi cerem imperativ să se declanşeze o anchetă pentru a se elucida condiţiile în care s-a făcut privatizarea "Romtelecom".

Cerem acest lucru pentru motivul major că nu am vrea ca ceea ce ar fi putut să devină afacerea secolului, pentru privatizarea în România, să devină escrocheria secolului.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Traian Rânja, se pregăteşte domnul deputat Petre Naidin. Este aici?

Domnul Traian Rânja:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

Asistăm, în ultimile săptămâni, la o agravare exasperantă şi alarmantă a situaţiei politice datorită jocului cinic practicat de unele partide din opoziţie. Mă refer, în primul rând, la Partidul Democraţiei Sociale din România şi Partidul România Mare, principalii exponenţi ai vechiului sistem.

Nu ne făceam iluzii, în noiembrie 1996, că opoziţia pe care o vor face va fi una loială. Ne aşteptam la şicane şi la lovituri ascunse, exact în momentul în care Guvernul încearcă să introducă o serie de reforme absolut vitale şi când consensul naţional este indispensabil.

Nu ne aşteptam, însă - şi aici trebuie să ne recunoaştem greşeala - ca faţa antidemocratică a acestor partide să iasă la iveală atât de repede.

S-au întâmplat lucruri grave în ultimul timp. Avem, din păcate, toate motivele să credem că în România terorismul politic trece de la vorbe la bombe.

Nu ştim cine a încercat să perturbe ceremoniile prilejuite de Ziua Naţională - organele de resort o vor afla, fără îndoială. Ştim însă că terorismul politic îşi găseşte un mediu din ce în ce mai propice, prin agitaţia continuă a opoziţiei extremiste.

Partidul România Mare proferează ameninţări deschise împotriva tuturor celor care se opun sau nu sunt pe placul "patriotului naţionale". Ostilitatea liderului acestui partid împotriva democraţiei parlamentare răzbate neîncetat.

Pe de altă parte, domnul Ion Iliescu, după o analiză marxistă, fără cusur, ajunge la concluzia că România se află în pragul unei situaţii prerevoluţionare de genul celei din 1917 şi ni se înfăţişează drept salvator în chip de Lenin.

Aceste forţe politice încearcă să ducă ţara înspre criza politică prin retrageri teatrale din Parlament şi prin moţiuni care i-ar face pe cei mai mari demagogi să pălească de invidie.

Ele fac eforturi demne de o cauză mai bună, pentru a submina autoritatea insituţiilor statului, speculând greutăţile prin care trec oamenii de rând şi încercând să manipuleze sindicatele şi alte grupări din societatea civilă.

Oamenii de bun simţ sunt, însă, prea puţin receptivi la această propagandă, mai ales că au putut experimenta şapte ani de regim neocomunist, de pe urma căruia nu au rămas decât sărăcia şi deznădejdea. Dar şi marile averi ale miliardarilor de carton, strânse prin escrocarea sistematică a cetăţeanului.

Oameni ca Iacubov, Temeşan sau Bivolaru sunt emblemele guvernării stângii în România.

Mă tem că domnul Iliescu va rămâne în istorie nu ca artizanul democraţiei româneşti (cum îi place atât de mult să se considere), ci ca un lider a cărui guvernare le face pe cele fanariote să pară modele de cinste şi corectitudine.

Acestea sunt forţele care doresc să preia puterea. Nu vrem să ne facem şi nici ei nu-şi fac iluzii că ar putea reveni la putere pe cale constituţională. Singura lor şansă este minciuna şi violenţa. Dispreţuiesc Constituţia pe care ei înşişi au elaborat-o şi pe care noi o respectăm şi o apărăm, aşa cum ne vom apăra ideile, principiile şi oamenii care au primit din partea electoratului legitimitatea supremă într-un regim democratic: aceea a votului popular.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Petre Naidin, se pregăteşte domnul deputat Dumitru Bălăeţ.

Domnul Petre Naidin:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Domnule coleg, ar trebui să ştiţi nu ce afirmăm noi, cei din opoziţie, ci ceea ce afirmă Clubul de la Roma, în actul de sinteză, "capacitatea de a guverna", acolo unde proiectează arhitectura actului politic şi de guvernare, în condiţiile în care decizia devine din ce în ce mai superficială: "Avem nevoie de această redefinire pentru ca guvernarea să devină cel puţin mai morală, mai energică, mai pluralistă, mai fermă, mai mult legată pe consens şi pe o gândire mai profundă, mai fermă"- Clubul de la Roma, în care dumneavoastră credeţi.

În ceasul "şi timpul nu mai era" Radu Vasile şi ai lui par mai conştienţi, citind sau nu radiografia prezentată de noi, că asaltul final asupra naţiunii trebuie dat. Se restructurează Guvernul, se cere un moratoriu de 6 luni, se vinde la preţuri care sfidează orice concurenţă, se pregătesc listele închiderilor transcedentale, se merge la Cotroceni pentru binecuvântare şi mângâiere, cu ceva cenuşă se speră. Se speră că testamentul guvernării nu-l va scrie nimeni, cu atât mai puţin noi, printr-o moţiune de cenzură.

Se mai crede că promisiunile, precum Banu Ghica, mai pot salva, iar cruciada împotriva sărăciei, să se mai poarte cu vorbele lui Emil Constantinescu: "În aceste momente la ei trebuie să ne gândim, la cei bolnavi, la cei handicapaţi, la cei aflaţi în nevoie şi să încercăm, în primul rând, pe ei să-i ajutăm". Adică pe cei care, răbdători şi umili, suferid pre pământ, sunt printre cei mai deprimaţi oameni din lume - locul 46 dintr-un top al fericirii care cuprinde 50 de ţări. Nu făcut de noi, cei din Opoziţie, ci de un sondaj internaţional credibil.

Oricât de binevoitori sau oricât şi-ar dori sau şi-ar imagina existenţa în braţele Eutherpei, românii nu au cum să fetişizeze bogăţia! Cu o subţire putere de cumpărare şi precară calitate a vieţii, cu o pensie reprezentând numai 35% din salariul mediu pe economie, cu preţuri în spirală, pentru ca românul să se poată sacrifica mai bine, căderea la datorie a poporului român este garantată de Guvernul Radu Vasile.

Exact cum îi îndeamnă Clubul de la Roma: "mai energici şi mai fermi"! Domniile lor înţelegând că trebuie să fie "mai rigizi la exportul de bunuri şi servicii, redus credibil la eforturile de accelerare a privatizării, cu precare intrări de capital extern prin investiţii directe şi de portofoliu; cu deteriorări ale plafoanelor de credite ale băncilor, nu cu speranţa, ci cu spectrul prăbuşirii lor; mai volatili la obligaţiile în valută ale debitorilor la o depreciere a leului; în realitatea căderii pieţelor de capital; cu extinderea indisciplinei financiare la întreprinderile profitabile; cu drastica cădere a producţiei; cu implozia schimbului monetar şi explozia schimbului în valută; cu neputinţa BNR de a-şi proteja rezervele valutare oficiale actuale ale României." Şi mai citez de undeva, este raportul Centrului pentru Studii Politice şi Analiză Comparativă, deci, nu al opoziţiei.

Şi se mai recomandă ceva atotştiutorilor reformei, guvernanţi ai României. Nu de a fi crucificaţi, ci de a evita "natura elitistă a conducătorilor". "Din nefericire, mulţi dintre politicienii de primă mână nu au nici cunoştinţele şi nici măcar priceperea necesară pentru îndeplinirea funcţiilor cu care au fost învestiţi."

Şi am să dau un singur exemplu, numirea ministrului agriculturii, ca un conflict între interesele de a pune în aplicare Programul ASAL şi superficialitate, între raţional şi metafizică, între disponibilul celor 15 mii de specialişti şi cacealmaua trasă de către unii.

Oricât am fi asiguraţi că ştim, cunoaştem, avem soluţii, la laitmotivul: "Şi părerea mea contează!", de la Radio Actualităţi, nu mai răspunde nimeni, cel mult, dezamăgirea.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Dumitru Bălăeţ, se pregăteşte domnul deputat Nicolae Ionescu.

Domnul Dumitru Bălăeţ:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Din păcate, astăzi, la noi, mulţi fac o dihotomie păguboasă pentru ţară, între naţionalism şi democraţie. Din păcate, o asemenea dihotomie am văzut-o chiar la această tribună, la un coleg care a vorbit înaintea noastră şi care a adus acuze cu totul şi cu totul nejustificate Partidului România Mare şi preşedintelui său, partid şi preşedinte, care, după câte ştiţi, acceptă - şi nu numai că acceptă, dar practică întru totul democraţia parlamentară, schimbul de opinii, replicile directe şi viaţa parlamentară democratică a ţării. Ceea ce înseamnă că avem de a face cu acuze ipocrite şi necinstite, păguboase pentru noi toţi, pentru ţară.

Am putea pune această dihotomie între democraţie şi naţionalism pe seama moştenirilor comuniste, dacă ea nu ar fi chiar sâmburele putred al politicii oficiale a regimului CDR-USD-UDMR, instaurat după 1996, regim care s-a lăudat atât de mult în faţa electoratului cu slogane anticomuniste. Lauda de sine nu miroase-a bine! spune, pe bună dreptate, un vechi proverb şi ceea ce se întâmplă astăzi, la noi, miroase chiar a trădare naţională.

Faptul se constată uşor şi pe toate drumurile: de la vinderea pe nimic, la străini a întreprinderilor româneşti, până la umilitorul Tratat cu Ucraina, prin care drepturile istorice ale poporului român asupra unei părţi din teritoriul său sunt anulate într-un mod cu totul şi cu totul iresponsabil.

Paralel cu actele care duc, într-o veselie nebună, la disoluţia internă a ţării, politicienii actualei puteri acuză de extremism tot ceea ce încearcă să fie mai calat pe nevoile noastre naţionale. Ei fac un caz enorm de democraţie şi urlă că aceasta ar fi ameninţată de naţionalism. Culmea! Chiar recent, de Ziua Constituţiei, preşedintele Emil Constantinescu, al cărui partid nici nu a votat Constituţia actuală, dă tonul unor astfel de acuze, cu totul şi cu totul nejustificate!

Căci, în realitate, democraţia, dacă vrea să fie cu adevărat democraţie - adică, a poporului - (demos - popor) nici nu poate, în principiu, să nu fie naţională - naţionalistă, dacă vreţi, adică, a unui anumit popor. Fiecare popor îşi are interesele şi demnităţile lui şi a renunţa la ele de dragul de a te pretinde democrat e o mare înşelătorie.

Jos masca domnilor! Recunoaşteţi adevărurile aşa cum sunt, minciunile nu mai ţin de cald nimănui! Democraţia şi naţionalismul se susţin reciproc şi fac casă bună împreună! În cadrul războiului economic actual este singura soluţie valabilă. uitaţi-vă la ţările din jurul nostru care ştiu să-şi apere mai bine decât noi interesele! Uitaţi-vă la occident, care pune bariere de netrecut la cei ce i-ar putea periclita bunăstarea! Uitaţi-vă la statul Israel, care-şi urmăreşte cu atâta consecvenţă naţionalistă principiile!

Putem noi să spunem că la cei citaţi mai sus nu există democraţie? Evident, nu! Atunci când este vorba de apărarea interesului fiecărui popor în parte, respectarea legilor democraţiei solicită o coloratură naţională, adică, de respectarea a drepturilor popoarelor la existenţă.

Or, cum poporul nostru este ameninţat astăzi în drepturile lui la existenţă (economică, politică, biologică), legile celei mai cinstite şi curate democraţii ne cer să fim cu el, adică, naţionalişti. Fără a discredita pe alţii trebuie să fim noi înşine. Condiţia este de a nu ne lăsa discreditaţi din drepturile care ni se cuvin.

Naţionalismul mai este bun şi absolut necesar pentru noi, astăzi, pentru că el cultivă încrederea poporului în el însuşi. Or, aceasta este esenţială pentru învigorarea stării sale morale, pentru a putea ieşi din criza nenorocită în care am fost târâţi.

Fiţi încrezători, români! Fiţi demni şi cinstiţi cu voi înşivă! Şi, cu siguranţă, democraţia voastră va învinge, păstrunsă de un naţionalism luminat, statornic, mlădios şi consecvent cu el însuşi ca oţelul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Urmează domnul deputat Nicolae Ionescu, se pregăteşte domnul deputat Octavian Bot. Domnul deputat Aron Popa nu este în sală, deci, îşi pierde dreptul astăzi.

Domnul Nicolae Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aproape toţi oamenii din judeţul Argeş cu care am stat de vorbă în zilele de după sărbătorirea a 80 de ani de la înfăptuirea Marii Uniri, dar şi oamenii de presă au remarcat discrepanţa extraordinară dintre lipsurile şi sărăcia ce au cuprins ţara, dintre suferinţele celor loviţi de inundaţii, care au rămas săraci lipiţi pământului, care mor de frig şi de foame, şi costurile în bani şi în materiale impuse de desfăşurarea grandioasei parade militare din Bucureşti şi din multe alte capitale de judeţe; discrepanţa dintre lipsurile şi greutăţile în care se zbat, fără nici o speranţă spre mai bine, sutele şi miile de confraţi de ai noştri, în special cei loviţi de stihiile naturi, dar nu numai ei, şi cele peste 25 de miliarde de lei, sumă anunţată oficial (dar ce se mai ascunde în spatele ei, nu ştim), ziceam, deci, discrepanţa dintre aceşti oameni năpăstuiţi de soartă şi miliardele de lei cheltuite în scopul ca timp de circa 30 de minute cei din fruntea coaliţiei guvernamentale să primească onorul armatei, ca să ne exprimăm aşa, este mai mult decât evidentă şi va fi foarte greu de explicat de către mai marii zilei, dar şi mai greu de înţeles de către popor, de către oamenii care se zbat în greutăţi, în lipsuri, în frig etc.

Un calcul simplu, pe care îl poate face orice contabil de la o primărie comunală, nu neapărat de la armată, de la Guvern sau de la Preşedinţie, poate pune în evidenţă cu uşurinţă că numai o parte din cele peste 25 de miliarde de lei, bani curaţi, ar fi fost de ajuns pentru a se fi curăţat Bucureştiul de munţii de zăpadă îngheţată, de gunoaiele pline de câini şi şobolani, pentru a se putea astupa gropile de pe bulevardele capitalei şi din ţară. Şi nu în ultimul rând, pentru a putea fi ajutaţi cu ceva mai substanţial, nu cu praful în ochi, cei care n-au nici un fel de adăpost, n-au cu ce să-şi hrănească familiile, n-au nici un ban pentru a-şi cumpăra un medicament şi în multe cazuri nici o bucată de pâine.

Pentru orice om cinstit şi curat la suflet, cu capul pe umeri, se vede de departe că în vreme ce marea majoritate a populaţiei se zbate în lipsuri şi greutăţi, unii în mizerie de nedescris, murind de inaniţie şi de frig, mai marii puterii, cei din fruntea coaliţiei guvernamentale, ai Guvernului şi ai Preşedinţiei, au făcut tot ce a depins de domniile lor pentru a găsi bani din banii contribuabililor, pentru a organiza parade militare cât mai fastuoase, pentru a organiza festivităţi, simpozioane cât mai somptuoase, pentru a face vizite şi plimbări, în special în Transilvania şi Banat, în zonele de nord ale ţării. Pe banii cui, toate acestea? Pe banii noştri!

Iar acum, în miezul unei ierni timpurii şi dure, guvernanţii au ales momentul restructurării dure, al reformei prin lichidare, stârnind indignarea şi neliniştea celor mulţi, chiar ieşirea masivă în stradă, ca la Borş, Brad sau Câmpulung Muscel în săptămâna trecută. Atenţie, domnilor guvernanţi! Cât de potrivită mi se pare a fi astăzi pentru noi, românii, străvechea zicală: Ţara arde şi baba se piaptănă!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Octavian Bot, se pregăteşte domnul deputat Radu Liviu Bara.

Domnul Octavian Bot:

Înainte de a susţine intervenţia, permiteţi-mi să anunţ de la această tribună înscrierea mea în Partidul Alternativa României.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Indecizia şi inconsecvenţa au fost, fără putinţă de tăgadă, caracteristicile dominante ale guvernării din ultimii 2 ani. Lipsa voinţei politice şi şovăielile în aplicarea măsurilor de reformă au condus la accentuarea deteriorării situaţiei economico-sociale, spectrul lichidării pândind multe societăţi comerciale care ar fi putut avea o altă soartă, dacă se acţiona la timp.

După 2 ani de gâlcevi interminabile, legate de împărţirea puterii, Guvernul îşi propune luarea unor măsuri radicale, printre care şi închiderea unităţilor economice nerentabile. Ca reprezentant al unui partid de dreapata - Alternativa României, nu contest oportunitatea unei asemenea soluţii, când nu există o altă variantă, dar, din păcate, există numeroase societăţi comerciale, care, datorită unor interese obscure sau unei neglijenţe crase, au fost lăsate sau aduse în pragul falimentului.

Îngrijorător mi se pare faptul că, în timp ce Guvernul vrea să lichideze societăţile cu capital de stat care înregistrează pierderi, întreprinderile mici şi mijlocii private înregistrează la rândul lor pierderi comparabile sau chiar mai mari decât ale unităţilor de stat. Am putea spune că, datorită unei politici greşite, Guvernul va determina în curând şi închiderea multor întreprinderi mici şi mijlocii particulare.

Doresc să aduc în discuţie cazul Societăţii comerciale "Alor" S.A. din Oradea, producătoare de alumină, care, datorită pierderilor înregistrate, este ameninţată cu lichidarea. În calitate de deputat de Bihor, am semnalat de câteva ori, atât la Ministerul Industriilor, cât şi la FPS, pericolul care ameninţă societatea, dacă nu se găseşte soluţia potrivită. O asemenea soluţie nu putea fi decât privatizarea.

În general, FPS motivează nerealizarea privatizării prin absenţa investitorilor interesaţi. Nu acesta este, însă, cazul societăţii amintite. Este cunoscut că Firma Toyota a depus la FPS câteva scrisori de intenţie, în vederea cumpărării Societăţii comerciale "Alor" S.A., însă FPS a rămas surd la aceste cereri. Se pare că există interese obscure, ce vizează eliminarea prin lichidare a societăţii, care este o concurentă a celei cu profil similar din Tulcea, proprietatea Firmei Balli.

Solicit, pe această cale, primului-ministru, domnului Radu Vasile, cât şi preşedintelui FPS, Radu Sârbu, care a moştenit această stare de fapt de la Sorin Dimitriu, un apropiat al Firmei Balli, să cerceteze de urgenţă cazul şi să se treacă, măcar acum, în ceasul al doisprezecelea, la privatizarea societăţii. Datorită faptului că Societatea comercială "Alor" S.A. este o parte dintr-un sistem ce cuprinde CET 1 şi Minele de bauxită de la Dobreşti, închiderea sa ar avea consecinţe dezastruoase.

Lipsa de interes a filialelor locale ale partidelor aflate la guvernare faţă de problemele judeţului îi face în parte responsabili pe liderii şi reprezentanţii acestor partide pentru soarta Societăţii comerciale "Alor" S.A. După modelul central, coaliţia de guvernare a fost preocupată şi pe plan local numai de obţinerea de posturi şi avantaje personale, neavând nici o strategie de susţinere a judeţului Bihor. Întâlnirile locale, sub formulele COCOCO sau COCOPO, au fost iniţiate doar pentru a se împărţi posturi, de regulă, date incompetenţilor, sau ca prilej de mediatizare pentru politicieni obscuri.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Radu Liviu Bara, se pregăteşte domnul deputat Ilie Neacşu.

Domnul Radu Liviu Bara:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Zilele trecute, fiind în circumscripţie cu primarul şi secretarul unei comune am discutat şi comentat Hotărârea Guvernului nr. 505/1998 privind vânzarea spaţiilor comerciale construite din fondurile statului. Comentarii deloc favorabile! Fiind vorba de un primar mai şcolit, iar secretarul având studii juridice, au fost făcute mai multe comentarii extrem de nefavorabile, privitoare la forma hotărârii.

Vă spun drept, nu am avut argumente să-i combat, întrucât hotărârea este redactată sub orice critică. Eu ştiam, bunăoară, că în ţara noastră există reguli de tehnică legislativă clare şi precise, intrate deja în cutumă. Cândva, acestea au format obiectul unui decret. Noi le respectăm zilnic la proiectele de lege, Guvernul ar trebui să facă la fel, la adoptarea hotărârilor. Iată, însă, că Guvernul are alte reguli, total diferite de ale Parlamentului!

Hotărârea nr. 505/1998 justifică din plin afirmaţiile de mai sus, întrucât, după modul de redactare, s-ar părea că este o modificare totală a Hotărârii nr. 389/1996 emisă de Guvernul Văcăroiu. În realitate este, practic, o altă hotărâre, un alt act normativ. Că aşa stau lucrurile, rezultă din faptul că autoriţile locale nici nu mai fac referire la Hotărârea nr. 389/1996, ci numai la Hotărârea nr. 505/1998. După părerea mea, situaţia se numeşte haos legislativ.

Zău, domnule prim-ministru, cum v-aţi putut pune semnătura pe un asemenea act normativ, deplorabil ca formă? Oare nici un membru al Guvernului, nici măcar domnul Stoica, nu a sesizat forma de tot râsul a acestei hotărâri? Îmi spunea primarul că inspectorii guvernamentali veniţi în control îi fac o tevatură de toată frumuseţea pentru acte proprii, care au vicii de formă mult mai mărunte decât Hotărârea nr. 505/1998.

Printre altele, se pune întrebarea: cum de a fost posibil ca prin aceeaşi hotărâre să se aprobe şi normele metodologice de aplicare a ei? Ştiau elaboratorii normelor că proiectul de hotărâre nu va suferi nici o modificare în Guvern? Rămâne un mister. Eu trag concluzia că cei care au redactat normele ştiau că hotărârea va fi aprobată de Guvern, fără ca cineva să se uite la ea. Dacă aşa stau lucrurile - şi se pare că aşa este - situaţia este foarte tristă! Tristă pentru reformă, pentru privatizare, pentru ţară şi locuitorii ei! Primul-ministru nu are voie să semneze astfel de parodii legislative!

Intrând pe fondul hotărârii, lucrurile mi se par şi mai grave. La art. 2 alin. 2, se spune că: "Terenul aferent spaţiului comercial se poate vinde o dată cu acesta." Deci, vânzarea nu este obligatorie! Nu se spune ce se întâmplă dacă terenul face parte din domeniul public, se pare că Guvernul nu a auzit de concesionare. Mi s-a relatat că, întrebaţi fiind la telefon, unii aşa-zis specialişti din aparatul Guvernului, ar fi răspuns că aceste spaţii nu se vând... Deci, iată că, dacă un consiliu local nu vrea să vândă un spaţiu, declară că terenul aferent este domeniu public şi, potrivit isteţului de la Guvern, a rezolvat problema: a blocat vânzarea, a blocat privatizarea, a blocat iniţiativa lăudabilă a Guvernului.

Vă sfătuiesc, domnule prim-ministru, să vă trimiteţi specialiştii la şcoală, astfel încât hotărârile lor să fie conform gândirii Guvernului. Altfel, vă sapă, vă sapă din interior, din prostie sau din rea credinţă, şi asta este foarte grav!

Art. 4 alin. 4 din norme este într-o ceaţă totală, textele se bat cap în cap, nimeni nu ştie din câţi membri se compun comisiile de negociere: din 5 sau din 3. textul e de-a dreptul înebunitor! Din norme nu rezultă cine semnează, în calitate de vânzător, contractul de vânzare-cumpărare. Potrivit unor texte, vânzătorul este consiliul local sau regia autonomă, deci, ar trebui să semneze consiliul, în calitate de vânzător. Consiliul este format însă din 11, 13 sau 15 membri şi nu are, potrivit legii, un organ de conducere, un reprezentant care poate semna în numele lui. Primarul este o altă autoritate, el nu poate semna în numele consiliului. Zău, domnule prim-ministru, ne spuneţi cine semnează sau poate ne spune unul din cei 15 mii de specialişti?

Sunt doar câteva întrebare la care nu pot răspunde specialiştii aduşi la Guvern după noiembrie 1996. Săracii, nu pot răspunde, întrucât se pare că singurele criterii avute în vedere la punerea lor în funcţii au fost legate de gradul de nepricepere şi de îndemânarea cu care au lipit afişele electorale.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ilie Neacşu, se pregăteşte domnul deputat Petru Şteolea.

Domnul Ilie Neacşu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Ultimele declaraţii ale primului-ministru Radu Vasile privind intenţiile de a închide alte zeci sau sute de întreprinderi, motivând că numai aşa reforma concepută de CDR-USD-UDMR va avea succes, au generat, cum era şi firesc, noi proteste din partea celor vizaţi a rămâne pe drumuri. Este lipede că actuala putere testează, din nou, răbdarea românilor, inconştientă asupra consecinţelor.

Guvernul actual, alcătuit pe baze algoritmice, şi nu pe criterii de competenţă, se află de la început într-o penibilă penurie de soluţii, de idei care să relanseze economia, el acţionând ca un robot, doar la indicaţiile FMI şi ale Băncii Mondiale. Culmea este că aceste organisme financiare îşi aleg clienţii în funcţie de competenţă şi de demnitate! În urmă cu 25-30 de ani, România primea, pentru dezvoltare, şi nu pentru demolare, 7-8 miliarde de dolari; iar astăzi, ţara noastră, condusă de Emil Constantinescu şi de forţe politice care numai binele românilor nu-l vor, cerşesc aceloraşi creditori bani pentru a distruge din temelii industria, agricultura, comerţul, transporturile, cercetarea, învăţământul, cultura şi sănătatea, lăsând un popor întreg fără mijloace de existenţă, periclitând viitorul tineretului şi al neamului nostru.

Stimaţi colegi,

Minerii de la Brad au încetat lucrul acum 5 zile. Lor li s-au alăturat câteva mii de locuitori ai municipiului Brad, conştienţi că închiderea minei de aur va însemna şi moartea urbei lor. De 5 zile, nici un reprezentant al autorităţilor centrale şi locale (exceptându-l pe omniprezentul subprefect Pavel Segesvari, nu a binevoit să stea de vorbă cu protestatarii. Minerii de la Barza nu pricep cum politicienii aleşi de ei în 1996 îşi bat pur şi simplu joc de viaţa lor! Ei nu-şi pot explica cinismul unor guvernanţi care vor să-i arunce în stradă, care vor să le lase copiii fără pită şi fără carte, sub pretextul că doar aşa reforma prinde contur! Este normal ca ei să refuze astfel de soluţii, să protesteze, să ceară demisia Guvernului, a preşedintelui care i-a minţit şi să solicite alegeri anticipate.

Partidul România Mare este alături de minerii de la Brad, aşa cum împărtăşeşte poziţiile muncitorilor de la "Republica" şi din alte unităţi economice. Preşedintele Emil Constantinescu declara acum câteva zile că: "Se teme de unele forţe politice", care nu se împacă în nici un mod cu democraţia demolatoare instaurată de CDR şi UDMR.

Eu consider că temerile dumneavoastră, domnule preşedinte Emil Constantinescu, sunt întemeiate! Mai întâi, că ceea ce faceţi de 2 ani încoace nu se cheamă nici democraţie, nici reformă, nici capitalism! Dumneavoastră, domnule preşedinte, şi cei 15 mii de specialişti în demolări înfometaţi de 2 ani poporul român, transformaţi România dintr-o ţară industrial-agrară într-o piaţă de desfacere pentru bişniţarii ocidentului şi orientului! Dumneavoastră, şi forţele politice care încă vă mai susţin, periclitaţi, prin aceste soluţii demente, viitorul neamului românesc! Dumneavoastră, domnule preşedinte, conduceţi programul reformator care pune ţara pe butuci! Ca atare, aveţi motive de îngrijorare, domnule Emil Constantinescu, domnule Radu Vasile şi domnilor colegi care confundaţi ţara cu propria moşie!

Stimaţi colegi,

Este cert că România se află de 2 ani în întuneric şi nimic nu ne determină să credem că zorii sunt pe aproape! Dintr-un foc, au fost compromise două doctrine politice: creştin-democraţia şi liberalismul. întreaga coaliţie, de altfel, este compromisă!

Şi, pentru că reuşita reformei economice depinde, în viziunea puterii, de lăsarea pe drum a zeci de mii de salariaţi, recomand Guvernului să înceapă procesul de disponibilizare cu cei 15 mii de specialişti ţărănişti, liberali şi ecologişti care ne-au adus atâta bunăstare! Poate, în urma acestei măsuri, se va vedea şi luminiţa domnului Ciorbea de la capătul peşterii...

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Şteolea, se pregăteşte domnul deputat Petru Bejinariu.

Domnul Petru Şteolea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Guvernul României, Ministerul Industriei şi Comerţului ne anunţă: vor avea loc reforme dure, vom trece la faza dură a reformei! Ne întrebăm: până acum, în curs de 2 ani de zile, din 1996, reforma la care a fost supus poporul român, industria românească, agricultura românească au fost altfel decât dure? E de-a dreptul cinică această afirmaţie!

Pe această linie se înscrie şi declaraţia ministrului industriei şi comerţului, domnul Radu Berceanu, că, la fel, va supune unor măsuri dure de restructurare (şi nu înţelegem de ce se referă acestea numai la anumite unităţi economice, şi nu la toate cele pe care dânsul le gestionează) două unităţi puternice din judeţul Hunedoara: Regia autonomă a cuprului Deva şi fosta Regie a huilei Petroşani.

"Vom fi mai drastici!" ne anunţă dânsul. De ce vom fi mai drastici? În ce vom fi mai drastici? Se anunţă cu voioşie un nou val de disponibilizări. A fost unul şi a fost destul de drastic! De unde această încrâncenare?

Se pare că măsura şi dimensiunea acestei acţiuni guvernamentale este direct proporţională cu fermitatea şi intransigenţa cu care, în mod logic şi normal, diversele acţiuni revendicative ale salariaţilor din unităţile miniere (atâţi câţi au mai rămas aceştia) îşi apără locul de muncă, dreptul de a munci. Or, aceasta deranjează!

De fapt, pe această linie s-au situat şi manifestaţiile ajunse la culmea disperării ale salariaţilor de la Sucursala minieră Gura Barza-Brad. Ei au constat pe proprie piele că singura valenţă a politicii de restructurare dusă de actualul Guvern este aceea a disponibilizărilor de personal.

În mod logic şi normal, ei consideră că în momentul de faţă, în minerit, inclusiv în unităţile Sucursalei miniere Brad-Gura Barza, politica de restructurare trebuie să continue, dar pe o altă valenţă. Este acea a doua valenţă a ceea ce înseamnă investiţiile în dotare şi retehnologizare, în dotarea abatajelor, asigurarea materialelor pentru locurile de muncă şi renunţarea totală la disponibilizări. Trebuie să fie un angajament ferm al Guvernului pe această linie, o reformă în care prima şi unica valenţă este numai disponibilizarea de personal nu este reformă!

Şi, fiind că ieri am fost invitat de către salariaţii-locuitori ai municipiului Brad la această acţiune, spun eu de protest, care a atins cote dramatice, este o datorie de conştiinţă de a da citire notei de protest a acestora.

"1. Salariaţii Sucursalei miniere Brad îşi exprimă nemulţumirea faţă de intenţia evidentă a actualei puteri de închidere a acestei sucursale miniere, declarată public de Ministerul Industriilor în data de 10.12.1998 şi solicită revenirea la această decizie.

2. Îngrijorarea celor peste 30 de mii de locuitori ai zonei Brad, în ceea ce priveşte evoluţia economică şi socială a municipiului Brad, în cazul sistării activităţii acestei sucursale miniere.

3. Neplata salariilor la termenele convenite cu administraţia şi incertitudinea în ceea ce priveşte acordarea acestora în viitor.

Se solicită prezenţa la faţa locului, pentru o analiză transparentă, justificată şi temeinică, cel puţin a ministrului Industriei şi Comerţului".

A avut loc ieri la Brad un marş al disperării, după câte am spus. Este marşul disperării, la care au fost aduşi aceşti oameni ai munţilor, aceşti oameni, moţi din Ţara Zarandului, a căror calitate este una singură: munca cinstită. Această muncă cinstită, pe care salariaţii de la această minieră au depus-o, nu a fost plătită. Sunt restanţe în plata salariilor, începând din luna noiembrie anul curent, când, după o altă acţiune grevistă s-a reuşit o plată doar de 60% din drepturile cuvenite, sarcinile de muncă fiind îndeplinte, ca să se ajungă în momentul de faţă la un blocaj total în ceea ce înseamnă plata drepturilor băneşti.

Se pune fireasca întrebare şi justificată, şi s-a pus ieri acolo, când minele se declară nerentabile, când repunerea în circulaţie a căii ferate Deva-Brad, singura din zonă, este nerentabilă, când nu s-a realizat nimic din ceea ce înseamnă crearea unei alternative de ocupare a forţei de muncă disponibilizate din minerit, în primul val - circa 1.500 de persoane, când rata şomajului în Ţara Zarandului a ajuns la peste 25%, s-a pus fireasca întrebare: oare mai este rentabil să trăieşti?

Şi atunci, plăcuţele montate ieri la intrările în municipiul Brad, pe care scria..., plăcuţe unilingve: "Genocid!", nu pot să fie decât o acţiune justificată.

Se impune o analiză urgentă, aşa cum spuneam, de către aceşti factori, poate, cu răspundere sau fără răspundere - cum or fi ei, la faţa locului, transparenţă şi măsuri concrete în relansarea producţiei miniere din Ţara Zarandului.

Genocidul social în Ţara Zarandului trebuie să înceteze, domnilor guvernanţi!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Petru Bejinariu.

Se pregăteşte domnul deputat Mihai Drecin.

O să am o rugăminte: să vă limitaţi la cele 3 minute, pentru că mai sunt încă 4 vorbitori şi aş vrea, totuşi, să parcurg toată lista astăzi.

Vă rog.

Domnul Petru Bejinariu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Oameni de cultură, intelectuali, ţărani sau angajaţi ai unor societăţi culturale din Bucovina istorică mi-au cerut să spun în Parlament că Televiziunea Română aduce şi mari deservicii poporului român. Fireasca întrebare: Cum anume?

Menţionăm, cu îngăduinţa dumneavoastră, acum, doar 3 căi, prin care lucrează Televiziunea, în sensul deserviciilor:

1. Subaprecierea sau ignorarea evenimentelor istoriei naţionale.

Exemple: În ziua de 9 mai - Ziua Independenţei României, în acest an am sărbătorit Ziua Europei. Ziua Revoluţiei Maghiare din 1848 s-a sărbătorit în Transilvania cu mare fast şi cu o amplă componentă antiromânească, iar aniversarea a 150 de ani de la Adunarea de la Blaj a fost nepermis de diminuată. Sărbătorirea zilei de 1 Decembrie, acum, la 80 de ani de la Marea Unire, a fost translată neinspirat şi extrem de costisitor la Bucureşti. Iată o formă a deromânizării. Ea se încadrează în recentul curent de contestare a istoriei, a graniţelor şi a statelor naţionale şi de promovare a ideii mondializării, adică a formării, în locul, probabil, a "omului nou", a "omului nimănui", a "omului internaţional".

Apărarea identităţii minorităţilor etnice a devenit la noi unul din imperativele politice ale actualei puteri şi, paradoxal, respectarea identităţii şi demnităţii naţionale a majorităţii româneşti este ori "naţionalism", ori "naţional-comunism", ori "separatism" - aşa cum am fost numiţi noi, recent, după misiunea din regiunea Cernăuţi.

Cei care vorbesc de "sacrificiul istoric", de "patriotismul cu discreţie", şi pe care uneori îi prinde scârba de ţară, ori "... m-am săturat de România", n-au înţeles că sentimentul naţional reprezintă o stare aleasă, profundă şi gravă în devenirea unui popor, mai presus de algoritm, de discursul politic găunos şi de pretextul integrării în Europa.

Oare trebuie să intrăm în Europa fără buletin de identitate sau cu unul fals, precum infractorii?

2. Se urmăreşte crearea unui mod şi stil de viaţă, de gândire şi simţire neromânesc, prin conţinutul programelor de televiziune, care cuprind: prea multe filme străine, cu crimă, ură, teoare şi pro-violenţă; reclamă oricărui mod de viaţă occidental; muzică străină, cu 60-70% deşeuri; un limbaj suprapopulat cu cuvinte străine - toate în dauna valorilor culturii spirituale româneşti.

3. Prea numeroasele, neobositele şi înflăcăratele transmisiuni TV, de genul: "Concursuri şi reclame", cu îndemnurile: "Te uiţi şi câştigi!", "Suni şi câştigi!", "Priveşti şi câştigi!", "Sună Acasă, pentru o casă!", "Roata norocului" şi alte lozuri ale câştigului (care) induc pasivitate şi nemuncă. Îndemnul "Munceşti şi câştigi!" este prea comunist şi nu se spune nicăieri.

Oare nemţii, francezii, englezii şi alte naţiuni tot aşa s-au uitat şi au câştigat actualul lor nivel de viaţă?

Alte căi, cu îngăduinţa dumneavoastră - le vom spune în altă intervenţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Mihai Drecin.

Se pregăteşte domnul deputat Acsinte Gaspar.

Şi, se pregăteşte şi domnul deputat Romulus Raicu, care este ultimul pe listă.

Vă rog...

Domnul Mihai Drecin:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Stimaţi colegi,

S-a discutat mult în jurul protestului politic al opoziţiei, desfăşurat între 24 noiembrie şi 8 decembrie anul curent.

Lideri şi parlamentari ai partidelor de la putere, o parte a presei, au acuzat greviştii că subminează aşezarea ţării pe făgaşul normalului, al democraţiei, că prin refuzul de a participa la lucrările Camerei Deputaţilor, oferă o mostră de trândăvie, doresc să fie plătiţi pentru nemuncă.

Evident, astfel de acuze vizau răstignirea opoziţiei în faţa electoratului, ascunderea cauzelor reale ale gestului acesteia. Este vorba de refuzul puterii de a colabora cu opoziţia, în plan legislativ, din moment ce, datorită ghilotinei votului majorităţii, nici un amendament al P.D.S.R., P.U.N.R. şi P.R.M. nu avea şansa să fie acceptat, oricât de util ar fi fost intereselor naţionale.

Când acuzele, în bloc, se păreau că-şi pierd efectul, cel puţin în ochii parlamentarilor, puterea a declanşat, prin unii dintre aleşii ei, atacuri împotriva unor lideri ai opoziţiei. În acest context, de o atenţie deosebită s-a bucurat domnul senator Ion Iliescu. Cu ocazia declaraţiilor politice din Camera Deputaţilor, din ziua de 8 decembrie anul curent, domnul deputat P.N.Ţ.C.D. Radu Mânea a rostit o adevărată filipică împotriva liderului P.D.S.R. În capul acestuia s-au aruncat toate păcatele posibile şi imposibile, folosindu-se expresii de o duritate încă neauzită la adresa unui parlamentar, fie el şi din opoziţie. Senatorul Ion Iliescu a fost literalmente sfâşiat de verbiajul înflăcăratului preopinent creştin-democrat.

Prin intervenţia mea, nu doresc să-l apăr pe domnul Ion Iliescu. Sunt convins că se poate apăra singur. Ca orice cetăţean, domnia sa are calităţi şi defecte. Depinde de echilibrul cu care stăruim asupra lor, le cântărim şi apreciem pentru momentul istoric dat.

De altfel, acum câteva luni, când un coleg pedeserist a procedat aproape la fel cu memoria lui Iuliu Maniu, am intervenit, cerându-i să lase specialiştilor, istoricilor să se pronunţe.

Colegului Radu Mânea aş vrea să-i povestesc, ceea ce, sub formă de banc sau glumă, se vorbeşte despre P.N.Ţ.C.D. în marea masă a poporului român. Povestea este plasată în secolele I-II după Hristos, când creştinii erau oprimaţi în Imperiul Roman. Consideraţi periculoşi pentru unitatea Imperiului Roman, creştinii erau persecutaţi în forme dintre cele mai crude posibile. Printre altele, nu o dată erau aruncaţi în arene, pradă animalelor sălbatice. Plebea romană, avidă "de pâine şi circ", asista la reprezentaţii sângeroase, crezând că ele sunt o mostră a forţei imperiului.

Într-o reprezentaţie de excepţie, un imperator a dorit să-şi impresioneze plebea romană, oferindu-i un spectacol ieşit din comun. La semnul său, în arenă au fost aruncate câteva zeci de creştini: copii, tineri, bătrâni - femei şi bărbaţi. De frică, aceştia s-au strâns într-un colţ, aşteptându-şi sfârşitul. La un alt semn al imperatorului, în aceeaşi arenă au fost sloboziţi lei fioroşi şi flămânzi. Tribuna fremăta de nerăbdare. Aştepta cu sadism desfăşurarea sângerosului spectacol. În momentul în care oameni şi animale s-au încăierat în lupta pe viaţă şi pe moarte, în strigătele isterizante ale spectatorilor, urletele victimelor şi răgetele animalelor, un nor de praf a acoperit arena. După câteva zeci de minute, în spatele norului de praf s-a aşternut liniştea. Spectatorii nerăbdători aşteaptă limpezirea câmpului vizual. Stupoare! Când praful se risipeşte deasupra arenei, spectatorii văd înmărmuriţi o scenă incredibilă: oamenii, grupaţi în acelaşi colţ al arenei erau vii, nevătămaţi, chiar dacă sângerânzi şi cu hainele rupte. Leii, însă, zăceau sfâşiaţi, în diferite părţi ale arenei. Plebea spectatoare nu ştia ce să-şi mai creadă ochilor. În acest moment de stupefacţie şi derută, imperatorul se simte nevoit să intervină, întrebând grupul de creştini, care, în loc să fie sfâşiat de animalele sălbatice, a sfâşiat sălbăticiunile: "Ce creştini sunteţi voi?" se răsti imperatorul. Răspunsul trimis din masa condamnaţilor la moarte, care şi-au învins condiţia, are mai mult valoare contemporană decât antică: "Suntem creştini-democraţi!", răspunseră în cor morţii-învingători.

În final, o întrebare: oare creştinii-democraţi pot fi lăsaţi să sfâşie România? Evident, o întrebare retorică.

Şi, în final, două post-scriptum:

1. Colegul care mi-a povestit scena, fără s-o interpreteze, îmi cere drept de autor?

Şi al doilea: iată o dovadă că opoziţia, chiar în grevă parlamentară fiind, a urmărit lucrările Camerei Deputaţilor şi este în măsură să le aprecieze fie şi post-festum.

Vă mulţumesc. (Vociferări în partea dreaptă a sălii de şedinţă).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog frumos, păstraţi liniştea!

Domnul deputat Acsinte Gaspar şi, urmează domnul deputat Romulus Raicu. (Vociferările continuă).

Vă rog, păstraţi liniştea în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Constituţia adoptată de Adunarea Constituantă, la 21 noiembrie 1991, a avut un rol decisiv în ordonarea cadrului legal de exercitare a puterii şi în instituţionalizarea cadrului şi a mecanismelor propriu-zise de guvernare.

Ea a marcat încheierea, în linii generale, a tranziţiei societăţii de la statul totalitar la statul de drept, fiind, totodată, prin votul exprimat în referendumul naţional pentru aprobarea sa, o confirmare a hotărârii suverane a poporului român de a stabili forme şi modalităţi democratice de conducere statală şi a ataşamentului său faţă de valorile democraţiei constituţionale.

În concordanţă cu noua Constituţie a ţării, alegerile din 1992 au marcat, între altele, în societatea românească, consacrarea definitivă a instituţiilor politice şi a mecanismelor de guvernare specifice statului de drept şi a standardelor generale ale democraţiei constituţionale occidentale.

Parlamentul rezultat din alegerile din 1992 a repus în drepturi fireşti principiile pluralismului politic şi ale reprezentării.

Grupurile politice constituite în forul reprezentativ al poporului român şi care şi-au desfăşurat activitatea în legislatura 1992-1996 au instituit structuri, mecanisme şi proceduri parlamentare, întemeiate pe raporturile normale între majoritatea parlamentară şi opoziţie.

În funcţie de algoritmul politic al fiecărei Camere, expresie a configuraţiei politice a acestora, partidele parlamentare au constituit progresiv şi au îmbunătăţit de la o sesiune la alta un ansamblu de norme, prevederi regulamentare, care, fără a exclude regula strictă a ponderii votului majorităţii, au permis dialogul, compromisul politic, consensul asupra unor proiecte legislative de interes general, cum a fost de pildă privatizarea, recensământul, reforma sistemului judiciar, modificarea procedurilor civile şi penale ca şi a legislaţiei materiale, civile şi penale ş.a.m.d.

O suită numeroasă de proiecte ale unor acte normative au fost adoptate prin contribuţia comună, deloc contradictorie, a tuturor partidelor parlamentare, indiferent dacă făceau sau nu parte din majoritatea parlamentară sau din opoziţie.

Nu am intenţia să afirm prin aceasta că, în legislatura 1992-1996, a fost întotdeauna o armonie perfectă între majoritate şi opoziţie.

Ceea ce vreau să subliniez însă, este că partidele care au constituit în precedenta legislatură majoritatea parlamentară şi-au declarat făţiş disponibilitatea pentru dialog şi au acceptat fără rezerve punctele de vedere ale opoziţiei, care nu erau vădit incompatibile propriilor programe politice.

În legislaltura 1992-1996, opoziţiei i s-a asigurat, în conformitate cu prevederile regulamentelor parlamentare, un cadru legal de afirmare, atât în procesul legislativ propriu-zis, cât şi, mai ales, în domeniul controlului parlamentar. Inclusiv şeful statului, ales în 1992, a fost supus procedurilor parlamentare de control, declanşate de partidele aflate în opoziţie.

Unui număr însemnat de legi, adoptate de Parlament, i s-a contestat constituţionalitatea în faţa Curţii Constituţionale de către reprezentanţi ai opoziţiei.

Toate acestea dovedesc în mod clar că, beneficiind de facilităţile conferite prin cele două regulamente parlamentare, partidele aflate în opoziţie, la acea vreme, au avut posibilitatea să exprime în forul reprezentativ suprem al poporului, cerinţele şi aşteptările propriului electorat.

Acest lucru ni se pare extrem de important de remarcat, pentru că reflectă o realitate nouă a vieţii politice româneşti, respectarea poziţiilor şi opiniilor politice ale adversarului, dialogul cu acesta şi chiar consensul şi acţiunea comună în probleme fundamentale, de interes naţional au triumfat, înlocuind politica forţei cu comportamentul democratic al forţelor politice.

Chiar alegerile parlamentare din toamna anului 1996 au evidenţiat maturitatea politică a unui număr însemnat de partide, înţelegerea clară a regulilor jocului politic democratic, în care ponderea unui partid sau a altuia depinde de legitimitatea acestuia, cu alte cuvinte, de sprijinul primit din partea electoratului.

Chiar formarea unei anumite baze sociale a partidelor parlamentare care se încadrează în fluctuaţiile normale ale numărului de membri, aderenţi sau de simpatizanţi, arată cu prisosinţă că sistemul politic românesc a căpătat substanţă şi se conduce după regulile generale ale competiţiei parlamentare democratice.

O dovadă în acest sens sunt şi alegerile legislative din 1996, când s-a produs alternanţa la guvernare.

Statul de drept are la baza funcţionării sale principiile democratice, pluralismul politic, cu corolarul său - alternanţa la guvernare.

În operarea acestor imperative democratice, alternanţa la guvernare este o legitate a exprimării voinţei suverane a naţiunii, în virtutea căreia, elementele politice ale Legislativului şi Executivului sunt înlocuite.

Partidul Democraţiei Sociale din România a înţeles perfect aceste reguli, strict ale democraţiei, iar atitudinea postelectorală a fost apreciată atât în ţară, cât şi în străinătate.

Încă de la începutul legislaturii, P.D.S.R.-ul a afirmat că va milita, ca partid de opoziţie, pentru transpunerea în practică a programului său electoral, pentru care a votat un segment semnificativ din populaţia ţării. Deşi a pierdut alegerile, P.D.S.R.-ul este, prin numărul de mandate de deputaţi şi senatori, cel mai mare partid din opoziţie.

Cu toate acestea, nu numai P.D.S.R.-ul, ci şi celelalte partide aflate în opoziţie, se află, practic, izolate de procesul legislaltiv, datorită unor procedee nedemocratice, la care a recurs actuala coaliţie majoritară din Parlament şi Guvernul.

Sunt edificatoare în acest sens practica Ordonanţelor de urgenţă emise de Guvern, ca şi respingerea prin votul majorităţii a amendamentelor de conţinut, prezentate de parlamentarii opoziţiei în procesul de adoptare a legilor.

Respingând iniţiative legislative ale opoziţiei cu un pronunţat caracter social, actualul Guvern nesocoteşte grav voinţa electoratului, de voturile căruia nu s-a bucurat, pretinzând, în consecinţă, că este reprezentantul unic al naţiunii. Se încalcă în acest fel una dintre regulile de bază ale parlamentarismului, adevărat principiu fondator al instituţiei reprezentative, afirmarea rolului opoziţiei ca alternativă la guvernare, electoratului rămânându-i dreptul suveran de a decide la viitoarele alegeri cui să-i acorde încrederea sa.

Prin comportamentul său politic, actuala majoritate parlamentară şi Guvernul, care se află la putere, inversează însă rolurile şi se străduiesc să arate că "ceea ce este bine pentru ei este bine şi pentru populaţie".

În repetate rânduri, P.D.S.R.-ul şi celelalte partide din opoziţie au atras atenţia asupra acestei tendinţe a puterii, care devine din ce în ce mai accentuată.

Acesta este şi motivul pentru care Partidul Democraţiei Sociale din România susţine adoptarea unui "Cod de raporturi între majoritatea parlamentară şi opoziţie", conceput ca un ansamblu de reguli şi practici parlamentare, bazate pe următoarele principii generale:

a) opoziţia este un factor instituţional şi un element esenţial al democraţiei parlamentare;

b) opoziţia are rolul de a exprima în mod oficializat şi într-un cadru special instituţionalizat şi organizat critica de ansamblu şi punctuală a programului de guvernare;

c) opoziţia constituie prin esenţa sa o alternativă politică la majoritatea parlamentară.

d) atât majoritatea parlamentară şi guvernamentală aflată la putere, cât şi opoziţia, trebuie să aibă în vedere că spiritul concilierii, al dialogului şi compromisului este mult mai productiv şi de preferat atitudinilor autoritariste, bazate pe puterea votului.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Romulus Raicu.

Domnul Romulus Raicu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

După ce a vegetat timp de aproape 8 luni, fără să facă aproape nimic pentru înfăptuirea reformei economice în România, Guvernul "Radu Vasile" s-a decis ca, de Sfintele Sărbători, să accelereze, chipurile, acest proces.

Speriat ca nu cumva reprezentanţii F.M.I. să găsească economia românească în aceeaşi stare nefericită, domnia sa şi partidele aflate la putere s-au gândit că economia s-ar însănătoşi dacă ar mai lichida ceva din unităţile economice.

Domniilor lor li s-ar potrivi dictonul: "Numai lichidarea ne asigură salvarea!"

Dar, în locul unei liste care să cuprindă, într-adevăr, întreprinderile cu pierderi mari, Fondul Proprietăţii de Stat a dat publicităţii o listă în care figurează şi o serie de unităţi economice care obţin rezultate bune în activitatea de producţie.

Acesta este şi cazul întreprinderii mehedinţene SEVERNAV S.A. - Drobeta Turnu Severin, care, în ultimii ani a reuşit să achite cea mai mare parte a datoriilor făcute de precedenta conducere şi să încheie contracte cu parteneri externi din Germania, Olanda, Scoţia, Norvegia. Contractele încheiate se vor derula până în anul 2001, iar valoarea acestora se ridică la circa 40 milioane de mărci, 20 milioane de dolari şi 9 milioane de guldeni olandezi. Numai în ultimele două săptămâni au intrat în conturile întreprinderii 1,9 milioane dolari şi aproape 600 mii de mărci.

Cifrele menţionate arată că Şantierul Naval este cel mai căutat şantier de construcţii navale din ţară, vasele construite aici întrunind aprecierea unanimă a partenerilor externi. Nu întâmplător, cel mai pretenţios partener din Germania a conferit "certificatul de calitate IZO 9.001", care înseamnă recunoaşterea calităţii deosebite a produselor realizate aici. Este de-a dreptul incredibil ca o unitate care obţine asemenea performanţe să nu-şi poată continua activitatea şi să se treacă la lichidarea ei.

Toţi cei care au trudit şi trudesc la realizarea acestor nave au rămas consternaţi când au aflat că întreprinderea lor figurează pe o asemenea listă. Oamenii sunt desnădăjduiţi şi revoltaţi pe cei care-şi permit să ia asemenea decizii capitale, fără ca F.P.S.-ul să facă o evaluare a situaţiei întreprinderii la faţa locului.

Domnilor guvernanţi,

Dumneavoastră cereţi românilor "să mai aibă răbdare" şi să accepte măsurile pe care Guvernul intenţionează să le ia.

Pot oare românii să mai aibă răbdare faţă de un Guvern care, timp de doi ani, nu a făcut altceva decât să promoveze interesele unui partid sau altulia din coaliţie? Pot să mai aibă răbdare faţă de cei care au încurajat corupţia, faţă de cei care au adus poporul român într-o profundă stare de sărăcie?Până unde cred actualii guvernanţi că poate merge răbdarea românului? Era oare cazul ca, tocmai acum, de Sfintele Sărbători, când tot românul îşi doreşte câteva ceasuri de linişte, să apară această nefericită listă?

Se vede cât de creştini şi democraţi sunt cei de la P.N.Ţ.C.D. dacă, chiar de sărbători au venit cu asemenea măsuri...

Ca partid care apără interesele naţionale ale ţării, P.U.N.R. nu va accepta niciodată politica de lichidare a întreprinderilor, politică ce echivalează cu distrugerea unei importante părţi din avuţia naţională.

Ca parlamentar de Mehedinţi, solicit Guvernului României să analizeze situaţia economico-financiară a Întreprinderii SEVERNAV şi să dispună scoaterea acesteia de pe lista întreprinderilor ce urmează a fi lichidate.

Nu reaprindeţi, domnilor, mişcările greviste în străvechiul nostru oraş, pentru că navaliştii nu vor ceda în faţa presiunilor guvernanţilor şi nu uitaţi că spiritul de sacrificiu, întâlnit în timpul grevei de la CELROM, se poate regăsi şi la angajaţii Şantierului Naval.

Dumnezeu să vă dea gândul cel bun!

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Cu aceasta, prima parte a şedinţei noastre de astăzi, cea dedicată intervenţiilor, s-a încheiat.

O să rog liderii de grupuri să-i roage pe colegi să vină în sală, pentru a trece la partea a doua a şedinţei, cea destinată iniţiativelor legislative.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Vă informez că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 262, un număr de 81 deputaţi fiind absenţi, din care 77 participă la alte acţiuni parlamentare.

Cvorumul prevăzut de art. 128 din Regulamentul nostru este întrunit.

Intrăm în ordinea de zi, urmând a dezbate iniţiativele legislative înscrise în ordinea de zi şi vom continua dezbaterile la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996.

Onoraţi colegi,

Deci am rămas, săptămâna trecută, la dezbaterea acestei legi, la nr.crt.3 din raportul comisiei, la care trebuie să fac precizarea că, în raportul comisiei, se propune eliminarea alin.2 al art.7, adică a textului propus de iniţiator la art.I, pct.2 ... (discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu, preşedintele comisiei). Deci, la pct.3 al raportului comisiei, comisia propune eliminarea, iar domnul ministru Borbely propunea să nu se elimine, să se păstreze textul iniţiatorului. Ca atare, ne-am blocat, din lipsă de cvorum, la vot şi îi dau cuvântul domnul deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei, pentru a vedea ce propune comisia.

Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

În urma consultării cu MLPAT-ul şi cu Ministerul Justiţiei, am căzut de acord ca art.2 să nu se elimine şi să revenim şi să fim de acord cu propunerea MLPAT-ului, dar schimbăm, în conţinutul articolului, următoarele lucruri: "Persoanele din categoriile menţionate la alin.a) - d), şi nu a) - c), pot beneficia de o subvenţie de la bugetul de stat, în limitele prevederilor bugetare anuale, în raport cu venitul mediu net lunar pe membru de familie, până la 30% din valoarea locuinţei calculată la preţ final, precum şi de plata în rate lunare, pe termen de 20 de ani, a diferenţei faţă de preţul final al locuinţei, după ce s-au scăzut subvenţia şi avansul minim obligatoriu de 10%, achitat de contractant, din valoarea locuinţei calculată la data contractării". Deci, cu aceste două modificări, a), în loc de c), d) şi dincolo "preţul final".

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Iniţiatorul, sunteţi de acord? Da.

Dacă mai sunt alte intervenţii? Nu mai sunt.

Vă supun spre aprobare formularea pentru pct.2 din art.I, aşa cum a fost citită de comisie, prin domnul Cîrstoiu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat.

La nr.crt.4 din raport, dacă sunt intervenţii? Da.

Vă dau cuvântul.

Domnul deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Făcând această modificare, alineatul următor se elimină. Deci v-aş ruga să supuneţi la vot şi eliminarea alineatului următor al articolului respectiv, care nu mai are sens, întrucât am scris acolo a) - d).

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Staţi puţin. Eu lucrez, acum, pe raportul comisiei şi pe textul iniţiatorului. Alineatul următor este din... (discută cu domnul deputat Ion Cîrstoiu). Este vorba de alin.4 din textul legii.

Deci alin.4 din textul legii de la art.7 trebuie să fie eliminat, propune comisia şi iniţiatorul.

Vă supun spre aprobare eliminarea alin.4 al art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Continuăm, acum, cu pct.3 de la art.I, unde există propunerea comisiei, la nr.crt.4 din raport, de eliminare.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Iniţiatorul este de acord?

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, adoptat.

La pct.4, textul iniţiatorului, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.6, apare, în raportul comisiei, propunerea de eliminare, la nr.crt.5.

Intervenţii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? ... Scuzaţi.

Am o rugăminte: când ajung pe un text, vă rog să reacţionaţi imediat, ca să putem să nu ajungem să oprim procedura de votare, în momentul în care am ajuns la un punct. Vă rog foarte mult.

Domnul ministru Borbely.

Domnul Borbely Ladislau:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Aici, tot în discuţiile în comisie, am căzut de acord, împreună cu comisia, ca să modificăm alin.5 al art.20 şi să nu eliminăm, ci să formulăm în felul următor: "La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobândă egală cu cea practicată pe piaţa financiar-bancară". Şi restul curge în continuare. Deci domnul preşedinte al comisiei cred că va fi de acord, pentru că am discutat-o în comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, domnule preşedinte Cîrstoiu, deci suntem la nr.crt.5, unde s-a propus reformularea textului.

Vă rog să citiţi, de la microfon, textul, aşa cum trebuie aprobat. Vă rog să-mi daţi textul aşa cum trebuie aprobat.

Deci comisia propusese iniţial eliminarea. Deci la nr.crt.5 din raport, referitor la pct.6.

Vă rog foarte mult, domnule ministru, să fiţi atenţi, pentru că se va citi textul pe care-l supun aprobării.

Domnul Ion Cîrstoiu:

"La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată la depozitul pe termen". Aceasta este singura modificare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Îi dau cuvântul domnului deputat Ciumara.

Vă rog.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Cele două texte propuse sunt confuze. În primul rând, nu se ştie ce este aceea dobânda pieţei. Iertaţi-mă, poate nu mă pricep eu la meseria aceasta, să mi se spună ce este aceea dobânda pieţei, fiindcă fiecare bancă practică dobânda ei. În al doilea rând, trebuie să punem capăt la preţurile direcţionate, prin care impunem băncilor comerciale cum să procedeze. De aceea, după mine, soluţia ar fi să eliminăm complet acest text. Lăsăm CEC-ul să hotărască, în mod normal, cum spune piaţa, dar rugămintea mea ar fi să amânăm, poate, discuţia, fiindcă este efectiv un text confuz.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cîrstoiu.

Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule preşedinte, la încheierea contractului pentru construcţia de locuinţe, contractantul depune 10% din valoarea de contract a locuinţei. Această sumă stă garanţie, până la terminarea ultimei rate. În aceste condiţii, comisia şi cu MLPAT, am considerat necesar că, pe această sumă, dobânda să fie cea care este pe un cont personal pe perioadă de un an şi, bineînţeles, înnoindu-se în fiecare an această depunere. În aceste condiţii, nu putem să spunem că, pe 20 de ani, banii pe care eu îi depun acolo rămân la aceeaşi valoare. Ea trebuie să-şi ia dobândă, pentru că ei sunt folosiţi de către unitatea bancară sau de CEC.

Dacă nu se poate utiliza termenul pe care noi l-am propus, sunt de acord şi comisia cred că este de acord ca să fie dobânda la termen şi termenul respectiv să fie, din an în an, reînnoit.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să întreb dacă iniţiatorul este de acord cu acest text. Da?

Vă rog, domnule deputat Cîrstoiu, vă rog frumos citiţi textul, ca să-l supun spre aprobare, în forma în care este agreat şi de ... Citiţi-l, încă o dată, de la microfon.

Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci citesc numai de acolo: "dobânda pe depozit la termen de un an".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, citiţi-mi tot textul, pentru că eu supun tot alineatul acesta 4 al art.20.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci "La depozitul constituit, Casa de Economii şi Consemnaţiuni va bonifica o dobândă egală cu cea suportată pentru depozitele pe termen de un an".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc.

Deci iniţiatorul este de acord.

Dacă sunt alte intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.7 din textul iniţiatorului, nr.crt.6 din raport, se propune eliminarea.

Vă rog să-mi spuneţi dacă se elimină sau nu. Da?

Deci vă supun spre aprobare nr.crt.6 din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.7 din raport, comisia propune completarea art.20 cu un nou alineat.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.9 din raport, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, nr.crt.10 din raport.

Intervenţii dacă sunt?

Domnul secretar de stat Borbely.

Deci suntem la pct.9 din textul iniţiatorului, la art.I, nr.crt.10 din raport.

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Deci, la alin.2, lit.b) a art.34, am căzut de acord cu comisia să rămână textul propus de noi, pentru că efectuarea formalităţilor necesare în angajarea contractelor cu furnizorii serviciilor pentru exploatarea şi întreţinerea clădirii se face de administrator, nu angajarea contractului. Angajarea contractului se face de către preşedintele asociaţiei şi comisia a fost de acord să rămână propunerea iniţială a iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord, da?

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Atunci, rămâne, la pct.9 de la art.I, textul iniţiatorului. Îl supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În continuare, la pct.10, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la pct.11, textul iniţiatorului? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la pct.12, textul iniţiatorului? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.13, avem propunerea comisiei de eliminare, la nr.crt.11 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.14, textul iniţiatorului.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.15, textul iniţiatorului, Nr.crt.12 din raport.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.13 din raport, se propune o reformulare.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.14 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.15 din raport, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.16 din raport, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.17 din raport, intervenţii?

Domnule secretar de stat Borbely, vă rog.

Deci suntem la nr.crt.17 din raport referitor la pct.18 de la art.I.

Domnul Ladislau Borbely:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Deci, aici, se vorbeşte despre locuinţele de protocol şi noi am zis că nu am fi de acord - am discutat şi în comisie - cu eliminarea acestor propuneri, pentru că, de fapt, este vorba de situaţia în care un demnitar, care are dreptul la o locuinţă de protocol, are o locuinţă în acelaşi oraş, de exemplu în Bucureşti, dar care nu corespunde acelor prevederi care sunt foarte riguros explicate într-o hotărâre de guvern, care va fi votată în săptămâna viitoare în Guvern şi care precizează foarte clar care sunt prevederile legale în ceea ce priveşte o locuinţă de protocol.

de fapt, este vorba, ştiţi foarte bine, de un număr de demnitari foarte redus, deci preşedintele ţării, primul ministru şi preşedinţii celor două Camere. În cazul în care ei au o locuinţă care nu este o locuinţă de protocol, deci nu corespunde acestor prevederi, atunci să aibă posibilitatea să primească, pe perioada mandatului, o locuinţă de protocol. Deci eu cred că poate fi acceptată argumentaţia şi vă rog şi comisia să accepte şi să rămână textul iniţial.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei.

Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule preşedinte, comisia a analizat această propunere, însă eu v-aş citi din lege, deci din art.59, care spune foarte clar: "Atribuirea locuinţelor de protocol se poate face numai dacă persoanele prevăzute la alin.1 nu deţin, în localitatea în care îşi desfăşoară activitatea, o altă locuinţă care să corespundă condiţiilor stabilite potrivit art.58". Deci, dacă el are o locuinţă de protocol, nu poţi să-i dai alta, că vine acum ministru, iar condiţiile respective sunt aceleaşi. La preşedinte şi cei doi preşedinţi ai Camerelor, este vorba de reşedinţe oficiale şi este cu totul altceva şi la art.60 este prevăzut corect, şi acolo. Deci, de aceasta, spunem că trebuie menţinută prevederea iniţială a legii.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci trebuie menţinută prevederea din raport?

Domnul Ion Cîrstoiu:

Nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Prevederea din lege.

Deci, la pct.18, renunţaţi la propunerea comisiei şi rămânem pe textul iniţiatorului. Acelaşi lucru a fost propus şi de iniţiator.

Deci iniţiatorul este de acord să rămână eliminarea propusă la nr.crt.17 din textul raportului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.19, intervenţii, textul iniţiatorului? Da, vă rog.

Este vorba de art.62. Domnul secretar de stat Baias?

Deci atenţie, nu este vorba de raportul comisiei, este vorba de textul iniţiatorului. Deci este vorba de textul iniţiatorului, nu de raportul comisiei. Am spus pct.19, textul iniţiatorului, care nu are propuneri din partea comisiei.

Deci, dacă sunt intervenţii? Da, domnul deputat Ana.

Deci la pct.19, textul iniţiatorului. Nu vorbesc de raportului comisiei, acum. Aici, comisia nu are nici un fel de intervenţie.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Înseamnă că vom lucra cu două prevederi sau două cadre legislative paralele, dacă avem în vedere că, prin Ordonanţa de urgenţă nr.44, se modifică art.69, căruia i se stabilesc 2 alineate cu prevederi diferite de ceea ce votăm noi acum.

Este adevărat că noi ne aplecăm, acum, asupra modificării unor prevederi din Legea nr.114 şi ceea ce am eu, aici, în mână, Ordonanţa nr.44, modifică prevederi din acelaşi text de lege, numai că, vedeţi, art.69 are o configuraţie cu totul diferită, în raportul comisiei de specialitate...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, numai că noi suntem pe textul iniţiatorului, la pct.19 al art.I, unde comisia nu a făcut nici un fel de remarcă şi se referă la art.62.

Domnul Gheorghe Ana:

Eu vorbesc de art.69, pe care-l discutăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu am ajuns acolo.

Domnul Gheorghe Ana:

Păi la pct.18, 19 din raport...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Suntem la pct.19 de la art.I, textul iniţiatorului.

Domnul Gheorghe Ana:

Cu alte cuvinte, rămâne textul din Ordonanţa nr.44, probabil.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, cred că nu aţi înţeles. Vă rog frumos, arătaţi-i textul.

Deci noi suntem la art.62. Suntem pe textul iniţiatorului, nu pe textul raportului. Deci, domnule deputat Ana, suntem pe textul iniţiatorului, nu pe textul raportului.

Deci, la pct.19, textul iniţiatorului, de la art.I, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.20 din textul iniţiatorului, nr.crt.18 din raport, domnul secretar de stat Baias.

Aici este vorba de alin.1 al art.69.

Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Într-adevăr, aici este problema pe care a ridicat-o şi domnul deputat Ana, mai înainte.

În urma discuţiilor din comisie, deşi în raport nu figurează acest lucru, s-a căzut de acord să se preia, în textul de modificare a legii, integral, forma art.69 astfel cum a fost modificată de art.I din Ordonanţa de urgenţă nr.44 din acest an. Această formă a articolului este următoarea: "Proprietarii din clădirile cu mai multe locuinţe în proprietate privată sau mixtă constituiţi în asociaţii de locatari, potrivit Legii nr.15/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, se reorganizează în asociaţii de proprietari, în conformitate cu Regulamentul-cadru al asociaţiilor de proprietari, cuprins în Anexa nr.2, care face parte integrantă din prezenta lege. Până la înfiinţarea şi funcţionarea Birourilor de carte funciară, înregistrarea proprietăţii, în vederea constituirii asociaţiilor de proprietari, se face în registrele de publicitate aflate în vigoare la Birourile de transcripţiuni şi inscripţiuni imobiliare din cadrul judecătoriilor. Până la data dobândirii personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, asociaţiile de locatari constituite potrivit Decretului Consiliului de Stat nr.387/1977 pentru aprobarea statutului privind organizarea şi funcţionarea asociaţiei locatarilor, îşi desfăşoară activitatea pe baza statutului propriu şi a dispoziţiilor prezentei legi". Repet, s-a căzut de acord cu comisia asupra acestui text.

Vă mulţumesc.

Domnul Ion Cîrstoiu:

De acord.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia este de acord cu acest text.

Am o rugăminte. Dacă aveţi, cumva, textul, ca atare, vă rog să mi-l daţi, ca să-l pot transmite Departamentului nostru tehnic, să nu se ia numai după stenogramă, fiind un text destul de lung.

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Este cel din ordonanţă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este cel din ordonanţă, dar eu trebuie să-l transmit acum.

Eu supun, acum, spre aprobare, aşa cum a fost el citit. Deci, la pct.20 din textul iniţiatorului, s-a convenit de către iniţiator cu comisia de specialitate permanentă ca textul care va fi aprobat să fie cel din Ordonanţa nr.44, aţi spus, da? A fost citit textul aici.

O să vă înmânez, pentru Departamentul tehnic, textul, ca atare şi vă supun spre aprobare acest text, pentru pct.20 de la art.I.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În felul acesta, vă mai întreb dacă nr.crt.19 din raportul comisiei mai este valabil. Deci nu este valabil, se elimină.

Ca atare, supun la vot eliminarea nr.crt.19, ca urmare a textului aprobat.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost eliminat.

Pct.21, nr.crt.20 din raport se elimină şi el. Deci, vă supun spre aprobare exact textul din raport.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate pentru nr.crt.20 din raport.

Trecem în continuare la nr.crt.21 din raport, unde... scrie: art.70 se abrogă. Deci, rămânem pe textul iniţiatorului. Da, vă rog. Înseamnă că rămânem pe textul iniţiatorului, art.70 se abrogă. (Domnul deputat Cîrstoiu se consultă la prezidiu cu domnul preşedinte de şedinţă.)

Da, domnule secretar de stat Baias, vă rog frumos explicaţi exact.

Domnul Flavius Baias:

Textul, aşa cum este în proiectul de lege care se discută, respectiv forma care prevede abrogarea art.70, trebuie să rămână, pentru că la 21 octombrie acest an, art.70, şi-a produs efectele şi a abrogat Decretul 387/1977. Or, dacă se elimină textul şi nu se mai consideră abrogat Decretul 387/1977, înseamnă să revină la o situaţie care deja, potrivit textului iniţial al art.70 şi-a produs efectele.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, să rămână textul iniţiatorului acolo.

Vă supun spre aprobare pct.22 de la art.I, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, aici textul a rămas la pct.22, "art.70 se abrogă".

Trecem la pct.23, nr.crt.22 din raport, se propune eliminarea. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.24 din textul iniţiatorului, nr.crt.23 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.25, nr.crt.24 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.26, nr.crt.25 din raport dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.26 din raport referitor la pct.27, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Am ajuns la nr.crt. 28 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.30, textul iniţiatorului. Intervenţii? Pct.30 textul iniţiatorului? (Se consultă cu preşedintele comisiei.) N-am ajuns încă la 29. Suntem la pct.30 din textul iniţiatorului de la art.I, art.3 lit.i) din anexa nr.2. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.29, referitor la pct.31. Intervenţii? (Din nou preşedintele comisiei se consultă cu prezidiul). Am ajuns la 29 referitor la pct.31. Deci, la 29 aveţi cumva un text nou?

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Deci, aţi ajuns la art.30, da?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, sunt la pct.29 din raportul dumneavoastră.

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da exact, este raportul nostru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog frumos atunci dacă aţi convenit un text nou să îl supunem spre aprobare ca atare. (Consultări la prezidiu.)

Deci, suntem la nr.crt.29 din raport. Îi dau cuvântul domnului deputat Cârstoriu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Domnilor deputaţi,

Noi aveam în lege prevăzut două treimi pentru constituirea Asociaţiei de proprietari. Comisia, de comun acord, cu MLPAT şi cu Ministerul Justiţiei au hotărât să se reducă la jumătate plus unu, întrucât aceste lucruri să se poată realiza mai uşor. Aceasta vă rugăm să o supuneţi la vot.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiţi exact textul cum îl supun spre aprobare, ca să intre în stenogramă.

Domnul Ion Cîrstoiu:

"Asociaţia de proprietari se constituie pe baza hotărârii a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor proprietarilor de apartamente şi spaţiilor cu altă destinaţie decât cea de locuinţe din cadrul unei clădiri. În clădirile de locuit cu mai multe tronsoane sau scări se pot constitui asociaţii de proprietari pe fiecare tronson sau scară în parte, dacă proprietatea comună aferentă tronsonului sau scării poate fi delimitată şi dacă este posibilă repartizarea cheltuielilor comune pe tronsoane sau scări."

Deci, singura modificare este de la "două treimi" la "jumătate plus unu".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, la primul alineat. Vă supun spre aprobare acest text care a fost citit, care va fi transmis departamentului. Iniţiatorul este de acord.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, la pct.31 de la art.I a fost adoptat acest text.

La pct.32, nr.crt.30 din raport se propune eliminarea. Dacă sunt intervenţii? Domnul secretar de stat Baias. Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Textul iniţial al regulamentului aprobat prin lege, a cărei modificare se propune acum, prevedea că, pentru a dobândi personalitate juridică, asociaţiile de proprietari trebuie să se înregistreze în cadrul unei proceduri judiciare la judecătoria în raza teritorială în care se află imobilul.

Din datele statistice pe care le-a pus la dispoziţie Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului rezultă că în jur de 0,5% din asociaţiile de proprietari care potenţial ar putea să se înregistreze ca persoane juridice s-au înregistrat până acum. Deci, un procent aproape infim, cu totul şi cu totul nesemnificativ.

Printre cauzele care au dus la această situaţie, am constatat că a fost şi aceea a procedurii destul de greoaie care este, în general, procedura prevăzută de Legea din 21/1924 privind persoanele juridice pentru înregistrarea acestor asociaţii şi pentru dobândirea de către ele a personalităţii juridice.

În această situaţie, s-a propus, prin textul iniţial, ca textul din Regulament să se modifice, în sensul ca personalitatea juridică să nu se dobândească în urma unei proceduri judiciare, ci prin înregistrarea asociaţiei de proprietari la circumscripţia financiară în raza căreia se află imobilul sau la organul financiar local, în altă formulare.

În adoptarea acestei soluţii, atunci când a fost făcută această propunere s-au avut în vedere cel puţin două argumente: pe de o parte că asemenea persoane juridice, asociaţiile de proprietari, se constituie potrivit legii, se constituie potrivit unui regulament-cadru prevăzut de lege şi au un obiect de activitate prevăzut de lege. Deci, ele nu ar trebui să mai fie controlate de instanţa de judecată sub acest aspect.

De asemenea, a fost avută în vedere şi reglementarea anterioară a Legii 5/1973, abrogată prin Legea 114, care prevedea că asociaţiile de locatari, antecesoarele actualelor asociaţii de proprietari, se înregistrau şi dobândeau personalitate juridică la organul financiar local. Comisia a propus eliminarea acestui text.

În urma unor discuţii cu membrii comisiei s-a ajuns la concluzia că textul ar putea avea următoarea formulare, şi anume: …

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Un moment. Rog comisia să fie atentă, vă rog.

Domnul Flavius Baias:

"Cererea pentru dobândirea personalităţii juridice a asociaţiei de proprietari, împreună cu statutul, acordul de asociere şi procesul-verbal al adunării constitutive se înregistrează la organul financiar local în a cărui rază teritorială se află clădirea. Asociaţia de proprietari dobândeşte personalitate juridică în baza încheierii judecătorului delegat la organul financiar local de către preşedintele judecătoriei în a cărei circumscripţie teritorială se află imobilul.

Încheierea se dă fără citarea părţilor şi este executorie. Încheierea este supusă recursului în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul se judecă cu citarea părţilor."

Aşa cum spuneam, s-a ajuns la un acord împreună cu comisia pe acest text, deşi argumentele care au stat iniţial la înlăturarea oricărei implicări a puterii judecătoreşti în această procedură, care poate să rămână o procedură administrativă simplă subzistă. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia de acord cu textul?

Domnul Ion Cîrstoiu (din loja comisiei):

Da, este convenit cu noi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este convenit. Deci, iniţiatorul a convenit textul, l-a citit. Eu o să-l supun spre aprobare, însă o să vă rog să-l transmiteţi dumneavoastră departamentului nostru tehnic.

Pentru pct.32 nu mergem pe raportul comisiei de la nr.crt.30, ci pe textul care a fost citit de domnul secretar de stat Baias, care a fost convenit cu comisia.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.31 din raport, legat de pct.33 dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.32 legat de pct.34 dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.33 din raport, legat de pct.35. (Domnul Baias oferă textul citit domnului preşedinte de şedinţă.) Vă mulţumesc. La tehnic o să vă rog să trimiteţi acest text.

Deci, la nr.crt.33 din raport, legat de pct.35, intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă rog.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.34, legat de pct.36. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum, la pct.37 revenim pe textul iniţiatorului. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.35 din raport, legat de pct.38. Intervenţii? Domnul secretar de stat Baias, vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

În forma iniţială a art.11 se foloseau două formulări a căror modificare am considerat necesar să o propunem, şi anume: se vorbea de "relaţiile de coproprietate", or, din punct de vedere juridic, este mai corect să se spună, din punct de vedere formal, "raporturile de coproprietate". În al doilea rând se făcea trimitere la Codul Civil pentru raporturile de coproprietate, or, Codul Civil nu reglementează "raporturile de coproprietate" ci "raporturile între coproprietari".

Drept urmare, forma art.11 modificată sau a cărei modificare se propune prin acest proiect de lege care se discută astăzi, şi anume: "În cazul spaţiilor, respectiv al apartamentelor cu mai mult de un proprietar, raporturile de coproprietate vor fi reglementate potrivit dreptului comun", trebuie să rămână ca atare şi să nu fie eliminată, aşa cum se susţine în raportul comisiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia de acord? Comisia este de acord cu propunerea iniţiatorului ca să nu se elimine, deci, vă supun spre aprobare la pct.38 textul propus de domnul secretar de stat Baias.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.36 din raport, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revenim pe textul iniţiatorului la pct.40. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revenim pe raport la nr.crt.37. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Tot pe raport, nr.crt.38. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.39 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.40 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.41 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.42 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.43 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem în continuare pe textul iniţiatorului la pct.48. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.49. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.50. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.51. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.44 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.53, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Revenim pe raport la nr.crt.45. Intervenţii? Da, domnul deputat Moroianu Geamăn.

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din sală):

După 45.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Păi nu, la 45 suntem. Dacă aveţi la 45?

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din sală):

Nu.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, nu aveţi aici. Bun.

Nr.crt.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La nr.crt.46 din raport, comisia propune ca după art.31 să se introducă un art. Nou, 31, pct.1. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Mai aveţi...? Domnul deputat Adrian Moroianu Geamăn, vă rog.

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Am propus aici un amendament în numele Uniunii Asociaţiilor de locatari din judeţul Prahova, unde sunt înscrişi circa 85% din cei care posedă locuinţe şi sunt organizaţi în asociaţii de locatari, la art.31 propun o completare care priveşte acei locatari care nu reuşesc să-şi plătească la timp datoriile faţă de stat, deci pentru rău platnici, în vederea protejării celor care sunt corecţi în raport cu furnizorii.

Deci, după primul alineat, la art.31 propun un al doilea alineat cu următorul text: "La cererea Asociaţiei de proprietari, furnizorii vor trece la blindarea individuală a instalaţiilor oricărui proprietar care se face vinovat de neplata timp de mai mult de 60 de zile de la termenul stabilit a cheltuielilor comune, inclusiv a celor neprevăzute şi altor cheltuieli restante". Aici, comisia a spus că respinge acest amendament, considerând că celelalte prevederi ar fi acoperitoare. Eu cred că pentru cei corecţi, acest text în plus ar aduce numai o corecţie necesară şi ar ajuta asociaţiile de locatari să îşi respecte obligaţiile pe care le au faţă de membrii săi. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Comisia, vă rog. Domnul deputat Cîrstoiu. Este vorba de amendamente respinse în raportul comisiei la nr.crt.3, la amendamente respinse. Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da. Comisia a analizat propunerea domnului Moroianu, dar această propunere merge foarte bine la Legea serviciilor publice şi pe această idee credem că nu este bine să încărcăm legea cu această propunere şi să mergem la Legea serviciilor publice, că acolo este locul amendamentului respectiv şi l-am reţinut pentru "serviciile publice".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi de acord? Vă rog, domnul deputat Moroianu Geamăn.

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu:

Da, eu insist ca această Lege a serviciilor publice, cine ştie câte luni mai pierdem pe aici până vom promova textul final şi sunt sute de cazuri în fiecare judeţ, în fiecare localitate mare cu aceste asociaţii de locatari, unde, din cauza a doi, trei, patru oameni incorecţi sau 4-5 familii incorecte nu reuşesc să menţină nişte raporturi normale cu furnizorii serviciilor publice.

De aceea, consider că în acest moment este bine să dăm acest cadru juridic, fiindcă dacă o prevedere este prinsă în două legi, nu strică, important este să asigurăm cetăţenilor posibilitatea să-şi rezolve foarte repede aceste situaţii deosebite. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, îi dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu, preşedintele comisiei. Vă rog.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Noi ne menţinem poziţia ca acest amendament să fie cuprins la Legea serviciilor publice. A pune în Legea locuinţei blindarea unui apartament pe o scară, nu ştiu dacă este corect şi nu este nici bine.

Deci, în momentul contorizării, fiecare va avea contorul lui, atunci este o altă problemă. În momentul de faţă cred că nu putem prinde în lege aceasta. Legea serviciilor publice se află pe ordinea de zi la comisia noastră. Acolo prindem acest amendament.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Moroianu Geamăn insistă să supun spre aprobare acest amendament al dânsului.

Domnul Adrian Tudor Geamăn Moroianu (din bancă):

Nu, renunţ.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Renunţaţi. Atunci nu-l mai supun spre aprobare şi îi dau cuvântul domnului deputat Cîrstoiu care doreşte să propună un text la nr.crt.2 din raportul comisiei, text care a fost trimis înapoi la comisie pentru reformulare şi dânşii l-au reformulat la comisie şi doresc să-l propună spre aprobare.

Deci, revenim pe raportul comisiei la nr.crt.2.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnilor colegi,

Comisia, împreună cu MLPAT şi Ministerul Justiţiei, a reanalizat propunerea de la nr.2 şi v-aş propune spre aprobare sub următoarea formă: "Sunt scutite cu drept de deducere a TVA-ului construcţia de locuinţe, consolidarea şi reabilitarea locuinţelor existente, realizate în condiţiile articolelor 5, 6, 7, 20, 50, 55 şi 63" Prin introducerea art.63 nu se mai face acea discriminare între firme de stat şi persoane fizice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă rog din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Borbely.

Domnul Borbely Ladislau:

Într-adevăr, am avut unele discuţii cu unii membri din comisie, dar, din păcate, în cadru organizat, în cadrul comisiei nu s-a discutat şi eu îmi fac din nou datoria să vă spun că Ministerul Finanţelor, Guvernul României are un punct de vedere oficial transmis către Parlament, prin care spune că pentru orice propunere de acest gen a cărei aplicare atrage micşorarea veniturilor bugetului de stat, trebuie să se prevadă mijloace necesare acoperirii golului de venituri şi nu este de acord cu acest amendament prezentat de comisie. Într-adevăr, am avut unele discuţii, ne-am uitat la articolele care ar putea eventual, deci în cazul în care va fi votat, să le aducem într-o formă coerentă şi care să aibă şi efecte, dacă punctul de vedere oficial al Guvernului este acesta pe care vi l-am prezentat. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia a citit un text. Cu acest text, iniţiatorul nu este de acord.

Eu vă supun spre aprobare acest text.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? 18 voturi împotrivă.

Abţineri? 2 abţineri.

A fost adoptat textul propus, pe care vă rog să-l transmiteţi departamentului nostru tehnic, pentru a fi inclus.

În momentul de faţă am parcurs şi aprobat toate punctele de la art.I.

Vă supun spre aprobare art.I în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II, textul iniţiatorului.

Aici doreaţi să interveniţi tehnic?

Domnul deputat Cîrstoiu.

Vă rog să citiţi textul, având în vedere că am preluat aici în text o prevedere dintr-o ordonanţă, nr.44, dacă nu mă înşel, da?...

Domnul Ion Cîrstoiu:

Da. Introducând în text prevederile Ordonanţei nr.44, art.II trebuie modificat, şi anume: "Legea locuinţei, nr.114/1996, astfel cum a fost republicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr.393 din 31 decembrie 1997, cu modificările şi completările aduse prin Ordinul Guvernului nr.44 din 1998, inclusiv de prezenta lege, se va publica în Monitorul Oficial, dându-se textelor o nouă numerotare."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă rog să citiţi textul complet, pentru că eu supun spre aprobare un text care rămâne în stenogramă.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Deci, domnule preşedinte,

Nu se modifică decât atât: "...prin Ordonanţa Guvernului nr.44/1998, inclusiv în prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial, dându-se textelor o nouă numerotare." Atât. Restul este la fel.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da.

Deci Ordonanţa nr.44 a fost aprobată.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Vă supun spre aprobare art.II cu această completare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra acestei legi îl vom da în minutele următoare, în momentul în care vom avea cvorumul necesar; îi rog acum pe colegii secretari să îl verifice - este vorba de cvorumul pentru votarea legilor. Astăzi avem în program votarea unui număr mai mare de legi.

Rog liderii de grupuri să-i roage pe colegi să vină în sală.

Am rugămintea ca persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească sala de şedinţe.

Am rugămintea pentru colegii deputaţi să ia loc în sală, pentru ca să putem număra uşor voturile.

Onoraţi colegi,

În momentul de faţă trecem la votarea unui număr de legi care au fost trecute pe articole şi care au rămas pe vot final.

Trecem la voturi finale.

Vă rog să vă ocupaţi locurile în sală, pentru a număra mai uşor voturile.

Vă propun votul deschis prin ridicarea mâinii.

Dacă sunt alte propuneri? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt?

Abţineri? Nu sunt.

Deci în unanimitate s-a adoptat votul deschis.

Vă supun spre aprobare proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.113/1998 privind acoperirea debitelor externe rezultate din importul de pesticide realizat în anul 1991 în cadrul Programului guvernamental de importuri critice şi a diferenţelor de preţ şi de curs aferente importului de ulei brut realizat în baza prevederilor Hotărârii Guvernului nr.274/1992, lege care are caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi voturile pentru. Vă rog, ţineţi mâinile sus, ca să le putem număra corect. 123 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? 95.

Abţineri dacă sunt? 6.

Deci, cu 123 de voturi pentru, 95 împotrivă şi 6 abţineri, a fost adoptat acest proiect de lege.

Trecem la următorul proiect de lege: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.103/1998 privind modificarea structurii normei didactice în învăţământul preuniversitar; lege cu caracter ordinar.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. 223 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, în unanimitate a fost adoptat acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81/1998 privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate; lege cu caracter organic.

Voturi pentru? Vă rog să număraţi. Sunt 223 de voturi pentru.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Adoptat în unanimitate.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă; lege cu caracter organic.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 226 de voturi. Deci au fost 223 şi am mai intrat 3 colegi.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 2 abţineri.

Deci, a fost adoptat proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, lege cu caracter organic, cu 226 de voturi pentru şi 2 abţineri.

Continuăm cu proiectul de Lege privind taxele extrajudiciare de timbru; lege cu caracter ordinar.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. 225 de voturi pentru.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 3 abţineri.

A fost adoptat.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, lege care are caracter organic.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Deci, cu nici o abţinere şi nici un vot împotrivă, 228 de voturi pentru, a fost adoptat acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.38/1998 pentru completarea şi modificarea Ordonanţei Guvernului nr.128/1998 pentru reglementarea modului şi condiţiilor de valorificare a bunurilor legal confiscate sau intrate, potrivit legii, în proprietatea privată a statului.

Deci vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 4 abţineri.

Cu 4 abţineri, 223 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, a fost adoptat şi acest proiect de lege.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.78/1997 pentru completarea art.1 din Legea nr.2/1992 privind acordarea de îndemnizaţii membrilor Academiei Române; lege cu caracter ordinar.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 14 voturi împotrivă.

Abţineri? O abţinere.

Deci sunt 212 voturi pentru, 14 împotrivă şi o abţinere, cu care a fost adoptat acest proiect de lege.

Şi, acum, avem ultimul proiect din actuala serie: proiectul de lege pe care l-am dezbătut astăzi dimineaţă - proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr.114/1996; lege cu caracter organic.

Vot final.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă dacă sunt? Nu sunt.

Abţineri? 9 abţineri.

Cu 220 de voturi pentru, nici un vot împotrivă, 9 abţineri, a fost adoptat şi acest proiect de lege.

Continuăm cu raportul de mediere tocmai sosit la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau altor sume de această natură, suportate din fondul de salarii, pentru activitatea anului 1998.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Nu s-a difuzat raportul; nu avem materialul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog să difuzaţi materialul dacă nu l-aţi difuzat şi îl vom dezbate probabil după pauză.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Familiei şi din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Înainte însă îi voi da cuvântul, din partea iniţiatorului, domnului secretar de stat Baias din Ministerul Justiţiei.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prin Legea nr.116/1992, România a ratificat Convenţia privind consimţământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie şi înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite la 10 decembrie 1962.

În dorinţa de a favoriza respectul universal şi efectiv al drepturilor omului şi al libertăţilor pentru toţi, fără deosebire de rasă, sex sau religie, Convenţia stabileşte reguli uniforme privind unele condiţii de fond şi formă pentru încheierea căsătoriei. Caracterul uniform al acestor reguli decurge din obligativitatea pentru statele părţi la convenţie de a lua măsurile necesare pentru adoptarea legislaţiei lor interne la prevederile convenţiei.

În România, consimţământul viitorilor soţi, vârsta minimă pentru căsătorie, precum şi înregistrarea căsătoriilor sunt reglementate de Codul Familiei şi de Legea nr.119/1996.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

O secundă numai, vă rog.

Am o rugăminte: să nu părăsiţi sala, pentru ca să putem aproba şi această lege care are caracter de lege organică pe vot final.

Vă mulţumesc.

Vă rog să continuaţi.

Domnul Flavius Baias:

Deci legislaţia în vigoare nu cuprinde însă dispoziţiile referitoare la încheierea căsătoriei în prezenţa efectivă a martorilor şi în urma unei publicităţi suficiente, astfel cum prevede Convenţia prin art.1, pct.1. O asemenea reglementare a existat în Codul Civil, dar a fost abrogată în 1954.

Pentru a acoperi această lacună legislativă şi pentru a realiza concordanţa legislaţiei interne cu prevederile convenţiei, a fost propus proiectul de Lege de modificare şi completare a dispoziţiilor Codului Familiei şi a Legii nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Vă rugăm, dacă sunteţi de acord, să adoptaţi acest proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Popa. Vă rog.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit un raport asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Familiei şi din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă.

Acesta s-a întocmit la 13 octombrie 1998.

În conformitate cu prevederile art.186 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost sesizată spre dezbatere în fond cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Familiei şi din Legea nr.119/1996, cu privire la actele de stare civilă, trimis cu adresa nr.301 din 8 octombrie 1998, înregistrată în aceeaşi zi.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil acest proiect de lege cu avizul din 18 septembrie 1997.

Proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul Familiei şi din Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă a fost adoptat de Senat în şedinţa din 1 octombrie 1998.

Potrivit prevederilor art.57 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a examinat proiectul de lege în şedinţa din 13 octombrie 1998, constatând că modificările propuse urmăresc adaptarea legislaţiei interne privind unele condiţii de fond şi de formă pentru încheierea căsătoriei la prevederile Convenţiei privind consimţământul la căsătorie, vârsta minimă pentru căsătorie şi înregistrarea căsătoriilor, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, la New York, la 10 decembrie 1962, Convenţie ratificată de ţara noastră prin Legea nr.116/1992.

În urma dezbaterilor, membrii comisiei au hotărât cu majoritate de voturi să propună plenului Camerei Deputaţilor spre dezbatere şi adoptare proiectul de lege în forma adoptată de Senat.

În raport de obiectul şi conţinutul său, acest proiect de lege face parte din categoria legilor organice.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege.

Începem cu titlul legii.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.1 al art.I, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.2, de la art.I.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3 de la art.I.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4 de la art.I.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.1, de la art.II.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La pct.2, de la art.II.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.3, de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.4, de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct.5 de la art.II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.II, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.III.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.IV.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă propun să reformulăm acest text, în sensul că "Prezenta lege intră în vigoare în 90 de zile de la data publicării în Monitorul oficial al României, Partea I", şi nu "după 90 de zile", pentru că, după 90 de zile nu este limitat în timp când va intra în vigoare.

Şi, ca să nu mai revim la microfon, rog atât iniţiatorul, cât şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, să ne prezinte temeiul constituţional în virtutea căruia legea a fost calificată drept lege organică, având în vedere că în avizul Consiliului Legislativ se prevede că dispoziţiile introduse prin prezentul proiect de lege se înscriu în categoria legilor ordinare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, cu amendamentele propuse la art.IV, iniţiatorul, de acord?

Comisia? De acord.

Art.IV, reformulat de domnul deputat Gaspar, vi-l supun spre aprobare.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pentru a putea să trecem la votul final asupra acestui proiect de lege, vă rog să-mi spuneţi dacă este lege organică sau nu.

Deci, iniţiatorul consideră că este lege ordinară.

Comisia? Este lege ordinară, conform avizului Consiliului Legislativ.

Bun.

Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Deci, atât iniţiatorul, cât şi comisia, consideră că legea este lege ordinară.

Vă rog frumos.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Din păcate, eu nu am la mine Legea nr.119 cu privire la actele de stare civilă, ca să pot să constat dacă în cuprinsul ei sunt infracţiuni. Dacă sunt infracţiuni, atunci modificările care se aduc se înglobează în această lege şi sigur că legea capătă caracter organic, ţinând seama de prevederile Constituţiei, potrivit cărora infracţiunile şi pedepsele aplicabile sunt reglementate prin lege organică.

Am crezut că atât iniţiatorul, cât şi comisia au la îndemână legea respectivă, ca să putem să verificăm ca, într-adevăr, să dăm calificarea corectă acestui proiect de lege în momentul în care-l adoptăm.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul secretar de stat Baias, din partea iniţiatorului. Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Vă mulţumesc.

Domnule preşedinte de şedinţă,

În primul rând, cred că nu noi suntem cei care am calificat legea ca fiind organică. În textul care a plecat de la iniţiator nu a avut această calificare. În orice caz, e o problemă care se ridică şi care e foarte importantă, problemă pe care de altfel doream s-o ridic şi anterior în legătură cu alt proiect de lege.

Este foarte adevărat, are perfectă dreptate domnul deputat Acsinte Gaspar când spune că Legea nr.119 a fost adoptată ca lege organică, făcându-se trimitere la art.74 alin.1 din Constituţie.

Însă, în acest context, se ridică o problemă care nu a fost cred încă definitiv rezolvată, chiar dacă, din câte ştiu, Curtea Constituţională s-a pronunţat incidental asupra ei.

Este vorba despre faptul dacă o lege adoptată ca lege organică, sau dispoziţiile unei legi adoptate ca lege organică, toate textele, toate normele juridice cuprinse în ea constituie norme juridice cu caracter organic.

Din acest punct de vedere, textele de lege a căror modificare se propune astăzi nu sunt dintre cele care au caracter organic. Deci, textele de lege din proiectul care astăzi propune modificarea Codului Familiei şi a Legii nr.119 nu sunt norme juridice cu caracter organic.

Revin la decizia Curţii Constituţionale pe care, din păcate, nu o am la îndemână. Potrivit opiniei Curţii Constituţionale, din câte îmi aduc aminte, nu toate dispoziţiile, nu toate normele juridice dintr-o lege au caracter organic, chiar dacă unele dispoziţii din acea lege au caracter organic.

Şi, dacă este aşa, asta ar însemna că, chiar dacă o lege are nişte dispoziţii, nişte norme juridice cu caracter organic şi, ca atare, a fost adoptată potrivit procedurii prevăzute pentru legile organice, celelalte dispoziţii din cadrul ei, care nu au caracter organic, ar putea fi modificate printre lege ordinară.

Din acest punct de vedere, îndrăznesc să concluzionez în sensul că legea care astăzi propune modificarea Codului Familiei şi a Legii nr.119 nu are caracter organic.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi rămâne la punctul de vedere că nu este lege organică.

Bun.

Vă rog să verificăm cvorumul, dacă putem să supunem spre aprobare legea, pe vot final.

Deci suntem în cvorum de lucru. Nu mai avem cvorum de votat legi în momentul de faţă. Colegii de la comisii, probabil că s-au întors la comisiile care au dreptul să lucreze astăzi.

Ca atare, votul final o să încercăm să-l dăm fie după-amiază, dacă vom avea cvorum, fie dacă nu-l vom reprograma pentru altă dată.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.52/1992 privind planificarea apărării naţionale a României.

Rog comisia să-şi ocupe locurile.

Dacă, din partea iniţiatorului, doreşte cineva să ia cuvântul?

Vă rog frumos să poftiţi la microfon.

Domnule general Cornel Codiţă, vă rog să vă prezentaţi cu funcţia din minister, din partea iniţiatorului, ca să se treacă în stenogramă. Vă rog.

Domnul Cornel Codiţă:

Domnule preşedinte,

Onoraţi deputaţi,

Sunt generalul de brigadă Cornel Codiţă, consilier principal al ministrului apărării naţionale.

În legătură cu Legea privind planificarea apărării naţionale, câteva cuvinte, înainte de orice, despre imboldul care ne-a dus la iniţierea acestei legi.

Unul dintre aspectele cele mai evidente ale activităţii de asigurare a securităţii şi apărării naţionale este previziunea. Majoritatea programelor care se desfăşoară pentru realizarea efectivă a securităţii şi apărării naţionale, în programe bazate pe pregătire, înzestrare, toate aceste programe au o bătaie mai lungă decât instrumentul principal care a asigurat până acum alocarea resurselor, şi anume bugetul, care are o structură anuală.

Datorită acestor lucruri şi acestei situaţii, se impune o lege care să asigure atât realizarea efectivă a obiectivelor, cât şi alocarea resurselor necesare într-un orizont de timp, pe care noi l-am considerat de nivel mediu sau lung.

Al doilea obiectiv fundamental al legii care vă este supus spre aprobare astăzi se referă la discriminarea clară între responsabilităţile politice ale insituţiilor care controlează insituţia militară, în primul rând Parlamentul, Guvernul, şi răspunderea efectivă a Ministerului Apărării, a celor care, tehnic, trebuie să asigure pregătirea, structurile şi dotarea necesară pentru realizarea securităţii şi apărării naţionale.

În acest sens, faţă de sistemul existent anterior, legea propune un algoritm care începe cu declaraţia Preşedintelui României privind obiectivele de securitate, se continuă cu asumarea de către Guvern, pe baza unei carte albe a securităţii naţionale şi apărării, a programelor pe care le consideră esenţiale în cursul mandatului şi se concretizează efectiv la nivelul departamentelor, inclusiv a Ministerului Apărării, prin strategii de domeniu, capabile să realizeze efectiv aceste obiective.

Totul se transpune în programe detaliate care cuprind unitar programele de înzestrare, de dotare, de instruire şi de formare a efectivelor.

În consecinţă, ceea ce vă propunem astăzi spre aprobare realizează o concordanţă între obiectivele de securitate, respectiv mărirea, structura, misiunile şi capacitatea operaţională a forţelor.

De asemenea, se asigură desfăşurarea procesului de planificare începând, aşa cum este natural, cu obiectivele asumate politic şi controlate de insituţia Parlamentului, obiectivele apărării şi abia ulterior, concretizând aceste obiective în buget, în sume; se asigură continuitatea în planificarea şi realizarea obiectivelor apărării pe termen lung şi mediu; se asigură transpunerea acestor obiective în pachete de programe integrate, respectiv misiuni, structuri, resurse şi capabilităţi.

În sfârşit, se respectă principiul planificării multianuale a resurselor, fără de care compatibilitatea sistemului nostru cu sistemele tipice ale statelor NATO şi în general ale statelor dezvoltate europene, nu se poate asigura.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei?

Domnul Mihail Nică:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În urma examinării Proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei nr.52 privind planificarea apărării naţionale a României, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a constatat că obiectul de reglementare face parte din categoria legilor ordinare şi a dat un aviz favorabil acestei ordonanţe, cu modificările prezentate în raportul la proiectul de lege.

Vă rog să votaţi aceste modificări, pentru că de fapt sunt nişte clarificări privind textul.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dacă în cadrul dezbaterilor generale doreşte cineva să ia cuvântul?

Da. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu nu vreau decât să se consemneze în stenogramă că dezbatem un proiect de lege cu nerespectarea prevederilor regulamentului.

Art.195, partea finală, spune următorul lucru: "Prezenţa deputaţilor, membri ai Guvernului, la lucrările în plen ale Camerei Deputaţilor este obligatorie la deschiderea închiderea sesiunilor, la dezbaterea şi adoptarea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative în sfera lor de competenţă…"

Deci, ori ministrul, ori secretarul de stat care sunt membri ai Guvernului, unul dintre dânşii trebuia să participe la dezbaterea acestei legi, dat fiind faptul că această normă este imperativă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu pot decât să iau act de această chestiune care este într-adevăr regulamentară. Şi, ca atare, o să vă rog să transmiteţi celor în drept să fie prezenţi la dezbaterea proiectelor de legi şi să le transmiteţi că într-adevăr Regulamentul nostru are această prevedere imperativă. Nu există scutiri decât în cazul în care nu sunt în ţară.

Şi, ca atare, eu nu pot să trec mai departe la dezbaterea acestui proiect de lege, având în vedere că ministrul este deputat şi secretarul de stat, în momentul de faţă, este tot deputat, sigur că da. Deci, trebuia să vină aici, la lucrări. Vă rog frumos să le transmiteţi să vină la lucrări şi, după ce vor veni la lucrări, putem să continuăm dezbaterea acestui proiect de lege.

Lucrul este valabil pentru toate celelalte legi care sunt în continuare, am impresia, legat şi de proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.93/1998 privind înlocuirea şi împrospătarea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei şi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Continuăm cu proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului.

Doresc să ştiu dacă iniţiatorul este aici?

Iniţiatorul trebuie să fie de faţă. Nu putem să dezbatem o lege în lipsa iniţiatorului şi respectiv a Comisiei pentru sănătate şi familie, sesizată în fond.

Deci, iniţiatorul este domnul deputat George Şerban, de la PNŢCD.

Este, sau nu este aici? Da, nu este aici.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Să trecem la raportul de mediere care ne-a fost difuzat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Sunteţi de acord cu el? L-aţi citit? Aţi verificat raportul de mediere? Bun.

Deci, continuăm cu raportul de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau al altor sume de această natură suportate din fondul de salarii, pentru activităţi ale anului 1998.

Comisia de mediere ne propune următoarele texte.

La numărul curent 1, textul Senatului.

Dacă sunt observaţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La numărul curent 2, în unanimitate, ni se propune tot textul Senatului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La numărul curent 3 ni se propune în unanimitate textul Senatului.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, cu aceasta, au fost adoptate textele.

Totuşi, având în vedere că la numărul curent 3 sunt 3 articole noi, vi le voi supune spre aprobare pe toate, pe rând.

Deci, art.1, pct.1.

Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1².

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1³.

Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, revin asupra numărului curent 3, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Raportul de mediere îl voi supune spre aprobare în ansamblul lui, sper în cursul după-amiezii. Sper să avem cvorum pentru acest lucru.

Au fost informaţi colegii deputaţi care sunt la Ministerul Apărării cu funcţii de răspundere, şi la ora 2 şi un sfert, 2 şi jumătate va fi aici domnul ministru al apărării, domnul Babiuc, colegul nostru.

Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea.

Acest proiect de lege scrie aici că a fost retrimis la comisie.

Are raport suplimentar, sau cum este?

Da. În momentul de faţă constat că nu mai avem iniţiator pentru celelalte proiecte de legi.

O să dau pauză acum pentru prânz.

La ora două ne revedem pentru continuarea dezbaterilor.

Vă informez că programul aprobat pentru astăzi nu se termină la 16,30, ci la 18,00.

Deci, vă rog să nu vă faceţi alte programe, ca să putem dezbate proiectele de legi.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Reluăm lucrările.

Rog secretarii de şedinţă să vadă dacă avem cvorumul în sală.

Continuăm lucrările cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naţionale a României.

Din partea iniţiatorului a luat cuvântul domnul general, din partea comisiei a luat cuvântul domnul deputat Nică. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu doreşte nimeni.

Trecem la dezbaterea proiectului legii şi o să începem cu titlul legii.

Domni deputaţi din partea Opoziţiei:

Nu avem cvorumul de lucru.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Nică, la titlul legii? Suntem în cvorumul de lucru. Da. Cvorumul de lucru astăzi este 95. Vreau să vă spun că, în mod paradoxal, acesta este. L-am verificat exact înainte să înceapă, însă i-am rugat pe liderii de grupuri, totuşi să vină colegii care mai sunt pe la grupuri sau pe la comisii, pentru că am dori să şi votăm nişte legi.

Vă rog, domnule deputat Nică, titlul legii?

Domnul Mihail Nică:

Lege pentru aprobarea Ordonanţa Guvernului nr. 52/1998 privina planificarea apărării naţionale a României.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Dumneavoastră propuneţi să se cheme "Lege pentru..." şi nu "Lege privind...", pentru că se repetă de două ori "privind".

Iniţiatorul? De acord.

Titlul legii amendat cu înlocuirea primului "privind" cu "pentru".

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul ordonanţei, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.I. Intervenţii nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.1? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.2. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.3. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Tilul Cap.II. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.13.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.15.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV. Titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansablul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.unic al legii, revenim...

Domnul Acsinte Gaspar:

Nu e bine, domnule preşedinte de şedinţă, aţi sărit peste nr.crt.19?!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Unde? Care 19?

Domnul Marţian Dan (din bancă):

Nu respectaţi dispoziţiile art.98 din regulamentul nostru, domnule preşedinte?

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vă rog să observaţi că în raportul comisiei...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mă scuzaţi, am ajuns pe raport...

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog să supuneţi la vot şi cele două poziţii pe care le-a propus comisia prin raport şi după aceea supuneţi la vot ordonanţa.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, mă reîntorc la Cap.IV, deci art.16... am fost la poziţia 19, titlul Cap.IV l-am votat, nr.crt.19 s-a votat, el mai are însă... Da, s-a votat şi nr.crt.19. Poftim? Forma comisiei, da. Eu am mers pe raport, dar am neglijat ultima pagină. La nr.crt.20 Cap.V titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Nr.crt.21.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum, putem să ne întoarcem la ordonanţa în ansamblul ei, aşa cum a fost aprobată cu textele din raport la fiecare articol.

Ordonanţa, în ansabmlul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum ne întoarcem pe textul legii la art.unic al legii care...

Da, la articolul unic al legii dau cuvântul domnului deputat Nică.

Domnul Mihail Nică:

Art.unic: "Se aprobă Ordonanţa Guvernului nr. 52 privind planificarea apărării naţionale a României, adoptată în temeiul art.1 pct.15, lit.a) din Legea nr.148/1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi se publică în Monitorul Oficial, partea I cu modificările cuprinse în raport...."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Deci, ordonanţa a fost o dată publicată şi "...se aprobă Ordonanţa Guvernului…, publicată cu următoarele completări şi modificări", care sunt cele pe care le-am aprobat începând cu …

Vă rog.

Domnul Mihail Nică:

Deci "...privind abilitarea Guvernului…, cu următoarele modificări şi completări".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rămâne textul iniţiatorului, însă el se completează şi cu această frază: "cu următoarele completări şi modificări" şi se reiau in extenso toate amendamentele aprobate în textul ordonanţei prin votul nostru, de pe raportul comisiei, precum şi cel de la titlu.

Articolul unic al legii, în această formă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? 2 abţineri.

Cu 2 abţineri, nici un vot împotrivă a fost adoptat articolul unic al legii.

Votul final urmează să-l stabilim în momentul în care vom avea mai multe voturi finale. Probabil săptămâna viitoare, marţi.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 93/1998 privind înlocuirea şi împrospătarea unor produse petroliere din rezervele de mobilizare ale armatei.

Din partea iniţiatorului, dacă doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

Vă rog.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ministerul Apărării Naţionale păstrează în rezervele de mobilizare, potrivit reglementărilor legale în vigoare, cantităţi de produse petroliere care să asigure fiecărei categorii de tehnică o anumită autonomie de funcţionare.

Ca urmare a restructurării armatei, creşterii ponderii tehnice de înzestrare consumatoare cu motorină în detrimentul celei de pe benzină, precum şi diminuarea cantităţilor de petrol de aviaţie, consumate în ultimii ani, cu aprobările legale pentru completarea necesarului minim de pregătire în zbor al piloţilor, au apărut decorelări între necesarul de carburanţi specifici tehnicii din înzestrare şi existentul în rezervele de mobilizare, situaţie care poate fi rezolvată parţial, prin înlocuirea unor produse cu altele la echivalentul valoric.

La propunerea Ministerului Apărării Naţionale, Societatea Naţională a Petrolului PETROM SA - Bucureşti a fost de acord să livreze în schimbul a 7 448 tone benzină auto la echivalent valoric, petrol de aviaţie. Despre necesitatea înlocuirii produselor respective s-a înaintat un raport către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării care prin Hotărârea nr.84 din 29.07.1998 a solicitat Guvernului României să emită un act normativ în baza căruia Ministerul Apărării Naţionale să înlocuiască la echivalent valoric cantitatea respectivă de benzină cu petrolul de aviaţie. Întrucât legislaţia pe plan naţional nu permite instituţiilor publice să valorifice unele produse, prin schimb, la echivalent valoric cu agenţii economici, Ministerul Apărării Naţionale a iniţiat, iar Guvernul României a aprobat, Ordonanţa Guvernului nr. 93/26 aug.1998. Împrospătarea prin consum a benzinei care face obiectul propunerii de înlocuire ar fi imposibilă ca urmare a nivelului redus al consumului anual la acest tip de combustibil, precum şi a numărului mic de mijloace tehnice ce utilizează acest tip de produs.

Ca urmare, vă solicităm aprobarea Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 93/1998.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc. Din partea comisiei sesizate în fond?

Domnul deputat Nică, vă rog.

Domnul Mihail Nică:

Comisia a hotărât, cu majoritate de voturi, ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi aprobare plenului Camerei Deputaţilor în forma aprobată de Senat.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la titlul ordonanţei? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.1 al ordonanţei. Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la art.2 al ordonanţei? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa în ansamblul ei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final, împreună cu celelalte legi.

Vă supun spre aprobare raportul comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/1998 privind regimul premiilor anuale sau a altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru anul 1998.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat în prezenţa cvorumului de lucru şi a celui de vot, conform regulamentului nostru, cvorum care a fost stabilit de cei doi secretari, 173 de deputaţi în sala de şedinţe.

Da, îi dau cuvântul domnului deputat Dan Marţian într-o chestiune de procedură.

Vă rog .

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Sigur că eu înţeleg până la un anumit punct modul în care conduce domnul preşedinte lucrările, pentru că trebuie adoptate legi, iar pentru asta nu reuşeşte majoritatea să-şi adune oamenii.

Dar, domnule preşedinte, votul asupra raportului de mediere are aceeaşi valoare ca şi votul în plen asupra unui proiect de lege care trebuie adoptat de către Cameră, în conformitate cu exigenţele Constituţiei şi ale Regulamentului. Din acest punct de vedere, dumneavoastră nu puteţi supune la vot adoptarea globală sau finală, mai exact şi mai corect spus, a unui raport de mediere, dacă nu aveţi prezenţi în sală jumătate plus unu din totalul membrilor Camerei. Eu cred că nu există acest cvorum şi vă rog să-l verificaţi şi să comunicaţi Camerei, pentru că discutarea şi votul final asupra raportului de mediere nu este una dintre problemele care pot fi tranşate cu aşa zisul cvorum de lucru pe care dumneavoastră îl coborâţi sub prevederile constituţionale, în mod sistematic încălcând spiritul şi litera Constituţiei şi a Regulamentului Camerei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, vă mulţumesc.

Totuşi, secretarii mi-au dat cvorumul corect, s-a anunţat cvorumul în care s-a votat, cvorumul de lucu este una, cvorumul de vot este alta şi oricum dacă era vreo problemă puteaţi să cereţi acest lucru înainte. A fost verificat cvorumul înainte, l-am anunţat, este prins în stenogramă. Vă rog să verificaţi, dacă doriţi.

Domnul Marţian Dan:

Domnule preşedinte,

Eu am fost politicos cu dumneavoastră, dacă vreţi să fiu şi altfel, pot să fiu, însă eu v-am cerut să verificaţi cvorumul şi să nu vă faceţi că nu ştiţi despre ce este vorba.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Sigur, nu e nici o problemă să verificăm cvorumul, o să-i rog pe colegi să o facă, dumneavoastră sunteţi... eu nu ştiu, acum sunteţi vicelider de grup la PDSR?

Domnul Marţian Dan:

Nu are importanţă, sunt un deputat care cere corectitudine în timpul desfăşurării şedinţelor! Respectaţi regulamentul!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Vă mulţumesc.

Am respectat regulamentul continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor.

Din partea iniţiatorului, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Ordonanţa Guvernului nr. 121 din 28 aug.1998 privind răspunderea materială a militarilor armonizează prevederile constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie, cu specificitatea funcţională a autorităţilor publice cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice, siguranţei naţionale în privinţa răspunderii materiale a militarilor. Noul act normativ sintetizează instituţia răspunderii materiale din dreptul muncii, dar în acelaşi timp prevede răspunderea materială limitată, particularitate existentă şi în legislaţia similară în alte armate şi în actele normative din armata română dinainte de cel de-al doilea război mondial. Considerăm că ordonanţa corespunde întru totul condiţiilor din Ministerul Apărării Naţionale şi celelalte ministere şi instituţii cu structuri militare, întrucât reglementează în mod clar şi precis răspunderea militară a militarilor, motiv pentru care o susţinem şi vă rugăm a fi aprobată ca lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond? Doreşte cineva să ia cuvântul?

Domnul deputat Ovidiu Drăgănescu. Vă rog.

Domnul Ovidiu Drăgănescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi Comisia juridică au fost sesizate în fond cu acest proiect de lege. La întocmirea raportului, comisiile au avut în vedere şi avizele primite de la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi avizul primit de la Consiliul Legislativ.

În urma examinării proiectului de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 121/1998 privind răspunderea materială a militarilor, în şedinţa comună din ziua 18.11.1998, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, împreună cu colegii noştri de la Comisia juridică, disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi ca acest proiect de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor, în forma adoptată de Senat.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Vă mulţumesc.

Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale? Nu.

Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Intervenţii la titlul ordonanţei? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I - titlul.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.1. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.2.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.3.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.4.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.5.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.6.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.7.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.8.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.9.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.10.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.I, în ansamblu.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.II.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.11.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.12. Nu sunt intervenţii.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 13.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.l4. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.l5. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.16. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Unanimitate.

Art.18. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.19. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.20. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.21. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.III. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.22. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.27. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.28. Domnul deputat Gheorghe Ana. Deci, suntem la art.28.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Rog iniţiatorii să ne lămurească dacă prin această lege, o lege specială, este adevărat, putem face derogare de la principiile generale ale recuperării valorilor materiale ca elemente patrimoniale în urma constatării lipsei acestora. Regimul general este că orice element patrimonial constatat lipsă se acoperă prin depunerea în numerar a contravalorii lui la valoarea stabilită atunci când este... Or, aici veniţi şi derogaţi de la principiul general, admiţând că dacă s-a constatat la manutanţă acolo un kilogram de salam lipsă să vină să-l acopere, să-l aducă de la prăvălie să-l pună în magazia manutanţei. Nu-i corect!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Rog iniţiatorul să-şi spună cuvântul, după care o să-şi spună şi comisia cuvântul.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Atât Codul Muncii, cât şi această ordonanţă acceptă şi recuperarea în natură. Deci, din punct de vedere al dreptului, să zicem ordinar, acest lucru este acceptat în Codul Muncii. Nu văd de ce să facem o discriminare în ceea ce-i priveşte pe cei care sunt în structuri militare.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Ana.

Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (HD):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Atrag atenţia că se intră în contradicţie cu legea care reglementează evidenţa bunurilor materiale, urmărirea şi controlul acestora, respectiv, Legea nr.82, Legea contabilităţii, inclusiv cu reglementările care au stat la baza construirii Legii Curţii de Conturi, Legea nr.94. Nu există în legislaţia română vreo prevedere care să îngăduie ca o lipsă constatată într-o gestiune să fie acoperită în natură, ci prin recuperarea de la cei în sarcina cărora s-a constatat lipsa respectivă, în formă bănească, nu în natură.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da, iniţiatorul, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

După cum ştiţi, în structurile militare, încă nu s-a trecut la evidenţă cantitativ-valorică. Acest lucru se va întâmpla în 2002-2003. În structurile militare, evidenţa se face doar... este doar evidenţă cantitativă. Din această cauză recuperarea se poate accepta şi din punct de vedere material.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei, domnul deputat Mihail Nică.

Vă rog.

Domnul Mihail Nică:

Consider că este bine să păstrăm acest articol în forma iniţiatorului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a fost seizată şi ea în fond. Deci, domnul secretar de stat Dudu Ionescu.

Domnul Constantin Dudu Ionescu:

Îl lăsăm aşa.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă supun spre aprobare art.28, în forma iniţiatorului. Voturi pentru? Vă rog să ţineţi mâinile sus, ca să putem să le numărăm, pentru că s-ar putea să fie şi voturi împotrivă, şi pentru stenogramă e bine să rămână corect. Vă rog să număraţi.

Deci, art.28. Voturi pentru? Tineţi mâinile sus ca să putem să le numărăm. Rog persoanele care nu sunt deputaţi să părăsească incinta sălii. 66 de voturi pentru.

Voturi împotrivă? Vă rog să număraţi. 54 voturi împotrivă.

Abţineri? 8 abţineri.

Deci, a fost adoptat articolul, cu 66 de voturi pentru, 54 împotrivă şi 8 abţineri.

Art.29. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.III, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Capitolului IV. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.31. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.32. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.34. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.36. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.37. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.38. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. 39. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.40. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.41. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.42. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.43. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.IV, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.V. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.44. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.46. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.47. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.48. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.V, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Titlul Cap.VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Art.49. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.50. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.51. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Art.52. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Cap.VI, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Ordonanţa, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art.unic al legii. Intervenţii. Nu sunt.

Poftim? Aţi votat împotrivă la ordonanţă în ansamblul ei, da? Da.

Deci, ordonanţa în ansamblul ei a fost aprobată cu majoritatea voturilor celor prezenţi şi un vot împotrivă.

Articolul unic al legii. Dacă sunt intervenţii. Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final împreună cu celelalte legi, săptămâna viitoare.

Continuăm cu proiectul de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului. Doresc să ştiu dacă iniţiatorul este aici, domnul deputat George Şerban. Deci, nu este aici iniţiatorul. O să trecem peste această lege, urmează s-o dezbatem în prezenţa iniţiatorului.

Înainte de a trece la următorul proiect de lege, vă informez că vă puteţi exercita dreptul de sesizare a Curţii Constituţionale în conformitate cu art.17 alin.2 şi 3 din Legea nr.47/1992, asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr.39/1998 privind regimul premiilor anuale sau altor sume de această natură suportate din fondul de salarii pentru activitatea anului 1998, adoptată în procedură de urgenţă.

Continuăm cu proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr.32/1994 privind sponsorizarea. Doresc să ştiu dacă iniţiatorul este aici, din partea Ministerului Culturii. Doresc să ştiu dacă Comisia pentru buget, finanţe şi bănci este aici. Din biroul Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci dacă este cineva. Eu nu pot să votez o lege decât în prezenţa comisiei. Nu se poate s-o votez în prezenţa nimănui. Până când vin cei de la comisie, o să trec la următorul proiect de lege.

A venit iniţiatorul proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului căruia îi dau cuvântul, este vorba de domnul deputat Nică. Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia pentru sănătate şi familie, din biroul comisiei, dacă e cineva, să poftească aici. Domnule deputat Nică, vă rog să aşteptaţi, pentru că dacă nu avem comisie, degeaba discutăm. Aţi chemat Comisia pentru sănătate şi familie?

Trecem, deci, la dezbaterea proiectului de Lege privind completarea art.3 din Legea nr.48/1992 a audiovizualului, iniţiatorul, domnul deputat Mihail Nică.

Vă rog.

Domnul Mihail Nică:

Doamnelor şi domnilor colegi,

E vorba despre o iniţiativă legislativă care are o vechime de peste 4 ani, iniţiativa mea legislativă a fost preluată de Camera Deputaţilor şi transformată în modificare la art.3 din Legea nr.48/1992. Textul pe care l-am propus este foarte simplu: "Este interzisă difuzarea de reclame pentru băuturi alcoolice şi ţigări". La baza acestui text au stat datele statistice furnizate de către Ministerul Sănătăţii, care arată că după 1990 consumul de ţigări şi alcool în România a crescut catastrofal şi găseau ca una din cauze reclamele difuzate pe posturile de televiziune şi radio.

Vreau să vă anunţ că încă de acum 3 ani radioul din România a luat măsura ca în emisiunile sale să nu mai fie transmise reclame privind alcoolul şi tutunul, iar în urma unei decizii a CNA-ului, de asemenea, posturile principale de televiziune şi postul public de televiziune au micşorat numărul reclamelor privind ţigările şi tutunul.

De aceea, vă rog să votaţi această modificare la art.3, ţinând cont că şi în restul statelor europene şi peste ocean, se duce o campanie intensă privind interzicerea reclamei şi, totodată, şi interzicerea consumului, cel puţin al tutunului, deocamdată.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia. Deci, din partea comisiei sesizată în fond.

Vă dau cuvântul din partea comisiei, raportorul comisiei.

Vă rog.

Domnul Aurel Miloş:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia pentru sănătate şi familie este de acord cu proiectul de lege aşa cum l-aţi primit şi dumneavoastră, în forma pe care o aveţi în faţă.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Bun. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu.

Intervenţii la titlul legii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Vă rog frumos să verificăm câte sunt. Deci, 6 voturi împotrivă.

Abţineri? Nici o abţinere. Cu majoritate de voturi a fost adoptat titlul legii.

Articolul unic al legii se propune să devină art. I la nr. curent 1 din raport.

Vă supun spre aprobare art. I, cu textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? 6 voturi împotrivă.

Abţineri? 3 abţineri.

Cu majoritate de voturi adoptat.

Vreau să vă spun că am constatat că există mari diferenţe la articolul acesta I, între redactarea propusă de comisie şi redactarea propusă de Comisia pentru sănătate. Aceste inadvertenţe sunt şi faţă de legile europene care reglementează acest domeniu şi eu consider că trebuie să retrimit, având în vedere implicaţiile deosebite ale acestui articol şi diferenţele foarte mari între un text şi celălalt, să retrimit acest articol comisiilor sesizate, pentru ca să îl refacă aşa cum trebuie.

Deci, vă retrimit art. I şi, vă rog, cu această ocazie, să verificaţi din nou şi art. II, în aşa fel încât textele acestea să fie nişte texte corespunzătoare. V-am retrimis la comisie această chestiune. Nu se poate trece mai departe. Eu rămân surprins că există diferenţe atât de mari între textele propuse de cele două comisii.

Trecem la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

Aici am mai multe chestiuni, nişte amendamente, în fine, eu nu ştiu exact unde s-a ajuns, n-am condus eu data trecută.

Aici, în acest proiect de lege, lucrările au rămas în discuţie la art. 8 alin. 1, unde au apărut discuţii privind procentele care să se acorde la reducerea bazei impozabile şi comisia a rediscutat această chestiune şi a propus un raport suplimentar.

Din partea comisiei, vă rog? Domnule deputat Botescu, vă rog.

Deci, întâi ascultăm punctul de vedere al comisiei, după care ascult punctul de vedere al iniţiatorului, care nu ştiu dacă cunoaşte acest raport suplimentar.

Domnul Ion Botescu:

Raport suplimentar asupra proiectului de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea.

În urma examinării, în şedinţa din 27.10.1998, s-a hotărât completarea art. 8 alin. 1 litera a), după cum urmează: "a) 10 % din baza impozabilă pentu sponsorizări în domeniile cultură, arte, învăţământ, sănătate, asistenţă şi servicii, religios, acţiuni umanitare al protecţiei şi integrării persoanelor cu handicap, protecţiei mediului. În mod corespunzător, prin conţinutul art. 8, alin. 1, lit. c), se elimină cuvântul "religios"."

Practic, cuvântul "religios" a trecut de la litera c), la litera a), de la 5% bază impozabilă, la 10% reducere bază impozabilă.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aş dori să ascult punctul de vedere al iniţiatorului. Din partea Ministerului Culturii, vă rog să vă prezentaţi.

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Ministerul Culturii acceptă raportul suplimentar al Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci.

Suntem de acord ca religia să treacă de la punctul c) la punctul a), respectiv pentru un procent de 10%.

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aceasta este o primă chestiune, în care comisia a căzut de acord cu iniţiatorul.

Doresc să ştiu dacă la art. 8 mai sunt alte intervenţii.

Domnule deputat Moroianu Geamăn, vă rog.

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Revin cu acea abordare specială, la acest art. 8. Fiindcă este o chestiune de principiu, degeaba asigurăm înlesniri pentru anumite categorii, fiindcă cei care sponsorizează, cei care deţin o cotă din cifra de afaceri şi vor să facă un bine într-un domeniu trebuie să aibă o înlesnire legală, fiindcă banii îi dau tot unde doresc dumnealor.

Pentru a crea, într-adevăr, o lege nouă, modernă şi apropiată de textele legilor privind sponsorizarea din celelalte ţări europene, am propus o modificare completă a art. 8, în aşa fel încât să se dea cotă de 10 % pentru orice tip de sponsorizare în toate domeniile prevăzute şi noua abordare ar fi legată de perioada contractului de sponsorizare.

Deci, pe o perioadă de minimum 2 ani, cota să fie de 15 %, pentru o perioadă de minimum 3 ani cota să fie 20 %, cu înlesniri, de asemenea, în cadrul contractelor care se fac, cu privire la tinerii care au vârsta până în 25 de ani, tot cu cotă de 20 %. Pentru susţinerea acestor activităţi care în clipa aceasta nu au bani suficienţi de la buget şi, de asemenea, pentru susţinerea tinerilor.

Şi vă rog mult să supuneţi votului plenului Camerei Deputaţilor această schimbare de mentalitate privind Legea sponsorizării în România. Şi dacă pică la vot eu mai am un alt amendament ...

Mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Aveţi amendamentul, să mi-l daţi...

Domnul Adrian Tudor Moroianu Geamăn:

Da, este.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog.

Văd că sunt mai multe intervenţii.

Domnul deputat Stănescu.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Stimaţi colegi,

N-am să fac prea multe comentarii, deoarece în dezbaterea trecută s-a discutat această problemă, dacă este bine să facem o ierarhizare a procentelor prin care se reduce baza impozabilă, momentul în care cineva este interesat să sponsorizeze o anumită activitate şi am arătat data trecută şi susţin şi de această dată că nu este bună, nu este benefică o asemenea gândire în textul legii. Şi mă refer, în special, la discriminarea care se face în legătură cu sportul, unde sunt propuse două texte, şi anume: se propune o reducere a bazei impozabile cu 8 % pentru sport şi se face specificaţia "cu excepţia fotbalului", iar în alineatul următor, în litera c), pe alte domenii de sponsorizare este adăugat şi fotbalul, cu reducerea bazei impozabile în procentul de 5 %.

N-am să vă fac acum o teorie că, eu ştiu, eventual fotbalul este o sursă de venituri şi nu duce lipsă de fonduri financiare şi, deci, este o activitate care se poate desfăşura şi fără o lege a sponsorizării prea apropiată de acest subiect, însă v-aş ruga să acceptaţi următorul amendament, care are următorul cuprins: propun ca art. 8, la lit. a), să aibă următoarea formulare: "10% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: cultură, artă, învăţământ, sănătate, asistenţă şi servicii sociale, acţiuni umanitare, protecţia mediului, persoanele cu handicap - care este propus în textul comisiei - şi sport".

Este inutil să vă vorbesc de ce este necesar pentru ca sportul să beneficieze de această reducere de impozit, care să meargă la baza impozabilă, care să meargă până la 10%.

Rezultatele sunt de excepţie, la ora actuală legislaţia română nu prevede posibilităţi financiare suplimentare pentru domeniul sportiv, reducerile de fiscalităţi sunt în impas şi, deci, consider că dacă am mări această arie, nu am face nici un fel de discriminare faţă de alte domenii care sunt supuse sponsorizării.

Pe cale de consecinţă, lit. b) propun să aibă şi ea următoarea formulare: "8% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: educaţie, drepturile omului, ştiinţă şi cercetarea fundamentală şi aplicată, filantropie, întreţinere, restaurare, conservare şi punere în valoare a monumentelor istorice".

Iar la lit. c): "5% din baza impozabilă pentru sponsorizări în domeniile: social şi comunitar, reprezentarea intereselor asociaţiilor profesionale şi fotbal".

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Vă rog.

Domnul deputat Márton.

Domnul Márton Árpád Francisc:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Se pare că nu vom reuşi să facem o legiferare în acest domeniu, tocmai din cauză că noi avem o lege a sponsorizării, deci nu vom face o legiferare cât de cât europeană sau nord americană, pentru că avem o singură lege şi ne referim la tot ceea ce se doreşte a fi sponsorizat. Şi din acest moment intervin fel de fel de teorii referitoare la discriminare faţă de o activitate sau alta.

În majoritatea ţărilor care au o astfel de legislaţie, toate beneficiile care se acordă sponsorilor sunt prevăzute în legi speciale referitoare la cultură, referitoare la sport etc. şi nimeni nu mai face o evaluare comparată a acestor beneficii pe care le are acest sponsor.

Or, în momentul când noi avem o singură lege, imediat vedem că sportul este trimis acolo la 8%.

Care este esenţa acestei trimiteri? Esenţa, doamnelor şi domnilor, este că toată lumea este tentată să dea la fotbal. Şi dacă are dreptul la 10%, dă 10% la fotbal, că este cea mai bună reclamă.

Dacă noi i-am limitat la 5%, îi mai rămân 5% sponsorizare pentru alte domenii.

Dacă am spus 8% pentru sport, înseamnă că dă 5% la fotbal, 3% în alte domenii sportive şi mai rămân încă 2% pentru cultură, deci teatru, filarmonie, învăţământ, religie etc.

Dacă noi am spus că dăm 10% pentru sport, băgăm acolo, putem să lăsăm toată legea, nu are nici un sens, totul se va da sportului pentru că acolo sunt bani, acolo este reclamă. Învăţământul, cultura, religia, filantropia vor rămâne fără nici un fel de finanţare.

Doamnelor şi domnilor,

Aveţi de ales între aceste propuneri, care sunt foarte multe, sau, cât de cât, dacă am mers pe această idee, care nu este cea mai benefică, de a avea o lege a sponsorizării, pe una, aşa, mai detaliată ca măcar 2% să ajungă la învăţământ, cultură, filantropie, sănătate etc.

Dacă doriţi ca măcar 2% să daţi acolo, atunci votaţi varianta comisiei. Dacă nu, doriţi totul pentru sport, votaţi alte amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheciu, urmează domnul deputat Stănescu, domnul deputat Cristea... Iniţiatorului şi comisiei le dau cuvântul la sfârşit. Vă rog să vă notaţi tot ce se discută.

Domnul Radu Sever Cristian Gheciu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Domnul Má rton a spus esenţialul, totuşi mă simt tentat să adaug următorul lucru: această concepţie de gradualizare a sistemului de deducere din baza impozabilă este făcut ţinându-se seama de mentalitatea foarte tinerei şi destul de neinstruitei clase capitaliste de la noi şi care va fi întotdeauna tentată să sponsorizeze exact acele domenii care îi aduc o contrapartidă de publicitate masivă. Şi care sunt acestea? Sportul, în primul rând, spectacolele de divertisment, concursurile de modă şi aşa mai departe.

Prin urmare, această concepţie de încurajare a domeniilor care nu aduc o foarte mare faimă, dar pot să aducă o strălucire şi un prestigiu social sponsorului, este o cultură a sponsorizării care abia trebuie creată în ţara noastră, care în Occident există. Acolo, marii oameni de finanţe sunt mândri că sponsorizează activităţi teatrale, culturale, ştiinţifice, de cercetare, religioase şi este foarte bine că se adaugă 10%.

Ei, bine, această mentalitate trebuie cultivată, trebuie încurajată. De aceea, concepţia iniţiatorului este bună şi insist să fie păstrată şi pledez pentru această concepţie, care înţeleg că este susţinută şi de comisia de specialitate.

În ceea ce priveşte propunerea domnului Moroianu Geamăn, ea este interesantă, dar are, fără îndoială, incidenţă asupra veniturilor bugetare. Or, acest proiect de lege are câteva semnături, între care şi a reprezentantului ministrului de finanţe. Concepţia aceasta, am impresia că va duce la o scădere a veniturilor Ministerului de Finanţe, mult mai mare decât cea care a fost acceptată prin semnătura dată acestei variante a proiectului de lege.

Susţin, deci, şi pledez atât cât pot pentru această concepţie.

Vă mulţumesc.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Stănescu, urmează domnul deputat Gheorghe Cristea.

Domnul Mihai-Sorin Stănescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Părerea mea este că trebuie să plecăm de la următoarea idee: sponsorizarea, în principiu, este o liberalitate. Deci, este o dorinţă a celui care vrea să investească, să dea o anumită sumă de bani, urmărind să realizeze un profit şi să realizeze o serie întreagă de alte beneficii şi în primul rând creşterea imaginii şi a acţiunii de publicitate, pentru activităţile pe care le face.

Dacă plecăm de la ideea că este o liberalitate, deci fac acest lucru pentru că doresc eu, mie mi se pare absurd să căutăm să direcţionăm prin nişte norme destul de stricte în această propunere de modificare a Legii sponsorizării şi credem în deşert că vom reuşi noi să determinăm pe cineva să investească decât acolo unde doreşte.

Faptul că oferim 10% pentru o serie întreagă de acţiuni şi trecem sportul în altă categorie, nu rezolvă problema.

Şi vă mai reţin doar un singur moment: vă rog să vă detaşaţi de această separare care se face la ora actuală între sport şi fotbal. Să nu mai confundăm fotbalul cu sportul! Să nu confundăm, de exemplu, "Ana Electronic", care face foarte bine că a transformat Rapidul într-un club profesionist, dar să ne uităm la alte sporturi cu care suntem foarte mândri şi ne place să facem fotografii şi întotdeauna să se spună că suntem mari şi tari, să ne gândim la gimnastică, să ne gândim la canotaj, să ne gândim la caiac-canoe, să ne gândim la scrimă, să ne gândim la sporturile de echipă, care sunt într-o lipsă acută de bani şi cu un buget care se prevede, de la an la an din ce în ce mai redus, am pierdut tradiţia şi întâietatea pe care am deţinut-o ani şi ani de zile în anumite sporturi din România.

Dacă cineva va dori să investească, eu ştiu, într-o acţiune de cultură, într-o acţiune umanitară, pentru că aşa doreşte, va veni şi va face acest lucru pentru că doreşte, indiferent de procentul de care va beneficia la reducerea bazei impozabile.

Domnul Ioan Andrei Chiliman:

Domnul deputat Gheorghe Cristea, urmează domnul deputat Roman, domnul deputat Badea.

Domnul Gheorghe Cristea:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Vroiam să întreb Comisia pentru buget, finanţe şi bănci: am făcut o propunere de discuţie, bineînţeles, în cadrul comisiei, dacă nu este mult mai corect şi mai stimulativ, în acelaşi timp, ca în această lege să spunem foarte clar că cel care sponsorizează sau celui care sponsorizează, într-un domeniu oarecare, i se reduce impozitul cu un procent, cu două sau cu trei, spus foarte clar acest lucru, nu baza impozabilă?

V-am spus că aceasta este, cum să spunem noi, hiba de fond a legii, cu baza impozabilă, pentru că cel care face o astfel de sponsorizare plăteşte, se pot face calcule foarte exacte, pe un anume segment din sponsorizare, de două ori.

Deci, corect ar fi să se spună foarte clar - şi aici sunt de făcut nişte calcule - cu cât creşte valoarea afacerii, deci mărimea firmei care face o sponsorizare, ca cifră de afaceri, scade procentul pentru firmele care sunt mai mici, să fie mai permisiv. Nu ştiu dacă comisia a luat în discuţie acest lucru. Acesta este un aspect.

Cel de-al doilea, sigur că este de dorit să se facă sponsorizări în diverse sectoare şi, mă rog, în viziunea iniţiatorului şi a comisiei există această dorinţă de a dirija banii către diverse sectoare. Mie mi se pare că este păguboasă, pentu că sponsorizarea, ca atare, v-a spus mai devreme colegul meu, este un act de decizie propriu: vrei s-o faci, este OK, nu vrei s-o faci, e la fel. Poţi să construieşti o biserică, nu să cheltui numai 10%, dacă vrei să faci acest lucru.

Această încercare de a cântări beneficiile pe diverse sectoare, făcută, în opinia mea, absolut subiectiv, nu este în nici un fel benefică pentru scopul legii.

Cred că foarte corect sunt de definit sectoarele care pot să primească, sub formă de sponsorizare, aceşti bani şi aceeaşi limită pentru a da posibilitatea oricui vrea să facă acest lucru, să-l facă şi, sigur, în condiţii egale, pentru că orice lucru are importanţa lui. Este mai puţin important să construieşti o şcoală, spre exemplu, ca să primeşti 8% scutire din baza de impozitare, sau e mai puţin important să faci, eu ştiu, o chestiune pentru o persoană aflată într-o anumită situaţie, ca să primeşti numai 5% reducere din baza de impozitare şi 10% în altă parte?

Corect este să existe acelaşi nivel şi definirea foarte clară a direcţiilor în care aceşti bani pot să meargă, prin această procedură de impozitare.

Aş vrea din partea comisiei un răspuns dacă a luat în discuţie această sugestie pe care eu am făcut-o? Dacă îmi aduc bine aminte, am fost chiar ultimul în discuţia de data trecută din plenul Camerei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Roman, urmează domnul deputat Badea.

Domnul Ioan Roman:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Fiecare dintre noi ştie că cine sponsorizează o face cu o anumită intenţie, să i se facă publicitate. Eu pot să afirm cu toată tăria că biserica şi cultele religioase, la ora actuală, sunt cel mai puţin sponsorizate. Motivul este foarte clar: biserica nu poate să facă publicitate. Dacă cineva sponsorizează biserica sau cultele religioase, va fi amintit la o liturgie în biserică, poate va mai fi pomenit o dată, şi atât. Dar pe zidurile bisericii sau pe gardurile bisericii niciodată nu vom putea pune pancarde cu Connex GSM sau Adidas sau altceva de genul acesta. Şi este un lucru real!

Or, ştiţi destul de bine că şi biserica şi cultele religioase, la ora actuală, se confruntă cu foarte multe probleme. Va veni o perioadă în care se vor termina de construit şi bisericile şi casele parohiale, dar va fi nevoie şi de acţiuni de caritate. Ştiţi destul de bine că biserica, pe parcursul istoriei ei, a susţinut astfel de acte de caritate.

De aceea, vă rog foarte mult să votaţi raportul suplimentar, aşa cum a fost aprobat de comisie şi de iniţiator.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Badea, urmează domnul deputat Ţurlea.

Domnul Ioan Alexandru Badea:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Aş vrea să atrag atenţia în legătură cu propunerea de a se trece şi sportul în ordinea de 10% din masa impozabilă. În primul rând, faţă de unele afirmaţii făcute de antevorbitori ai mei, în nici un caz această lege nu pune în discuţie dreptul sponsorului de a sponsoriza sau nu. În fond, fără această libertate a potenţialului sponsor, nu are rost să mai discutăm în context.

În al doilea rând, argumentele că trebuie ajutate şi sporturile mai puţin semnificative din punct de vedere al reuşitei lor la vedere... Păi, acest argument este tocmai cel care se aduce pentru acel 10% la cultură, la religie, la asistenţă, învăţământ, sănătate ş.a.m.d.

În principiu, - şi mi se pare aproape superfluu să mai discutăm acest lucru - sponsorizarea a fost gândită în această lege ca o modalitate de a sprijini domenii care nu pot să ofere sponsorului aceeaşi dimensiune a publicităţii, pentru că există o diferenţiere între domenii, şi, atunci, sponsorul, cât de cât ar trebui să aibă ceva de câştigat. Dacă nu câştigă la volumul publicităţii, măcar să aibă de câştigat la sumele care i se reduc la impozitare.

Din acest punct de vedere, a pune în discuţie acum dacă este necesar să facem o diferenţiere sau toată lumea la grămadă să fie inclusă în acelaşi procent de avantaje aduse sponsorului este, fără îndoială, o discuţie oţioasă.

Repet, însăşi ideea legii implică această ierarhizare a domeniilor. Şi cred că este clar pentru toată lumea că avantajele materiale aduse sponsorului potenţial, în materie de sponsorizare, sunt invers proporţionale, în ceea ce priveşte deducerea din impozite, cu posibilitatea de publicitate pe care o oferă domeniul respectiv.

Pentru că, dacă vom merge pe sistemul propus, iată, chiar cazul fotbalului, care are o mare posibilitate de publicitate, înseamnă ca sponsorul în fotbal să aibă de câştigat atât din sponsorizare, cât şi din deducerea de impozit. Evident că nu este vorba neapărat de publicitatea ca atare, dar, în orice caz, rămâne diferenţierea de care am vorbit şi de care trebuie ţinut seama.

Ca atare, stimaţi colegi, eu propun să se rămână la textul, aşa cum apare el în raportul suplimentar, care a fost înaintat o dată cu iniţierea discuţiei.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul deputat Ţurlea.

Domnul Petre Ţurlea:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor colegi,

Vă propun, aşa cum am spus şi la dezbaterea trecută pe marginea acestui proiect de lege, să acceptaţi formula nouă a comisiei, pentru că ea face dreptate bisericii. Evident că toate domeniile acelea care sunt înşirate în raport sunt importante pentru evoluţia generală a societăţii româneşti, dar, întotdeauna, există, între diversele planuri de activitate, priorităţi. Şi trebuie să gândim, în primul rând, din punct de vedere al priorităţilor naţionale.

Eu sunt deputat de Covasna şi de Harghita.

Voci din sală:

De amândouă?!

Domnul Petre Ţurlea:

În acele judeţe, dacă într-o localitate moare o echipă de fotbal, comunitatea românească trăieşte în continuare aşa cum a trăit de sute de ani, dacă în acea localitate moare biserica, comunitatea românească dispare. Iată, deci, care este interesul naţional, prioritar, desăvârşit, în special în aceste două judeţe!

De aceea vă invit să acceptaţi formula nouă, a comisiei avizate în fond. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Articolul acesta susţine o mulţime de pasiuni. Dacă mai sunt intervenţii?

O voce din sală:

Domnule preşedinte,

Acest articol a suscitat foarte multe discuţii, foarte multe păreri, şi pro şi contra, eu propun să-l trimitem la comisie, să se întâlnească membrii comisiei şi să se hotărască acolo care este soluţia!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Alte intervenţii? Vă rog.

Domnul Didi Spiridon:

Domnule preşedinte,

De ce am intervenit? Pentru că s-a deviat de la acest raport suplimentar. Fac şi eu acelaşi apel care a mai fost făcut: deci, este un raport suplimentar pe o anumită problemă. Pe lângă aceasta, au mai apărut şi altele.

Şi vă propun următorul lucru: să se voteze acest raport suplimentar, iar celelalte probleme să fie votate în ordinea în care au fost expuse de la această tribună. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă întreb dacă mai doreşte cineva să ia cuvântul? Nu.

Deci, practic, din partea colegilor, au fost mai multe păreri, mai multe amendamente, au fost şi propuneri de calculare diferită a acestor procente. Eu o să dau cuvântul întâi iniţiatorului şi pe urmă comisiei. Vă rog.

Domnul Hunor Kelemen:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Iniţiatorul (sau, cel puţin, Ministerul Culturii, fiindcă au fost şi alţi iniţiatori) nu poate accepta această propunere a domnului deputat Stănescu şi noi considerăm că trebuie să facem o ierarhizare. Trebuie să spunem care sunt priorităţile la ora actuală.

Atunci când Ministerul Culturii are un buget de 0,13% din PIB, atunci când activităţile culturale, atunci când instituţiile culturale, când societatea civilă nu pot fi susţinute în mod corespunzător, noi credem că Guvernul, noi credem că Parlamentul trebuie să spună ce priorităţi consideră la ora aceasta şi pentru câţiva ani, fiindcă nu se poate modifica această lege peste 1 an, peste 6 luni, peste 3 luni.

Dar există şi o altă propunere, a domnului deputat Moroianu. Din păcate, Ministerul Culturii, astăzi, acum, a aflat de această propunere. Dacă noi, Ministerul Culturii, putem să cerem o retrimitere a textului în comisie, ca să vedem exact ce înseamnă el, aşa, la prima vedere, nu refuzăm. Fiindcă sunt lucruri foarte interesante, dar nu putem să fim de acord cu ele după 5 minute, după o trecere a lor în diagonală.

De aceea, vă rugăm să fiţi de acord să mai acceptăm puţin, fiindcă o lege, o dată modificată şi nu în mod corespunzător, poate că nu ne va ajuta aproape cu nimic. Mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Să-i dăm cuvântul celuilalt iniţiator. Domnul secretar de stat Popescu, de la Ministerul Sportului şi Tineretului.

Domnul Alexandru Popescu:

Domnule preşedinte de şedinţă,

Doamnelor şi domnilor,

Daţi-mi voie să vă spun că noi susţinem amendamentul depus de domnul deputat Moroianu, pentru că am ascultat foarte multe din argumentele pro şi contra aduse şi cred că se face o aritmetică greşită. Este foarte generos că se doreşte, prin lege, impunerea unor priorităţi. Şi noi suntem alături de colegii de la Cultură, care ştim că au un buget mic şi ştim cât de greu se trăieşte cu un buget mic când vrei să faci lucruri mari, dar, oare, aceste priorităţi pe care dorim să le impunem prin lege vor fi şi priorităţile oamenilor de afaceri care vor da banii? Credeţi că dacă limităm sportul la 8% omul de afaceri va da 2% către cultură sau către alt domeniu? Eu nu cred!

Şi cu toţii ştim că în acest fel nu am face decât să defavorizăm nişte sporturi cu care, într-adevăr, ne mândrim, tuturor ne saltă inima când vedem o medalie de aur la un campionat mondial sau la o olimpiadă. Aceşti sportivi, care muncesc din greu pentru aceste medalii, o duc foarte-foarte rău.

Eu am fost, de exemplu, de curând, să văd în ce condiţii se antrenează lotul naţional de scrimă şi daţi-mi voie să vă invit, dacă vreţi, odată, să vizitaţi sala lor de antrenament de la Buşteni, care este o hală. Acesta este cuvântul! Neîncălzită, o duc în condiţii foarte proaste.

De aceea, am să vă rog să fiţi de acord cu ridicarea procentului de la 8 la 10% pentru sport.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Comisia? Domnul deputat Botescu. Vă rog.

Domnul Ion Botescu:

Având în vedere că au existat opinii diferite exprimate de cei doi reprezentanţi ai două ministere, propunem retrimiterea la comisie, pentru a relua discuţiile asupra art. 8; şi contituarea cu art. 9, până la sfârşitul acestei ordonanţe azi.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Nu mai terminăm legea asta, domnule?

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu consider că, într-adevăr, cererea aceasta este justificată, pentru că au apărut diferenţe de opinie între cele două ministere şi, dacă aş supune acum la vot, ar fi voturile foarte împărţite. Părerea mea este că, la comisie, cele două ministere care au păreri diferite la ora actuală, trebuie să rezolve aceste divergenţe şi să ne propună nişte texte unitare, care să încerce măcar să armonizeze toate părerile care au fost aici.

Ca atare, pct. 7 de la art. I, referitor la art. 8, îl voi retrimite la comisie, ca să se armonizeze aceste puncte de vedere exprimate aici. Şi aş dori să continuăm cu pct. 8 de la acest art. I.

Domnul deputat Ana Gheorghe. Vă rog.

Domnul Gheorghe Ana (Hd.):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Forma iniţială a acestei legi, şi în legislatura trecută, a suscitat mare interes, un volum are de muncă şi, de asemenea, un timp îndelungat consumat în aula Parlamentului, pentru a ajunge la forma pe care o avem. Ştiind că, de fapt, în legislaţia mondială nu există punctual o lege, aşa cum o facem noi, ci dimensionarea sponsorizărilor se face anual prin Legea bugetului, într-o anumită proporţie, aşa cum stabileşte Legislativul, la propunerea Executivului.

Vedeţi dumneavoastră, avem în banca ministerială ministerele care vor beneficia, şi e foarte bine! Cultura, arta - nu e nimeni de la religie - sportul ş.a.m.d. Dar, chiar dacă se reduce baza impozabilă, şi sponsorizarea nu se face ca o subvenţionare directă, prin reducerea impozitului pe profit, aportul însă la bugetul statului din veniturile directe prelevate din impozitul pe profit este clar că se micşorează. Cine poate să ne spună, mai bine decât reprezentantul Ministerului Finanţelor, dacă amendamentele pe care le punem în discuţie "pe picior" sunt sau nu acceptabile?

Şi, atunci, părerea mea este că, alături de ministerele care, evident, se interesează asiduu de promovarea acestei legi, este categoric bine ca la dezbateri să fie prezent cel puţin un reprezentant autorizat al Ministerului Finanţelor.

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

A fost la comisie!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Eu vă mulţumesc, părerea este corectă. Am retrimis articolul la comisie, urmează ca el să fie dezbătut de aceasta, împreună cu reprezentanţii Guvernului şi, evident, trebuie să vină şi cineva de la Finanţe la această discuţie. Chiar dacă a mai fost, nu face nimic, va veni din nou!

Vă rog, domnul deputat Cristea.

Domnul Marin Cristea:

Din aceste dezbateri, cel mai prost iese Comisia pentru buget, finanţe. În şedinţa trecută, noi am avut două amendamente, pe care le-am rediscutat la comisie, venim aici cu soluţia noastră, şi aici apar alte amendamente, iar legea merge din nou la comisie. Şi nu suntem noi vinovaţi că cei care propun amendamente nu vin cu ele la comisie, ca să le dezbatem. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vreau să vă spun că nici o clipă nu cred că cineva a pus în discuţie seriozitatea comisiei, cred că aici este vorba strict de a obţine un text care să întrunească o majoritate cu uşurinţă în sală, armonizat însă şi cu interesele reale ale tuturor ministerelor şi nu numai ale unui singur minister sau domeniu foarte precis.

Domnul deputat Didi Spiridon.

Domnul Didi Spiridon:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

E vorba de procedură. Eu am participat la Comisia pentru buget, finanţe, când s-a discutat acest articol. Acolo a participat şi domnul ministru al finanţelor Decebal Traian Remeş, s-au discutat toate celelalte amendamente care au fost supuse astăzi discuţiei şi nu a fost acceptat de către Ministerul Finanţelor decât acest amendament privind includerea religiei la cele cu 10%, iar celelalte au fost respinse de către comisie. Deci, acum, s-ar face o repetare.

Din acest motiv, am revenit la microfon, pentru a elucida problemele. Şi îmi pare rău, eu sunt vinovat că nu am făcut-o de la început. În comisie, s-a discutat în prezenţa ministrului finanţelor şi acest raport suplimentar este urmare a unor dezbateri în comisie, în prezenţa chiar a ministrului.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc, nu am ştiut acest amănunt. Oricum, eu cred că, având în vedere cantitatea de amendamente depuse aici şi sensibilităţile care se pot naşte prin votarea acestui articol, este bine ca comisia să ne trimită un text pe care să putem să-l votăm cu uşurinţă. Iar amendamentele respinse de comisie, care vor fi susţinute în plen, le vom supune pe rând spre aprobare.

Deci, la pct. 8, în continuare, referitor la art. 9, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 9 referitor la art. 10. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 10, referitor la art. 11. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Pct. 11, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art. II, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. III, intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. IV? Intervenţii? Nu sunt.

Am eu o intervenţie tehnică: "În Monitorul Oficial, Partea I", trebuie completat. Chestiune care este valabilă şi sper că departamentele noastre o fac la fiecare lege.

Art IV, cu această completare de tehnică legislativă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În aceste condiţii, proiectul de lege urmează să fie rediscutat, în momentul în care pentru pct. 7 de la art. I vom primi un raport suplimentar al comisiei.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare. Din partea iniţiatorului? Domnul secretar de stat Baias. Vă rog.

Domnul Flavius Baias:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Organizarea şi funcţionarea instanţelor şi parchetelor militare, precum şi Statutul magistraţilor militari - judecători şi procurori militari - sunt reglementate de Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare. Experienţa a peste 4 ani de aplicare a acestei legi a scos în evidenţă necesitatea eliminării din structura Curţii Supreme de Justiţie a Secţiei militare, care, prin volumul său redus de activitate, nu se justifică. De altfel, eliminarea acestei secţii a fost realizată ca urmare a modificării Legii nr. 56/1993 pentru organizarea şi funcţionarea Curţii Supreme.

Pe de altă parte, a fost evident că Secţia penală a Curţii Supreme a putut prelua în bune condiţii judecarea cauzelor care se făcea la Secţia militară.

În acest scop, prin modificările pe care proiectul prezent le aduce Legii pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare, se propune abrogarea dispoziţiilor care se referă la Secţia militară a Curţii Supreme de Justiţie, pentru a fi pusă în acord această Lege a instanţelor militare cu Legea Curţii Supreme de Justiţie, modificată deja, aşa cum spuneam.

Totodată, întrucât în cuprinsul Legii pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare se face referire la prevederile Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, lege care a fost modificată anul trecut prin Legea nr. 142/1997, a devenit necesară corelarea prevederilor celor două legi, ţinându-se seama de modificările la care m-am referit. În acest sens, trebuie exemplificate din proiectul de lege dispoziţiile care se referă la compunerea completelor de judecată, atribuţiile parchetelor militare, vârsta de pensionare a magistraţilor militari, precum şi la structura şi denumirea compartimentelor auxiliare ale instanţelor şi parchetelor militare.

Faţă de toate aceste argumente, vă rugăm să adoptaţi proiectul de lege aşa cum fost înaintat Camerei Deputaţilor de către Senat şi astfel cum a fost discutat la Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Din partea comisiei sesizate în fond, domnul deputat Popa. Vă rog.

Domnul Ioan Mihai Popa:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a întocmit, în 15 septembrie, raportul alăturat asupra proiectului de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare. Cu Adresa nr. 193/august 1998, înregistrată în 25 august, secretarul general al Camerei Deputaţilor a trimis Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, în vederea dezbaterii şi avizării, proiectul de lege menţionat mai sus.

Având în vedere conţinutul juridic şi obiectul reglementării, acest proiect de lege are caracter de lege organică.

În urma examinării proiectului de lege în şedinţa din 15 septembrie a.c., membrii Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi au hotărât cu majoritate de voturi ca acesta să fie supus dezbaterii şi adoptării în plenul Camerei Deputaţilor, cu amendamentele din anexa acestui raport.

Domnule preşedinte,

Aceste amendamente au fost rodul unor consultări comune, împreună cu iniţiatorul, în ideea perfecţionării acestui act normativ.

V-am ruga ca la pct. 1 şi 5 din raport să înţelegeţi că e vorba de o greşeală de dactilografiere, pe care o regretăm, şi să aveţi în vedere că formularea corectă este: "Cu avizul ministrului apărării naţionale" sau, într-un caz: "al ministrului apărării".

Cu aceste amendamente, supunem spre adoptare prezentul proiect de lege. Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Vă mulţumesc şi eu.

Dacă doreşte să ia cuvântul cineva în cadrul dezbaterilor generale, la acest proiect de lege? Nu, trecem la dezbaterea sa.

Intervenţii la titlul legii, dacă sunt? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Art. I alin. 1. Preambulul o să-l votăm o dată cu restul articolului.

La punctul 1 al art. I, dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 2 al art. I. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 3, nr.crt. 1 din raport. Intervenţii?

Da. Vă rog.

Deci, suntem la nr.crt. 1 din raport.

Domnul Nicolae Popa:

Probabil este o chestiune de dactilografiere.

"... cu avizul consultativ", probabil, "al ministrului Apărării Naţionale".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

"... al ministrului Apărării...", evident.

Domnul Nicolae Popa.

Lipseşte "al".

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este, de fapt, din eroare materială.

Dacă mai este vreo intervenţie aici, la acest nr.crt. 1 din raportul comisiei? Poftim? Deci, suntem la nr.crt. 1 din raport, referitor la punctul 3...

Domnul Gheorghe Cristea (din sală):

Voiam să pun o întrebare la textul punctului 1 din raport.

Deci, punctul 1 din raport face trimitere la art. 6 şi întrebarea se referea la alin. 1 al art.5 din textul care nu a fost modificat de comisie.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

S-a votat adineauri asta. Acesta s-a votat adineauri.

Deci, la nr.crt. 1, cu modificarea, deci, cu completarea aceasta a erorii materiale, că lipseşte "al" după "consultativ", dacă mai sunt alte intervenţii? Nu sunt.

La nr.crt. 1. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 4, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, la punctul 5. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 6. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 7, avem nr.crt. 2 din raport. Dacă sunt intervenţii la nr.crt. 2 din raport?

Da. Vă rog.

O să rog iniţiatorul să fie atent la intervenţii.

Domnul Nicolae Popa:

Deci, domnule preşedinte, eu am intervenit la pct. 1 din raport, cu acea chestiune de redactare, dar la pct.2 nu înţelegem, totuşi: este de aceeaşi natură repetarea aceasta "... sunt sunt...", sau, care este explicaţia? Deci: "Atribuţiunile Parchetelor Militare sunt sunt cele prevăzute cele prevăzute la art. ..."

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu, este tot aşa, o greşeală de dactilografiere de la...

Domnul Nicolae Popa:

Ca să înţelegem: dacă mai este cazul să intervenim pentru astfel de observaţii...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Nu. Este bine să fie făcute aceste observaţii, pentru că altfel, sunt scăpări, erori materiale, de redactare a textului.

Din sală:

Şi la pct. 5!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Da. Când ajungem la pct. 5 din raport, o să vedem acolo...

Deci, la nr.crt.2, alte intervenţii? Nu mai sunt.

Deci, cu corectarea aceasta a erorii materiale...

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 8, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 9. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

O abţinere.

Deci, cu o abţinere..., cu majoritate de voturi, adoptat.

Punctul 10. Ne întoarcem la nr.crt. 3 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 11, textul iniţiatorului.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

După punctul 11, comisia propune introducerea la nr.crt. 4 din raport a unei noi modificări, la art. 28, de data aceasta. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. La nr.crt. 4 din raport...

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 12, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 13.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 14.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 15.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La punctul 16, ne întoarcem la nr.crt. 5 din raport. Intervenţii? Nu sunt.

Vă rog.

Din sală:

"Al ministrului..."!

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Este aceeaşi greşeală, nu? "... al ministrului..." Corect.

Trebuie să fie: "... al ministrului Apărării Naţionale" şi lipseşte "al" din text.

Deci, cu această completare, nr.crt. 5 din raport...

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Punctul 16, textul iniţiatorului. Intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Acum, vom trece la adoptarea art. I, în ansamblul său.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul II, nr.crt. 6 din raport. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Deci, acest proiect de lege l-am adoptat pe articole. Urmează ca votul final să-l dăm împreună cu cel al celorlalte iniţiative legislative pe care le-am trecut pe articole, probabil marţea viitoare, la ora 11,00, 11,30.

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian.

Comisia? Este şi comisia.

Avem şi iniţiator.

Vă supun, însă, înainte de aceasta, spre aprobare, componenţa nominală a Comisiei de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg.,la cumpărarea grâului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi (sau) de panificaţie: Corniţă Ion, Cristea Gheorghe, Neagu Victor, Grigoraş Neculai, Kelemen Attila Ladislau, Ariton Gheorghe şi Ifrim Dumitru.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Deci, adoptată componenţa nominală în unanimitate.

Deci, din partea iniţiatorului, la propunerea legislativă pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1997 privind Codul aerian, domnul secretar de stat Aleodor Frâncu.

Vă rog...

Domnul Marţian Dan (din sală):

Pentru această prezentare, trebuia să vină ministrul.

Respectaţi art. 195, ultimul alineat, unde se arată că este obligatorie participarea...

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Domnul ministru nu poate să vină. A delegat un secretar de stat.

Vă rog.

Domnul Aleodor Frâncu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Am să încerc să vă prezint succint această iniţiativă legislativă.

Vreau să vă informez, în primul rând, că, din 1953, în domeniul aviaţiei civile, nu a mai existat nici o iniţiativă legislativă şi în ultimii 45 de ani, în acest domeniu au fost transformări majore.

De aceea, adaptarea legislaţiei interne la situaţia actuală din aviaţia civilă este o etapă absolută necesară în procesul actual de restructurare a transporturilor aeriene, proces care se înscrie în amplul proces de restructurare a întregii ramuri a transporturilor din România.

Ordonanţa privind Codul aerian a fost concepută ca un act normativ general pentru aviaţia civilă din România, aliniat la prevederile legislaţiei specifice a Uniunii Europene, având scopul de a crea un cadru juridic stabil, absolut necesar pentru agenţii economici care îşi desfăşoară activitatea în domeniul transporturilor aeriene.

În principal, acest Cod cuprinde domeniile de aplicabilitate, definiţiile termenilor specifici din aviaţia civilă, organizarea spaţiului aerian al României şi circulaţia aeronavei în spaţiul aerian naţional, modul de desfăşurare a transporturilor aeriene de pasageri şi de mărfuri, efectuarea operaţiunilor de lucru aerian şi aviaţie generală, înmatricularea aeronavelor civile, dreptul asupra aeronavelor şi instituţiilor, instituirea sistemului de înregistrare a deţinătorilor de aeronave civile şi de stat, responsabilitatea şi obligaţiile operatorilor aerieni, autorizarea agenţilor aeronautici civili, certificarea aeronavelor civile şi, nu în ultimul rând, atribuţiile şi responsabilităţile personalului aeronautic civil şi ale comandantului de bord, căutarea şi salvarea aeronavelor aflate în primejdie, anchetarea incidentelor şi accidentelor de aviaţie civilă, securitatea aeronautică, precum şi sancţiunile contravenţionale în domeniul aviaţiei civile.

La redactarea noului Cod aerian au fost luate în considerare dispoziţiile convenţiilor internaţionale la care România este parte şi, de asemenea, s-au avut în vedere recomandările adoptate de către Asociaţia Internaţională a Transportatorilor Aerieni - IATA, cea mai importantă asociaţie internaţională în acest domeniu.

Având în vedere interesul care-l reprezintă pentru România armonizarea legislaţiei interne din domeniul aviaţiei civile cu legislaţia specifică a Uniunii Europene, precum şi cu recomandările organizaţiilor internaţionale de aviaţie civilă, la care România a aderat, a fost adoptată alăturata ordonanţă pentru aprobarea Codului aerian.

La data intrării în vigoare a Ordonanţei privind Codul aerian, a fost abrogat Codul aerian, aprobat în 5 decembrie 1953, cu modificările ulterioare, cu excepţia prevederilor referitoare la infracţiuni, care au rămas în vigoare.

Faţă de cele prezentate mai sus, vă rugăm să aprobaţi proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29 din 1997 privind Codul aerian.

Vă mulţumesc.

Domnul Andrei Ioan Chiliman:

Constat că nu mai avem cvorum de lucru şi suspend şedinţa de astăzi.

Urmează să continuăm lucrările, aşa cum este programul prevăzut, marţea viitoare, dimineaţa, în plen.

O să vă rog să luaţi act de acest lucru şi o să vă rog, de la Departamentul pentru Relaţia cu parlamentul, să anunţaţi ministrul să vină la lucrări.

Vă mulţumesc.

Şedinţa s-a încheiat la ora 17,00.