Parliamentary debates

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 8, 1999

Abstract of the sittings
Full-text of the sittings
Published in Monitorul Oficial no.11/1999

Vous etes ici:

Prima pagina > Parliamentary debates > Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 8, 1999

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 8, 1999

Lucrările şedinţei au început la ora 9,37.

Şedinţa este condusă de domnul Petre Roman, preşedintele Senatului, şi de domnul Vasile Lupu, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistaţi de domnul Mircea Ioan Popa, secretar al Senatului, şi de domnul Sorin Victor Lepşa, secretar al Camerei Deputaţilor.

Domnul Petre Roman:

Stimaţi colegi,

Reluăm dezbaterea proiectului de lege privind bugetul pe 1999.

Înainte de aceasta, pe ordinea de zi figurează câteva puncte. Proiectul ordinii de zi v-a fost distribuit. Acesta cuprinde: scrisoarea Preşedintelui privind... aceasta s-a făcut. Înştiinţarea Parlamentului cu privire la participarea... s-a făcut ieri.

Al doilea punct al ordinii de zi - solicitarea Preşedintelui privind participarea unor unităţi din armatele altor state la activităţi de pregătire în comun cu Armata Română, componenţa nominală a Comisiei Parlamentului pentru integrare europeană şi apoi proiectul Legii bugetului de stat.

Dacă sunt observaţii cu privire la ordinea de zi ? Nu sunt.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra ordinii de zi.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt. Vă mulţumesc.

Adoptarea Hotărârii Parlamentului României pentru participarea unor unităţi şi subunităţi din armatele altor state la activităţi de pregătire în comun cu unităţi şi subunităţi ale Armatei României pe teritoriul naţional, în perioada februarie-aprilie 1999; adoptarea proiectului de hotărâre

În legătură cu scrisoarea trimisă de Preşedintele României, dacă există raportul...

Domnul preşedinte al Comisiei pentru apărare din Senat, domnul senator Alexandru Nicolae.

Domnul Nicolae Alexandru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Vă prezint raportul comun privind solicitarea Preşedintelui României, adresată Parlamentului României, pentru a aproba participarea unor unităţi şi subunităţi din armatele altor state la activităţi de pregătire în comun cu unităţi şi subunităţi ale Armatei României pe teritoriul naţional, în perioada februarie-aprilie 1999.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au fost sesizate de către Birourile permanente pentru a analiza solicitarea Preşedintelui României în vederea participării unor unităţi şi subunităţi din armatele altor state la activităţi de pregătire în comun cu unităţi şi subunităţi ale Armatei României pe teritoriul naţional, în perioada februarie-aprilie 1999.

În scrisoare se menţionează că activităţile prezentate spre aprobarea Parlamentului României au fost incluse în planul de relaţii internaţionale ale Ministerului Apărării Naţionale pe anul 1999 şi în planurile de cooperare militară bilaterală, iar cheltuielile aferente sunt prevăzute în bugetul acestui minister pe anul 1999.

Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, întrunite în şedinţă comună în ziua de 7 februarie 1999, au analizat solicitarea Preşedintelui României şi au constatat că aceasta respectă dispoziţiile art. 117 alin. 5 din Constituţia României şi ale art. 5 alin. 3 din Legea apărării naţionale a României nr. 45/1994. Cu unanimitate de voturi, comisiile au hotărât să supună solicitarea Preşedintelui României spre dezbatere şi aprobarea Parlamentului în şedinţa comună a celor două Camere.

Pe baza dezbaterilor, comisiile au întocmit proiectul de hotărâre anexat pentru a fi supus spre aprobare plenului Parlamentului.

Proiectul de hotărâre a fost distribuit.

Domnul Petre Roman:

Fiecare senator şi deputat are proiectul de hotărâre.

Intervenţii în legătură cu...

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu am reţinut dacă în debutul şedinţei domnul preşedinte Petre Roman a anunţat cvorumul de lucru pentru astăzi. Art. 39 din Regulamentul şedinţelor comune prevede că cele două Camere lucrează în prezenţa a jumătate plus unu din numărul membrilor care le compun. Dacă se poate face această comunicare şi după aceea să...

Domnul Petre Roman:

Este justificată intervenţia dumneavoastră.

Vă citesc ceea ce am înregistrat.

Din totalul de 485 de parlamentari şi-au înregistrat prezenţa 373, ceea ce ar însemna că avem cvorum. Dacă ne uităm în sală, lucrurile nu stau tot atât de bine.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Sigur, s-au semnat 373 de parlamentari, vreau să vă spun că cele două Camere pot lucra legal în situaţia în care în sală sunt jumătate plus unu din numărul total. În momentul de faţă Camera Deputaţilor numără 342 de deputaţi, întrucât un loc este vacant ca urmare a decesului deputatului P.N.Ţ.C.D. George Şerban, la Senat sunt 143 de senatori, înseamnă un total de 485 de parlamentari. În sală, pentru a putea lucra legal ar trebui să se afle 243 de parlamentari. Dacă dumneavoastră socotiţi că sunt 243 de parlamentari în sală, eu nu am nici un fel de obiecţiune.

Domnul Petre Roman:

Domnule deputat, Şi eu cred că în sală nu sunt 243 de parlamentari.

Eu am început şedinţa pentru că era această înregistrare de 373, cu gândul că anunţaţi fiind, colegii vor începe să apară, ceea ce cred şi acum că s-ar putea să se întâmple.

Sigur, avem două posibilităţi - să întrerupem lucrările şi să procedăm la un apel nominal, dacă se cere acest lucru, sau să continuăm, în speranţa că colegii care şi-au semnat prezenţa vor veni în sală.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu cred că putem intra pe dezbaterea proiectului de hotărâre.

Vreau să vă spun că în scrisoarea pe care Preşedintele a adresat-o Parlamentului, cerând aprobarea în legătură cu aceste acţiuni militare, se utilizează un termen care ţine de vorbirea curentă, de vorbirea de presă, dar eu consider că Parlamentul trebuie să manifeste o rigurozitate deosebită atunci când redactează actele pe care urmează să le adopte.

Cele două comisii permanente, sigur, trebuie să ţină seama de obiectul cererii, să nu se îndepărteze de la el, în sensul că nici să nu reglementeze mai mult decât s-a cerut sau mai puţin decât s-a cerut, dar în utilizarea anumitor termeni trebuie să se raporteze la termenii Constituţiei.

Vă rog să observaţi că şi în scrisoarea Preşedintelui şi în titlul hotărârii se face menţiunea de "teritoriu naţional".

Vreau să vă spun că în Constituţie, termenul de "teritoriu" este definit în două articole. În art. 3 se vorbeşte despre "teritoriul României" şi tot acolo se vorbeşte de "teritoriul statului român", iar în art. 117 alin. 5, care constituie sediul materiei pentru problema pe care o discutăm, se precizează "pe teritoriul României nu pot intra şi nu pot staţiona trupe străine". Ca atare, domnule preşedinte, propun ca în titlu, în preambul şi în art. 1 să se folosească termenul Constituţiei: "pe teritoriul României". Întrucât se vorbeşte despre Armata României, v-aş propune să spunem "Armata Română", dar să utilizăm în ceea ce priveşte teritoriul terminologia Constituţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Argumentaţia dumneavoastră este corectă, deşi eu cred că a spune "teritoriu naţional" nu aduce nici un element de confuzie, însă, având în vedere definiţia pe care dumneavoastră aţi preluat-o din Constituţie, probabil că este mai exact să folosim acea terminologie: "pe teritoriul României".

Alte intervenţii în legătură cu proiectul de hotărâre pe care îl aveţi la dispoziţie?

Poftiţi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Proiectul de hotărâre, pe care îl avem fiecare dintre noi, are în cuprinsul lui art. 1 şi nu mai urmează un alt articol. Dacă autorii au în vedere un singur articol, atunci normal ar fi fost să se scrie "articol unic" dar, eu consider că autorii au pierdut din vedere acea menţiune care se cuprinde de regulă în asemenea hotărâri, într-un articol separat, că toate cheltuielile pentru realizarea acţiunilor prevăzute la art. 1 ce revin părţii române se suportă din bugetul Ministerului Apărării Naţionale, aprobat pe anul 1999.

Domnule preşedinte,

Propun să completăm această hotărâre cu art. 2, iar dacă nu se agreează de către iniţiator şi de către comisii, atunci în loc de art. 1 să se treacă "articol unic".

Domnul Petre Roman:

Propunerea este următoarea: fie ca acest art. 1 să se numească, pe bună dreptate, "articol unic", incluzându-se în el, aşa cum rezultă din conţinut, precizarea cine suportă cheltuielile, precizare ce se face la fiecare punct în parte, sau un articol separat care să preia. Pentru ca lucrurile să meargă mai uşor, bănuiesc că este bine să spunem "articol unic" şi dacă este nevoie de... pentru că ar însemna să preluăm toate trimiterile de cheltuieli de la fiecare punct... este mai bine construit aşa.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Daţi-mi voie să mergem pe o redactare foarte concisă.

La art. 1 rămân toate acţiunile, iar la art. 2 spunem aşa: "Cheltuielile pentru realizarea acţiunilor prevăzute la art. 1, ce revin părţii române, se suportă din bugetul, Ministerului Apărării Naţionale aprobat pe 1999". Este o practică pe care am utilizat-o de fiecare dată.

Domnul Petre Roman:

Ce părere are comisia?

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor parlamentari,

În titlul hotărârii am folosit sintagma "teritoriu naţional", comisia considerând că apare o repetiţie şi pentru a vă lămuri voi citi textul: "pregătirile cu unităţi şi subunităţi ale armatei României pe teritoriul naţional". În varianta propusă de domnul Acsinte Gaspar textul ar suna: "pregătire cu unităţi şi subunităţi ale armatei României, pe teritoriul României".

Din sală:

Armatei Române!

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

În situaţia în care se face schimbarea "teritoriu naţional" în "teritoriul României", va trebui să reformulăm titlul hotărârii - "...armatei române pe teritoriul României".

Domnul Petre Roman:

În legătură cu separarea...

Domnul Ioan Mircea Paşcu:

În legătură cu separarea, cu apariţia unui articol suplimentar, având în vedere că în bugetul de stat avem capitol separat pentru aceste pregătiri, eu cred că putem accepta soluţia domnului Acsinte Gaspar, cu articol unic, având în vedere că pentru fiecare operaţiune sunt prevăzute clar cheltuielile.

Domnul Petre Roman:

Deci, comisia optează pentru articol unic, care să păstreze defalcarea cheltuielilor pentru fiecare punct în parte.

Nu este un cap de ţară.

Alte intervenţii la proiectul de hotărâre? Nu sunt.

Trecem la discutarea pe articole.

La titlul hotărârii, comisia acceptă sugestia făcută de domnul deputat Gaspar cu privire la "armatei române, pe teritoriul României".

Dacă sunteţi de acord cu titlul hotărârii.

Vă rog să votaţi.

Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Două abţineri.

A fost adoptat.

Articolul unic.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Articolul unic a fost adoptat.

Supun votului proiectul în ansamblu.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Proiectul de hotărâre a fost adoptat.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Ceea ce am hotărât în titlu operează şi în preambul, peste tot.

Domnul Petre Roman:

Aşa este.

Acea trimitere la "teritoriul României" operează în întreg textul proiectului de hotărâre.

Constituirea comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor pentru soluţionarea textelor aflate în divergenţă la proiectul Legii privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

Domnul Vasile Lupu:

Stimaţi colegi deputaţi,

Ne cerem scuze domnilor senatori, dar avem de constituit câteva comisii de mediere.

Vă prezint lista comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Grupul parlamentar P.N.Ţ.C.D. - civic-ecologist - Petreu Liviu, Nanu Romeo.

Grupul parlamentar P.D.S.R. - Dumitriu Carmen, Afrăsinei Viorica.

Grupul parlamentar U.D.M.R. - Szekely Ervin-Zoltan.

Grupul parlamentar P.U.N.R. - Pop Leon Petru.

Grupul parlamentar U.S.D.-P.S.D.R. - Putin Emil-LiviusNicolae.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Constituirea comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor pentru soluţionarea textelor aflate în divergenţă la proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă nr. 37/1998 privind desfăşurarea bacalaureatului în sesiunea iunie-iulie 1999

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege pentru aprobarea ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/1998 privind desfăşurarea bacalaureatului în sesiunea iunie-iulie 1999.

P.N.Ţ.C.D.-civic-ecologist - Berci Vasile, Palade Dan.

P.D.S.R. - Andronescu Ecaterina, Bejinaru Petru.

U.S.D.-P.D. - Brezniceanu Alexandru.

P.N.L. - Ionescu Anton.

P.R.M. - Stanciu Anghel.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Constituirea comisiei de mediere a Camerei Deputaţilor pentru soluţionarea textelor aflate în divergenţă la Ordonanţa Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România privind securitatea navigaţiei aeriene şi la Acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană

Comisia de mediere pentru soluţionarea textelor adoptate în redactări diferite de către cele două Camere ale Parlamentului la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 46/1998 pentru stabilirea unor măsuri în vederea îndeplinirii obligaţiilor asumate de România privind securitatea navigaţiei aeriene şi la acordul multilateral privind tarifele de rută aeriană.

P.N.Ţ.C.D. - Piţigoi Barbu, Irimescu Haralambie.

P.D.S.R. - Bivolaru Ion, Nica Dan.

U.S.D-P.D. - Radu Alexandru.

U.D.M.R. - Raduly Robert Kalman.

Minorităţi naţionale - Manolescu Oana.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare

Comisia de mediere la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea Legii nr. 54/1993 pentru organizarea instanţelor şi parchetelor militare.

P.N.Ţ.C.D. - Dejeu Gavril, Radu Gabriela Elena Cornelia.

P.D.S.R. - Dobre Traian, Dumitriu Carmen.

U.S.D.-P.D. - Stancov George-Iulian.

P.N.L. - Bujor Liviu.

Minorităţi naţionale - Paneş Iosif.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Constituirea comisiei de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/1996 privind acordarea licenţelor de instalare şi operare a reţelelor G.S.M. şi stabilirea taxei de urgenţă

Comisia de mediere la proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/1996 privind acordarea licenţelor de instalare şi operare a reţelelor G.S.M. şi stabilirea taxei de licenţă.

P.N.Ţ.C.D.-civic-ecologist - Piţigoi Barbu, Pavel Vasile.

P.D.S.R. - Nica Dan.

U.S.D.-P.D. - Radu Alexandru-Dumitru.

U.D.M.R. - Raduly Robert Kalman.

P.R.M. - Păvălău Constantin.

P.U.N.R. - Bud Nicolae.

Obiecţiuni? Nu sunt.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Stimaţi colegi, vă mulţumesc.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Grupul parlamentar P.D.S.R., la comisia de mediere privind Legea referendumului, vă roagă să fiţi de acord cu înlocuirea doamnei Carmen Dumitriu, care este bolnavă, cu doamna Ionescu Marina.

Domnul Vasile Lupu:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Supun la vot cererea Grupului P.D.S.R.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Abţineri?

Unanimitate.

Continuarea dezbaterilor asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999 (art. 1-art. 9 alin. 1, nevotat)

Domnul Petre Roman:

Între timp au mai venit colegi în sală.

Trecem la dezbaterea pe articole a proiectului Legii bugetului de stat pe anul 1999.

Titlul proiectului: "Legea bugetului de stat pe anul 1999".

Intervenţii? Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

S-a adoptat.

La capitolul I se propune de către domnul deputat Gaspar şi se acceptă de către comisii ca titlul să fie "Dispoziţii generale", în loc de "Consideraţii generale".

Intervenţii?

Domnul senator Fuior.

Domnul Victor Fuior:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Prezentarea pentru prima dată a Legii bugetului de stat pe capitole şi articole nu putem să o apreciem decât pozitivă.

În opinia mea, şi sper să am şi acordul dumneavoastră, primul capitol intitulat "Consideraţii generale" este foarte important şi motivat de ceea ce ar trebui să cuprindă, respectiv:

elementele de legitimitate care conduc la obţinerea surselor financiare necesare, prin politicile economice, sociale şi financiar-monetariste;
obiectivele şi acţiunile sociale, economice, de siguranţă naţională şi culturale, cu prioritate pentru anul în curs;
modul de îndeplinire a acestor acţiuni de întreaga populaţie şi, în mod special, de factorii responsabili.

Acestea fiind elemente absolut necesare de subliniat în cadrul legii, în opinia mea, conţinutul capitolului, raportat la titlu nu poate să mă mulţumească.

Observaţia mea este susţinută şi de faptul că raportul proiectului bugetului de stat pentru anul 1999 cuprinde o parte din elementele pe care le-am precizat, dar acest raport nu va fi publicat în Monitorul Oficial.

Deoarece pentru orice manager român Legea bugetului de stat este un izvor de informare şi documentare, prezentul conţinut al capitolului I îi frustrează de acest drept.

În concluzie, propun ca titlul capitolului I să fie "Consideraţii şi dispoziţii generale", iar conţinutul să fie completat cu articole care să elimine deficienţele prezentate.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

În primul rând aş dori să fac o observaţie de ordin procedural. Îmi pare rău, dar trebuie să vă reamintesc că, întrucât nu aţi prezentat nici un fel de amendament în sensul celor spuse de dumneavoastră aici, ele nu pot fi luate în discuţie. Trebuie să merg în continuare pe ceea ce propune ca amendament comisia. Nu putem discuta în plen, la dezbaterea bugetului, decât amendamentele care au fost prezentate comisiei şi trebuie să ne ţinem de treaba aceasta.

Îmi pare rău, domnul senator. Oricât aş dori să promovez punctul dumneavoastră de vedere, peste prevederile regulamentare nu pot să trec.

Domnul Victor Fuior:

Domnule preşedinte,

Domnilor parlamentari,

Conceptul de "consideraţii" este mult mai amplu. Eu aş solicita să acceptăm ca titlul capitolului I să fie "Consideraţii generale".

Domnul Petre Roman:

Am înţeles.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Am de ridicat două probleme. În primul rând, în momentul în care am propus reformularea titlului capitolului I, am avut în vedere normele de tehnică legislativă.

Consideraţii se fac în cazul unor articole, în cazul unor studii. Aici, structurarea legilor se face pe capitole, pe secţiuni, pe titluri, pe ce doriţi.

În al doilea rând, vreau să vă spun că, aşa cum am subliniat şi ieri, datorită importanţei Legii bugetului de stat, în Regulamentul şedinţelor comune s-a prevăzut un capitol II - "Proceduri speciale", iar prima secţiune a acestui capitol se intitulează "Aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale".

La art. 50 alin. 2 se spune: "La discutarea fiecărui articol deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul". Nu se spune nici un moment că numai cei care au făcut amendamente.

Tocmai în aceasta constă procedura specială, spre deosebire de procedura comună pe care o avem şi în regulamentul Senatului şi în Regulamentul Camerei Deputaţilor. De data aceasta, cei care au redactat regulamentul, care a fost aprobat de plenul celor două Camere, au avut în vedere posibilitatea ca orice senator sau deputat să poată participa la discutarea pe articole şi nu numai cei care au propus amendamente.

Domnul Petre Roman:

Aşa este, iar ceea ce am spus eu nu vine deloc în contradicţie cu ce precizaţi dumneavoastră în regulament.

Eu am spus că nu pot fi făcute noi amendamente, pentru că domnul senator Fuior propunea un alt amendament.

Dumnealui poate interveni să susţină un punct de vedere sau altul, să critice conţinutul sau să susţină conţinutul, dar noi amendamente... dacă citiţi în întregime prevederile acelei proceduri, veţi vedea că se iau în discuţie numai amendamentele care au fost depuse la comisie.

În legătură cu titlul capitolului I, am să supun votului ceea ce ne propune raportul comisiei - "Dispoziţii generale".

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot împotrivă.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat.

Art. 1.

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Art. 1 în forma în care a fost redactat de către Guvern şi însuşit de Comisiile de buget, finanţe, bănci vrea să dea o expresie sintetică bugetului, în sensul că arată că acesta cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului, pe de o parte, şi repartizarea acestora în vederea realizării, şi subliniez: "obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării".

Domnilor colegi,

Cei care aţi audiat intervenţiile în cadrul dezbaterilor generale ale celor doi parlamentari din partea Grupului P.D.S.R., domnii Florin Georgescu şi Marin Stelian, şi-au dat seama că nu putem vorbi de dezvoltarea economică şi socială a ţării, când s-a subliniat că în realitate ne găsim în faţa unei căderi, prin bugetul care se propune.

Pe de altă parte, dacă vă uitaţi la motivarea pe care comisia o dă în legătură cu respingerea amendamentului şi dacă doriţi, combinăm punctele 1 şi 2 din raport, se spune că nu se acceptă amendamentul, deoarece prin bugetul de stat se asigură alocaţii bugetare pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării.

Vă rog să observaţi, domnule preşedinte, că alocaţiile, resursele financiare sunt îndreptate numai în acest domeniu şi că tot ce înseamnă alte activităţi ale statului sunt eliminate din start.

Eu vreau să vă spun că, într-o interpretare pe care pot să o fac, este că nici Guvernul, nici Parlamentul, nici celelalte autorităţi publice prevăzute în Constituţie nu pot avea buget, pentru că acesta este textul de deschidere.

Domnule preşedinte,

Vă propun ca textul să fie reformulat şi să aibă următorul conţinut: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora pe domenii de activităţi, în condiţiile prezentei legi."

Altfel, domnule preşedinte, nu avem temei nici pentru autorităţile publice, nici pentru autorităţile judecătoreşti, pentru că ceea ce spune comisia - resursele sunt alocate doar pentru dezvoltarea economică şi socială a ţării. Or, statul are şi alte activităţi şi alte funcţii pe care le cunoaştem foarte bine, legate de învăţământ, de apărare, de funcţionarea tuturor autorităţilor publice, a autorităţilor judecătoreşti.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Eu constat că acest amendament nu a fost propus la comisie.

Le am pe toate în faţă. Există un amendament de eliminare a cuvintelor "în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială", dar există amendamentul dumneavoastră pe care îl citez - şi mă întreb care din ele - pentru că cel pe care l-aţi prezentat acum este unul nou.

Cel pe care domnul deputat Gaspar l-a prezentat la comisie a fost următorul: bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării, precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice".

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu v-am spus că mă refer atât la primul amendament, care este un amendament făcut tot de către grupul nostru, P.D.S.R., şi la amendamentul meu şi, cred că interesul nostru este ca, totuşi, să dăm o redactare cât mai corectă, cât mai cuprinzătoare şi atunci eu n-am făcut decât să combin cele două idei şi să dau o redactare care să acopere absolut toate domeniile de activitate ale statului.

Domnul Petre Roman:

Totuşi eu trebuie să supun votului amendamentul pe care dumneavoastră l-aţi propus la comisie.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu repet că interpretarea dumneavoastră faţă de textul pe care vi l-am spus mi se pare puţin forţată.

Din moment ce regulamentul spune că la dezbaterea fiecărui articol, deputaţii şi senatorii pot lua cuvântul... Păi, a lua cuvântul, printre altele, înseamnă nu numai să-l critic, ci să am şi o contribuţie, să propun ceva care să fie în beneficiul procesului legislativ.

Domnul Petre Roman:

Eu mi-aduc aminte că acest principiu, ca să fie discutate amendamentele propuse la comisie, a fost un principiu totdeauna utilizat în dezbaterea la bugetul de stat. Altminteri, de ce să mai depună deputaţii şi senatorii amendamente la comisie, pentru ca după aceea să vină în plen şi să propună altele.

Discuţia înseamnă că... Haideţi să vedem cum este...

Deci, art. 50: "În cursul luărilor de cuvânt pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemei discutate".

Aceasta-i interpretarea pe care o dau. Deci, eu o să-mi permit să dau curs amendamentelor care au fost la comisie, dacă ele sunt ridicate în plen.

Şi sigur, primul amendament este eliminarea cuvintelor "în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării", cu motivaţia care a fost prezentată.

Pentru eliminarea termenilor de "dezvoltare economică şi socială a ţării", propusă de domnul deputat Cazan - P.D.S.R.

Cine este pentru această eliminare? În mod evident insuficient.

Împotrivă?

Din sală:

Să se numere voturile!

Domnul Petre Roman:

S-a numărat. 78 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? În mod evident, sunt cu mult mai multe voturi.

Din sală:

Să se numere!

Domnul Petre Roman:

N-aveţi nici o teamă că se va număra.

129 voturi împotrivă.

Abţineri? 6 abţineri.

Înseamnă că nu sunt 243 de parlamentari în sală. 129 şi cu 78 şi cu 6 sunt vreo 205 voturi.

Din sală:

Nu s-a numărat!

Domnul Petre Roman:

Să mai numărăm o dată.

Deci, cine este pentru eliminare?

Vă rog să mă scuzaţi că sunt obligat să supun din nou la vot, dar, în acelaşi timp, vă rog să aveţi înţelegere.

87 de voturi pentru eliminare.

Împotriva eliminării? 163 de voturi împotriva eliminării.

Abţineri? 6 abţineri.

Amendamentul a fost respins.

Cel de al doilea amendament propus de domnul deputat Gaspar este...

Domnule Gaspar, poftiţi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci, domnule preşedinte, eu împărtăşesc punctul dumneavoastră de vedere că pot fi prezentate numai amendamente privind probleme de redactare sau care nu aduc atingere fondului problemelor discutate.

Propunerea pe care am făcut-o eu nu văd în ce măsură aduce atingere fondului problemei discutate. N-am făcut decât precizarea că resursele financiare se distribuie sau se repartizează pe domenii de activitate, că nu ne rezumăm numai la domeniul economic şi social.

Aceasta este toată chestiunea.

Domnul Petre Roman:

Am înţeles, însă sunt şi eu om politic de vreo 9 ani şi vreo câteva luni şi mie mi se pare că fondul chestiunii, de a elimina ideea de dezvoltare socială şi economică, este de fond.

Daţi-mi voie să-mi permit să cred că aşa este.

Deci, vă întreb domnule deputat, dacă vă menţineţi prima formulare, care, de exemplu, după părerea mea, este de acceptat. După părerea mea.

Domnul Acsinte Gaspar (din sală):

Da.

Domnul Petre Roman:

Bun. Deci, amendamentul propus de domnul deputat Gaspar este următorul: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economico-socială a ţării, precum şi pentru funcţionarea autorităţilor publice".

Vă propun să votăm asupra acestei formulări.

Cine este pentru? O foarte mare majoritate. Vă mulţumesc.

Art. 1 a fost adoptat.

Art. 2 alin. 1, nu sunt amendamente.

Sunt intervenţii? Nu sunt.

Votul pe art. 2 alin. 1.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? Un vot. Mulţumesc.

Abţineri? 6 abţineri. Vă mulţumesc.

Art. 2 alin. 1 a fost adoptat.

Art. 2 alin. 2, fără amendamente.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă? 3 voturi.

Abţineri? 7 abţineri.

S-a adoptat.

Art. 2 alin. 3, fără amendamente.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? 10 abţineri. Vă mulţumesc.

S-a adoptat.

Art. 2 alin. 4.

Există nişte modificări. Intervenţii la art. 2 alin. 4?

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

P.D.S.R. face un amendament de fond la art. 2 alin. 4, referitor la trecerea de la un declin de 2% al produsului intern brut pe 1999, aşa cum este proiectat în construcţia bugetului, la pornirea de la premisa că România are nevoie, în această perioadă de gravă recesiune economică şi de sărăcie generală a populaţiei, de degradare a vieţii cetăţenilor, nu de contracţia în continuare a economiei, ci de o uşoară creştere economică, creştere economică pe care piaţa o va orienta în sectoarele performante, pentru că nu dirijează nimeni creşterea economică de la vreun organism central de planificare, şi piaţa, dacă se pun în mişcare pârghiile monetare, deci credite pentru întreprinderi, se pun în mişcare pârghiile financiare, politici fiscale stimulative, se pun în mişcare politicile de subvenţii în agricultură, de sprijinire mai consistentă a producătorilor agricoli, toate aceste politici şi mecanisme vor conduce la creşterea economică în acele subramuri şi sectoare care prezintă desfacere asigurată la intern şi la extern.

Deci, noi nu concepem că mai este posibilă degradarea în continuare a economiei româneşti şi a nivelului de trai al cetăţenilor, aşa cum se propune prin acest buget şi prin premisa că în 1999 trebuie să înregistrăm, noi românii, din nou, un declin economic de 2% după 7-8% din 1997 şi circa 8% în 1998, ci trebuie să ne redresăm, să ne modernizăm acolo unde avem resurse, capacităţi şi potenţial şi, slavă Domnului!, economia şi România au aşa ceva.

Pornind de la o creştere economică de 2%, în mod implicit produsul intern brut va înregistra un spor de 19.000 de miliarde, care, ţinând seama de fiscalitatea care este stabilită prin legislaţia în vigoare, conduce la un plus de venituri de circa 3200 de miliarde.

Cu această sumă noi propunem să se majoreze veniturile şi implicit cheltuielile cu păstrarea la acest stadiu, pentru că vor veni alte două amendamente ulterioare, unde mai propunem alte lucruri corelate, ale deficitului bugetar înscris în legea promovată de Guvern.

O să spuneţi, unii dintre dumneavoastră, dar de unde resurse pentru o asemenea creştere economică?. Pentru că atunci când îţi propui creştere economică trebuie să-ţi proiectezi şi resursele necesare. În primul rând, printr-o politică adecvată financiară şi monetară şi, în al doilea rând, prin contractarea de împrumuturi externe de pe pieţele private de capital, care să fie introduse în lucrări de infrastructură economică şi socială, care să creeze locuri de muncă şi să absoarbă eventualul personal disponibilizat prin restructurare şi privatizare.

Este posibil ca acest amendament al nostru să fie realizat în practică, deoarece misiunea Fondului Monetar Internaţional abia vine în Bucureşti, în această săptămână, deci nu s-a negociat nimic şi domnul ministru Remeş cu domnul guvernator Isărescu, cu domnul prim-ministru Radu Vasile, dacă au competenţa profesională necesară şi voinţa patriotică adecvată, să spună Fondului Monetar Internaţional: "Domnilor, nu cerem bani de la voi, că Fondul Monetar nu dă mai mult de 2-300 de milioane pe 2 ani, deci nişte rate de vreo 40-50 de milioane de dolari pe trimestru", dar îţi dă paşaportul, îţi dă credibilitatea internaţională ca să te duci pe pieţele private internaţionale de capital, în zonele unde se consumă mai puţin decât se produce şi sunt ţări bogate şi zone bogate în lume, care au exces de capital. Deci te poţi împrumuta pe acele pieţe pentru a introduce în economia românească, în sectoarele performante, un aflux de capital care să conducă la modernizare, creare de locuri de muncă şi, implicit, surse pentru bugetul de stat şi celelalte bugete componente ale bugetului general consolidat.

Deci, vă, rog domnule Remeş, spuneţi Fondului Monetar Internaţional că aţi venit la putere pe un val de încredere al populaţiei, potrivit căruia o s-o faceţi să trăiască mai bine şi după ce i-aţi oferit pilule amare doi ani de zile, recesiune şi degradare cu 25% a nivelului de trai, vreţi ca în 1999 România să înregistreze o modestă creştere de 2%. Dacă veţi reuşi aşa ceva.

Dacă nu veţi reuşi, se pune grav la îndoială competenţa şi dorinţa dumneavoastră, a tuturor celor care veţi negocia cu F.M.I., că vreţi binele acestei ţări.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Este vorba de un amendament care a fost propus de Grupul parlamentar P.D.S.R. Se propune majorarea cheltuielilor cu 2.964 de miliarde de lei şi a deficitului bugetului de stat cu aceeaşi sumă.

Domnule ministru Remeş, doriţi să interveniţi la acest amendament?

Comisia a respins acest amendament.

Poftiţi domnule ministru!

De obicei aşa se face, întâi iniţiatorul şi apoi comisia.

Domnul Florin Georgescu (din sală):

3.200 de miliarde de lei. (Discuţii.)

Domnul Petre Roman:

În textul pe care îl am eu în faţă scrie 2.964 (Discuţii.)

Poftiţi domnule ministru!

Domnul Decebal Traian Remeş -ministrul finanţelor:

La care amendament vă referiţi?

Domnul Florin Georgescu:

Deci, domnule preşedinte Roman, trebuie să vă uitaţi, dacă vreţi să vă referiţi la ceea ce am vorbit eu, la pct. 3 din Anexa 2 cu amendamentele respinse. Acolo este locul celor ce le-am spus eu.

2.964 este la pct. 5 din Anexa cu amendamentele respinse.

Domnul Petre Roman:

Da. Atunci, aici, la mine, acest amendament figurează Comisia pentru administraţie publică şi organizarea teritoriului, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi grupul parlamentar.

Domnul Florin Georgescu:

Da. Şi Grupul parlamentar P.D.S.R. Nu este corect?

Domnul Petre Roman:

Sigur că da. Numai că eu văzusem un amendament mai jos, care este numai al Grupului parlamentar P.D.S.R.

Domnul Florin Georgescu:

Aceasta explică de ce ieri dumneavoastră nu eraţi de acord cu mine, pentru că vedeţi întotdeauna altfel.

Domnul Petre Roman:

E-n regulă. Deci, diferenţa între 96.558 şi 87.930, aceea este.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Domnule preşedinte,

Domnilor colegi,

S-a discutat mult la comisii acest amendament. Calea pe care ne-o spune ca fiind posibilă este inacceptabilă pentru că, în momentul prezent, piaţa financiară internaţională este practic închisă pentru România.

De ce? Pentru că toate acordurile anterioare nu au fost respectate de România - şi ştiţi dumneavoastră mai bine decât noi de ce - iar în ce priveşte chestiunea cu valul se simpatie, sunt de acord, în ce priveşte pilulele amare sunt de acord, dar sunt pilule amare lăsate de dumneavoastră în stoc.

Noi le-am terminat şi nu mai vrem să administrăm altele.

În momentul în care am discutat proiectul legii bugetului aţi acuzat în permanenţă obligaţia foarte mare a costului cu dobânzile.

Prin propunerea dumneavoastră nu ne spuneţi altceva decât faptul că acest cost pe bugetele viitoare să fie şi mai apăsător. A ajuns la un grad insuportabil deja, reprezentând 5% din P.I.B. şi un sfert din totalul cheltuielilor bugetare.

Nu dorim pentru nimic în lume ca ponderea acestora să mai crească, ci, dimpotrivă, cerem să fie respectat şi de către plen votul celor două comisii şi să fie respins amendamentul.

Domnul Petre Roman:

Eu constat, totuşi, un lucru important şi anume că amendamentul propune exact acelaşi deficit, numai că un plus de 3.174 de miliarde la venituri.

Din sală:

La cheltuieli.

Domnul Petre Roman:

Nu, la venituri mai întâi.

Deci, dacă la venituri se propune un plus de 3.174 miliarde, poate ni se spune de unde.

A, am înţeles, presupunând că vom realiza o creştere de P.I.B. Am înţeles.

Din partea comisiei, poftiţi, dacă doriţi să interveniţi.

Domnul Petre Partal:

Domnule preşedinte,

Construcţia prezentată anterior este valabilă în planul teoretic şi, aşa cum rezultă din expunerea făcută de domnul ex-ministru Florin Georgescu, ar rezulta că ne este foarte la îndemână ca să reuşim aşa o creştere economică rapidă. Eu am serioase îndoieli în legătură cu mediul social şi politic în care ne desfăşurăm activitatea împreună şi cred că ar trebui să lăsăm la o parte discursul electoral în această perioadă, pentru că de creştere economică suntem convinşi şi noi că este nevoie acum.

A încerca acum să majorăm şi veniturile şi cheltuielile cu sumele respective, în primul rând, cred că nu vom reuşi în planul execuţiei, n-am pus la punct un mod foarte bun de administrare a veniturilor şi iată că ne confruntăm cu buna încasare a acestora, atât de la populaţie, cât şi de la agenţii economici.

Blocajul financiar încă n-a fost dat la o parte şi nu ne putem permite imediat o creştere economică, fără să ţinem cont de această constrângere.

Sunt 17.000 de miliarde în blocajul financiar, există o stare socială pe care nu ne putem baza că ne este favorabilă pentru a ne relansa. Să nu uitaţi că am pornit această reformă economică în domeniul energetic, minier şi petrolier cu probleme deosebite. Iată, deci, că era cât pe aci, în ultimul ceas, colegii noştri de la Opoziţie au semnat acea înţelegere de la Cotroceni, ca lucrurile să reintre în normal.

Deci, nu putem să mergem pe o construcţie teoretică fără să ţinem cont de mediul în care ne desfăşurăm activitatea. Or, eu cred că în acest moment este bine să ne punem de acord cu ce putem accepta şi cu ce nu putem accepta.

Haideţi să vorbim ca profesionişti. Îl rog şi pe domnul coleg Florin Georgescu să încercăm să lăsăm de o parte toate expunerile acestea care vin în planul teoretic şi electoral şi să trecem un pic la lucrurile profesioniste.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Domnul deputat Mitrea.

Domnul Miron-Tudor Mitrea:

Domnule preşedinte,

Cred că discuţia în jurul acestei probleme are o mare încărcătură politică. Nu este doar o problemă tehnică.

De fapt, cele două tipuri de program de guvernare - cel de până în 1996 şi, în continuare, 1997 - dovedesc abordarea diferită, principială, a problemei creşterii şi descreşterii economice, este cea care a creat un anumit tip de program de guvernare.

Deci programul de guvernare 1997, 1998 şi 1999, pe descreştere economică, nu este un rezultat al unei politici de neputinţă, neapărat, cum domnul Partal încerca să ne explice, ci este o decizie conştientă a actualei Puteri, care consideră că acesta este drumul - către ce nu ştiu să spun, astăzi, în faţa dumneavoastră, pentru că eu cred că acesta este un drum greşit.

Deci, revin, este o decizie politică majoră. Şi eu mă bucur că dumneavoastră, astăzi, personal, domnule Petre Roman, conduceţi această şedinţă, pentru că aveţi ocazia să ne dovediţi că declaraţiile pe care le-aţi făcut săptămâna trecută, după întâlnirea cu sindicatele - că sunteţi pentru creşterea economică - politic pot fi sprijinite de fapte şi n-au fost declaraţii de genul celor privind programul social, făcute în afara Parlamentului şi nesusţinute în forurile care pot adopta acest lucru.

Fac această declaraţie, răspunzându-i domnului deputat Partal, că de fapt acestea sunt declaraţii electorale - cele făcute în mass-media şi nesprijinite în plenul Parlamentului.

Eu mă aştept ca astăzi grupurile parlamentare P.D. să sprijine un program de creştere economică pentru a fi, astfel, în concordanţă cu declaraţiile dumneavoastră politice de săptămâna trecută.

Domnul Petre Roman:

Doar că precizarea se referea la anul 2000, aşa că nu este cazul să intrăm în discuţii pe această temă, ci strict pe Legea bugetului de stat.

Domnule deputat, doriţi să mai interveniţi pe tema aceasta? (Se adresează domnului deputat Florin Georgescu.)

Poftiţi!

Domnul Florin Georgescu:

Doamnelor şi domnilor colegi,

Dacă dumneavoastră nu veţi accepta acest amendament, potrivit căruia România trebuie să pornească în 1999 de la premisele realizării obiectivului creşterii economice, noi trebuie, în aceste condiţii - şi aveţi cu toţii proiectul de lege în faţă - să modificăm conţinutul art. 1. La art. 1

Guvernul spune: "Bugetul de stat cuprinde resursele financiare mobilizate la dispoziţia statului şi repartizarea acestora în vederea realizării obiectivelor de dezvoltare economică şi socială a ţării".

Dacă dezvoltarea economică, în interpretarea coaliţiei de dreapta C.D.R.-U.S.D.-U.D.M.R., înseamnă recesiune, scăderea nivelului de trai, scăderea producţiei industriale, agricole, de transporturi, investiţii şi aşa mai departe, înseamnă că dumneavoastră introduceţi, cu tupeul caracteristic, noi termeni şi noi noţiuni, noi categorii economice în gândirea economico-financiară a ţării. (Discuţii.)

În aceste condiţii, noi vrem să vă aducem aminte că afirmaţia domnului ministru Remeş, potrivit căreia pieţele financiare sunt inaccesibile României, este gratuită. Noi vă aducem în memorie faptul că, în 1996, România avea "riscul de ţară" la nivelul 2B cu plus, ceea ce însemna nivelul Poloniei, Cehiei şi Ungariei din acea vreme.

Datorită politicii înţelepte de asanare haotică a economiei, dusă în 1997, 1998 şi, iată, dorim să fie continuată în 1999, România a ajuns la un rating de ţară de B minus, deci cu 3-4 trepte mai jos.

Pentru a putea să proiectaţi o creştere economică de 2% era nevoie ca aici să fie şi Banca Naţională, prin reprezentanţii dumnealor, pentru că o proiecţie de program economic porneşte de la politica monetară care se articulează cu cea fiscală, bugetară, deci cu politica financiară.

Nu poţi să faci creştere economică atunci când îţi scade, în termen real, masa monetară. Vreţi mai multă masă monetară, vrem cu toţii creştere economică, vrem nişte reguli, nişte mecanisme prin care această masă monetară să ajungă la locurile performante din economie? Faceţi o discuţie şi un dialog între reprezentaţii Guvernului şi ai autorităţilor monetare. Nu vreţi aşa ceva, introduceţi din nou ţara în recesiune şi într-o agravare a crizei economice!

Dar această răspundere vă va reveni în totalitate, pentru că noi vă atenţionăm colegial în momentele de decizii importante pentru politica economică şi pentru ţară în general, dar dumneavoastră, din păcate, nu vreţi să ţineţi seama.

Vă repet, facem aceasta într-un moment în care nu s-a încheiat memorandumul cu F.M.I. Nu avem o obligaţie semnată cu Fondul Monetar Internaţional. Au lăsat dumnealor, în noiembrie, domnului Remeş, nişte teme pentru a fi îndeplinite în decembrie, ianuarie - care au trecut - dar memorandumul cu F.M.I. nu s-a încheiat. Negocieri cu Fondul Monetar, care pot să dureze o lună, două, trei, în raport cu dificultatea şi cu complexitatea programului, nu s-au făcut sau, poate, dumneavoastră le-aţi făcut pe ascuns, aţi acceptat deja un program, fără să spuneţi presei, fără să spuneţi populaţiei despre aşa ceva şi continuaţi să scoateţi de prin sertarele Puterii, în fiecare săptămână, pilule amare şi măsuri de degradare a nivelului de trai şi a economiei.

Spuneţi: ori aveţi un program cu F.M.I. şi nu puteţi să faceţi creştere economică pentru că aţi acceptat declin economic, ori n-aveţi program cu F.M.I. şi nu vreţi să negociaţi săptămâna viitoare, pornind de la o creştere economică de 2%.

Vă rog să ne răspundeţi la aceste întrebări, domnule Remeş.

Domnul Petre Roman:

Doriţi să mai interveniţi domnule ministru?

Poftiţi!

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Domnilor colegi,

Mărturisesc, cu totală sinceritate, că domnul deputat Florin Georgescu este un om de înţeles cât se vorbeşte în termeni tehnici. Dumnealui, în schimb, a ieşit acum în câmpul politic la o bătălie cu iz electoral.

E adevărat că mi-au rămas nişte teme de făcut, acolo, dar mi-au rămas de la dânsul.

Temele înseamnă plata datoriei externe contractate.

Aceasta este o temă pe care România este obligată să o facă în acest an şi nota va fi 3 miliarde de dolari.

În ce priveşte creşterea economică pe care o cere cu insistenţă domnul deputat Florin Georgescu, ştie şi dumnealui bine că nu poate fi atinsă. De ce? România, pentru a-şi vindeca economia, şi-a programat eliminarea din câmpul economic a unor întreprinderi sau părţi de întrepindere care totalizează 30% din pierderi. Acest lucru este program naţional pentru anul 1999.

Domnilor colegi,

Eliminarea din lanţul economic românesc a unor asemenea întreprinderi, duce inevitabil la scăderea cererii pe orizontală.

Nu e un lucru rău acesta, pentru că furnizările de către unităţi bune ale României, către unităţi cu pierderi, nu înseamnă decât alimentarea în continuare a acelor "găuri negre".

Pe de altă parte, tema lăsată de precedenta guvernare, care se cifrează la această obligaţie de a returna 3 miliarde de dolari, ne obligă la o inhibare a importurilor, inhibare care se va face obligatoriu, atât prin cursul leu-dolar, cât şi prin măsuri comerciale. Inhibând importul, unele dintre unităţile româneşti, ori este vorba de tehnologie, ori este vorba de materii prime şi piese de schimb, vor avea, în acest an, producţii sub nivel de creştere. Şi, în ultimă instanţă, programul de privatizare, care - e realitate - trebuie să recunoaştem că e bine pornit, în momentul de faţă, presupune, imediat după înstrăinarea unităţilor şi achiziţia acestora de către capitalul privat, o perioadă de retehnologizare, de restructurare, o perioadă în care atenţia principală nu este aceea a unei producţii fără piaţă de desfacere. Atenţia principală este aceea a reaşezării unui flux tehnologic care să permită eficienţă şi a căutării unor pieţe pentru care desfacerea să fie sigură şi încasările la fel.

Ca atare, efortul din acest an, căderea din acest an a P.I.B.-ului, explicată în felul acesta, reprezintă premisa sigură a unei creşteri viitoare, cu unităţi sau cu un număr mai mare de unităţi din economia românească, vindecate de tarele care le apasă în momentul de faţă.

Propun, încă o dată, respingerea acestui amendament.

Domnul Petre Roman:

Dacă mai sunt intervenţii la acest amendament, vă rog.

Domnul senator Csapo, poftiţi!

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Doamnelor şi domnilor,

Sunt membru în Comisia pentru buget, finanţe, bănci a Senatului şi aş dori să vorbesc şi în această calitate.

Este vorba despre art. 4 alin. 4 şi există un amendament al Comisiilor pentru buget, finanţe, bănci cu privire la majorarea veniturilor cu 2.828 miliarde lei.

Eu nu am fost de acord când am votat acest amendament, pentru că am considerat că, dacă luăm în seamă toate resursele care există, pe baza actelor legislative în vigoare, atunci trebuie să luăm în considerare nu numai efectul Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998, dar trebuie să luăm în considerare toate acele acte normative care sunt cuprinse în anexa 4 a proiectului de lege.

Doamnelor şi domnilor,

Ca legiuitor, mă simt obligat să fac referire la 3 acte normative care nu sunt luate în considerare sau care au fost luate în considerare în mod greşit la întocmirea proiectului bugetului de stat şi care afectează veniturile totale, deci resursele la care ne putem referi la întocmirea bugetului de stat şi anume: fără ca să ţină seama de Legea finanţelor publice, în conformitatea căreia nu se poate include nici un venit fără bază legală, iar o altă reglementare în această lege este obligativitatea de a face parte din venitul bugetului de stat toate resursele care sunt destinate pe bază legală bugetului de stat.

Având în vedere aceste două reglementări, aş dori să menţionez că anexa 4 cuprinde Ordonanţa Guvernului nr. 92/1997, dar nu ţine cont de efectele Ordonanţei Guvernului nr. 92 şi a Legii de modificare nr. 241/1998.

Deci, având baza legală de a aplica facilităţile respective cuprinse în aceste acte normative, dar iniţiatorul nu ţine cont de aceste facilităţi şi cuprinde în veniturile bugetului de stat aproximativ 9.111 miliarde lei, consider că aceasta este o măsură în contradicţie cu reglementările în vigoare.

O altă problemă este cea care priveşte venitul bugetului de stat. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 a fost şi este în vigoare, dar nu este calculat efectul acestei ordonanţe în veniturile bugetului de stat.

În ultimul moment al dezbaterii Comisiei pentru buget, finanţe, bănci, domnul ministru propune includerea în veniturile bugetului de stat a sumei de 2.128 miliarde lei, ca efect al Ordonanţei Guvernului nr. 20, după ce, zile întregi, am refuzat toate amendamentele comisiilor de specialitate, ale senatorilor şi ale deputaţilor. Un singur amendament a fost adoptat - cele 15 miliarde lei în plus pentru Academia Română -, celelalte fiind refuzate pe motivul că nu avem resurse, iar în ultimul moment, totuşi, avem o resursă de 2.128 de miliarde lei, care, în mod nelegal, nu a fost cuprinsă în capitolul venituri ale bugetului statului.

Ultima remarcă este în ceea ce priveşte art. 20 lit. d) din proiectul de lege, respectiv "resursele care sunt realizate în procesul de privatizare".

Ordonanţa Guvernului nr. 88/1997, prin art. 9 alin. 1 şi 2, prevede destinaţia veniturilor realizate din privatizare. Cel puţin 80% din aceste venituri trebuie să constituie vărsăminte la bugetul statului. În mod obligatoriu prin alin. 4 al art. 9 sunt prevăzute şi destinaţiile spre care se pot dirija aceste sume.

În conformitate cu proiectul bugetului de stat, din veniturile realizate, deci vărsămintele prin veniturile din privatizare reprezintă numai 3.560 miliarde lei.

Ce se întâmplă cu diferenţa de 4.500 miliarde lei, care este cuprinsă în proiectul bugetului F.P.S., la capitolul "Vărsăminte la bugetul statului"?

Deci, consider că reglementările legale trebuie să fie respectate. Trebuie să fie inclusă în partea de venituri a bugetului de stat toată suma provenită din privatizare, prevăzută prin bugetul F.P.S.-ului pe '99, respectiv suma de 8.100 miliarde lei, nemailuând în calcul cele 3.200-3.500 de miliarde de lei, care deja au rezultat din privatizarea ROMTELECOM.

Iată că avem resurse financiare, din punctul de vedere al legislaţiei existente, şi în mod obligatoriu trebuie luate în considerare, ceea ce nu s-a realizat în momentul întocmirii proiectului bugetului de stat.

De aceea, având în vedere obligaţia morală a legiuitorului de a decide dacă legile au fost respectate, cu privire la stabilirea sumelor cuvenite statului, la capitolul "Venituri la bugetul statului", susţin că acele legi şi reglementări, care sunt în vigoare, trebuie să fie respectate şi astfel majorate aceste venituri la bugetul statului, în conformitate cu cele 3 acte normative care au fost amintite, respectiv reevaluarea resurselor necesare privind aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/1997 şi a Legii nr. 241.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petre Roman:

Din păcate, această propunere nu se regăseşte în vreunul din amendamente. Deci, nu văd cum o putem lua în discuţie.

Nu, domnule senator Csap.. Eu am în faţă toată lista.

Ceea ce propuneţi dumneavoastră urmează a fi discutat, eventual, la acele facilităţi sau acele legi care trebuie aplicate. Dar nu aici, pentru că aici nu avem amendamentul dumneavoastră. Îmi pare rău! Vă rog să ţineţi seama de acest lucru.

Domnul Csapo Iosif:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte, pentru această scurtă intervenţie.

Doamnelor şi domnilor,

Afirm aici că raportul comisiei şi anexa prezentată nu cuprind toate propunerile neacceptate de comisii. Am discutat despre aceste propuneri care au fost şi votate, refuzate cu 9 voturi pentru şi restul împotrivă, dar au fost prezentate, nefiind incluse în acest raport.

Vă mulţumesc pentru atenţie.

Domnul Petre Roman:

Sigur, pe mine vă rog să mă înţelegeţi că misiunea mea este să veghez ca desfăşurarea lucrărilor să fie corectă şi regulamentară.

Eu vă propuneam ca, pentru ordonarea dezbaterilor noastre, să procedăm astfel: amendament cu amendament.

Şi mă refeream la amendamentul prezentat, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R., de domnul deputat Florin Georgescu. Dezbaterile se încheiaseră la acest amendament, ca să îl putem vota. Deci, este votul pe amendamentul propus, puţin mai devreme, reafirmat de domnul deputat Florin Georgescu, în numele Grupului parlamentar al P.D.S.R.

Vă consult prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. Poftiţi, vă rog!

95 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Împotrivă? Vă rog să număraţi. 160 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? Două abţineri. Vă mulţumesc.

Deci, amendamentul a fost respins.

Procedură, domnul deputat Gavra. Vă rog.

Domnul Ioan Gavra:

Domnule preşedinte,

Pentru a nu exista discuţii şi, mai ales, speculaţii asupra modului în care se realizează cvorumul la votarea fiecărui articol, este foarte important acest lucru, conform Regulamentului şedinţelor comune, secretarii trebuie să fie unul de la Putere şi unul de la Opoziţie.

Nu-mi dau seama, de ce sunt amândoi de la Putere?

Domnul Petre Roman:

Aveţi dreptate! Însă nu am reuşit să mobilizăm un secretar.

Domnul Ioan Gavra:

Păi, vă rog să mobilizaţi.

Domnul Petre Roman:

Aveţi dreptate! Observaţia este corectă. Am făcut invitaţia. Poate acum în sală se găseşte un secretar, fie deputat, fie senator, de la Opoziţie.

Domnul Ioan Gavra:

Un secretar de la Opoziţie, neapărat!

Domnul Petre Roman:

Vă rog să-l nominalizaţi. Noi suntem gata să-l primim.

Îmi pare rău.

Domnul Ioan Gavra:

Deci, domnul secretar Mitrea este în sală. Îl rugăm să-şi ocupe locul cuvenit, pentru care a fost învestit de către Biroul permanent al Camerei Deputaţilor.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc.

Amendamentul propus de Grupul parlamentar al P.D.S.R. cu privire la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei.

E, mă rog, un amendament întru totul similar celui anterior, înţeleg. Deci, dacă doreşte să-l susţină cineva?

Domnul senator Marin Stelian, poftiţi!

Deci, amendamentul cu privire la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei.

Vă rog.

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnilor preşedinţi, doamnelor şi domnilor parlamentari,

În 1997 Guvernul României a luat măsura de reducere unilaterală a taxelor vamale la foarte multe produse industriale şi agroalimentare, cu efecte, bineînţeles, pe care le vedem în creşterea economică din 1997 şi 1998: concurenţa produselor străine pe piaţa românească şi lipsa de protecţie a industriei şi a agriculturii româneşti. De altfel, dacă ne uităm, taxele vamale în produsul intern brut au scăzut de la 1,7 la 1% în 1998.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. consideră necesar să se revină la măsura din 1997, măsură care a afectat bugetul în 1997 cu 1 400 de miliarde.

Dacă avem în vedere deprecierea cursului din această perioadă, deci creşterea valorii în vamă, revenirea la taxele vamale din 1996, ar însemna venituri suplimentare pentru bugetul statului de 2.500 miliarde lei, resurse financiare care pot să fie dirijate în agricultură, învăţământ, sănătate, armată şi alte sectoare vitale din economie.

Ştiu, motivaţii sunt multe. Va veni domnul Remeş, ca şi la comisii, să-mi spună: "Nu, domnule, încalc acorduri internaţionale", fără să analizeze dacă nu a fost o măsură unilaterală. Precizez: a fost măsură unilaterală, nu măsură care să rezulte ca obligaţie din acorduri internaţionale.

Susţin şi amendamentul de la pct. 5, respectiv de majorare a cheltuielilor bugetare cu 2.964 miliarde lei şi corespunzător deficitului bugetar.

Guvernul ne-a propus un deficit al bugetului, consolidat de 2,4% din produsul intern brut.

Grupurile parlamentare ale P.D.S.R. propun un deficit de 3%.

De ce 3%?

Am zis: "Domnule, să ne încadrăm şi noi în normele astea europene, în condiţiile impuse prin Tratatul de la Maastricht", respectiv de 3 % deficit bugetar. Foarte multe ţări din Uniunea Europeană nu se încadrează în această condiţie, dar noi vrem, într-adevăr, să o depăşim, să avem nu 2,4%, cum ni s-a propus. Comisiile văd că propun 2%.

Domnilor,

Mai sunt ţări care au acorduri cu Fondul Monetar Internaţional şi au deficitul de 4%, de 5%, de 6%.

Deci, nu putem să acceptăm un asemenea deficit şi, în acelaşi timp, să avem foarte multe sectoare care nu pot să funcţioneze normal în România.

Aceasta este propunerea noastră. Dumneavoastră faceţi ce vreţi. Noi ne supunem majorităţii.

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc.

E vorba de o propunere privitoare la suplimentarea veniturilor cu 2.500 miliarde lei, prin majorarea veniturilor din taxe vamale şi o a doua propunere, acceptarea creşterii deficitului bugetului de stat de la 2,4% la 3%.

V-aş ruga să interveniţi, domnule ministru.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Şi la dezbaterile în comisii am prezentat colegilor datele privind taxele vamale.

În anul 1997, realizările din taxe vamale sunt de 3.352,7

miliarde, în 1998 de 5.741 de miliarde, iar... (Discuţii.)

Domnule Florin Georgescu,

Mă angajez să nu vă întrerup niciodată când veţi vorbi, dacă veţi fi la microfon. Dacă veţi fi în sală, faceţi şi dumneavoastră acelaşi lucru pentru mine.

În 1999 ne-am fixat, ca şi sarcină - şi acest lucru l-am arătat colegilor - 9.077 de miliarde.

Ce reprezintă acest lucru faţă de realizările anului 1998?

O creştere - şi nu pentru satisfacţia domnului deputat Georgescu, ci pentru ştirea dumneavoastră - de 58,1%, din care 25% să spunem că este pasul cu inflaţia, dar 26,5% este efortul pe care şi-l ia asupra sa Ministerul Finanţelor şi Direcţia Generală a Vămilor.

Şi nu trebuie să uitaţi, stimaţi colegi, că acest lucru se întâmplă concomitent cu scăderea suprataxei de la 6% la 4%, începând cu 1 ianuarie, anul acesta.

Ca atare, este absolut nerealistă şi imposibil de realizat o creştere a taxelor vamale peste ceea ce ne-am propus noi.

În ce priveşte creşterea deficitului la 3%, prin amendamentul acesta nu s-ar realiza aşa ceva, pentru că dânşii propun o creştere în valoare absolută de 2.964 de miliarde a cheltuielilor, ceea ce reprezintă 0,6% din P.I.B.

Deficitul cu care am venit în faţa dumneavoastră este de 2%, conform raportului comisiilor. Ca atare, probabil, domnul senator Marin Stelian vrea să propună o creştere a deficitului de la 2% la 2,6 %.

Nu putem fi de acord nici cu acest lucru, pentru că este propus de către comisii, prin raport, un nivel de venituri şi un nivel de cheltuieli, care duc la un deficit, pe bugetul general consolidat, de 2%. 2.964 împărţit la produsul intern brut, dă 0,6. 2 şi cu 0,6, în aritmetica penelistă, dă numai 2,6, nu 3.

În ce priveşte deficitul, nu suntem de acord cu creşterea lui, pentru că nu îl putem finanţa prin surse neinflaţioniste.

Propunem, încă o dată, să rămânem la nivelul de deficit propus.

Domnul Petre Roman:

Domnul senator Gherman, vă rog.

Domnul Oliviu Gherman:

Domnule preşedinte, doamnelor şi domnilor colegi,

Vreau să ridic o problemă de procedură şi o problemă de fond, legate de desfăşurarea discuţiiilor la acest pct. 4 al art. 2.

Problema de procedură este legată de intervenţia domnului senator Csap..

Vreau să fac o precizare şi anume: Domnia sa nu s-a referit la un amendament, ci la o obligaţie privind întocmirea bugetului de stat. Aici nu este vorba de amendamentul cuiva, ci este vorba de respectarea legii. Domnia sa a relevat faptul că, în alcătuirea capitolului "Venituri", nu au fost incluse toate veniturile care, conform legilor existente, trebuie să fie adunate împreună. Şi cred că am înţeles corect.

Prin urmare, problema ridicată de Domnia sa nu este o problemă de amendament, ci o problemă de respectare integrală a legilor în alcătuirea bugetului de stat.

Insist asupra acestui lucru deoarece, ca un aspect colateral, rezultă faptul că există venituri suplimentare şi aceasta nu făcea altceva decât să vină în concordanţă cu un amendament care a fost făcut privitor la realizarea unor venituri suplimentare.

Deci, aceasta este problema de procedură.

A doua problemă, cea privitoare la deficit, incontestabil că 2 plus 0,6 fac 2,6, dar noi încă nu am discutat acel amendament al Comisiilor de buget, finanţe, bănci prin care se reduce de la 2,4, la 2.

Deci, prin acest lucru, în acest moment, având în faţă legea bugetului ca atare, vreau să refac aritmetica. Noi nu avem dreptul să adăugăm 2 cu 0,6, deoarece amendamentul privitor la reducerea deficitului de la 2,4 la 2 nu a fost încă adoptat de Parlament.

Prin urmare, discuţia este limpede, calculul trebuie făcut pe ceea ce avem adoptat până în acest moment, lăsând ca Parlamentul să decidă, la momentul potrivit, dacă se adoptă sau nu amendamentul privitor la reducerea cheltuielilor, astfel încât deficitul să fie de 2,4, în conformitate cu propunerea comisiilor mixte.

Acestea vă rog să se aibă în vedere în discutarea acestui pct. 4.

Domnul Petre Roman:

Poftiţi, domnule Constantinescu!

Domnul Dan Constantinescu:

Domnule preşedinte, stimaţi colegi,

Eu cred că e bine să clarificăm aceste lucruri, chiar dacă ele se referă la puncte ulterioare.

Domnule senator a ridicat, e adevărat, în cadrul comisiilor, problema în cauză. Ea se referă, însă, la anexa nr. 4. Dar, pentru a fi clarificată problema, trebuie văzut titlul exact al anexei, care este lista impozitelor şi taxelor valabile în anul în curs. Or, în cadrul listei respective sau în legislaţia referitoare la impozitele şi taxele din lista respectivă, apare Ordonanţa Guvernului nr. 92, pentru că ea, la ora asta, produce efecte şi va produce efecte până la data la care va fi adoptată legea bugetului.

În ceea ce priveşte volumul veniturilor din privatizare, toată lumea cunoaşte că există un grad mai mare de incertitudine - şi experienţa anului trecut o reflectă -, ele, în realitate sunt mai mari, ele sunt de 4.748 de miliarde. În buget, pe cele 3 destinaţii sau patru, sunt 3.560, 1.031 rămân la F.P.S., inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor, şi 157 de miliarde la bugetele locale. Iar Ordonanţa Guvernului nr. 50, tocmai pentru că a fost dată foarte târziu, influenţele ei au fost calculate ulterior şi au fost incluse în cadrul bugetului, prin amendamentul domnului deputat Remeş, prezentat în cadrul celor două comisii.

Domnul Petre Roman:

În legătură cu cele două amendamente propuse în numele Grupului parlamentar P.D.S.R. de domnul senator Marin Stelian.

Din sală:

Supuneţi la vot pe rând.

Domnul Petre Roman:

Atunci primul amendament în legătură cu suplimentarea veniturilor cu 2.500 de miliarde de lei şi cu aceeaşi sumă a cheltuielilor, ca efect al majorării veniturilor din taxe vamale.

Vă rog să vă exprimaţi prin vot asupra acestui amendament.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi. 82 de voturi pentru. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? 157 de voturi împotrivă. Vă mulţumesc.

Abţineri? O abţinere.

Amendamentul a fost respins.

Domnul Haralambie Cotarcea:

Domnule preşedinte, lipsesc 4 voturi, nu avem cvorum.

Ce ne facem?!

Domnul Petre Roman:

Acum amendamentul care cere majorarea cheltuielilor cu 2.964 de miliarde.

Aaa, domnul senator, vă rog, poftiţi, domnule senator!

Domnul Dan Stelian Marin:

Domnule preşedinte,

Vreau să confirm că în plenul celor două comisii s-a făcut amendamentul privind majorarea veniturilor din privatizare. Noi am discutat o zi această problemă în cele două comisii. Am invitat Fondul Proprietăţii de Stat, care ne-a prezentat un buget de venituri şi cheltuieli, din care rezulta că vărsămintele la buget în 1999 vor fi de 8.100 de miliarde, fără a se include veniturile din privatizarea ROMTELECOM, pentru că dacă includeam şi veniturile realizate din privatizarea ROMTELECOM, suma era de 11.960 de miliarde lei, aşa cum a confirmat în scris Fondul Proprietăţii de Stat, printr-o adresă către Comisia economică a Senatului, în care se spune că în 1999 vărsămintele la buget vor fi de 6 700 de miliarde, fără a se include veniturile din privatizarea ROMTELECOM şi a Băncii Române de Dezvoltare, făcând socoteala - 11 960.

Legea, domnule preşedinte, nu ne permite să lăsăm în afara bugetului venituri fără să le dăm destinaţie. Păi suma de 3 560, prinsă în buget de către Executiv, nu reprezintă nici suma rezultată din privatizarea ROMTELECOM.

Înseamnă că putem să stăm degeaba tot anul şi suma scrisă în buget se realizează. Am realizat-o cu depăşire încă din luna ianuarie. Nu sunt de acord să se spună că este un amendament făcut în plen. Amendamentul a fost făcut în comisie dar nu a fost înscris în lista anexă nr. II.

De altfel, să ştiţi că multe amendamente înscrise în lista II sunt înscrise greşit. O să revenim când ajungem la acele amendamente.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Mai întâi vreau să fac precizarea, faţă de observaţia făcută de domnul senator Cotarcea, că au fost doi parlamentari al căror vot nu a fost luat în considerare, domnul senator Vosganian şi domnul deputat Sassu. Suntem la limită în cvorum, dar suntem, totuşi.

Domnule ministru,

Dacă doriţi să răspundeţi observaţiilor făcute de domnul senator? Dumnealui a făcut o observaţie la care cred că se cere un răspuns.

Din sală:

Supuneţi amendamentul la vot.

Domnul Petre Roman:

O să supun votului amendamentul, însă bănuiesc că este normal ca să se răspundă.

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Chestiunea, din punctul meu de vedere, este următoarea: amendamentul în sine propune o creştere a deficitului şi o creştere a cheltuielilor. Atâta tot. Acest amendament nu face trimitere la venituri, iar domnul senator, în susţinerea amendamentului care sună în felul acesta, vine şi vorbeşte despre veniturile din privatizare care venituri din privatizare sunt ulterioare în economia acestui proiect de lege.

Dacă ar fi vorbit de o creştere a veniturilor, o creştere a cheltuielilor, creşterea de venituri să fi fost justificată printr-un plus de venituri de la privatizare, ne-am fi expus un punct de vedere vizavi de această creştere de venituri, dar nu are rost să dezvoltăm în momentul de faţă o argumentaţie privind veniturile din privatizare, pentru că amendamentul nu are tangenţă cu acest subiect.

Domnul Petre Roman:

Atunci am să supun votului dumneavoastră amendamentul...

Domnul Dan Stelian Marin:

Am impresia că vorbim limbi diferite.

Domnul Petre Roman:

Domnule senator,

Eu iau în considerare absolut toate intervenţiile şi repet care este obiectul amendamentului: "Majorarea cheltuielilor cu 2.964 miliarde şi a deficitului bugetului de stat cu aceeaşi sumă..." Aici s-au expus o serie de puncte de vedere şi sigur că acesta trebuie să-l supunem la vot.

Cine este pentru acest amendament? Vă rog să număraţi. 84 de voturi. Vă mulţumesc.

Cine este împotrivă? 161 de voturi. Vă mulţumesc.

Abţineri? 4 abţineri. Vă mulţumesc.

Amendamentul a fost respins.

Domnul deputat Popa, poftiţi!

Domnul Nicolae Popa:

Domnilor preşedinţi,

Doamnelor şi domnilor colegi.

La art. 2 alin. 4 am propus eu un amendament care la vremea respectivă era justificat întrucât sumele care rezultau din aplicarea Ordonanţei nr. 50/1998 nu erau cuprinse în buget.

În Comisia de buget, finanţe, bănci am discutat cu domnul ministru Remeş şi l-am întrebat unde sunt sumele rezultate din aplicarea acestei ordonanţe. Şi din luările de poziţie în presă şi din răspunsul Domniei sale, dat mie personal, a reieşit că nu vom putea discuta despre aceste venituri pentru că nu are deocamdată calculele făcute, nu există o bază de calcul şi, ca atare, vom putea include în buget numai la rectificare, deci pe la jumătatea anului.

Sigur că toată această chestiune mi s-a părut interesantă, eu am venit cu amendamentul, am făcut nişte calcule aproximative, dar după ce am votat noi în comisie toate articolele şi toate anexele s-a venit cu acest amendament de 2.128 miliarde pentru a fi suplimentate veniturile la bugetul statului, concomitent cu diminuarea deficitului bugetar.

Întrebarea mea este: această sumă este corectă, este reală, sau numai din interesul de a reduce deficitul bugetar de la 2,4 la 2%?

Eu cred că noi ne jucăm cu focul în sensul că ieri, domnul ministru, pentru care eu am un respect deosebit, dânsul mai puţin pentru mine, pentru că la luările de poziţie de ieri a ieşit afară, noi nu avem voie să ne jucăm cu bugetul de stat şi am şi spus că suspectăm realitatea veniturilor din bugetul de stat.

Ele trebuie făcute corect şi toate legile, toate actele normative, toate ordonanţele de urgenţă şi toate hotărârile de Guvern, care sunt date şi adoptate de Parlament, trebuie să fie luate în considerare.

Noi nu putem să facem un buget pe picior sau, dacă vreţi, pompieristic, să venim să adăugăm sau să scoatem sume în funcţie de interese politice sau în funcţie de hotărârile care se iau în coaliţie sau în altă parte.

Trebuie să dăm dovadă de seriozitate atât faţă de Fondul Monetar Internaţional, cât şi faţă de investitorii români şi de întreprinzătorii mici şi mijlocii. De fapt, am constatat că nu este un buget al Guvernului, şi aici este o justificare, este un buget al Fondului Monetar Internaţional.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Poftiţi, domnule ministru!

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Domnul deputat Popa se bucură de întreaga mea consideraţie şi prin faptul că n-am făcut nici o declaraţie de presă, aşa cum obişnuieşte dânsul să facă despre mine sau despre minister.

În ce priveşte amendamentul Domniei sale, care nu avea neapărat indicată această sursă, este adevărat că la dezbaterea lui m-a întrebat unde-s banii din Ordonanţa nr. 50, şi i-am spus toate la momentul potrivit. Banii din Ordonanţa nr. 50 s-au transformat într-un amendament propus, vedeţi dumneavoastră amendamente admise, şi aşa stau lucrurile, de către Comisiile de buget-finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.

L-aş ruga pe domnul Popa să se considere şi dânsul coautor, sub această denumire a comisiilor, alături de mine şi de ceilalţi membri din cele două comisii şi să fie împăcat cu faptul că jumătate din amendament, adică cel al creşterii veniturilor, dar dublat ca sumă, s-a aprobat. Nu a fost aprobată de către comisie propunerea dânsului ca să crească în aceeaşi valoare şi cheltuielile.

Acest amendament al celor două comisii, şi aprobat de comisii şi propus dumneavoastră spre aprobare, a rezolvat chinuitoarea problemă a deficitului, plusând veniturile şi rămânând cheltuielile la nivelul lor, închizând, în felul acesta, bugetul de stat pe un deficit de 1,3 şi bugetul general consolidat pe un deficit de 2,00.

Domnul Petre Roman:

Vă mulţumesc.

Domnul deputat Popa, vă menţineţi amendamentul?

Renunţaţi.

Vă mulţumesc.

În consecinţă, vă supun votului amendamentul acceptat, amendament propus de Comisiile de buget, finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor, care prevede creşterea veniturilor de la 84.756 miliarde la 86.884 de miliarde.

Cine este pentru? 181 de voturi. Vă mulţumesc.

Cine este contra? 66 de voturi. Vă mulţumesc.

Abţineri? 15 abţineri. Vă mulţumesc.

Amendamentul a fost adoptat.

La acelaşi art. 2 alin. 4, un ultim amendament care propune introducerea unui nou alineat, respins de comisie.

Există vreo susţinere în favoarea lui?

Da, poftiţi!

Domnul deputat Cîrstoiu.

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Comisia de administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic a mai avut un amendament la punctul anterior, dar nu am intervenit pentru că el a fost respins încă din comisie.

Dar a respinge un amendament prin care nu solicităm nimic împotriva Legii nr. 72 şi spunem că nişte liste ale unor ordonatori de credite să fie alcătuite în aşa fel încât cei care beneficiază de aceste investiţii, comunităţile locale, nu cred că este un motiv de respingere. N-am cerut bani în plus, n-am cerut altceva nimic şi nu vreau să dau decât două exemple:

construcţia de locuinţe sociale este o sumă pe total ţară, nu ştim câte se fac în Bucureşti, câte în Cluj, câte ştiu eu în care altă localitate din această ţară;
pietruirea drumurilor, este tot o sumă generală, nu ştim cum este împărţită, deci noi nu facem nici un fel de modificare a Legii finanţelor publice, dar cerem ca aceste liste ale ordonatorilor de credite să fie pe judeţe.

Vă mulţumesc.

Domnul Petre Roman:

Da, am înţeles.

Domnule ministru, aveţi obiecţiuni la acest amendament?

Domnul Decebal-Traian Remeş:

Această chestiune frământă pe toţi parlamentarii. Am rugat mereu să avem în vedere faptul că fiecare fond special este aprobat printr-o lege specială.

Toate aceste fonduri sunt la dispoziţia ordonatorului de credite, beneficiar al fondurilor respective. Nu este o chestiune a Ministerului Finanţelor, ci a ordonatorului de credite care beneficiază de legea respectivă şi de fondul special respectiv.

Pe de altă parte, şi acesta este un adevăr, la anexa 3 sunt fişe de investiţii pe obiective finanţate din fondurile speciale. Ceea ce ni se cere nu este decât o dublare a unei paginaţii. Eu cred că am încărca excesiv cu pagini şi am citi în două locuri un lucru care este foarte clar în anexa 3. Cine vrea să vadă structura acestora nu are decât să răsfoiască volumul cel mare care s-a pus la dispoziţie. A le mai trece încă o dată, şi am convenit la mai multe articole, dacă avem anexă şi dacă anexa este clară, să rămânem pe anexă şi să nu mai venim cu nişte defalcări excesive în cadrul articolelor.

Ne menţinem punctul de vedere.

Domnul Petre Roman:

Poftiţi, domnule deputat!

Domnul Ion Cîrstoiu:

Domnule preşedinte,

Îmi pare rău, dar nu ăsta era răspunsul pe care-l aşteptam. Deci, eu nu m-am referit la cele care sunt cuprinse în anexe şi nominalizate. M-am referit la acele sume care nu sunt defalcate şi spun din nou: pietruirea drumurilor, asfaltarea drumurilor judeţene din fondul special, celălalt, construcţia de locuinţe sociale, dacă vreţi, asta nu se ştie unde se fac şi cum se fac. Deci, nu dublăm absolut nimic, sunt lucruri care trebuie prevăzute.

Domnul Petre Roman:

Am să supun votului dumneavoastră acest amendament al Comisiilor de administraţie publică, atât de la Senat cât şi de la Camera Deputaţilor, care nu a fost adoptat de Comisiile de buget, finanţe.

Cine este pentru acest amendament? În mod evident o largă majoritate.

Amendamentul a fost adoptat.

Vă supun votului art. 2 alin. 4, cu amendamentele care au fost acceptate.

Cine este pentru? Cu o largă majoritate art. 2 alin. 4 a fost adoptat.

Acum vă supun votului art. 2...

Poftiţi!

Domnul deputat Gaspar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Eu am vrut să intervin la art. 2 la alin. 4 şi să vă reamintesc practica parlamentară anterioară, în legătură cu discutarea bugetului, că asupra textului care defineşte volumul bugetului la venituri, la cheltuieli şi la deficit se dă un vot de principiu, urmând ca după ce are loc dezbaterea asupra tuturor textelor şi anexelor, pentru că vor fi influenţe rezultate din anexe, să se dea votul final.

Domnul Petre Roman:

Corect, aşa este!

Deci, menţinem această practică dar totuşi trebuie să dăm votul pe art. 2, în ansamblul său...

Cine este pentru? Mulţumesc.

Împotrivă? 17 voturi împotrivă. Mulţumesc.

Abţineri? 21 de abţineri.

Articolul a fost adoptat.

Trecem la capitolul II. Titlul capitolului: "Regimul şi structura veniturilor bugetare".

Doriţi să interveniţi? Aveţi un amendament? Doriţi să-l susţineţi?

Poftiţi!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule preşedinte,

Vreau totuşi să fac o remarcă pozitivă pentru Guvern, pentru Ministerul Finanţelor, că de data aceasta s-a gândit ca proiectul de lege să fie restructurat pe capitole, ca să dea mai multă claritate în urmărirea problemelor. Totuşi, la capitolul II, am propus ca titlu, care are următoarea redactarea în proiect: "Regimul şi structura veniturilor bugetare", plecând de la evoluţia textelor şi a modului ce-l reglementează, ca el să se numească: "Structura şi regimul veniturilor bugetare".

De altfel, o să vedeţi că art. 3 şi 4 se referă la structura veniturilor şi după aceea se discută problema regimului în art. 5 şi în celelalte. Dacă nu se acceptă amendamentul în forma propusă, atunci v-aş sugera ca titlul capitolului să fie Regimul veniturilor bugetare", eliminânduse sintagma "structura".

Vreau să vă spun că am citit aseară câteva bugete adoptate în perioada 1935-1944, păcat că nu toţi parlamentarii au timpul necesar să treacă pe la bibliotecă să vadă cam cum arată un buget şi cum este el structurat, iar acest capitol se intitulează aşa: "Regimul veniturilor bugetare". (În acest moment domnul senator Petre Roman, preşedintele Senatuui, părăseşte sala, iar în prezidiu ia loc domnul senator Cristian Dumitrescu, vicepreşedinte al Senatului.)

Parliamentary debates

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 8, 1999

Joint sittings of the Chamber of Deputies and the Senate of February 8, 1999

Contact

Adresse postale