Parliamentary debates

Lucrările au fost conduse de domnul Acsinte Gaspar, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnii Konya Hamar Alexandru şi Vasile Miclăuş, secretari.

Domnul Acsinte Gaspar:

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Bună ziua!

Declar deschisă şedinţa de astăzi, luni, 6 septembrie, a Camerei Deputaţilor, din cadrul sesiunii a doua ordinare a Camerei Deputaţilor în anul 1999. (Aplauze în partea stângă a sălii) Potrivit prevederilor Constituţiei şi Regulamentului, şedinţa este publică.

Vreau să vă informez că, la lucrările şedinţei de astăzi a Camerei Deputaţilor, potrivit înregistrărilor făcute la Secretariatul tehnic, din totalul de 343 de deputaţi, sunt prezenţi 261, absentează 22 de deputaţi, din care participă la alte acţiuni parlamentare un număr de 13 deputaţi. Cei 13 deputaţi sunt angajaţi în următoarele acţiuni: 9 dintre dânşii sunt membri ai Guvernului şi-şi desfăşoară activitatea pe linia Guvernului, iar 4 dintre deputaţi au misiuni în străinătate.

Cvorumul de lucru, pentru ziua de astăzi, este de 159. Cvorumul pentru adoptarea, în final, a legilor este de 172, deci aşa cum prevede Constituţia că adoptarea legilor se face în prezenţa majorităţii deputaţilor.

Vrem să luăm în discuţie, în continuare, proiectul ordinii de zi şi programul de activitate. Proiectul ordinii de zi, pe care-l supunem discuţiei plenului Camerei Deputaţilor, este cel care a fost difuzat în această după-amiază, şi nu proiectul a ordinii de zi pe care l-aţi primit în ziua de joi.

Dacă la proiectul ordinii de zi, care v-a fost difuzat în această după-amiază, aveţi comentarii.

Da. Domnul deputat Nică.

Şi v-aş ruga, domnule deputat, să vă prezentaţi şi să faceţi referire şi la grupul parlamentar din care faceţi parte, pentru consemnarea în stenograma şedinţei.

Domnul Mihail Nică:

Nică Mihail, fac parte din Grupul parlamentar PNŢCD Civic-Ecologist.

Vreau să fac o observaţie generală în legătură cu ordinea de zi distribuită. În art.80 din Regulamentul după care funcţionăm, se spune că proiectele de legi şi propunerile legislative avizate de comisii se înscriu în proiectul ordinii de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond.

În sesiunea trecută, noi am stabilit ca aceste ordini de zi săptămânale să nu mai cuprindă toate proiectele de legi şi propunerile legislative, dar, tot atunci, toată lumea a fost de acord şi a fost un consens că, cel puţin o dată pe lună, această ordine de zi să fie completă. De aceea vă solicit ca, în cursul acestei săptămâni, să distribuiţi parlamentarilor o ordine de zi completă şi, de asemenea, să aveţi grijă ca, la fiecare început de lună, să fie distribuite astfel de documente, pentru că, numai în felul acesta, putem respecta Regulamentul.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vreau să vă informez că ordinea de zi, care a fost structurată pentru această săptămână, a fost însoţită şi de o anexă cu toate proiectele de legi şi propunerile legislative care au fost avizate de comisiile sesizate în fond şi care ar urma să fie înscrise, în viitor, pe ordinea de zi. Deci, din acest punct de vedere, lucrurile sunt foarte clare.

Doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Vă rog să-mi permiteţi să vă adresez o rugăminte. Rugămintea mea este legată de o modificare pe care v-o propun, în ordinea de zi, şi anume de la cap. II, punctul 16 să-l aducem pe poziţia 3. Este o mică modificare adusă la Legea acreditării. Invoc, în susţinerea rugăminţii mele, apropierea anului universitar, care, aşa cum vă este cunoscut, începe la 1 octombrie, în aşa fel încât, până la 1 octombrie, legea să fie completă.

Vă mulţumesc foarte mult. (Rumoare în partea dreaptă a sălii)

Domnul Acsinte Gaspar:

Deci cererea dumneavoastră este motivată pe considerentul apropierii deschiderii anului universitar.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Vă rog să mă iertaţi, domnule preşedinte, am uitat să mă prezint şi domnul deputat Tarna îmi atrage atenţia: Ecaterina Andronescu, Grupul PDSR.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Secară.

Domnul Gheorghe Secară:

Gheorghe Secară, deputat PUNR.

Domnule preşedinte de şedinţă,

Vă supun atenţiei rugămintea Grupului parlamentar PUNR, de fapt, această rugăminte o supun întregului plen al Camerei Deputaţilor, de a aduce, de la punctul 16, propunerea legislativă privind completarea art.5 din Legea nr.88 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, propunere legislativă aflată în procedură de urgenţă şi aprobată în procedură de urgenţă, de la punctul 16 la punctul 3, aşa cum a propus şi doamna deputat Andronescu, având în vedere aceeaşi motivaţie, faptul că va trebui să iasă, această lege în procedură de urgenţă, până la 1 octombrie, când începe noul an universitar.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Pécsi.

Domnul Pécsi Francisc:

Sunt deputatul Ferenc Pécsi de la Grupul parlamentar UDMR.

În legătură cu solicitarea de a modifica punctul 16, respectiv de a muta la punctul 3 propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993, aş dori să informez plenul Camerei că Grupul parlamentar UDMR a depus, chiar acum, la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, o sesizare în care vă supunem atenţiei faptul că, legat de acest punct din programul Camerei, s-au produs unele evenimente neregulamentare, respectiv, în şedinţa extraordinară a Camerei din 14 august, deci a doua zi a şedinţei extraordinare, s-a anunţat, la primul punct al ordinii de zi, la Informarea privind proiectele de legi, această iniţiativă legislativă. Or, Regulamentul Camerei Deputaţilor, la art.76 alin.3, prevede că cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi va cuprinde ordinea de zi, precum şi perioada de desfăşurare a sesiunii, iar la art.85 alin.1 se prevede, fără echivoc, că modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii, la cererea Guvernului, a Biroului permanent sau a unui grup parlamentar.

Având în vedere că acest punct la ordinea de zi nu a fost inclus în ordinea de zi menţionată în decizia de convocare a şedinţei extraordinare şi nici ulterior nu s-a propus şi, în consecinţă, nu s-a acceptat, introducerea lui constituie o încălcare a Regulamentului Camerei Deputaţilor.

Faţă de această situaţie, noi solicităm să ţineţi cont de această încălcare a Regulamentului şi să trimitem înapoi iniţiativa la comisia respectivă.

Mulţumesc pentru ...

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Care şedinţă?! Nu am înţeles, vorbeşte în limba română!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat Gavra, vă rog!

Continuaţi, domnule deputat.

Domnul Pécsi Francisc:

Deci, acum, sigur, nu aş vrea să mă refer la interesul domnului Gavra, dar domnul Gavra este rugat să se uite pe programul Camerei şi, la punctul 16, scrie foarte clar despre ce iniţiativă legislativă este vorba.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, afirmaţiile sunt parţial corecte, sunt corecte în sensul că, într-adevăr, convocarea unei sesiuni extraordinare se face pentru o ordine de zi prestabilită şi bine definită şi pentru o anumită perioadă.

În cadrul sesiunii extraordinare, nu s-a pus în discuţie această propunere legislativă. Pur şi simplu, s-au anunţat comisiile care erau în cadrul unui program de activitate stabilit şi aprobat de Biroul permanent, astfel încât, în momentul de faţă, această propunere legislativă poate să fie înscrisă pe ordinea de zi, ţinând seama că ea a fost adoptată în procedură de urgenţă.

Domnul Pécsi Francisc:

Domnule preşedinte,

V-aş supune atenţiei faptul că, a doua zi, a fost informată Camera despre această iniţiativă legislativă, pe când art.85, alin.1 prevede că modificarea a ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a săptămânii. Deci aceasta este o încălcare a Regulamentului Camerei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să vă spun că, săptămâna trecută, vă aduceţi aminte, Camera a fost convocată pentru ziua de miercuri, când a fost ales Biroul permanent, iar joi s-a lucrat în comisii permanente, aşa încât programul şi ordinea de zi nu au fost adoptate în acea zi, astfel încât modificarea să aibă loc astăzi. Astăzi se discută şi se aprobă, pentru prima dată, atât programul cât şi proiectul ordinii de zi. Pe de altă parte, domnule deputat, în art.85 din Regulament, pe care cred că-l aveţi şi dumneavoastră, se stipulează foarte clar: toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează în ordinea prezentării lor şi sunt aduse la cunoştinţa Camerei în prima şedinţă, prin anunţarea titlului, deci lucru care s-a făcut.

Domnul Ioan Gavra (din sală):

Corect, este în regulă!

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul secretar Kónya-Hamar.

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Nu numai că s-a anunţat, în 24 august, dar şi s-a discutat, s-a votat procedura de urgenţă, ceea ce este neregulamentar. Deci acesta este adevărul. Deci, practic, noi am depus o contestaţie şi vă rog s-o aveţi în vedere şi să amânăm această discuţie, pentru că problema nu este, procedural, repet, regulamentară.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dar în ce constă, domnule deputat, vă rog să vă motivaţi, motivaţi-vă, în drept, susţinerea pe care o faceţi. În ce constă neregularitatea?

Domnul Kónya-Hamar Alexandru:

Revin la motivarea domnului Pécsi. Deci, practic, în sesiunea extraordinară, în convocare, este precizată şi durata şi ordinea de zi. Deci, practic, noi ne-am abătut de la ordinea de zi, noi am fost convocaţi pentru altceva, am dezbătut procedura şi am votat, am acordat această posibilitate. Pe lângă faptul că nu în prima zi a sesiunii am discutat, am şi discutat, am dezbătut şi am votat procedura de urgenţă. Nu este regulamentar, aceasta este motivaţia.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Mulţumesc, domnule vicepreşedinte.

Sigur că mulţi colegi din sală nu înţeleg despre ce este vorba, pentru că aşa a fost făcută expunerea la început, aici. Deci procedura este respectată de la un capăt la altul: suntem în sesiune ordinară, în cursul zilei de miercuri, noi am ales conducerea Camerei Deputaţilor şi a grupurilor parlamentare, conform programului pentru care am fost convocaţi, de preşedintele Camerei Deputaţilor, a doua zi plenul a fost de acord să avem activitate în comisii. Deci, ca atare, astăzi este prima zi de activitate a plenului Camerei Deputaţilor. Din fericire, coincide şi cu ziua de luni a săptămânii, când se aprobă ordinea de zi şi programul de activitate. Deci, astăzi, se poate înscrie orice are raport de la comisiile permanente, pe ordinea de zi. Numărul la care se înscrie depinde de ceea ce propune Biroul permanent plenului Camerei Deputaţilor, deci de ceea ce votăm. Ca atare, acest punct este înscris regulamentar, indiferent că a fost trecut sau nu în sesiunea extraordinară, am încheiat-o pe aceea. Că nu am epuizat este o altă problemă: revine, la sesiunea ordinară, orice cade din sesiunea anterioară sau de la cele extraordinare.

Vă rog să treceţi la vot pentru că ne pierdem timpul degeaba.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Dacă, în legătură cu proiectul ordinii de zi, mai sunt şi alte comentarii. Nemaifiind alte comentarii, vă supun la vot, în ordinea în care au fost prezentate, propunerile de modificare a proiectului ce v-a fost difuzat.

Prima propunere a fost făcută de doamna deputat Ecaterina Andronescu, care a solicitat ca propunerea legislativă care figurează la cap. II, punctul 16, mai precis propunerea legislativă pentru completarea art.5 din Legea nr.88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor, care este un proiect în procedură de urgenţă, să treacă la cap. I, respectiv în ziua de astăzi şi să figureze la punctul 3. Aceeaşi propunere de modificare a ordinii de zi a fost făcută şi de domnul deputat Secară, din partea Grupului parlamentar al PUNR-ului. V-aş propune ca, asupra lor, să exprimăm un singur vot.

Dacă sunteţi de acord, deci, ca să se exprime un singur vot, în legătură cu cele două propuneri de modificare a ordinii de zi, având în vedere că obiectul este unul şi acelaşi?

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Domnule Ciumara, nu ridicaţi mâna?! Domnule Ciumara, nu votaţi?!

Domnul Acsinte Gaspar:

Împotrivă? Număraţi, vă rog. 31, deci insuficient.

Propun votului...

Din partea dreaptă a sălii:

Abţineri!

Domnul Acsinte Gaspar:

Abţineri? Abţineri, vă rog? 14 abţineri.

Deci, faţă de cvorumul de lucru pe care l-am anunţat, la începutul şedinţei, de 159, s-au exprimat 14 voturi împotrivă, 13 abţineri, 132 de voturi, deci, sunt pentru, voturi în bloc, asupra acestei propuneri. (Se discută la masa Prezidiului)

Propun, deci, modificarea proiectului ordinii de zi, în sensul de a se trece pe poziţia a treia propunerea legislativă la care m-am referit.

Cine este pentru? Vă rog să număraţi.

Împotrivă? 89 împotrivă.

Abţineri?

Deci ne găsim în cvorumul de lucru, voturile exprimate de plen sunt următoarele: pentru – 69, împotriv㠖 89, abţineri – 15. Ca atare, propunerea nu a trecut.

Având în vedere că alte comentarii, pe marginea proiectului a ordinii de zi, nu s-au făcut, supun votului Camerei proiectului a ordinii de zi, aşa cum v-a fost difuzat.

Cine este pentru?

Împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Deci rezultatul votului cu privire la proiectul ordinii de zi este următorul: 98 de voturi pentru, 71 împotrivă şi 7 abţineri.

Ca atare, ordinea de zi a fost adoptată.

În continuare, urmează să discutăm programul de activitate al Camerei Deputaţilor pentru perioada 6 – 10 septembrie.

Vreau ca, înainte de a trece la comentariile asupra proiectului de program, să vă fac următoarea precizare: în cadrul şedinţei Biroului permanent, care s-a desfăşurat astăzi, s-au primit, din partea preşedintelui României, două scrisori care reclamă ca examinarea şi dezbaterea lor să aibă loc într-o şedinţă comună a celor două Camere. Ca atare, Birourile permanente se vor întruni mâine, 7 septembrie, urmând ca, miercuri, 8 septembrie, să aibă loc şedinţa comună a celor două Camere, având în vedere termenele la care urmează ca acţiunile solicitate de preşedintele României să se desfăşoare. Ca atare, ziua de miercuri va fi o zi consacrată unei şedinţe comune, în prima parte, iar după amiază vor avea loc activităţi în comisiile permanente. Cu această precizare, vă supun spre adoptare proiectul programului de activitate al Camerei în perioada 6 – 10 septembrie.

Voturi pentru, vă rog?

Voturi împotrivă?

Abţineri, în legătură cu proiectul programului?

Programul de lucru a fost aprobat, cu 7 abţineri şi restul fiind voturi exprimate pentru program. (Comentarii în sală)

Dacă aveţi vreo obiecţiune, vă rog să veniţi la microfon şi să o prezentaţi.

Domnul Marţian Dan (din sală):

Câte voturi pentru au fost?!

Domnul Acsinte Gaspar:

Cvorumul a fost anunţat, este de 159 de deputaţi, şi faceţi, deci, diferenţa între cei care s-au abţinut şi cei care au votat.

Domnul Marţian Dan (din sală):

Se poate adopta cu vot negativ?!

Domnul Acsinte Gaspar:

Luăm în discuţie problemele înscrise pe ordinea de zi.

Pentru început, vă prezentăm informarea referitoare la proiectele de legi şi propunerile legislative care au fost înregistrate la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor, precum şi cu privire la comisiile care vor fi sesizate cu examinarea acestor proiecte.

Proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.54/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.51/1998 privind unele măsuri premergătoare privatizării băncilor, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege vor fi sesizate următoarele comisii: în fond – Comisia pentru buget, finanţe, bănci; pentru aviz – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă sunt comentarii, în legătură cu sesizarea comisiilor, la acest proiect de lege?

Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.57/1999 privind obligativitatea avizării de către Ministerul Tineretului şi Sportului a schimbării destinaţiei sau desfiinţării unor baze sportive aparţinând domeniului public sau privat al statului sau al unor unităţi administrativ-teritoriale, depus de către Guvern.

Se propune ca proiectul să fie remis, pentru dezbatere în fond şi pentru avizare, după cum urmează: în fond - la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, la aviz – Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic; Comisia pentru buget, finanţe şi bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Dacă sunt comentarii în legătură cu comisiile care au fost sesizate cu acest proiect de lege?

Continuăm cu proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.62/1999 privind înfiinţarea Centrului de management pentru finanţarea învăţământului superior şi cercetării ştiinţifice universitare, depus de Guvern.

Cu acest proiect de lege sunt sesizate: în fond – Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport; pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci; Comisia pentru muncă şi protecţie socială; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al patrulea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.67/1999 privind destinaţia sumelor încasate din amenzile cu caracter administrativ aplicate de procurori, depus de Guvern.

Proiectul este remis, spre avizare, în fond, la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru aviz la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Al cincilea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.55/1999 privind executarea silită a creanţelor bancare neperformante, depus de Guvern.

Se propune ca acest proiect să fie îndrumat la următoarele comisii: în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Al şaselea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.59/1999 privind actualizarea în funcţie de rata inflaţiei a unor taxe stabilite în sume fixe în lei pentru serviciile consulare prestate în favoarea unor persoane fizice şi juridice, depus de Guvern.

Acest proiect de lege va fi remis pentru avizare, în fond, la Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pentru aviz la Comisia pentru buget, finanţe, bănci; Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al şaptelea proiect de lege priveşte aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.63/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior – Bancorex şi fuziunea, prin absorbţie, a acestei bănci cu Banca Comercială Română, depus de către Guvern.

Se are în vedere ca, asupra acestui proiect de lege, să se pronunţe, în fond, Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare, pentru avize - Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al optulea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.68/1999 privind finanţarea activităţii Direcţiei Generale a Penitenciarelor, din subordinea Ministerului Justiţiei, depus de către Guvern.

Comisiile care vor lua în dezbatere acest proiect de lege sunt: în fond – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz – Comisia pentru buget, finanţe, bănci.

Al noulea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.70/1999 privind măsurile necesare pentru accesibilitatea fondului forestier, prin construirea de drumuri forestiere în perioada 2000 – 2010, depus de către Guvern.

Sunt sesizate, cu acest proiect de lege, în fond – Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice; pentru avize – Comisia pentru buget, finanţe, bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al zecelea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.74/1999 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte, depus de către Guvern.

Vor fi sesizate, în fond – Comisia pentru buget, finanţe, bănci; pentru aviz – Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al unsprezecelea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.73/1999 privind impozitul pe venit, depus de către Guvern.

Vor fi sesizate, pentru examinarea şi dezbaterea acestui proiect, în fond – Comisia pentru buget, finanţe, bănci; pentru avize – Comisia pentru muncă şi protecţie socială, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al 12-lea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.75 din 1999 privind constituirea fondului special de susţinere a învăţământului de stat, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege sunt sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă tineret şi sport; pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al 13-lea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.71 din 1999 pentru organizarea şi finanţarea aniversării a 10 ani de la Revoluţia anticomunistă română, depus de către Guvern. Comisiile care vor dezbate acest proiect de lege sunt în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru aviz, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Al 14-lea proiect de lege se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.80 din 1999 privind constituirea Fondului special pentru Palatul Justiţiei din Bucureşti, depus de către Guvern. Sunt sesizate cu dezbaterea acestui proiect de lege, în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi; pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci.

Al 15-lea proiect de lege se referă la aprobarea ordonanţei Guvernului nr.82 din 1999 pentru modificarea şi completarea Decretului nr.247/1977 cu privire la încadrarea cadrelor militare permanente în grupele I, II sau III de muncă, depus de către Guvern. Au fost sesizate cu acest proiect de lege, în fond: Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Proiectul care este înscris în cadrul acestei informări la poziţia 16 se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.81 din 1999 pentru aprobarea participării Ministerului Justiţiei ca membru permanent la Conferinţa Europeană Permanentă de Probaţiune, proiect primit de la Guvern şi asupra cărora urmează să se pronunţe prin avizele sale, în fond: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru aviz: Comisia pentru politică externă.

Este înregistrat, în continuare, la pct.17, proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.79 din 1999 privind organizarea activităţii practicienilor în reorganizare şi lichidare, primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege a fost sesizată în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

18. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.78 din 1999 privind prelungirea termenului prevăzut la art.3 alin.3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.79 din 1997 pentru constituirea Comisiei speciale de verificare a certificatelor eliberate în baza Legii nr.42 din 1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989, depus de Guvern. Proiectul de lege menţionat va fi dezbătut în fond, de către Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, iar pentru aviz Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale.

Al 19-lea proiect de lege pe care-l anunţ plenului se referă la aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. nr.96 din 1999 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru reducerea riscurilor tehnologice la utilaje, echipamente şi instalaţii industriale, depus de către Guvern. Acest proiect de lege a fost îndrumat pentru examinare în fond la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. (Rumoare.)

Domnilor deputaţi,

Doamnelor deputate,

Vă rog, vă rog foarte mult, vă rog foarte mult să păstraţi linişte în sala de şedinţe, ca să ne putem desfăşura activitatea în condiţii normale.

Rog deputaţii care sunt pe culoar, care comentează, discută în acest moment să-şi ocupe locurile în sala de şedinţe şi să acorde atenţia cuvenită programului de desfăşurare a activităţii Camerei Deputaţilor.

20. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.94/1999 privind participarea României la procedurile în faţa Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Comitetului Miniştrilor ale Consiliului Europei şi regresul statului în urma hotărârilor şi convenţiilor de rezolvare pe cale amiabilă, depus de Guvern. Au fost sesizate cu acest proiect de lege în fond, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

21. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.83 din 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9 din 1992 privind organizarea statisticii publice, depus de către Guvern. Au fost sesizate pentru dezbatere în fond, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

22. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.89 din 1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon, depus de Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate: în fond, Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. (Rumoare.)

Rog colegii deputaţi de la Grupul PNL să păstreze linişte în sala de şedinţe!

23. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.99 din 1999 privind atestarea agenţilor economici producători de bunuri materiale destinate comercializării şi acordarea permisului de operare, depus de Guvern. Proiectul a fost îndreptat pentru fond la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize: la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

24. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.84 din 1999 privind scoaterea din funcţiune a unor mijloace fixe uzate fizic sau moral, neamortizate, aparţinând agenţilor economici din construcţii, depus de Guvern. Proiectul va fi dezbătut în fond de Comisia pentru industrii şi servicii, iar pentru avize: de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Al 25-lea proiect de lege are ca obiect aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.85 din 1999 privind scutirea de la plata taxelor vamale a importurilor de materiale, echipamente şi instalaţii sportive al federaţiilor sportive naţionale şi al Comitetului Olimpic Român, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege sunt sesizate: în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize: Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

26. Proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.95 din 1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale, depus de Guvern. Proiectul a fost îndreptat pentru dezbatere în fond, la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize: Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

27. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.103 din 1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.35 din 5 august 1994 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, în valoare de 25 milioane de dolari SUA, destinat finanţării proiectului "Piaţa de Gros" Bucureşti, semnat la Bucureşti la 9 iunie 1994, depus de Guvern. Cu acest proiect de lege vor fi sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize: Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

28. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.108/1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr.98/1994 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele legale de igienă şi sănătate publică, depus de Guvern. Proiectul de lege va fi examinat în fond de Comisia pentru sănătate şi familie, iar pentru aviz de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

29. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.109/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.22 din 1992 privind finanţarea ocrotirii sănătăţii, depus de Guvern. Acest proiect de lege a fost înaintat pentru dezbatere în fond la Comisia pentru sănătate şi familie, pentru avize, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

30. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-Lege nr.118 din 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutaate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, cu modificările ulterioare, depus de către Guvern. Proiectul va fi dezbătut în fond de Comisia pentru muncă şi protecţie socială, iar pentru avize de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

31. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.100 din 1999 privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.9/1996 privind îmbunătăţirea sistemului de finanţare a instituţiilor publice de cultură finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, a sistemului de salarizare a personalului din aceste instituţii, precum şi îmbunătăţirea salarizării personalului din instituţiile şi activităţile cu profil cultural, proiect depus de Guvern. Proiectul a fost orientat pentru dezbatere în fond la Comisia pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, pentru avize la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

32. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.113 din 1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor, depus de Guvern. Cu acest proiect de lege vor fi sesizate: în fond, Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar pentru avize, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

33. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.114 din 1999 pentru modificarea Anexei nr.11 din Legea nr.40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi a celorlalte organe ale puterii executive, republicată primit de la Guvern. Cu acest proiect de lege au fost sesizate următoarele comisii: în fond, Comisia pentru muncă şi protecţie socială, pentru avize: Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

34. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.115 din 1999 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România, reprezentată prin Ministerul Finanţelor, şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltare Agricolă privind Proiectul de dezvoltare rurală a Munţilor Apuseni, în valoare de 12,4 milioane DST, semnat la Roma la 10 mai 1999, depus de Guvern. Proiectul a fost îndrumat pentru avizare în fond, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize: la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

35. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.116/1999 pentru completarea Legii serviciilor poştale nr.83 din 1996, depus de către Guvern. Proiectul a fost îndreptat pentru dezbatere în fond, la Comisia pentru industrii şi servicii, pentru avize, la Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

36. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.118/1999 privind achiziţiile publice, depus de către Guvern. Cu acest proiect de lege vor fi sesizate în fond, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, pentru avize: Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

37. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.119 din 1999 privind auditul intern şi controlul financiar preventiv, primit de la Guvern. Proiectul va fi dezbătut în fond, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru aviz, de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

38. Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr.120/1999 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr.66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin Trezoreria statului, depus de Guvern. Proiectul va fi dezbătut în fond, de Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, iar pentru avizare de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

În continuare vă informez că la Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost înregistrată propunerea legislativă pentru delimitarea suprafeţelor cu pădure şi vegetaţie forestieră care fac obiectul revendicărilor, în conformitate cu prevederile Legii nr.169/1998, şi de întârziere a tăierilor de masă lemnoasă de pe aceste terenuri, iniţiată de Grupul parlamentar al Partidului Unităţii Naţionale Române. Se solicită ca această propunere legislativă să fie dezbătută în procedură de urgenţă, în conformitate cu prevederile art.102.

Dau cuvântul, din partea grupului parlamentar, pentru a motiva... (Rumoare.)

Domnul Vasile Stan (din bancă):

Este gălăgie. Nu se aude nimic. Toată lumea vorbeşte tare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Este a treia oară când fac apel la dumneavoastră ca să păstraţi, vă rog, disciplina, ordinea în sala de şedinţe pentru ca, într-adevăr, lucrările să se desfăşoare în condiţii normale.

Pe de altă parte, sunt colegi care nu pot urmări, din cauza zgomotului care este produs de unii dintre dumneavoastră, desfăşurarea lucrărilor.

Ca atare, v-aş ruga să vă încadraţi în acest program al Camerei Deputaţilor.

Vă rog, domnule deputat Gavra.

Domnul Ioan Gavra:

Domnilor colegi,

La Senatul României se află în dezbatere, la comisii deocamdată, legile proprietăţii, între care şi a celei funciare. Aşa cum a rezultat textul adoptat de Camera Deputaţilor, urmează să retrocedăm până la 10 hectare de pădure de familie, deci, de persoană fizică, iar pentru comunităţi, deci pădurile comunale, obşteşti, composesorate sau cele grănicereşti, integral.

Din păcate, în teritoriu, se întâmplă lucruri grave. Tocmai din acele suprafeţe care urmează să fie retrocedate, pentru care se va reconstitui probabil, în final, dreptul de proprietate, se fac tăieri masive de către ROMSILVA, dar efectiv de regulă numai în acele suprafeţe. Oamenii ne-au spus, cred că şi dumneavoastră, celor care aţi fost în teritoriu în acele localităţi, că, dacă mai întârzie adoptarea legii încă o lună de zile, ei nu mai au ce primi înapoi.

Deci, am venit cu o asemenea iniţiativă legislativă în regim de urgenţă, Grupul parlamentar al PUNR, pe care vă rog să o votaţi şi ca procedură şi ca text, ca să stopăm tăierile din acele suprafeţe care urmează să fie restituite, atât fizic, cât şi la comunităţi, pentru că, altfel, o să adoptăm o lege, ştiu eu, peste două, trei săptămâni de zile şi nu o să mai avem ce să redăm foştilor proprietari, atât fizic, deci de familie, cât şi la acele comunităţi.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Aţi ascultat motivarea pentru care se solicită procedură de urgenţă la această propunere legislativă. Ca atare, supun votului cererea Grupului parlamentar al PUNR-ului ca propunerea să fie examinată în procedură de ugenţă.

Voturi pentru procedura de urgenţă? Vă rog să număraţi!

Voturi împotrivă? Vă rog să vă exprimaţi votul, domnilor deputaţi, în legătură cu cererea pentru procedură de urgenţă!

Deci, voturi împotrivă?

Abţineri, vă rog?

Domnilor deputaţi, constat că în sală se găsesc deputaţi care nu-şi exprimă votul. Vreau să vă reamintesc că deputatul care este prezent în sală şi nu-şi exprimă votul, nu participă la vot, este considerat în cvorum.

Rezultatul votului a fost următorul: voturi pentru cerere - 72; voturi împotrivă - 40, abţineri - 26, ceea ce înseamnă în total 138. În sală sunt mai mulţi deputaţi, deci care nu şi-au exprimat votul, aceştia sunt consideraţi în cvorum şi rog secretarii de şedinţă să verifice cvorumul în momentul de faţă.

Stimaţi colegi,

Vă rog foarte mult să vă exprimaţi votul! Participaţi la lucrările Camerei şi cred că este datoria fiecăruia să-şi exprime votul aşa cum doreşte, dar cel puţin să aibă o manifestare activă.

Repetăm. Voturi pentru cererea de procedură de urgenţă, solicitată de Grupul PUNR? Vă rog să ridicaţi mâinile!

Voturi pentru?

Voturi împotrivă? Vă rog ridicaţi mâinile!

Abţineri, vă rog.

Rezultatul votului este următorul: voturi pentru procedura de urgenţă - 83, voturi împotriva cererii - 37, abţineri - 19. Cererea a fost admisă.

Ca atare, urmează ca această propunere legislativă să fie îndreptată, pentru a fi discutată în fond, la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice, iar pentru avize, la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi.

Am epuizat informarea în legătură cu proiectele de lege şi propunerile legislative care au fost depuse la... (Domnul deputat Ţurlea doreşte să vină la microfon pentru o problemă de procedură.)

Domnule deputat, dacă aveţi o problemă de procedură, deci, este o problemă de regulament şi vă rog să vă motivaţi pe textul regulamentului. În ce constă problema de procedură?

Domnul Petre Ţurlea:

Am o problemă de procedură la acest capitol pe care l-aţi încheiat domnia voastră adineauri, lectura respectivă. Se anunţă în fiecare săptămână grupuri de proiecte de lege care stau în faţa noastră, a Camerei, şi se anunţă de asemenea, comisiile care sunt avizate pentru aceste legi.

Am o chestiune de procedură constând într-o întrebare către Biroul permanent al Camerei şi o propunere către acelaşi Biroul permanent. Întrebarea este: de ce se dau avizele?, având în vedere experienţa de până acum, conform căreia Comisia juridică nu ia niciodată în seamă avizele comisiilor. De aici, propunerea către Biroul permanent. Propun, prin domnia voastră, domnule preşedinte, Biroului permanent, să adopte un document prin care să se precizeze rolul avizelor comisiilor.

Numai astfel vom putea, doamnelor şi domnilor colegi, să înlăturăm dictatura instaurată în acest moment de domnul preşedinte al Comisiei juridice, Emil Teodor Popescu. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat,

Dispoziţiile actuale ale regulamentului sunt foarte clare: fiecare comisie este sesizată să-şi dea avizul cu privire la problemele care ţin de domeniul său de activitate. Ştiţi foarte bine că se află în discuţie, la Comisia pentru regulament, modificările la Regulamentul Camerei Deputaţilor, şi vom face acolo această menţiune expresă, după cum vom mai face nişte menţiuni foarte clare şi în legătură cu alte probleme, pentru a evita discuţiile acestea interminabile, care se poartă în plenul Camerei şi care nu fac altceva decât să ne irosească din timpul care este afectat activităţilor parlamentare.

Poftiţi, domnule deputat Gheorghe Ana, de Hunedoara.

Domnul Gheorghe Ana (Hd):

Domnule preşedinte, mulţumesc pentru invitaţie.

Stimate doamne,

stimaţi domni,

Nu fac altceva, decât o trimitere la prevederile regulamentului după care ne conducem, şi anume la art. 5 pct. 2, cel care priveşte activitatea Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci. Vă învederez, domnule preşedinte, că începând, mai ales, de la pct. 4, pe care ni l-aţi lecturat, şi toate cele care au un asemenea conţinut, nu fac obiectul analizei de fond a comisiilor unde sunt ele trimise, ci fac obiectul analizei de fond a Comisiei pentru buget, finanţe şi bănci, reamintind celor care dirijează materiale şi le supun spre aprobare Biroului permanent că această comisie este cea care are capacitatea de a întocmi un raport privind instituirea de taxe, impozite, contribuţii şi utilizarea acestora, în conformitate cu Legea finanţelor publice.

Nu are cum să analizeze în fond şi să îşi dea aviz de fond Comisia juridică, asupra instituirii unor taxe pe care doreşte o instituţie a statului să le aşeze de acum înainte, aşa cum aţi citit la proiectul de lege de la pct. 4 şi următoarele.

În aceste situaţii, chiar dacă conducerea comisiei nu s-a sesizat, eu vă învederez că este de datoria Biroului permanent să reanalizeze repartizarea proiectelor legislative, şi acestea să fie dirijate spre comisiile care pot să se pronunţe în fond cu competenţă. Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vreau să vă reamintesc că dumneavoastră, membrii, biroul Comisiei pentru buget, finanţe, vă puteţi prevala de art. 60 din regulament, care dă posibilitatea acelei comisii care se consideră îndreptăţită să examineze pe fond un proiect de lege ca, în termen de 10 zile de la anunţarea în plen, să solicite Biroului permanent acest lucru. Deci, dumneavoastră, la prima şedinţă de comisie, puteţi să sesizaţi Biroul permanent în legătură cu această problemă pe care aţi ridicat-o.

Pe de altă parte, o să avem grij㠖 şi sugestia dumneavoastră este întemeiat㠖 ca, atunci când se repartizează proiectele de lege sau propunerile legislative spre avizare la comisii, să se examineze cu foarte mare atenţie obiectul reglementării şi, în special, fondul reglementării, pentru că, de multe ori, ceea ce face ca un proiect să fie îndrumat greşit pleacă de la faptul că se ia în discuţie numai titlul, în loc să se meargă pe fondul reglementării, care stabileşte, într-adevăr, domeniul comisiei care ar trebui să examineze proiectul respectiv.

În continuare, vă propun să luăm în discuţie unele modificări în componenţa nominală a unor comisii permanente, care au fost propuse de unele grupuri parlamentare.

Grupul parlamentar al PDSR propune trecerea domnului deputat Gheorghe Vâlceanu de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru drepurile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în locul devenit vacant prin decesul deputatului Ovidiu Şincai. Totodată, propune desemnarea domnului deputat Ioan Igna, supleantul la Circumscripţia electorală nr. 33 Sibiu, ca să treacă la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, deci, este o rocadă între cei 2 parlamentari. Supun votului dumneavoastră această modificată în componenţa celor două comisii.

Dacă sunteţi de acord? Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Împotrivă, vă rog?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat modificarea în structura celor două comisii.

Grupul parlamentar al Uniunii Social Democrate – Partidul Democrat propune următoarea modificare: desemnarea doamnei deputat Paula Maria Ivănescu în calitate de membru al Comisiei pentru muncă şi protecţie socială. Vreau să vă spun că această desemnare este făcută ca urmare a faptului doamna deputat a deţinut până la 1 septembrie calitatea de vicepreşedinte al Biroului permanent; cunoaşteţi că potrivit regulamentului membrii Biroului permanent nu fac parte din comisie şi, ca atare, se propune ca dânsa să facă parte din această comisie.

Dacă sunteţi de acord?

Voturi împotrivă?

Abţineri? O abţinere, domnul deputat Nica.

Această propunere s-a aprobat.

Grupul parlamentar al UDMR propune trecerea domnului deputat Becsek Garda Dezideriu Coloman de la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport şi a domnului deputat Elek Barna de la Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport la Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice.

Dacă sunteţi de acord cu această modificare? Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Domnul Petre Ţurlea (din sală):

Care unanimitate? Nu mă vedeţi, domnule preşedinte?

Domnul Acsinte Gaspar:

Trecerea domnului deputat Varga Attila de la Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic la Comisia pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, în locul domnului deputat Konya Hamar Alexandru, ales în funcţia de secretar al Camerei Deputaţilor. Dacă sunteţi de acord cu această modificare în structura comisiei?

Voturi pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Desemnarea domnului deputat Kovacs Csaba Tiberiu în calitate de membru al Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, în locul domnului deputat Varga Attila.

Voturi pentru? Mulţumesc.

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-au aprobat aceste modificări în structura comisiilor respective şi urmează ca hotărârea Camerei să fie publicată în "Monitorul Oficial".

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

În continuare, vom lua în dezbatere proiectele de lege înscrise pe ordinea de zi a zilei de astăzi.

La început, avem de luat în discuţie proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federală Iugoslavia. Potrivit prevederilor art. 102 alin. 3 din Regulamentul Camerei Deputaţilor, acest proiect de lege urmează să fie dezbătut în procedură de urgenţă.

Conform prevederilor art. 105 şi 106 din Regulamentul Camerei, urmează să aprobăm timpul afectat luărilor de cuvânt la articole, cât şi durata de timp afectată dezbaterii acestui proiect. Rog biroul comisiei să se consulte şi să vină să facă propuneri, pe care, potrivit regulamentului, trebuie să le supunem spre aprobare Camerei.

Domnul Mihail Nică:

Propunem 30 de minute, cu 3 minute pe articol.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă supun spre aprobare, doamnelor şi domnilor deputaţi, timpul propus: 30 de minute pentru dezbaterea pe ansamblu, 3 minute pe fiecare articol.

Cine este pentru timpul care a fost propus? Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a aprobat.

Găsindu-ne în procedură de urgenţă, trecem la dezbaterea direct pe articole. Vă rog să observaţi că este depus un raport, care mie mi se pare impropriu numit "suplimentar", pentru că, în realitate, acest raport înlocuieşte raportul anterior, prin care comisia sesizată în fond – Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţional㠖 propunea ca proiectul de lege pentru aprobarea acestei ordonanţe să fie dezbătut în forma prezentată de către iniţiator.

Vă supun spre discuţie şi aprobare titlul proiectului de lege – "Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federală Iugoslavia". Dacă sunteţi de acord cu titlul legii?

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Titlul legii a fost aprobat.

Luăm în discuţie acum ordonanţa de urgenţă.

Vă rog să observaţi că la poz.1 din raport, comisia propune un amendament de modificare a titlului ordonanţei, în următorul sens: "Ordonanţă de urgenţă privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor cetăţeni sau rezidenţi din Republica Federală Iugoslavia."

Dacă sunt comentarii în legătură cu amendamentul comisiei? Dacă nu sunt, supun la vot titlul ordonanţei, aşa cum a fost propus prin raportul comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Trecem la discutarea art. 1 din corpul ordonanţei. Vă rog să observaţi că şi aici comisia aduce unele modificări faţă de forma iniţială, pe care dumneavoastră le aveţi în raport.

Dacă sunt comentarii în legătură cu amendamentul pe care îl propune comisia sesizată în fond? Dacă nu sunt, supun la vot.

Cine este pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost aprobat şi acest art. 1 din corpul ordonanţei.

Trecem la art. 2. Comisia propune, prin raport, o nouă formulare. Dacă, faţă de aceasta, sunt observaţii sau comentarii? Nu sunt comentarii, supun votului dumneavoastră.

Voturi pentru textul, aşa cum este în raportul comisiei sesizate în fond?

Împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost adoptat şi art. 2.

Trecem şi luăm în dezbatere art. 3. Şi la acest articol, comisia face propuneri de reformulare.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Într-adevăr, ne găsim în procedură de urgenţă, cunoaştem cu toţii că în cadrul acesteia nu se pot face amendamente, totuşi, îmi permit să sugerez plenului unele modificări, care sunt mai mult de ordin redacţional. Aş propune ca, în debutul art. 3, sintagma "în mod gratuit" să fie înlocuită "cu titlu gratuit"; este terminologia care se foloseşte în asemenea împrejurări.

O a doua remarcă pe care vreau să o fac, legat de acest text, prin faptul că a fost eliminată o anexă, a mai rămas o singură anexă, unde sunt stabilite cazarmamentele care vor fi...

Vă rog, poftiţi, domnule deputat.

Domnul Marton Arpad Francisc:

Domnule preşedinte,

Stimez pregătirea dumneavoastră juridică şi promptitudinea cu care interveniţi ori de câte ori există asemenea probleme, dar cred că şi dumneavoastră veţi fi de acord că asemenea intervenţii trebuie să le faceţi de la microfon. Aici, de la această tribună, şi nu de la cea la care vă aflaţi acum.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aveţi dreptate, domnule deputat! (Coboară de la prezidiu la tribuna vorbitorilor.)

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Stimaţi colegi,

Propunerile pe care vi le fac, v-am spus, sunt de ordin redacţional. În partea de debut a art. 3 am propus ca textul să aibă redactarea: "Se aprobă scoaterea cu titlu gratuit din rezerva de stat."

O a doua modificare pe care o propun este legată de faptul că, iniţial, ordonanţa a avut două anexe: o anexă a fost eliminată şi a mai rămas una singură. Ori de câte ori un act normativ are o singură anexă, această nu se numerotează şi se spune: "Prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege."

Deci, acestea sunt cele două modificări pe care vi le propun.

Şi, de asemenea, la alin. 2 se spune: "Prin prezenta ordonanţă" şi să adăugăm "de urgenţă", pentru că ne găsim în faţa unei ordonanţe de urgenţă.

Ceea ce aş vrea însă să sesizez, mai mult, este legat de faptul că în anexa la această ordonanţă sunt enumerate cazarmamentele care se scot din rezerva de stat. Iar în text, ele se dau oarecum exemplificativ şi nu concordă cu ceea ce este cuprins în anexă. Şi, ca atare, aş propune fie să fie enumerate exact cum sunt în anexă, sau să le scoatem din text, fiind suficientă trimiterea că este vorba despre acele cazarmamente care sunt prevăzute în anexă. Pentru că, altfel, apare această neconcordanţă, care este nefirească, una se scrie în text şi alta se găseşte în cuprinsul anexei. (Revine la prezidiu.)

Comisia, vă rog.

Domnul Mihail Nică:

Comisia este de acord cu următorul text: "Se aprobă scoaterea în mod gratuit din rezervele de stat a cazarmamentului necesar..."

Domnul Acsinte Gaspar:

"Cu titlu gratuit"!

Domnul Mihail Nică:

"...cu titlu gratuit din rezervele de stat a cazarmamentului necesar cazării refugiaţilor şi alte asemenea materiale prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă."

La alin. 2, trebuie precizat: "Prin prezenta ordonanţă de urgenţă" şi, după aceasta, textul curge.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea iniţiatorului, dacă este cineva? De acord cu propunerea comisiei? Adică, pentru eliminarea produselor din cuprins şi să meargă în anexă.

Dacă mai este nevoie, repet textul? (Coboară de la prezidiu la microfonul vorbitorilor.)

Stimaţi colegi,

Forma definitivă pe care v-o propunem, consultându-ne şi cu comisia, la art. 3 ar suna în felul următor: "Se aprobă scoaterea cu titlu gratuit din rezervele de stat a cazarmamentului necesar cazării refugiaţilor (...), prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta ordonanţă." (Revine la prezidiu.)

Cu aceste precizări, pe care şi le-au însuşit şi iniţiatorul şi comisia, vă supun votului art. 3, în forma care v-a fost enunţată.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Nefiind abţineri şi voturi împotrivă, în unanimitate, textul a fost votat, cu acele mici intervenţii în cuprinsul său.

La art. 4, de asemenea, există un amendament propus de comisie, în sensul că se precizează care este titlul Hotărârii nr.417/1994. Aici, aş ruga iniţiatorul şi comisia, pentru că în forma în care a venit hotărârea de la Guvern apare nr. 417/1994, iar în amendamentul comisiei apare nr. 417/1991, să ne spună care este anul corect? 1991.

Şi vreau să vă mai întreb încă o problemă, dacă, după ce a fost republicată, hotărârea a mai suferit şi alte modificări şi completări? Pentru că, dacă hotărârea a fost republicată, acest lucru s-a făcut având în vedere modificările şi completările anterioare. A mai suferit şi după republicare modificări? Bun, atunci este corect.

Numărul corect al hotărârii, aşa cum spune iniţiatorul, este 417/1991, şi supun votului Camerei textul, astfel cum este redat în raportul comisiei sesizate în fond.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Stimaţi colegi,

Constat că au început să se rărească rândurile şi o să ne găsim în situaţia să nu putem vota proiectul de lege. Rog colegii care sunt pe culoar să poftească în sală!

La art. 5 din ordonanţă, comisia propune eliminarea textului. Dacă sunt comentarii din partea iniţiatorului, a comisiei sau a reprezentanţilor din partea grupurilor parlamentare? Nu sunt, supun la vot eliminarea art. 5 din cuprinsul ordonanţei.

Voturi pentru?

Împotrivă?

Abţineri?

Votul a fost în unanimitate.

La art. 6, care sigur că în mod firesc, acum, prin renumerotare, devine art. 5, comisia are, de asemenea, un amendament. Dacă sunt comentarii legate de acest amendament? Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră art. 6, care devine art. 5 în urma eliminării textului anterior, în forma care a fost propusă de către comisie.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

În fine, în final, mai există o propunere a comisiei, la poz. 8 din raport, dar care nu îşi mai are motivare din momentul în care noi am trecut deja că: "anexa face parte integrantă din prezenta ordonanţă" şi, deci, articolul acesta rămâne fără obiect.

În felul acesta, am terminat textele din ordonanţă, urmează acum să trecem la articolul unic al legii. Există sugestia, întrucât ordonanţa a suferit modificări substanţiale, să se procedeze la republicarea ei. Să dispunem prin lege ca ea să fie republicată, după ce se va exprima votul. Dacă se acceptă această idee, ca ordonanţa să fie republicată, va trebui ca să introducem un nou articol – II...

Domnul Gheorghe Ana (din sală):

Are efect în viitor?

Domnul Acsinte Gaspar:

Totuşi, ea este modificată prin această lege. Sigur că legea va merge şi la Senat şi după aceea ..., pentru că, potrivit Constituţiei, ordonanţele se aprobă sau se resping prin lege. Deci, Parlamentul trebuie să ia o atitudine faţă de acest proiect de lege. Şi atunci, art.I "Se aprobă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.53/1999 privind aprobarea intrării pe teritoriul României şi acordarea statutului de refugiat unor persoane din Republica Federală Iugoslavia, cu modificările şi completările aduse prin prezenta lege, aşa cum s-au stabilit în urma discuţiei amendamentelor".

Iar art.II: "Ordonanţa de urgenţă a Guvernului va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare".

Art.I.

Îl supun la vot.

Voturi pentru? Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, s-a votat art.I.

Art.II, care se referă la republicarea ordonanţei.

Voturi pentru?

Cine este împotrivă?

Abţineri? Două abţineri.

Este vorba de o lege ordinară. Votul care trebuie exprimat este cel pentru legile ordinare, în condiţiile în care în sală trebuie să fie prezenţi cel puţin 172 de deputaţi.

Ca atare, domnilor secretari, înainte de a proceda la exprimarea votului final, vă rog să verificaţi cvorumul.

Secretarii de şedinţă îmi comunică că în momentul de faţă în sală se găsesc doar 153 de deputaţi.

Deci, nu numai că nu suntem în condiţiile de cvorum pentru a aproba acest proiect de lege, dar am scăzut şi sub cvorumul de lucru. Ca atare, vă propunem ca votul asupra acestui proiect de lege să fie exprimat mâine, la ora 11,00.

Totodată, invităm în sală şi pe ceilalţi colegi parlamentari care au ieşit într-o mică pauză să fumeze o ţigară, sau să bea o cafea, dar, totuşi, să fie aici prezenţi pentru a participa, a putea să ne continuăm lucrările. Altfel, vom fi nevoiţi să procedăm la suspendarea lucrărilor din lipsă de cvorum.

Să mai facem un apel pe calea soneriei, pentru a mobiliza ceilalţi colegi, urmând ca, în continuare, să vedem cum procedăm.

Nu aş dori ca în debutul conducerii şedinţei Camerei Deputaţilor să recurg la metoda apelului. Consider că totuşi vor veni şi ceilalţi colegi, astfel încât să avem cvorumul de lucru care a fost anunţat la începutul şedinţei, de 159, ca să ne putem desfăşura activitatea în continuare.

Domnilor colegi,

Vreau să vă reamintesc că, potrivit programului pe care l-aţi votat, activitatea dezbaterilor asupra proiectelor de legi şi a propunerilor legislative este până la ora 19,30. Abia de la 19,30 intrăm în programul cu privire la interpelări şi întrebări.

În momentul de faţă, este ora 18,00, şi mă adresez colegilor de la majoitate. Vă rog, faceţi eforturile şi mobilizaţi-vă colegii, pentru ca lucrările Camerei să se poată desfăşura în condiţii normale.

Întrucât apelurile repetate pe care le-am făcut nu au dat nici un rezultat, totuşi, o să recurg la ceea ce nu doream să recurg, la un apel nominal. Poate în felul acesta reuşim să adunăm cel puţin numărul de deputaţi care să reprezinte cvorumul de desfăşurare a lucrărilor.

Rog secretariatul tehnic să ne prezinte lista deputaţilor.

Domnul Kónya Hamar Alexandru:

Declanşăm apelul nominal.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule secretar, constatăm, cel puţin secretarul din partea stângă, că într-adevăr s-a realizat cvorumul de lucru şi putem să continuăm dezbaterile.

Am rugămintea, însă, la colegi ca să rămână în sală în această formaţiune în care ne găsim în acest moment, ca să putem tece câteva proiecte de legi şi pe urmă vom vedea.

În continuare, potrivit ordinii de zi pe care o aveţi la dispoziţie, urmează să luăm în discuţie proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 8/1999 pentru ratificarea Acordului dintre guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mărgii Negre, de colaborare în intervenţia şi răspunsul de urgenţă la dezastre naţionale şi provocate de om, semnat la Soci, la 15 aprilie 1998.

Proiectul de lege a fost înaintat de către Guvern, a fost aprobat de către Senat, a fost avizat în fond de către Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, având avizele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, Comisiei pentru politică externă şi avizul Consiliului Legislativ.

Rog, din partea iniţiatorului, din partea Guvernului, să fie prezentat proiectul de lege, adică considerentele, motivaţiile care au condus la motivarea acestui proiect.

Vă rog să vă prezentaţi, domnule.

Domnul Adrian Raţiu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mă numesc Adrian Raţiu. Sunt secretar general al Ministerului Apărării Naţionale.

Dacă-mi permiteţi să citesc considerentele care au stat la baza acestei propuneri legislative.

La data de 15 aprilie 1998, s-a semnat la Soci – Confederaţia Rusă, Acordul dintre guvernele statelor participante la cooperarea economică a Mării Negre, de colaborare în intervenţia şi răspunsul de urgenţă la dezastre naturale şi provocate de om.

Acordul s-a încheiat în scopul asigurării cadrului juridic al colaborării în domeniul prevenirii dezastrelor şi al asigurării ajutorului reciproc în vederea înlăturării efectelor acestora.

Prevederile Acordului corespund legislaţiei în vigoare din ţările semnatare şi răspund recomandărilor Organizaţiei Naţiunilor Unite şi Consiliului Atlanticului de Nord pentru planificarea în domeniul urgenţelor civile. Acest Acord a fost ratificat de Guvernul României prin Ordonanţa nr.8 din 1999.

Fiecare parte contractantă în acest Acord se obligă să notifice părţilor contractante de îndată orice calamitate naturală, avarie şi catastrofă care s-ar putea produce sau care s-a produs pe teritoriul uneia dintre părţile contractante şi poate reprezenta un pericol pentru alte părţi contractante.

Dacă una dintre părţile contractante are nevoie de asistenţă sau ajutor în cazul unei calamităţi naturale, avarii industriale sau catastrofe, ea poate cere asistenţă sau ajutor părţilor contractante, indicând locul, natura, amploarea şi momentul apariţiei acesteia, măsurile luate în zonă, felul şi volumul de asistenţă sau ajutor necesar.

Conform Acordului, partea contractantă care primeşte cererea acordă părţilor contractante asistenţa sau ajutorul solicitat, dacă are aprobare şi este în măsură să le asigure, indicând amploarea acestora şi condiţiile pe care le poate realiza.

Faţă de acestea, vă rugăm, doamnelor şi domnilor deputaţi, să adoptaţi proiectul de lege ce v-a fost supus atenţiei, pentru a conferi haina juridică necesară.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar general.

Din partea comisiei sesizate în fond, preşedintele sau raportorul desemnat pentru prezentarea raportului.

Domnul deputat Nică.

Domnul Mihail Nică:

Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională a Camerei Deputaţilor, analizând această ordonanţă şi ţinând cont de avizele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi şi Comisiei pentru politică externă, precum şi observaţiile din partea Consiliului Legislativ, a hotărât să vă propună ca să fie adoptată sub forma în care a venit de la Senat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc.

La dezbaterile generale, pe marginea proiectului de lege, reprezentanţi ai grupurilor parlamentare, dacă vor să ia cuvântul.

Constatăm că nu sunt solicitări pentru participarea la dezbateri generale şi atunci trecem la discutarea proiectului de lege.

La titlul legii, dacă sunt comentarii sau observaţii?

Dacă nu sunt, supun votului dumneavoastră titlul legii, aşa cum vă este prezentat.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate, a fost votat titlul legii.

Trecem la ordonanţă.

Titlul ordonanţei.

Dacă sunt observaţii, comentarii, în legătură cu titlul ordonanţei?

Nu sunt.

Supun votului dumneavoastră titlul ordonanţei, în redactarea propusă de Guvern.

Cine este pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Articolul unic al ordonanţei.

Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

(Rumoare)

Stimaţi colegi, am această rugăminte... Să ştiţi că nu se poate lucra. Am să vă invit să ocupaţi locul acesta, să vedeţi cam ce zumzet este în sală şi efectiv nu ne putem concentra nici noi, nici dumneavoastră, ca să putem lucra.

Trecem la articolul unic al legii.

Dacă sunt comentarii, observaţii la acest articol?

Nu sunt.

Voturi pentru?

Voturi împotrivă?

Abţineri?

În unanimitate.

Ne găsim în faţa unei legi ordinare. Numărul de deputaţi care să participe la vot pentru a fi exprimat în conformitate cu cerinţele Constituţiei trebuie să fie 172.

În momentul de faţă, am început iar să se rărească rândurile. Ca atare, votul se amână pentru mâine, la ora 11,00.

Stimaţi colegi, îmi cer scuze că vreau să fac o revenire la proiectul de lege anterior, la Ordonanţa Guvernului nr. 8, în sensul că va trebui ca la Monitorul Oficial să fie revăzută puţin traducerea. Unele texte nu sunt traduse corect. Să observaţi că la art.24 nu este trecută data la care s-a semnat acest acord şi, de asemenea, trebuie nominalizaţi reprezentanţii guvernelor care au semnat acest acord. Deci, este o procedură pe care va trebui s-o finalizaţi în faza de publicare în Monitorul Oficial.

Următorul proiect de lege înscris pe ordinea de zi are ca obiect ratificarea Acordului de cooperare încheiat între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope, spălării banilor, traficului de arme şi persoane şi alte infracţiuni grave, semnat la Antalya la 16 aprilie 1998. Proiectul de lege a fost dezbătut şi adoptat de Senat. Cu acest proiect de lege au fost sesizate, pentru avizare - Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională, pe fond, şi ca avize – Comisia pentru politică externă, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Rog reprezentantul Guvernului să prezinte nota de fundamentare, în legătură cu motivele care au condus la promovarea acestui proiect de lege.

Vă rog să vă prezentaţi, domnule.

Domnul Liviu Popescu:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Mă numesc Liviu Popescu, secretar de stat la Ministerul de Interne.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Acordul de Cooperare încheiat între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope, spălării banilor, semnat la Antalya, la data de 16 aprilie 1998, se înscrie pe linia dezvoltării tri- şi multilaterale, pe care Guvernul României a adoptat-o într-un domeniu atât de important şi complex cum este obiectul acordului în dezbatere.

Intrarea în vigoare a acordului va facilita dezvoltarea relaţiilor de cooperare în domeniile menţionate mai sus, în vederea prevenirii şi combaterii fenomenului infracţional. Potrivit prevederilor acordului va fi înfiinţat un sistem computerizat, în vederea strângerii de date despre acţiunile şi metodele, sursele financiare ale organizaţiilor teroriste, reţelele crimei organizate, grupurile şi persoanele implicate, provenienţa armelor a muniţiilor, a materialelor radioactive şi explozive folosite în acţiunile teroriste, care va fi alimentat, dar şi exploatat de către părţi.

Totodată, vor fi înfiinţate subcomisii pe domeniile prevăzute în acord, respectiv o comisie superioară, comisie din experţii ai autorităţilor competente, care va evalua punerea în aplicare a cooperării menţionate în acord şi va prezenta noi propuneri în acest sens.

Prezentul proiect de lege pentru ratificarea Acordului de cooperare încheiat între Guvernul României, Guvernul Republicii Bulgaria şi Guvernul Republicii Turcia în domeniul luptei împotriva terorismului, crimei organizate, traficului ilicit de substanţe stupefiante şi psihotrope, spălării banilor, traficului de arme şi persoane şi altor infracţiuni grave, semnat la Antalya la data de 16 aprilie 1998 a fost elaborat în conformitate cu prevederile art.4 din Legea nr.4 din 1991 privind încheierea şi ratificarea tratatelor.

Având în vedere cele prezentate mai sus, vă rog să adoptaţi proiectul de lege pentru ratificarea acordului supus dezbaterii.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar.

Din partea comisiei sesizate în fond, Comisia pentru apărare, domnul deputat Nică, vicepreşedinte al comisiei.

Domnul Mihail Nică:

Comisia a hotărât cu unanimitate de voturi ca proiectul de lege să fie supus spre dezbatere şi adoptare plenului Camerei Deputaţilor în forma aprobată de Senat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Luăm în dezbatere proiectul de lege.

Dacă la titlul legii sunt comentarii sau observaţii? Nefiind, supun votului dumneavoastră.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii de ratificare a acordului. Dacă sunt comentarii, observaţii, sugestii? Dacă nu, supun votului dumneavoastră textul articolului unic în forma în care a fost adoptat de Senat.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Votul final asupra proiectului de lege, mâine la ora 11.

Continuăm lucrările Camerei Deputaţilor din această după- amiază şi luăm în discuţie proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative. Proiectul de lege este iniţiat de către Guvern şi am să rog reprezentantul Guvernului să prezinte nota de fundamentare cu privire la acest proiect. Nu există nimeni din partea Guvernului? Iniţiator este Ministerul Justiţiei pe baza recomandărilor Consiliului Legislativ.

Întrucât reprezentantul Guvernului nu este prezent se amână dezbaterea acestui proiect de lege.

Proiectul de lege care este înscris, în continuare, pe ordinea de zi se referă la declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate. Reprezentantul Guvernului? Constatăm acelaşi lucru, Guvernul nu manifestă interes faţă de acest proiect de lege. Îl dăm de o parte şi va fi luat în discuţie când Guvernul se va hotărî să vină la Parlament, să-şi susţină actele pe care le promovează.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Pe ordinea de zi figurează proiectul de Lege pentru modificarea art.1 din Legea nr.199/1998 privind dreptul absolvenţilor învăţământului particular liceal, profesional şi postliceal de a susţine examenul de finalizare a studiilor la unităţile similare din învăţământul de stat.

Din partea iniţiatorului? Aş ruga biroul comisiei sesizate în fond, Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport, să-şi ocupe locul la loja rezervată pentru comisie.

Domnul Adrian Miroiu:

Sunt Adrian Miroiu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Prin prevederile Legii nr.199/1998 absolvenţii învăţământului particular liceal, profesional şi postliceal din promoţiile 1993-1998 au dreptul să-şi susţină examenul de finalizare a studiilor la unităţi similare din învăţământul de stat.

Luând în considerare complexitate procesul de acreditare a învăţământului particular universitar care nu s-a putut realiza până la terminarea anului şcolar 1998-1999, precum şi necesitatea precizării unităţilor care vor elibera diplome de absolvire, ministerul a propus spre adoptare acest proiect de lege pentru modificarea şi completarea Legii nr.199/1998 care să asigure dreptul absolvenţilor învăţământul paticular liceal profesional şi postliceal, promoţia 1999, de a susţine examenul de finalizare al studiilor la unităţile similare din învăţământul de stat în sesiunile legale.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Din partea comisiei sesizate în fond, doamna deputat Ecaterina Andronescu.

Doamna Ecaterina Andronescu:

Comisia a acceptat propunerea Ministerului Educaţiei Naţionale şi vă propune şi dumneavoastră să susţinem acest punct de vedere.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă la dezbaterile generale pe marginea acestui proiect de lege grupurile parlamentare îşi desemnează câte un reprezentant pentru a lua în discuţie acest proiect, având în vedere considerentele prezentate de reprezentantul Guvernului şi de către comisie. Dacă nu sunt participanţi din partea grupurilor parlamentare la dezbaterile generale, luăm în discuţie proiectul de lege. Discutăm pe raportul întocmit de comisia sesizată în fond.

Observaţi că şi comisia propune un amendament la titlul legii, amendament care se găseşte la poziţia nr.1 din raport.

Dacă sunt observaţii, comentarii în legătură cu sugestia comisiei? Dacă nu, îl supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Articolul unic al legii este şi el reformulat de către comisie. V-aş ruga să vă pronunţaţi asupra textului, astfel cum comisia sesizată în fond îl prezintă plenului. Dacă sunt comentarii? Nu sunt.

Supun votului.

Cine este pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri? Nu sunt.

Votul final, mâine la ora 11.

Următorul proiect care figurează pe ordinea de zi din această după-amiază este proiectul de Lege privind dreptul absolvenţilor învăţământului particular superior de a susţine examenul de finalizare a studiilor la instituţii de învăţământ superior de stat acreditate. Proiectul a fost înaintat Camerei de către Guvern. El a fost examinat pe fond de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport.

Dau cuvântul reprezentantului Guvernului, pentru a susţine proiectul de lege.

Aveţi cuvântul şi vă rog să vă prezentaţi pentru stenogramă, domnule secretar de stat.

Domnul Adrian Miroiu:

Am mai făcut-o o dată, domnule preşedinte.

Sunt Adrian Miroiu, secretar de stat în Ministerul Educaţiei Naţionale.

Prezentul proiect de lege urmăreşte să extindă prevederile Legii nr.71/1995 şi ale Legii nr.64/1997 pentru absolvenţii învăţământului superior particular înmatriculaţi în specializări neautorizate să funcţioneze provizoriu la data înscrierii la examenul de selecţie. Este vorba în particular despre studenţii care au fost înmatriculaţi în anul 1995. Motivul pentru care susţinem acest proiect este acela că după apariţia Legii nr.88/1993, Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică nu a reuşit să evalueze toate universităţile particulare, până la începutul anului universitar 1995-1996.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule secretar de stat.

Din partea Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport are cuvântul domnul deputat Petrescu.

Vă rog să poftiţi, domnule, să prezentaţi raportul pe care l-a întocmit comisia.

Domnul Virgil Petrescu:

Comisia a prezentat raportul pe coloana a doua, suntem de acord cu punctul de vedere al Ministerului Educaţiei Naţionale. Deci, vă rugăm să votaţi pozitiv această lege.

Domnul Acsinte Gaspar:

Dacă la dezbaterile generale, grupurile parlamentare vor să-şi desemneze reprezentanţii pentru a lua cuvântul la acest proiect de lege. Nefiind solicitări pe această linie, trecem la dezbaterea proiectului de lege şi lucrăm pe raportul comisiei care are prezentate în paralel textul din proiect şi amendamentele propuse.

La titlul legii comisia propune un amendament. Dacă sunteţi de acord cu amendamentul propus de comisie sau dacă sunt obiecţiuni.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Vă mulţumesc. În unanimitate.

Art.1 este, de asemenea, amendat de către comisia sesizată în fond. Dacă sunt ceva comentarii în legătură cu amendamentele prezentate. Nefiind solicitări pe linia aceasta, supun votului art.1 în forma prezentată de comisie.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

De asemenea, un amendament mai mult redacţional la art.2 pe care îl propune comisia. Dacă sunt comentarii? Dacă nu, vi-l supun votului în forma comisiei.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

La art.3, de asemenea, comisia face o modificare de redactare pe care v-o propun spre adoptare în această formă.

Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

Unanimitate.

Vă rog să observaţi că la poz.5 din raport comisia propune eliminarea art.4 cu motivarea că prevederile acestui articol se regăsesc cu modificări în textul nou propus, adică se propune să se introducă un text într-o altă redactare, faţă de cea care este dată de către proiectul venit de la Guvern. Textul nou propus îl aveţi în raport, nu ştiu dacă mai e cazul să-l citesc. El este la poz.6.

Voturi pentru textul propus de comisie? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

Vă mulţumesc.

De asemenea, comisia propune ca să se introducă un art.nou, art.5 cu următoarea formulare: "Dispoziţiile Legii nr.71/1995 şi ale Legii nr.64/1997 contrare prezentei legi se abrogă."

În primul rând, daţi-mi voie să merg la tribună. (Domnul preşedinte de şedinţă ia cuvântul la tribună.)

Stimaţi colegi,

Este o propunere redacţională, dar care este absolut necesară pentru respectarea normelor de tehnică legislativă şi, atunci, aş propune ca textul nou propus să sune în felul următor: "Dispoziţiile din Legea nr.71/1995 - şi să i se dea titlul - şi din Legea nr.64/1997 - să i se dea titlul - contrare prezentei legi se abrogă."

Dacă iniţiatorul şi comisia sunt de acord cu formularea aceasta? Vă mulţumesc.

Ar urma să dăm votul şi la această lege tot mâine începând cu ora 11. Atunci să supunem votului, sugerează domnul deputat Petrescu, textul, în redactarea pe care am sugerat-o.

Dacă sunteţi de acord? Voturi pentru? Vă mulţumesc.

Voturi împotrivă? Nu sunt.

Abţineri? Nu sunt.

A fost adoptat textul în redactarea propusă.

Urmează proiectul de Lege privind acordarea unor drepturi membrilor Academiei Române şi reglementarea unor cheltuieli specifice. Acest proiect de lege a fost promovat de către Guvern. El a fost examinat în fond de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. La întocmirea raportului s-a avut în vedere şi avizul primit de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Ca atare, dau cuvântul reprezentantului Guvernului pentru a-şi susţine proiectul de lege.

Până ce vine reprezentantul Guvernului pentru a-şi susţine proiectul, eu zic să nu pierdem timpul şi să mergem mai departe.

Urmează să luăm în discuţie propunerea legislativă privind modificări propuse la Legea nr.18/1991. Această iniţiativă legislativă aparţine deputaţilor Adrian Dumitrescu şi Aferăriţei Constantin. Iniţiativa legislativă a fost examinată în fond de către Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice şi Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Rog deputaţii iniţiatori să ia loc la loja iniţiatorilor. Birourile celor două comisii sau cel puţin reprezentanţii lor să ia loc la loja rezervată pentru comisii ca să putem lua în discuţie propunerea legislativă. Domnul Adrian Dumitrescu este? Domnul deputat Aferăriţei este? Întrucât nici unul dintre cei doi iniţiatori nu sunt prezenţi să-şi susţină proiectul se amână dezbaterea. Eu sunt de acord cu dumneavoastră că este un proiect, că avizul este de respingere, dar nu pot lua în discuţie un proiect atâta timp cât iniţiatorii nu vin să şi-l motiveze. Se fac dezbateri, ştiţi foarte bine. Îl amânăm pentru că nu sunt aici.

În continuare, luăm în discuţie propunerea legislativă pentru modificarea Legii nr.31/1990 privind societăţile comerciale. Această propunere legislativă aparţine unui număr de 16 deputaţi. Ea a fost examinată în fond de către Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare. La întocmirea raportului de fond, comisia a avut în vedere avizele primite de la Comisia pentru industrie şi servicii, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Ca atare, rog pe unul dintre cei 16 semnatari ai iniţiativei legislative să vină să prezinte nota de fundamentare. Cum din 16 nu e nimeni? Vreau să vă spun că raportul comisiei este de respingere, dar atâta timp cât iniţiatorul nu este aici ca să-şi susţină proiectul...

Domnul deputat Sandu Alecu este? Neacşu Ilie? Viorel Pop? Ion Mogoş? Rânja Traian?

Poftiţi, domnule deputat, mergeţi şi prezentaţi-vă punctul de vedere.

Deci, unul dintre iniţiatori spune că este de acord .

Rog atunci preşedintele comisiei...

Domnul Iuliu Vida:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Comisia pentru politică economică, reformă şi privatizare la data de 5 nov.1998 a dezbătut această propunere legislativă şi a propus respingerea avându-se în vedere următoarele. Prin avizarea favorabilă a propunerii legislative nr.58/22.04.1998 şi a propunerii legislative nr.57/22.04.1998 care, altfel, au fost aprobate de plenul Camerei, această propunere legislativă a rămas fără obiect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Cred că lucrurile sunt foarte clare. Mai doreşte cineva să ia cuvântul?

Păi, vă rog mergeţi la microfon şi declaraţi ca iniţiator.

Domnul Dumitru Buzatu:

În ce mă priveşte, îmi însuşesc punctul de vedere din raportul comisiei, la a cărui elaborare am şi participat. (Vociferări în sală.)

Domnul Acsinte Gaspar:

Stimaţi colegi,

Eu cred că motivarea pe care a prezentat-o preşedintele Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare a fost destul de elocventă. Dacă doreşte cineva să participe la discuţii înainte de a trece la vot asupra lui.

Domnul deputat Buzatu. Doriţi să luaţi cuvântul? Vă rog.

Domnul Dumitru Buzatu:

Domnule preşedinte,

Nu ştiu dacă mai este oportun acum, dar eu aş fi dorit să vă propun să amânăm această dezbatere întrucât cei 13 iniţiatori văd că nu ştiu despre ce e vorba în propunerea legislativă şi atunci eu cred că ar fi fost potrivit ca să găsim unul dintre iniţiatori, probabil că cei mai mulţi nu sunt în sală. Să găsim unul dintre iniţiatori care e informat în legătură cu propunerea pe care a făcut-o şi să ne prezinte conţinutul acesteia şi să ne arate şi implicaţiile în ceea ce priveşte modificarea cadrului legislativ.

Vă mulţumesc foarte mult, domnule preşedinte.

Domnul Iuliu Vida:

Legea nr.31/1990, care este cadrul legal privind funcţionarea societăţilor comerciale, are o prevedere restrictivă, respectiv nu asigură posibilitatea să fie plătite dividende şi în cursul anului. Prin aceste trei propuneri legislative s-a solicitat ca această restricţie să fie modificată în sensul ca şi în cursul anului să fie posibilă plata dividendelor. În cadrul procedurii de avizare s-a acceptat, şi plenul Camerei Deputaţilor a aprobat, această modificare şi în aceste condiţii prin însuşirea la o dată anterioară a unei propuneri care să referă la acest obiect de reglementare este firesc ca propunerea legislativă de faţă, care constituie baza discuţiei de astăzi, a rămas fără obiect.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Domnul deputat Ionescu. Vă rog. Poftiţi.

Domnul Gheorghe Ionescu:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Eu sunt de acord ca să respingem această propunere, iniţiativă, având în vedere că nu se pot întocmi bilanţuri la fiecare lună sau trimestru. Bilanţul se face odată semestrial şi reglementarea de care a vorbit domnul preşedinte zic că este bună şi nu se poate face plată în fiecare lună sau trimestru de dividende. Sunt într-adevăr situaţii când administratorul este şi director şi el nu este plătit, nu se poate salariza, însă trebuie să mergem pe sistemul de a putea avea la bază un bilanţ care se întocmeşte odată la şase luni. Aşa că modificarea care a fost făcută la Legea 31 anterior vine şi reglementează suficient acel lucru.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Aş mai dori să ascult şi opinia unui alt membru al Comisiei pentru politică economică, reformă şi privatizare. Cine doreşte ca să ia cuvântul pentru ca lucrurile să fie foarte clare ţinând seama tocmai de situaţia că într-adevăr din 16 iniţiatori, deşi vreo doi sunt în sală, numai cineva şi-a exprimat punctul de vedere, ca să fie toată lumea clarificată că într-adevăr propunerea care a fost făcută de către comisie este fundamentată şi că discutarea acestei iniţiative legislative la o altă dată, aşa cum a propus domnul deputat Buzatu, să vedem dacă îşi are motivarea de a se amâna.

Vă rog, domnule deputat Leonard Cazan:

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Această problemă a fost analizată în comisie şi votul a fost în unanimitate. Cred că asta spune foarte mult. Ea a fost într-o analiză practic un singur punct al ordinii de zi în întreaga zi a şedinţei respective şi argumentele ridicate de domnul Ionescu sunt convingătoare. Mai mult, ceilalţi colegi cred că nu vin, dintr-o reţinere normală. Între timp legea... şi-a pierdut ideea lor, propunerea, iniţiativa lor şi-a pierdut suflul.

În condiţiile acestea vă propun să nu mai amânăm pentru altă şedinţă şi să hotărâm acum asupra ei.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat,

Considerăm încheiate dezbaterile generale potrivit... Mă scuzaţi. Poftiţi, domnule deputat. Mă iertaţi că n-am observat că vreţi să luaţi cuvântul.

Domnul Mihail-Gabriel Ioniţă:

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Auzind argumentele colegului care a vorbit înainte, cred că sunteţi de acord cu dânsul, dar atunci v-aş ruga să punem în discuţie totuşi şi legea care modifică Legea nr.18, propunerea legislativă privind modificări propuse la Legea 18, pentru că are tot raport de respingere. Comisia poate justifica de ce s-a respins această propunere legislativă şi bănuiesc că motivul este acelaşi. Am impresia că a apărut reglementarea într-o altă lege şi fiind raport de respingere de ce să n-o trecem din plenul Parlamentului ca să terminăm şi cu această propunere legislativă.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, răspunsul este următorul: la propunerea de modificarea Legii 18 n-a existat nimeni din iniţiatori. Aici cel puţin unul a existat, s-a prezentat la microfon, a spus că este de acord. Deci, eu ţin neapărat ca iniţiatorul să fie prezent. Şi niciodată cât voi conduce şedinţele n-am să las ca un proiect de lege să treacă fără ca iniţiatorul să vină să-şi prezinte considerentele, motivaţia pentru care a promovat proiectul.

Deci, făcând aplicare art.95 din Regulament, consider că dezbaterile s-au încheiat şi, ca atare, supun votului propunerea, făcută prin raportul comisiei, de respingere a acestei propuneri legislastive.

Cine este pentru? Mulţumesc.

Voturi împotrivă?

Abţineri?

A fost aprobată propunerea.

Continuăm dezbaterile la propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Legii nr.195 din 1997 privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.32/1997 pentru modificarea şi completarea Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. Iniţiativa legislativă aparţine domnului deputat independent Aron Ioan Popa. Dacă este în sală. Nu este în sală. Deci, nefiind în sală iniţiatorul o amânăm, o scoatem cum s-ar spune cel puţin de pe ordinea de zi de astăzi, urmând ca să fie programată pentru o şedinţă următoare.

În fine, luăm în discuţie ultima propunere legislativă care figurează pe ordinea de zi din această după-amiază referitoare la trecerea institutelor Academiei în reţeaua Ministerului Cercetării şi Tehnologiei. Iniţiatorul acestui proiect, acestei iniţiative legislative este domnul profesor doctor Alexandru Ionescu. Avizarea s-a făcut în fond de către Comisia pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport. S-au primit avize de la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci, Comisia pentru industrii şi servicii.

Rog pe domnul profesor, domnul deputat Alexandru Ionescu, iniţiatorul, să se prezinte pentru a-şi susţine propunerea legislativă. Nu este.

Domnul Ioan Gavra: (din sală)

Este la ecologizarea Camerei Deputaţilor.

Domnul Acsinte Gaspar:

Urmează acelaşi regim ca şi toate celelalte proiecte care nu au avut iniţiator. Şi, repet, ori de câte ori nici Guvernul, nici deputaţii care promovează priecte şi propuneri legislative nu sunt prezenţi, indiferent de avizul pe care îl dau comisiile, nu se vor lua în discuţie asemenea proiecte.

Doamnelor şi domnilor deputaţi,

Mi se spune că în momentul de faţă din partea Guvernului există secretarul de stat de la reformă, care a lucrat şi a promovat cele două proiecte de legi de abrogare a unor acte normative. De asemenea, se află şi preşedintele Consiliului Legislativ, care, potrivit Constituţiei şi legii de organizare are importanta misiune de a corela, de a integra în ansamblul legislaţiei în concordanţă cu dispoziţiile constituţionale anumite reglementări.

Ca atare, dau cuvântul pentru prezentarea notei de fundamentare la proiectul de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative.

Poftiţi, domnule secretar de stat.

Domnul Valer Dorneanu:

Mulţumesc foarte mult pentru invitaţia făcută.

Stimate preşedinte de şedinţă,

Stimaţi deputaţi,

Vă rog să-mi permiteţi să prezint motivaţiile care au determinat Consiliul Legislativ să prezinte Guvernului acest proiect de act normativ prin care propunem abrogarea unei liste întregi de acte normative anterioare Constituţiei şi anterioare anului 1989.

Vreau să ştiţi că această activitate am întreprins-o în continuarea celei pe care am finalizat-o prin Legea nr.8/1998 şi ea reprezintă un nou grupaj de acte normative care, din analiza pe care am făcut-o noi împreună cu ministerele, am ajuns la concluzia că este vorba de acte normative care conţin fie dispoziţii contrare principiilor constituţionale, ordinii de drept sau noilor reglementări care au fost adoptate în ultimul timp şi, în consecinţă, ele trebuie abrogate expres pentru a nu încurca procesul de aplicare a legii.

Lista a cuprins iniţial un număr de 220 de acte normative, din care 19 legi, 186 decrete ale fostului Consiliu de Stat, 9 decrete-legi, 6 decrete ale Consiliului Frontului Salvării Naţionale.

Vreau să vă informez că ulterior întocmirii acestui proiect, din partea unor ministere am primit cereri de a păstra un număr de 11 acte normative cuprinse şi, deci, de a le exclude din lista de abrogări. Această listă am să o predau Comisiei juridice. Ea cuprinde Legea 4/1981, Legea 2/1982, Decretul 703/1973, Decretul 114/1975, Decretul 167/1975, Decretul 41/1977, Decretul 33/1978, Decretul 252/1978, Decretul 146/1980, Decretul 386/1982 şi Decretul 144/1988.

Deci, rugămintea noastră este ca din lista iniţială de 220 de acte normative să fie eliminate acestea, urmând ca ele să fie cuprinse într-o listă de abrogări ulterioare sau, eventual, prin acte normative individuale. Cu specificaţia pe care, mă scuzaţi că o repet, că toate celelalte acte normative au fost examinate împreună cu ministerele şi abrogarea acestora nu va crea goluri legislative, vă rog să adoptaţi acest proiect de lege.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Comisia sesizată în fond. Din partea Comisiei juridice, dacă este cineva care să prezinte raportul. Este un raport care are trei alineate. Nu se află absolut nimeni din Comisia juridică? Parcă are domnul Popescu geamantanul acolo.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Eram alături şi discutam tot o problemă legată de această propunere.

Doamnelor şi domnilor colegi,

Noi ştim despre această problemă, suntem de acord cu aceste abrogări, mai puţin cu acele excepţii. Deci, sunt unele care se solicită a fi considerate încă în vigoare şi comisia doreşte foarte mult să se pronunţe pe ele în deplină cunoştinţă de cauză. Ele există, sunt la mine, am şi acest material, nici-o problemă. Pentru asta noi o s-o luăm în discuţie miercuri. Deci, cu această chestiune suntem de acord cu ea, cu abrogările toate, minus aceste acte normative despre care anumite organe solicită să rămână încă în vigoare.

Domnul preşedinte de la Consiliul Legislativ a spus asta şi acelaşi lucru vi-l spun şi eu. Deci, daţi un vot de principiu sau amânaţi votul de principiu când vreţi dumneavoastră, dar oricum s-ar putea ca unele din aceste 18 să rămână că sunt abrogate sau să rămână că sunt în vigoare. Nu ştiu.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

La dezbaterile generale dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Faţă de incidentul care a fost invocat aici de preşedintele Comisiei juridice, ţinând seama de lista care a fost prezentată, avem două soluţii: fie că ne oprim aici, urmând ca membrii Comisiei să examineze cele 17 şi săptămâna cealaltă să le discutăm; fie că facem dezbaterile, iar votul final să fie dat după ce comisia va analiza. Aşa că mai bine amânăm discuţiile în legătură cu acest proiect de lege.

Urmează al doilea proiect de Lege privind declararea ca abrogate a unor acte normative nepublicate.

Domnul preşedinte Dorneanu, aveţi cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnilor deputaţi,

După cum v-am informat în raportul de activitate pe anul trecut, din moştenirea legislaţiei vechi s-a întâmplat să existe peste un număr de 1000 de acte normative nepublicate. Cunoaşteţi că fostul regim avea pe lângă alte metehne şi pe aceea a ocultismului, de a elabora legi, pe care să nu le publice pentru a nu fi cunoscute. Din aceste 1000 de legi până acum au fost abrogate peste 800. În prezent, vă propunem o nouă listă, de 207 asemenea acte normative, care în afară de neîntrunirea condiţiei minime de legalitate a unei legi, aceea de a fi cunoscute şi publicată, aceste acte normative cuprind şi multe din ele dispoziţii neconstituţionale sau contrare noii ordini de drept.

Pentru a nu avea surpriza ca unele din ele să conţină printre aceste categorii de dispoziţii la care m-am referit şi dispoziţii care să fie încă viabile, noi am prevăzut în proiectul de act normativ de abrogare ca momentul efectiv al declarării lor ca abrogate să fie după 90 de zile de la data intrării în vigoare a acestei legi. Legea mai cuprinde încă o prevedere care obligă ministerele care au în domeniile lor de activitate asemenea acte normative ca, în termen de 60 de zile, să propună înlocuirea acelor prevederi care le mai sunt încă necesare. În acest fel nu va exista pericolul creării unui gol legislativ.

În consecinţă, vă rog să aprobaţi acest proiect de lege care în esenţă prevede abrogarea acestei liste de 207 acte normative în termen de 90 de zile de la data când va fi publicată legea adoptată.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnule preşedinte al Comisiei juridice, aveţi cuvântul.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Domnule preşedinte,

Doamnelor şi domnilor,

Lucrurile aici stau, în principiu, aşa. Este adevărat şi dorinţa Consiliului Legislativ, propunerea este corectă. Dar este aici un semn de întrebare pe care eu nu mi l-am lămurit cu domnul preşedinte al Consiliuilui Legislativ şi pe care aş vrea să-l lămurim acum. Nepublicarea în sine înseamnă o cauză care ţine de sistemul trecut care umbla, alerga, ţinea curse juridice şi cu publicate şi cu nepublicate. Dar prevederea din Constituţia actuală foloseşte o astfel de exprimare care pune în discuţie conţinutul normativ al actului vechi. Toate acelea care sunt în contrarietate cu Constituţia actuală. Nu nepublicate sau nu. Sunteţi de acord cu mine? E! dacă lucrurile stau aşa, urmează a se raţiona în felul următor: actul normativ nepublicat nr.12 este în contrarietate cu Constituţia. Avem două motive să-l abrogăm. Mai întâi fiindcă este în contrarietate cu actuala Constituţie, acesta este argumentul de fond şi argumentul formal şi nici n-a fost publicat de altfel. Actul normativ nr.13 de pe listă n-a fost publicat, dar nu este în contrarietate cu actuala Constituţie. Cum rezolvăm? Aici este discuţia. Fiindcă el acum devine public şi nu e în congtrarietate cu Constituţia. Dacă am extinde cuvântul, sintagma folosită de actuala Constituţie şi am adăuga şi condiţia asta că n-au fost publicate, înseamnă că o adăugăm la Constituţie pe cale de interpretare. Nu ştiu.

Îl rog pe domnul preşedinte să ia cuvântul pe problemă, fiindcă nu este chiar aşa de simplă. Eu cred că dacă un act normativ care era secret atunci şi care astăzi devine public este totuşi în concordanţă cu actuala Constituţie, am putea să-l lăsăm să rămână în vigoare. Dacă el foloseşte în domeniuil respectiv în care el îşi spune cuvântul, iată, eu iau un exemplu, să presupunem că actul normativ nr.13 a fost o măsură foarte înţeleaptă pentru armata română, luată atunci. Nu ştiu. Vedeţi, eu vreau să fiu cât se poate de obiectiv. Un general de pe timpul lui Ceauşescu a făcut o propunere inteligentă pe care dictatorul a acceptat-o actul normativ n-a fost publicat, dar actul normativ a fost adoptat atunci şi el era o măsură inteligentă pentru armata noastră şi ar fi bună şi acum şi în viitor. Eu ştiu? Eu nu mă pricep. Dar Constituia actuală utilizează, operează numai cu această noţiune, dacă e în contrarietate cu...

Prin urmare, e vorba de o condiţie de fond. Rog pe domnul preşedinte să-şi spună cuvântul şi după aceea, dacă mai e nevoie, iau şi eu cuvântul.

Domnul Valer Dorneanu:

Domnul preşedinte Emil Teodor Popescu are dreptate şi eu am evocat într-un fel faptul că simpla nepublicare nu constituie ea singură motivaţie a abrogării. Vreau să ştiţi că problema atitudinii faţă de actele normative nepublicate a fost discutată încă în 1991, când a fost adoptată Constituţia, şi au existat două păreri: una care a încercat să inducă opinia că toate actele normative care nu vor fi publicate sunt lipsite de viabilitate şi a doua, care plecând, aşa cum spune domnul preşedinte Emil Teodor Popescu, de la conţinutul lor, este de părere că numai acele acte normative trebuie aborgate, şi trebuie abrogate expres, al căror conţinut contravine Constituţiei şi a principiilor statului de drept.

Vreau să ştiţi că imediat după Constituţie a urmat o avalanşă de publicări de acte normative nepublicate, unele din ele emise chiar în perioada 1990-1991. Au fost publicate sute de astfel de hotărâri de Guvern în special. E! nu au fost toate publicate. Şi atunci ce facem? Vreau să ştiţi că din punct de vedere al Consiliului Legislativ noi avem o evidenţă aproximativă a numărului lor. Evidenţa rezultă fie din titluri preluate din repertorii, fie din referiri la acte normative nepublicate, altele nepublicate pe care le avem. Deci, unele avem conţinutul lor la Consiliul Legislativ cu privire la altele, ştim doar din repertorii şi din titlul lor că există. Această listă cuprinde şi acte normative pe care le-am examinat în conţinutul lor, am cerut şi opinia ministerelor care ne-au confirmat că într-adevăr pe de o parte conţinutul lor este căzut în desuetudine, unele cuprind chiar prevederi neconstituţionale şi, în consecinţă, cu privire la acestea nu sunt probleme şi am căzut de acord să propunem abrogarea lor expresă.

Vreau să ştiţi că în privinţa unor acte normative noi am dedus din titlu că acel domeniu a fost deja reglementat şi că ele nu mai sunt necesare. Nu punem mâna în foc că nu există în acel act normativ nepublicat o prevedere oarecare care ar putea fi viabilă. Tocmai de aceea am prevăzut acea dispoziţie de gardă potrivit căreia efectul abrogării se va produce peste 90 de zile, timp în care ministerul care va vedea această dispoziţie de abrogare să fie în măsură să înlocuiască, să propună o altă prevedere care s-o înlocuiască pe cea viabilă.

Aşadar, răspunzând concret problemei corecte ridicate de domnul preşedinte Emil Teodor Popescu, vă precizez că majoritatea actelor cuprinse în această listă conţin dispoziţii contrare prevederilor Constituţiei căzute în desuetudine. Despre unele nu avem însă certitudinea că nu conţin şi unele dispoziţii care se aplică în continuare şi din acest motiv am prevăzut acea dispoziţie de gardă.

Vă mulţumesc.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Ce propuneţi acum, concret? Ce să facă cu ele?

Domnul Valer Dorneanu:

Să aprobe textul acesta care conţine o garanţie că nu se va întâmpla nimic pe planul creării unor goluri lelgislative.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Şi care este termenul?

Domnul Valer Dorneanu:

90 de zile şi cu un termen pentru ministere ca în timp de 60 de zile, deci anterior intrării în vigoare a abrogării, să propună acolo unde simt nevoia înlocuirea acelor prevederi de care mai au nevoie. Vă mărturisesc că la un moment dat am fost tentaţi să cuprindem în această listă, sub această rezervă, toate actele normative nepublicate, pentru că trebuia odată să forţăm nota şi să curăţăm legislaţia de acest balast, de această legislaţie ocultă. Multe ministere au spus: "Staţi, domnule, că despre asta ştim precis că avem nevoie de ea." E vorba de o listă de vreo 120 acte normative care au mai rămas, de care cunoaştem. Pentru că nu excludem că nu există acte normative de care nu ştim. Şi atunci am lăsat încă o etapă ulterioară pentru acele o sută şi câteva care mai există despre care ştim precis că au şi dispoziţii care se aplică efectiv în prezent şi de care ministerele au nevoie. Dacă am fost suficient de clar.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vreau să spun şi eu ceva. Domnul deputat Gavril Dejeu. Vă rog, poftiţi. (Domnul Gavril Dejeu stă de vorbă cu domnul Valer Dorneanu în faţa microfonului)

Vă rog dacă aveţi ceva, consultaţi-vă, retrageţi-vă şi...

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Gavril Dejeu:

Era o chestiune de a ne pune întrebarea în cazul în care Parlamentul actual se pronunţă pentru abrogarea unor legi ce cvorum trebuie să aibă în ipoteza în care, după definirea Constituţiei noastre, legile abrogate sunt legi organice. Dar, întrucât domnul preşedinte spune că este vorba numai de legi nepublicate şi că cealaltă listă a legilor publicate s-a amânat la discuţie, vom face discuţia la momentul potrivit.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vroiam să spun şi eu două vorbe.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mircea Ciumara:

Domnule preşedinte,

Poate răspundeţi chiar dumneavoastră la ce întreb eu.

Există multe acte publicate, iar anexele se comunică numai instituţiilor interesate; nu s-au publicat. Dacă introducem principiul că tot ce nu a fost publicat poate să fie eliminat, eliminăm şi anexele la actele care au fost emise după Revoluţie - se publică actul, se scrie că anexele se comunică numai instituţiilor interesate, fiind nepublicate.

Pentru SRI, pentru SIE anexele nu se publică. Ce facem cu ele? Le abrogăm?

Să ne hotărâm dacă faptul că este nepublicat este eliminatoriu.

Domnul Acsinte Gaspar (de la tribună):

Domnule preşedinte,

Stimaţi colegi,

Trebuie totuşi să avem în vedere sistemul legislativ care era înainte de ’89 şi sistemul legislativ pe care îl avem dup㠒89 prin Constituţia care a fost adoptată.

Deci, atât Constituţia de dinainte de ’89, cât şi Constituţia actuală conţin prevederi exprese că legile se publică obligatoriu în Monitorul Oficial. Unele dintre actele care se dădeau anterior - decretele Consiliului de Stat şi decretele prezidenţiale - se publicau, altele dintre ele nu se publicau. Decretele Consiliului de Stat care conţineau norme cu putere de lege, pentru că între cele două sesiuni Consiliul de Stat adopta norme cu putere de lege, erau supuse spre ratificare Marii Adunări Naţionale şi erau aprobate prin lege.

Gândiţi-vă dumneavoastră: acum, dacă noi ne-am apuca să publicăm decretele acestea ale Consiliului de Stat care n-au fost publicate, ele ar însemna să-şi producă efectele pentru viitor; şi, atunci, ce se întâmplă cu tot ceea ce s-a petrecut înainte de ’89?

Eu cred că, în mod normal, ar trebui, dacă se constată că anumite reglementări care, în mod cert, mai pot fi în vigoare, ele pot fi preluate la nivelul legii sau hotărârilor de Guvern, pentru că, potrivit Constituţiei, hotărârile de Guvern se dau în executarea legilor, iar ordonanţele, pe baza delegării legislative, au şi ele putere de lege.

Iar aici este vorba de două categorii de decrete: decretele Consiliului de Stat şi decretele prezidenţiale care nu se publicau şi care, în principal, nu erau normative, ci erau decrete cu caracter individual. De pildă, o expropriere, o demolare sau altceva nu era considerat ca un decret normativ, ci era un decret individual, şi de aceea de multe ori nu se publica.

Eu cred că e bun modul în care, soluţia pe care a prezentat-o Consiliul Legislativ ca, într-adevăr, termenul acela de 90 de zile, la împlinirea căruia să se vadă dacă acestea sunt într-adevăr toate scoase din fondul legislativ, şi un termen de 60 de zile pentru ministere şi celelalte instituţii centrale, să se prevadă, dacă este cazul să preia şi să aducă la nivelul legislaţiei pe care o cunoaştem astăzi. Actele normative pe care noi le cunoaştem acum, potrivit Constituţiei, sunt legile, ordonanţele de urgenţă, ordonanţele în baza legii de abilitare, hotărârile de Guvern. De la prezidiu:

Vă rog, domnule preşedinte.

Domnul Emil Teodor Popescu:

Quod capita, tot nonsensus.

Am ajuns în următoarea situaţie: domnul profesor Ciumara şi domnul Gavril Dejeu au pus în discuţie o problemă de alt ordin.

Noi discutam despre ce se va întâmpla cu cele care nu sunt publicate şi sunt ca într-un acord cu Constituţia, unde nu există contrarietate, iar acum s-a pus în discuţie procedeul pentru a le abroga – dacă trebuie sau nu să fie adoptată o lege organică.

Eu spun că, potrivit Constituţiei actuale şi regulamentelor, numai când este vorba de adoptarea unor legi trebuie să ai un anume cvorum; când este vorba de abrogarea unor legi, mai ales a unor legi vechi, trebuie să ai în vedere că ea, Constituţia, le declară abrogate, iar noi nu facem decât să constatăm printr-o lege obişnuită că se încadrează în textul acela din Constituţie.

Prin urmare, virtual, Constituţia a abrogat tot ceea ce este în contrarietate cu ea, şi efectul abrogator se produce prin efectul constitutio per legis.

Identificarea pe act normativ, în parte, este ceea ce facem noi acum prin intermediul Consiliului Legislativ. Am dreptate? Dacă este aşa, n-am nevoie de o lege organică şi supra-organică şi para-organică. Discuţia este că printr-o lege trebuie să fie constatată abrogarea lor.

Dar este problema de fond pe care tot mereu nu o prindem. Vedeţi că domnul preşedinte de şedinţă, domnul Gaspar, pe care eu îl apreciez foarte mult, dânsul lucrând foarte mult în acest domeniu şi cu folos, vine şi spune: unele sunt utile, să le publicăm.

Eu spun că validitatea sau nevaliditatea lor atârnă de contrarietatea sau noncontrarietatea cu textul din Constituţie – acela, art.150 sau...

Toată discuţia este că acum, dacă ne hotărâm că ele nu sunt în contradicţie cu actuala Constituţie, trebuie să le şi publicăm, pentru ca să aplicăm prevederea din actuala Constituţie. Aceasta este altceva.

Tragerea perdelei nu înseamnă că este o cauză de asanare. Dacă noi tragem perdeaua şi le publicăm, şi ele sunt în contradicţie cu Constituţia actuală, ele sunt abrogate oricât le-am publica! Cu aceasta, îi răspund domnului Gaspar! Fiindcă ea, Constituţia care este deja în vigoare, este născătoarea acestei cauze de nulitate! Prin urmare, dacă sunt prin ipoteză în fauna comunistă 2233 de acte normative în contrarietate cu ea, ele sunt deja abrogate prin voinţa legiuitorului constituant, nu a noastră! Noi nu facem decât să identificăm şi în coşul cu "Abrogate" să introducem cele 2233. Aceasta este tot. Şi sarcina noastră este să nu ne scape nici una.

Deci, procesul acesta de apreciere care este foarte delicat - este sau nu este în contradicţie cu vreuna dintre prevederile Constituţiei - acesta este procesul de gândire pe care trebuie să-l facă Consiliul Legislativ, şi după aceea comisia, şi după aceea dumneavoastră.

Şi dacă noi hotărâm că din coşul cu "Abrogate", cu cele virtual în contradicţie, rămân toate, atunci toate sunt abrogate, şi basta. Dacă noi hotărâm că 20 nu sunt în contradicţie, iar această lege de abrogare traversează şi prin Curtea Constituţională care le filtrează, atunci înseamnă că, într-adevăr, bine am făcut că le-am declarat abrogate.

Toată chestiunea este că se poate întâmpla ca unul, două sau trei sau 18, cum este în cazul de faţă, din aceste acte normative să fie totuşi utile, să fie folositoare în anumite domenii, şi ele să nu fie în contrarietate cu Constituţia, deci nu sunt abrogate. Aceasta este toată discuţia – deci publicitatea sau nepublicitatea lor este ca rochia miresei pe care o luăm din vitrină şi o punem pe ea sau nu.

Domnul Acsinte Gaspar:

Maestre, trebuie cineva să constate asta.

Domnul deputat Leonard Cazan.

Domnul Gheorghe Romeo Leonard Cazan:

Stimaţi colegi,

Eu pornesc de la ritmul legislativ, de la ritmul elaborării legislaţiei, şi în acest context vă propun următoarea abrodare.

Ştim că este foarte greu ca partea care revine ministerelor, după 60 de zile, şi 90 de zile reîntoarcerea în Cameră, înseamnă, până la urmă, practic scoaterea din circuitul legislativ a acestor legi - cele care vor fi menţinute în continuare.

Şi, de aceea, vă propun să nu continuăm discuţia, să rugăm Consiliul Legislativ să aducă o listă cu tot ce este împotriva Constituţiei – aceasta să fie săptămâna viitoare; celelalte să fie trimise la ministere - ministerele să-şi răspundă fără să fie printr-un sistem legal. Şi, atunci, putem să le păstrăm, fără să le mai introducem odată prin Cameră, pe cele care vor rămâne în continuare. Se vor cerne uşor, şi este procedeul cel mai uşor de abordat.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnul deputat Dejeu. Vă rog.

Domnul Gavril Dejeu:

Intervin în rigoarea examinării problemei câteva aspecte, şi mă refer la unul dintre ele: s-a spus la un moment dat că noi nu trebuie să facem decât să constatăm că Constituţia a abrogat anumite legi - aceasta ar fi un fel de lege constatativă. Dar titlurile celor două proiecte de lege care ni se propun a fi discutate sunt "Proiect de lege privind declararea ca abrogate…", ceea ce înseamnă că noi trebuie să adoptăm o lege prin care să abrogăm legile la care se referă proiectele, şi aici intervine problema pe care o ridicam eu la început: ce putere de cvorum trebuie să fie, în lumina actualei Constituţii, raportându-ne la legi anterioare Constituţiei din ’91?

Cumva legea pe care o adoptăm acum, după Constituţie, în sistemul legislativ existent acum, domnul preşedinte referindu-se, de pildă, la organizarea judecătorească, se poate adopta ca o lege ordinară, cu un cvorum de lege ordinară sau un cvorum de lege organică? S-au ivit complicaţii, aici, în discuţii şi care, după părerea mea, necesită amânarea discutării proiectelor de astăzi pentru a se face verificările şi punerile la punct despre care s-a vorbit aici, inclusiv examinarea acestei probleme de drept pe care o ridic eu.

Deci, propun amânarea discutării proiectelor de lege.

Domnul Acsinte Gaspar:

Mai doreşte cineva să-şi exprime părerea în legătură cu această problemă care, deşi părea foarte simplă la început, s-a complicat mai mult decât se credea?

Atunci, cred că este bine ca ambele proiecte să fie retrimise la Comisia juridică, Consiliul Legislativ să se edifice în legătură cu cele 17 care trebuiau scoase din primul proiect, şi să vedeţi formula care este propusă aici în legătură cu cele nepublicate, deşi, vreau să vă spun, chiar dacă o lege este flagrant în contradicţie cu Constituţia, este nevoie să se facă o constatare asupra acestui lucru, iar formula care a fost folosită dintotdeauna de către legiuitorul român, începând de la 1864 şi până în zilele noastre când s-au luat în discuţie asemenea probleme, a fost aceasta: sunt şi rămân abrogate.

Vă rog, domnule deputat.

Domnul Mihail Gabriel Ioniţă:

Undeva îmi este jenă că intervin, dar totuşi îmi pun o întrebare. Nu sunt specialist în probleme de drept, dar totuşi mie mi se pare suficient pentru abrogare faptul că o lege este nepublicată şi, de aceea, vreau să vă pun următoarea întrebare: dacă eu, ca cetăţean român, încalc o lege nepublicată, intrând în contradicţie cu acea lege, şi, eventual, prin Codul Penal există cumva vreo pedeapsă, pot să fiu pedepsit de sistemul juridic românesc pentru că am încălcat o lege nepublicată? Dacă era nepublicată, eu de unde să ştiu că acea lege este într-un anume fel?

Deci, şi după părerea mea, ca nespecialist, vă spun: faptul că o lege este nepublicată este suficient pentru abrogare. În plus, Consiliul Legislativ a venit cu această treab㠖 90 de zile. Dacă instituţiile interesate consideră că nu intră în contradicţie cu Constituţia şi că le face trebuinţă în funcţionare, nu au decât să o publice.

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Rămâne ca la prima şedinţă să primiţi şi răspuns la întrebarea pe care aţi adresat-o preşedintelui Consiliului Legislativ şi, sigur, Ministerului Justiţiei.

Doamnelor şi domnilor deputaţi, considerăm că prima parte a şedinţei din această după-amiază, consacrată dezbaterii proiectelor de legi, a luat sfârşit. Trecem la partea a doua – este vorba de prezentarea interpelărilor. În acest sens, dau cuvântul domnului deputat Dorin Vataman, pentru a prezenta în cadrul timpului afectat de 2 minute interpelarea. Dezvoltarea se face după aceea.

Domnul Dorin Vataman:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Interpelarea mea este adresată domnului ministru de stat Valeriu Stoica, ministrul Justiţiei.

Prin prezenta interpelare, vreau să vă aduc la cunoştinţă o serie de nereguli care se petrec în instanţele judecătoreşti din judeţul Suceava în rezolvarea unor plângeri formulate total în afara legii împotriva Inspectoratului Şcolar al judeţului Suceava privind ţinerea unor concursuri de inspectori şcolari şi de directori de şcoli sau a soluţionării în perfectă concordanţă cu litera şi spiritul legii a unor contestaţii.

Spre exemplificare, un număr de 6 foşti inspectori şcolari, după ce au fost organizate concursuri pentru ocuparea posturilor de inspectori, conform Statutului cadrului didactic şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a acestor concursuri la care s-au înscris şi la care au participat fără a le contesta legalitatea, însă ulterior fiind declaraţi respinşi, se adresează instanţelor de judecată cu contestaţii.

Menţionez că, potrivit metodologiei de organizare şi desfăşurare a concursurilor, rezolvarea contestaţiilor referitoare la hotărârile comisiilor de concurs este de competenţa exclusiv a ministrului Educaţiei Naţionale.

Cu toate că aceste cazuri nu constituie litigii de muncă, reclamanţii revenind la catedrele pe care sunt titulari, şi în absenţa oricărei hotărâri a ministrului, totuşi instanţele s-au pronunţat fără a avea abilitarea legală necesară.

Situaţia este oarecum similară la ocuparea prin concurs a unor posturi de directori de licee, cu menţiunea că, în acest caz, contestaţiile hotărârilor comisiei de concurs se judecă de către inspectorul general, soluţia adoptată de acesta fiind definitivă - Art.11 din Metodologia de organizare şi desfăşurare a concursurilor, adoptată cu nr.24331/1998. Instanţele, abstracţie făcând de faptul că nu au abilitarea legală necesară, nu au nici material probatoriu pentru susţinerea soluţiilor adoptate, totuşi, acestea se pronunţă.

Faţă de cele afirmate mai sus, domnule ministru, vă rog să luaţi act şi să analizaţi, anexându-vă în acest sens copiile unor astfel de hotărâri judecătoreşti şi ale unor motivări de apel şi recurs la aceste hotărâri. Doresc răspuns scris.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Domnule deputat, vă rog să-mi daţi textul interpelării, ca să putem să-l transmitem pentru a primi răspunsul în scris.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mazăre. Lipseşte domnul deputat Radu Mazăre.

Are cuvântul doamna deputat Viorica Afrăsinei.

Doamna Viorica Afrăsinei:

Mulţumesc, domnule preşedinte de şedinţă.

Prima mea interpelare se adresează domnului Radu Sârbu, în calitatea domniei sale de preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat, şi readuce în atenţie situaţia dezastruoasă care se înregistrează la Societatea PROLACOM SA Botoşani, ca urmare a privatizării acesteia prin cumpărarea pachetului majoritar de acţiuni de către Societatea PARAMETRUL Bucureşti.

Situaţia societăţii botoşănene este în discordanţă cu evoluţia unei societăţi a cărei activitate s-a dorit îmbunătăţită prin procesul de privatizare, şi nicidecum lichidată prin nerespectarea contractului de privatizare.

Răspunsurile anterioare pe care le-am primit la secţiunea "Interpelări", prin persoana domnului vicepreşedinte Eros, nu sunt conforme cu situaţia de fapt a societăţii, lucru pe care îl readuc la cunoştinţa domnului preşedinte al Fondului Proprietăţii de Stat şi căruia îi solicit o anchetă şi un răspuns în consecinţă, răspuns pe care îl aşteaptă de la domnia sa nu numai salariaţii societăţii, atâţia câţi au mai rămas, dar şi foarte multe persoane înşelate de PARAMETRUL prin neplata laptelui preluat de la acestea.

Atrag atenţia domnului preşedinte că întreaga mass-media botoşăneană urmăreşte cu atenţie răspunsul domniei sale, pe care sper să îl primesc în ziua de luni, 12 septembrie, în conformitate cu prevederile Regulamentului.

Dacă îmi permiteţi, domnule preşedinte, şi cea de-a doua interpelare.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă rog. Poftiţi.

Doamna Viorica Afrăsinei:

A doua interpelare a mea din această seară se adresează domnului ministru Remeş şi se referă la situaţia jalnică în care se află casele de copii din judeţul Botoşani unde sunt instituţionalizaţi un număr de 1340 de copii abandonaţi în aceeaşi măsură de soartă, de familie, ca şi de instituţiile statului însărcinate cu ocrotirea lor, aceste instituţii care nu fac altceva decât prin ordine sau modificări arbitrare de legislaţie să paseze de la una la alta sarcina financiară a susţinerii acestor case de copii, fără a ţine cont de posibilităţile atât de diferite de la o zonă la alta a ţării.

Mă adresez domnului ministru Remeş pentru că timp de 6 luni am solicitat cu disperare sprijinul domniei sale în promovarea unei hotărâri de Guvern prin care să se aloce judeţului Botoşani un fond minimal de 4 miliarde cu această destinaţie.

Îi amintesc domnului ministru promisiunea făcută în acest sens în plenul Camerelor reunite cu ocazia dezbaterii bugetului de stat, cât şi promisiunile săptămânale ale domniei sale pe care le-a făcut ca urmare a intervenţiilor mele, recunoscând însăşi domnia sa că la Botoşani este o situaţie într-adevăr dincolo de limita suportabilităţii.

Vă reamintesc, domnule ministru, că promisiunile dumneavoastră au început în luna martie 1999 şi au sfârşit printr-o adresă pe care aţi trimis-o în luna august la Consiliul judeţean Botoşani şi prin care comunicaţi că la data respectivă bugetul nu are disponibil pentru a suporta aceste 4 miliarde pentru judeţul Botoşani.

Aşadar, domnule ministru, revin la solicitarea noastră şi rog ca în răspunsul pe care îl voi primi săptămâna viitoare să faceţi referire la ce aveţi în intenţie măcar la rectificarea bugetului pentru această situaţie a caselor de copii din judeţul Botoşani.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc, doamna deputat.

Are cuvântul domnul deputat Petre Naidin.

Domnul Petre Naidin:

În graba premierului pentru a-şi angaja răspunderea în ideea de a accelera reforma economică, eventual a o privatiza pentru cine se poate, prin Legea nr.99 pe acest an, art.8 lit.e) din Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale a fost modificat, referitor la documentele la care au acces acţionarii minoritari, şi în special mă refer la câteva milioane de PPM-işti, care au dreptul de a se informa şi a-şi exercita controlul. Din păcate, acest articol nu precizează la ce documente are acces un acţionar minoritar şi, pentru aceasta, mă adresez primului-ministru prin această interpelare a ne răspunde. …Poate la contractele de sponsorizare, poate la donaţii, poate la asocierile în participaţiuni… sunt tare curios să vedem la ce s-a referit Guvernul când şi-a angajat răspunderea.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Da. Vă mulţumesc.

Domnul deputat Traian Sabău.

Domnul Traian Sabău:

Domnule preşedinte,

Interpelarea mea se referă la o problemă ridicată în legătură cu unul dintre drumurile naţionale din judeţul Vâlcea, şi ea se adresează domnului ministru Traian Băsescu.

Aş vrea să aduc în atenţia domnului ministru Traian Băsescu că pe drumul naţional DN 7 Brezoi – Voineasa, în apropiere de barajul Brădişor s-a produs un ebulment care pune în pericol siguranţa circulaţiei şi chiar întreruperea circulaţiei pe perioade destul de lungi pe acest drum.

Tratarea cu superficialitate a acestei probleme de către Administraţia Naţională a Drumurilor poate să conducă la următoarele probleme: la izolarea localităţilor în care trăiesc peste 10 mii de locuitori, pericolul de a surprinde mijloacele de transport care asigură transportul particular şi, mai ales, cel în comun, şi unul dintre pericolele cele mai mari este că duce la instabilitatea barajului Brădişor, a hidrocentralei Brădişor, cu consecinţe inimaginabile asupra localităţilor din aval.

Consider, domnule ministru, că intervenţia dumneavoastră va mobiliza atât conducerea AND, cât şi pe cei de la Institutul de Proiectări, în vederea găsirii soluţiei.

Vă mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Are cuvântul domnul deputat Radu Mazăre.

Domnul Radu Ştefan Mazăre:

Mulţumesc, domnule preşedinte.

Domnilor colegi,

Interpelarea este adresată domnului ministru al Educaţiei Naţionale Andrei Marga.

Un lucru mergea bine în România: exceptând precaritatea condiţiilor materiale, calitatea învăţământului era de necontestat. Elevul de clasa a V-a, plecat în lumea occidentală, era asimilat într-o clasă superioară. Dar, precum s-a înfăptuit revoluţia socialistă a anilor ‘50 în toate domeniile, trebuia musai reformă şi în învăţământ.

Ştiţi ce înseamnă reformă de dragul reformei, domnule ministru? În primul rând, experimente pe elevi – calificativul, sistemul ce înlocuieşte binecunoscuta notare, dar care omoară spiritul concurenţial; evaluarea – păi, dacă studenţii învaţă doar în sesiune, cum vă imaginaţi că elevii, fără conştiinţa învăţăturii, vor asimila şi vor ţine minte fiecare lecţie pentru a fi evaluaţi la sfârşitul semestrului? Capacitatea şi Bacalaureatul au năucit elevul, nimeni nu mai ştie la ce dă examen şi, mai ales, când!

În al doilea rând, părinţii sunt bulversaţi - habar nu au ce manuale să cumpere, pentru că aţi introdus manuale alternative, de parcă istoria Românei sau geografia nu ar fi aceleaşi; plâng şi îşi frâng mâinile, nemaiştiind cum să-şi determine copiii să înveţe, pentru că dascălul nu mai trebuie să asculte sau să noteze copilul, ci doar să treacă sau nu la examene.

Şi, nu în ultimul rând, aţi distrus turismul, domnule minstru. Reformată, vacanţa de vară are două luni: 1 iulie – 1 septembrie. Pe litoralul românesc se practică un turism naţional de masă. Străinii au fost în perioada comunistă, dar nu vor mai veni niciodată. Datorită reformei în învăţământ, anul acesta sezonul a fost practic între 10 iulie şi 20 august. Cu o lună şi 10 zile de turism nu se pot întreţine în restul anului hotelurile, darămite să se facă investiţii!

Toate acestea şi multe altele asemenea lor înseamnă reformă de dragul reformei. Aţi reflectat la ele, domnule ministru?

Mulţumesc.

Domnul Acsinte Gaspar:

Vă mulţumesc, domnule deputat.

Să ne daţi textul, pentru a-l putea transmite domnului ministru.

Stimaţi colegi care mai sunteţi în sală, şedinţa s-a încheiat, vă mulţumim.

Mâine, lucrări în plen: de la 8,30 la 9,20 declaraţiile politice, de la 9,20 dezbateri asupra proiectelor de legi şi votul la ora 11,00 la proiectele de legi ce au fost adoptate astăzi.

Şedinţa s-a încheiat la ora 19,45.