Parliamentary debates
Parliamentary debates
Sittings of the Chamber of Deputies of April 23, 1998
| Vous etes ici: | Prima pagina > Parliamentary debates > Sittings of the Chamber of Deputies of April 23, 1998 |
Sittings of the Chamber of Deputies of April 23, 1998
|
Şedinţa a început la ora 9.26. Lucrările au fost conduse de domnul Andrei Ioan Chiliman, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, asistat de domnul Miron Tudor Mitrea, secretar. |
|
||
|
Doamnelor şi domnilor deputaţi, vă rog să vă ocupaţi locurile în sală! Declar deschisă şedinţa de astăzi, joi, 23 aprilie 1998, zi de Sfântu Gheorghe, a Camerei Deputaţilor, anunţându-vă că, din totalul celor 343 de deputaţi, şi-au înregistrat prezenţa la lucrări 245, 104 sunt absenţi şi din aceştia 34 participă la alte acţiuni parlamentare. Cvorumul prevăzut de art.128 din Regulamentul nostru este întrunit. Permiteţi-mi să urez tuturor celor care-şi serbează onomastica astăzi un "La mulţi ani!" (Aplauze.) Vom intra în ordinea de zi şi vom lua în dezbatere iniţiativele legislative înscrise pe ordinea de zi. Înainte de a trece la acest lucru, vă anunţ că Biroul permanent al Camerei a aprobat solicitarea Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, ca propunerea legislativă privind unele măsuri de protejare a fondului forestier să fie avizată în fond şi de această comisie, conform prevederilor art.67 din Regulamentul nostru, urmând să facă un raport comun cu Comisia pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice. Intrăm în ordinea de zi: proiect de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/1998 privind majorarea salariului personalului din unele instituţii publice. Procedură de urgenţă. Rog Biroul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, sesizată în fond, domnul deputat Valentin Iliescu să facă propunerile de timpi. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Biroul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială vă propune ca timpul general afectat dezbaterii Ordonanţei de urgenţă 6 să fie de 30 de minute, intervenţia pentru fiecare articol 3 minute. |
||||
|
Vă supun spre aprobare cei doi timpi: 30 de minute, respectiv 3 minute. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul legii. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la titlul Ordonanţei. Amendamente respinse nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. (Aplauze.) Art.1 - preambul şi punctele: a), b), c), d), e), f), g), h) şi i) - dacă au fost amendamente respinse? N-au fost. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Adoptate în unanimitate. La pct.j) există un amendament care se găseşte la art.I pct.1, care a fost făcut de Senat şi adoptat de Senat. Dacă au existat amendamente respinse la noi? N-au existat. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.k) - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.l) - amendament făcut la Senat. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Pct.m) - tot amendament făcut la Senat. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1 al ordonanţei, în ansamblu, cu aceste amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2. - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4. - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5 se găseşte un amendament la pct.2 din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.6 - amendament la pct.3 din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7 - amendament la pct.4 din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8 - Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Ordonanţa, cu aceste amendamente, în ansabmlul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.I din lege, în ansamblul său; el reia amendamentele care au fost adoptate de noi în corpul Ordonanţei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.II din lege. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege ordinară, o supun spre aprobare în ansamblul ei prin vot deschis. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 1 vot. Abţineri? Nu sunt. Cu un vot împotrivă şi nici o abţinere a fost adoptat acest proiect de lege. |
||||
|
|
Continuăm cu proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova, care este tot o lege ordinară. Din partea Comisiei, dacă este aici...? Vă rog. Deci, raportul asupra proiectului de Lege privind înfiinţarea Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova, practic, modifică complet proiectul de lege; aşa că vom lucra numai pe raport. La nr.crt.1 din raport... Din sală: Dezbateri generale. |
|
||
|
Vreţi dezbateri generale? La dezbateri generale, din partea iniţiatorului dacă doreşte cineva să ia cuvântul. Nu. Din partea comisiei sesizată în fond? Doamna deputat Andronescu, vă rog! |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Supunem atenţiei dumneavoastră, astăzi, un proiect de lege care vizează înfiinţarea Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova. Nu este vorba de o univesitate nouă, este vorba de desprinderea din Universitatea din Craiova a Facultăţii de medicină generală, care urmează să funcţioneze în cadrul Universităţii de medicină şi farmacie. Această separare se impune ca absolut necesară, întrucât în toate centrele universitare, unde există învăţământ medical, acesta funcţionează în instituţii de sine stătătoare. Practic, prin aplicarea Legii învăţământului, orice universitate se înfiinţează prin lege şi noi, astăzi, nu facem decât să aducem într-o situaţie de normalitate şi cazul învăţământului medical din Centrul universitar Craiova. Vă mulţumesc. |
||||
|
În cadrul dezbaterilor generale... Domnule deputat Grigoraş, vă rog! |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Grupul parlamentar al PDSR susţine proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova. În cadrul Universităţii din Craiova funcţionează, încă din anul 1970, Facultatea de medicină, care asigură pregătirea studenţilor şi a medicilor rezidenţi, precum şi perfecţionarea personalului medical, la început cu o singură specializare, medicină generală. Structura facultăţii a fost completată în 1990 cu specializarea stomatologie, care a dat deja două promoţii de medici, respectiv absolvenţii din anul 1996 şi 1997, şi specializarea farmacie, înfiinţată în 1996, a cărei primă promoţie va absolvi cursurile în anul 2000. De menţionat că toate specializările îndeplinesc criteriile generale şi standardele obligatorii impuse de procedurile de evaluare academică şi acreditare. Dintr-un total de aproape 16.000 studenţi, care studiază în cadrul Universităţii din Craiova, la Facultatea de medicină studiază 1900 studenţi, din care 528 sunt străini. La aceştia se adaugă 430 medici rezidenţi, care sunt pregătiţi în clinicile universitare sau laboratoarele de specialitate. Facultatea de medicină din cadrul universităţii craiovene dispune de un puternic aparat didactic, alcătuit din 254 cadre didactice, organizate în 16 catedre, personal de înaltă calificare, conducători de doctorat, membri ai Academiei de Ştiinţe Medicale, precum şi de un număr de 53 tehnicieni, laboranţi şi secretari. Facultatea de medicină are o bază materială în folosinţă exclusivă, iar spaţiile de care dispune sunt suficiente pentru asigurarea desfăşurării unei activităţi normale a celor trei facultaţi ce se propun a funcţiona în cadrul noii universităţi, respectiv de medicină generală, de stomatologie şi de farmacie. Această iniţiativă este susţinută, în egală măsură, de conducerea actuală a Universităţii din Craiova, cât şi a conducerii administrative locale şi municipale, respectiv municipiul Craiova şi judeţul Dolj. Apreciem, de asemenea, că proiectul de lege propus satisface şi nevoile de reformă în domeniul învăţământului sanitar. Având în vedere cele expuse, Grupul parlamentar al PDSR apreciază că proiectul de Lege privind înfiinţarea Universităţii de medicină şi farmacie din Craiova este fundamentat şi va susţine acest proiect de lege. Vă mulţumesc pentru atenţie. |
||||
|
Vă mulţumesc. Dacă mai sunt alte intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Trcem la dezbaterea proiectului legii. Aşa cum am spus, vom lucra numai pe raport. Nr.crt.1 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Din sală: Este o intervenţie. |
||||
|
Mă scuzaţi! Vă rog frumos, poftiţi! Domnule deputat Ţurlea, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Nu sunt nici împotrivă, nici pentru apărarea acestui proiect, dar aş vrea să pun o întrebare Comisiei de învăţământ. După ceea ce ştiu eu, în perioada 1990-1998, din absolvenţii de la medicina de stat din România au părăsit ţara şi lucrează în străinătate 14.000 de oameni, deci peste jumătate din aceşti absolvenţi, care sunt pregătiţi, evident, cu banii statului român, deci din bugetul de stat. Întrebarea este: este normal în aceste condiţii să înfiinţăm o nouă universitate de medicină de stat, deci plătită tot din bugetul statului, pentru ca să mărim contingentul acestor oameni care vor lucra în alte ţări? Deci, dacă statul român nu este în stare să asigure salariile necesare personalului din acest domeniu, pentru ca aceste salarii să fie atractive şi ei să rămână în ţară, este normal să mărim numărul celor care sunt scolarizaţi pe banii statului român? |
||||
|
Da. Doamna deputat Andronescu, vă rog să răspundeţi acestei întrebări. |
||||
|
Daţi-mi voie să mă adresez domnului deputat Ţurlea. Sigur că este regretabil dacă cifra pe care dumneavoastră aţi anunţat-o aici este corectă, ea însă nu are legătură cu legea pe care am supus-o atenţiei dumneavoastră, întrucât, prin lege, nu se modifică nici cifra de şcolarizare, iar Universitatea de medicină şi farmacie care urmează să funcţioneze în Craiova va avea menirea, ca şi până acum, să pregăteasă medici pentru România, nu pentru străinătate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Trecem la dezbatere. Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Trecem la nr.crt.2 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.3 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.4 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.5 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Nr.crt.6 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Vă supun spre aprobare, prin vot deschis, ca lege cu caracter ordinar, legea în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? O abţinere. Cu o abţinere şi nici un vot împotrivă, a fost adoptată această lege. |
||||
|
|
Continuăm cu propunerea legislativă privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Din partea iniţiatorilor îi dau cuvântul... Rog Comisia juridică... Comisia juridică, vă rog să-şi trimită reprezentanţii în sală, vă rog! Rog şi celelalte grupuri să trimită membrii biroului Comisiei juridice, ca să putem dezbate în mod regulamentar. Vă rog doamnă, luaţi loc acolo. Din partea iniţiatorilor, dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Acsinte Gaspar, vă rog! |
|
||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Supunerea spre dezbatere Camerei Deputaţilor a propunerii legislative privind organizarea şi desfăşurarea referenumului, iniţiată de patru deputaţi şi doi senatori aparţinând Grupului parlamentar al PDSR, îmi oferă prilejul de a prezenta câteva idei privind raportul între suveranitatea poporului exercitată prin reprezentare şi căile sau instrumentele pe care poporul le păstrează pentru sine pentru a-şi afirma plenitudinea puterii sale într-o formă directă. Constituţia democratică a României, aprobată prin referendum naţional, garantează acest drept ca un principiu constituţional. Este deja un bun câştigat pentru teoria şi practica constituţională ale statelor care îşi întemeiază organizarea politică pe principiile fundamentale ale democraţiei constituţionale şi ale statului de drept că poporul, în calitatea de suveran al puterii politice - potentia cum o denumeau romanii - transferă cele mai importante dintre prerogativele acesteia unor reprezentanţi ai săi, pe care îi desemnează periodic, în alegeri, învestindu-i temporar cu sarcina exercitării, în numele său, a puterii de decizie guvernamentală. Aşa s-a conturat, într-un lung proces istoric, democraţia reprezentativă care a devenit în epoca contemporană unul dintre fundamentele democraţiei constituţionale. Prin punerea în aplicare a principiului reprezentării, indiferent care ar fi regulile sistemului electoral şi ale repartizării mandatelor, membrii Parlamentului capătă legitimare politică din partea naţiunii şi îşi exercită prerogativele în numele şi în considerarea acesteia. Democraţia reprezentativă nu este însă singura modalitate constituţională prin care poporul îşi exercită puterea. Acesta este şi motivul pentru care Constituţia României a prevăzut în art.2 alin.(1) că suveranitatea naţională se poate exercita şi prin referendum. În termenii Constituţiei României şi în concordanţă cu dispoziţiile cuprinse în constituţiile statelor europene, referendumul apare ca o modalitate instituţionalizată constituţional şi reglementată pe cale legală, prin care poporul este consultat de către autorităţile publice competente în legătură cu probleme de larg interes naţional. Cadrul constituţional al referendumului este completat cu dispoziţii ale Legii privind administraţia publică locală privind consultarea locuitorilor din unităţile administrativ-teritoriale în probleme ce privesc viaţa colectivităţilor respective. Îngăduiţi-mi să menţionez, din această perspectivă, şi mai ales în contextul crizei politice care confruntă ţara în ultimele luni şi care a erodat nu numai imaginea Executivului, dar şi a Parlamentului, că adoptarea unei legi privind organizarea şi desfăşurarea referendumului are şansa de a reda poporului convingerea că instituţiile statale, legitimate prin votul său, nu sunt singurele autorităţi de decizie şi mai ales că poporul păstrează un drept suveran de a-şi exprima direct voinţa în modalităţi constituţionale, instituţionalizate privind problemele de interes naţional şi chiar de a iniţia propuneri legislative. În fond, nu trebuie să uităm un lucru esenţial pentru un conducător politic: poporul nu poate fi redus la rolul de destinatar tăcut al deciziilor guvernantului pe care el l-a ales şi l-a legitimat. Poporul trebuie să fie, în orice stat de drept, principalul beneficiar al politicii realizate de reprezentanţii săi. Statele europene cu vechi tradiţii democratice au declanşat, în ultimii ani, un reviriment al democraţiei referendare. În acest sens aş menţiona doar câteva exemple mai semnificative: referendumurile organizate în unele state pentru aderarea acestora la Tratatul de la Maastricht, iniţierea unor consultări populare privind sistemul unei monede unice în Statele Comunităţii Europene, referendumurile organizate de Guvernul laburist din Marea Britanie pentru acordarea unui statut de autonomie regională sporită unor provincii ale Regatului şi altele. Aş dori să menţionez, în acest context, Rezoluţia nr.1121, adoptată de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei la 22 aprilie 1997, referitoare la instrumentele participării cetăţenilor în cadrul democraţiei reprezentative, în care se subliniază că o democraţie adevărată depinde de concursul cetăţenilor la conducere. Participarea directă a acestora la viaţa politică şi cooperarea lor cu instituţiile învestite cu autoritate constituie un factor determinant pentru buna funcţionare a instituţiilor democratice. Rezoluţia nr.1121 apreciază pozitiv combinarea democraţiei reprezentative cu democraţia directă şi recomandă statelor membre ale Consiliului Europei să găsească un echilibru între cele două căi de exprimare democratică a voinţei suverane a poporului. Importante dezbateri teoretice şi politice, inclusiv în organisme ale Consiliului Europei sau în alte structuri europene, au pus în evidenţă, alături de efectele benefice ale democraţiei reprezentative, insatisfacţia cetăţenilor şi îngrijorarea lor faţă de activitatea parlamentelor în care văd foruri tehnice de dezbatere şi adoptare a unor decizii care nu sunt întotdeauna pe măsura aşteptărilor electoratului. Aşa se explică nevoia cetăţenilor pentru forme directe de participare la procesul de decizie, una dintre acestea fiind referendumul. În sistemul constituţional românesc, consultarea poporului în anumite probleme de interes naţional a fost sporadică şi s-a recurs la această modalitate democratică în situaţii de crize politice, pe care nu vreau să le evoc acum. Constituţia României din 1991 a redat poporului atributele suveranităţii sale, printre care şi posibilitatea de a-şi exprima voinţa în probleme de interes naţional într-o formă directă. Nu este însă mai puţin adevărat că, în Constituţie, se specifică situaţiile concrete în care se recurge la referendum la nivel naţional şi pe care propunerea legislativă pe care v-o prezint le reglementează în amănunt. Este evident pentru oricine citeşte cu atenţie Constituţia României că nu se admite recurgerea la referendum pentru consultarea poporului în probleme privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială a statului român. Acestea sunt valori ocrotite constituţional, care nu pot fi modificate, alterate, chiar şi prin recurgerea la un referendum. A fost voinţa suverană a poporului român, a acelora care au votat şi aprobat Constituţia din 1991, ca valorile la care m-am referit să fie ocrotite şi garantate de Constituţie, care este legea supremă a statului român. Introducerea referendumului, ca practică politică de consultare a poporului, reprezintă nu numai un exerciţiu democratic în urma căruia guvernantul ia, în mod real, pulsul electoratului în probleme de interes naţional, asupra cărora poporul ar fi trebuit consultat - şi experienţa ultimilor ani arată cu prisosinţă că au existat probleme de interes naţional - ci mai ales o modalitate în care poporul are o posibilitate de a influenţa corect decizia guvernanţilor în sensul de el dorit. Potrivit propunerii legislative prezentate, referendumul naţional constituie forma şi mijlocul de consultare directă şi de exprimare a voinţei suverane a poporului român cu privire la revizuirea Constituţiei, demiterea preşedintelui României, probleme de interes naţional. Organizarea şi rezultatul referendumului cu privire la revizuirea Constituţiei şi la demiterea preşedintelui României sunt obligatorii. Problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului Bucureşti se pot supune aprobării locuitorilor prin referendum la nivel local. Proiectele de lege sau propunerile legislative privind modificarea limitelor teritoriale ale comunelor, oraşelor şi judeţelor se înaintează Parlamentului spre adoptare numai după consultarea prealabilă a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective, prin referendum. În proiect sunt cuprinse dispoziţii de ordin procedural cu privire la organizarea şi desfăşurarea tuturor formelor de referendum, precum şi sancţiuni în cazul încălcării normelor în acest domeniu. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Având în vedere raportul favorabil al Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi, sesizată în fond, avizele Comisiei pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic, Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale şi Consiliului legislativ, precum şi faptul că la definitivarea proiectului în forma ce vă este prezentată s-a ţinut seama de toate observaţiile făcute, vă rog să adoptaţi acest proiect menit să asigure cadrul juridic unitar al instituţiei referendumului în România. Vă mulţumesc. |
||||
|
Da. Vă mulţumesc. Înainte de a trece mai departe, vă rog să îmi permiteţi să vă informez că în loja oficială se află o delegaţie suedeză, condusă de ombudsmanul dânşilor, domnul Kles Echlund. (Aplauze.) Vă mulţumesc. Este o chestiune de procedură? Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor, Această propunere legislativă are o semnificaţie deosebită şi problemele de procedură pe care vreau să le ridic sunt următoarele: Cel puţin la alte comisii se prezintă un raport cu amendamente acceptate şi cu amendamente respinse. Comisia juridică nu a făcut acest lucru. Într-adevăr, şi mulţumesc Comisiei juridice că unele dintre amendamentele pe care eu le-am propus sau probabil şi alţii - de altfel, s-au făcut amendamente şi în cadrul Comisiei noastre pentru drepturile omului - au fost incluse, aşa cum a arătat şi domnul deputat Gaspar, în noua formă, ţinându-se seama de unele dintre acestea. Dar, în afară de aceasta, nu s-a trecut decât un singur lucru şi, pe bună dreptate, un aspect al amendamentelor pe care eu le-am propus a fost respins, deşi în Constituţie nu se specifică faptul că se face referendum şi pe probleme locale. Într-adevăr, este în Legea administraţiei publice locale - în aceasta, da. Dar cred că raportul trebuia să fie mai detaliat şi, pentru că este o problemă care merge până acolo încât se propun a se organiza referendumuri privind până şi demiterea preşedintelui, cred că membrii Comisiei juridice, în frunte cu preşedintele acesteia, trebuiau să fie de faţă, şi eu am dreptul ca unele dintre amendamentele respinse să le susţin în faţa dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă mulţumesc pentru intervenţie. Din partea comisiei sesizată în fond, Comisia juridică, vă rog, doamnă deputat, aveţi cuvântul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Comisia juridică, după examinarea propunerii legislative, în conformitate cu prevederile art.63, 88 şi 91, a hotărât să supună spre dezbaterea şi adoptarea Camerei Deputaţilor proiectul de lege care v-a fost prezentat de domnul deputat Gaspar. Comisia juridică şi-a însuşit amendamentele propuse, modificările regăsindu-se în textul care a fost prezentat de domnul deputat Gaspar, cu toate modificările însuşite şi incluse în acest proiect. Vă rugăm să votaţi acest proiect de lege, el prezentând importanţă deosebită. Vă mulţumim. |
||||
|
Dacă doreşte cineva să ia cuvântul în cadrul dezbaterilor generale. Nu doreşte. Trecem la dezbaterea propunerii legislative. Fac o remarcă: ca urmare a amendamentelor făcute la comisia sesizată în fond, textul pe care îl dezbatem, venit de la comisie, a fost complet rescris şi, ca atare, el este o anexă a raportului şi vom dezbate textul acesta, şi nu textul iniţial. La titlul legii sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I, titlul. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2, primul alineat. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. La alin.2, dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2 alin.3. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.3. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.5. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Capitolului II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea 1, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.6. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.7. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea 1, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea 2, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.8. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.9. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.10. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea 2, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea 3, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.11. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.12. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul II, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul III, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.13. Vă rog, domnule deputat Acsinte Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Este o eroare, în sensul că, atunci când s-a trecut pe calculator, s-a omis să se introducă sintagma, la alin.1 "problemele de interes deosebit". Textul, în acest fel, se corelează cu art.2 alin.2, şi cu art.3 şi art.10 din Legea administraţiei publice locale. Deci, vă rog să introducem această sintagmă: "problemele de interes deosebit", şi textul rămâne în continuare acelaşi. |
||||
|
Dacă sunt alte intervenţii? Nu sunt. Vă supun spre aprobare art.13, în ansamblul lui, cu acest amendament la alin.1, amendament făcut de domnul deputat Acsinte Gaspar. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.14. Nu sunt intervenţii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul III, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul IV, titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.15. Domnul deputat Rădulescu Zoner, vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În textul reformulat, îmbunătăţit, care ne-a fost dat s-a menţinut termenul de 30 de zile. Deci, "Obiectul şi data referendumului naţional se stabilesc cu cel mult 30 de zile înainte de ziua referendumului". După părerea mea şi conform amendamentului pe care l-am făcut, eu am trecut 60 de zile, pentru că problemele care sunt de interes naţional sunt deosebit de importante, iar populaţia trebuie să ajungă să-şi exprime opţiunea prin da sau nu în deplină cunoştinţă de cauză. Şi, ca atare, eu îmi menţin amendamentul şi supun atenţiei dumneavoastră şi colegilor din majoritatea parlamentară, în primul rând, termenul de 60 de zile. Domnul deputat Gaspar a arătat pe bună dreptate că această formă de consultare este folosită adesea în probleme importante în străinătate. Trebuie să ţinem seama de nivelul electoratului nostru şi de unele referendumuri care s-au ţinut în România, printre care şi cel dacă poporul este de acord sau nu cu politica mareşalului Antonescu, general pe vremea aceea. Ca atare, eu insist ca termenul să fie de 60 de zile, ca cei care cer referendum, şi ceilalţi, care doresc să convingă populaţia pentru un da sau nu, să aibe timp să-şi desfăşoare activitatea în teritoriu. Vă mulţumesc. |
||||
|
Mai este o intervenţie. Vă rog. |
||||
|
Domnul Radu Sever Cristian Gheciu: Doamnelor şi domnilor, Cred că este o greşală de formulare. Cred că în intenţia legislatorului este termenul de "cel puţin 30 de zile înainte de ziua referendumului" sau "60 de zile", după părerea domnului Rădulescu Zoner. Pentru că, a contrario, dacă păstrăm "cel mult 30 de zile" se poate anunţa şi cu 24 de ore înainte. Deci, propun să se modifice: "...cu cel puţin 30 de zile...". |
||||
|
Vă rog frumos să fiţi atenţi, pentru ca să fiţi în măsură să votaţi după aceea corect în această chestiune. Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, În ceea ce priveşte termenul, acesta nu poate fi pus în discuţie, pentru că el este stabilit prin Constituţie. Vă rog să observaţi art.95 alin.3, şi art.147 alin.3. Primul, art.93 alin.3, se referă la referendumul pentru demiterea preşedintelui, şi textul spune aşa: "Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui." La art.147 alin.3: "Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire". Deci, acest termen nu mai poate fi pus în discuţie. Însă, domnule preşedinte, eu vă rog să fiţi de acord ca art. 15 să fie revăzut, împreună cu comisia, de către iniţiator, pentru o anumită corelare cu textele la care m-am referit. |
||||
|
Deci dumneavoastră solicitaţi ca art.15 să fie retrimis la comisie, pentru ca să se rezolve această chestiune - corelarea cu textele Constituţiei, da? Vă rog, domnul deputat Zoner. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: Eu sunt de acord cu cele spuse aici de domnul deputat Gaspar. Dar, încă o dată: acolo se vorbeşte la modul general de referendum pentru demiterea preşedintelui, iar, aici, în această lege, dumneavoastră definiţi sau, mai bine zis, enumeraţi o serie de probleme care pot face obiectul referendumului. Şi, deci, dacă este vorba de acest lucru, trebuie într-adevăr repusă în discuţia Comisiei juridice, pentru că eu am impresia, domnule deputat, că adevărul este puţin la mijloc. |
||||
|
În aceste condiţii, retrimit art.15 la comisie, urmând ca într-o şedinţă ulterioară, în această chestiune, să îl supunem spre aprobare. Doreaţi să interveniţi la art.15? Dacă doriţi, puteţi să faceţi intervenţia, pentru ca să fie consemnată. Sunteţi membru al comisiei, da? |
||||
|
Domnul Leon Petru Pop (din sală): Nu sunt de acord cu retrimiterea articolului. |
||||
|
Am retrimis art.15 la comisie. Oricum, eu am hotărât să-l trimitem la comisie, deci am acest drept şi îl trimit. Vă rog. |
||||
|
Problema a fost discutată în comisie, şi, dacă în ceea ce priveşte revizuirea Constituţiei, care este foarte importantă, şi suspendarea din funcţie a preşedintelui, termenul este de 30 de zile, eu cred că acest termen este cel mai potrivit să rămână mai departe, dacă în Constituţie este prevăzut. Şi este vorba de două instituţii importante: suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării şi procedura de revizuire a Constituţiei. Nu ştiu dacă putem să mai facem ceva în plus. Mulţumesc. |
||||
|
Da. În aceste condiţii, totuşi, eu am hotărât faptul că merge la comisie articolul, urmând să revină de la comisie şi să-l supunem ulterior votului. Art.16. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.17. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.18. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.19. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.20. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.21. Da? Domnul deputat Zoner. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: De astă dată cred că şi iniţiatorii vor fi de acord cu mine. Şi anume, la art.21, îl citesc totuşi pentru dumneavoastră, pentru ca să puteţi să mă înţelegeţi, se scrie: "Cetăţeanul care se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală, poate să-şi exercite dreptul de vot..., pe baza actului de identitate sau a adeverinţei care ţine loc de act de identitate". Bun. Eu am propus, şi de astă dată comisia îmi pare tare rău că a respins acest amendament, am propus o reformulare şi apoi un nou alineat. Mă scuzaţi, dar voi începe cu ceea ce este mai important, deci cu un al doilea alineat: "Utilizarea drept act de identitate a paşapoartelor de orice natură este admisă numai la secţiile de votare aflate în afara graniţelor României". Indiferent care dintre noi, nu pun la îndoială pe nimeni, totuşi legea trebuie să fie foarte precisă, poate vota de două ori: o dată cu actul de identitate, respectiv cu buletinul de identitate, şi a doua oară cu paşaportul diplomatic. Eu personal am votat, când buletinul trebuia să stea aici, la protocol, am votat cu paşaport diplomatic. Acum, avem şi buletine, avem şi paşapoarte diplomatice. Trăim în România şi foarte mulţi mai ţin şi paşapoartele de serviciu, măcar 2-3 zile, aşa, înainte de a le preda. Dacă dumneavoastră, şi vă rog să mă înţelegeţi, nu acceptaţi acest alineat suplimentar, înseamnă că dăm prin lege posibilitatea fraudei electorale. Ca atare, numai în secţiile de votare din străinătate se poate folosi ca act de identitate paşaportul. Şi, acum, să trec la reformularea alin. 1, care poate prezintă mai puţin interes, dar eu totuşi sunt obligat să mi-l susţin. Iată textul reformulat de mine, "Cetăţeanul care în ziua referendumului se află într-o altă localitate decât cea în care este înscris în lista electorală poate să-şi exercite dreptul de vot în localitatea respectivă la orice secţie..., pe baza actului de identitate...", la care eu adaug: "...actul de identitate sau adeverinţa urmând a fi obliterate cu ştampila "votat" la secţia respectivă." Este tot o măsură de prevedere, pentru că ştim cu toţii că, într-adevăr, nu s-a abuzat de acest lucru, dar ştim cu toţii întâmplarea cu acei nuntaşi care plecau cu autocarele dintr-o comună într-alta, şi în fiecare aveau treabă şi se mai înscriau pe o listă suplimentară. Vă mulţumesc pentru atenţie şi insist pentru a accepta acel alin.2, pentru că altfel noi înşine, ca deputaţi, intrăm în culpă şi putem fi acuzaţi că votăm de două ori. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Cezar Corâci, vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, Îmi pare rău că trebuie să iau cuvântul contra propunerii colegului meu, domnul deputat Zoner, dar o fac în virtutea unor principii pentru care cred că şi dânsul militează, şi anume acela de a respecta legile care există în România, şi nu de a introduce noi restricţii pentru legi care nu sunt respectate. Paşaportul de serviciu, ca şi cel diplomatic, cu excepţia categoriei pe care dumneavoastră aţi menţionat-o, şi anume a parlamentarilor, deci a demnitarilor cu un rang cu totul special în România, nu pot fi deţinute de cineva în acelaşi timp cu buletinul de identitate. Aşa este legea. Deci, dacă legea este încălcată, aceasta este o altă problemă. Ar însemna ca celor care se pregătesc să plece în străinătate sau de abia s-au întors să le luaţi dreptul de vot, dacă acest vot are loc cu câteva zile - cu o zi sau două înainte sau după deplasarea respectivă. Deci, ar fi ceva absolut nedemocratic să împiedicăm, pe cei care au în acel moment în buzunar paşaportul diplomatic sau pe cel de serviciu, să voteze. În privinţa posibilităţii ca colegii mei parlamentari să voteze de două ori, folosind atât paşaportul diplomatic, cât şi cel de servici, eu şi în numele colegului meu, domnul deputat Zoner, vă cer scuze, pentru că eu cred că prezumţia de nevinovăţie trebuie să primeze. Eu nu pot să cred că vreunul dintre colegii noştri va face acest lucru, atât din punct de vedere moral, cât din punct de vedere pur pragmatic. Pentru că nu cred că cele 100, 200, 300, 400 de voturi ar putea influenţa în vreun mod rezultatul vreunui referendum. Dar, încă o dată: principiul pentru care militez este acela de a respecta legea, deci de a nu avea în acelaşi timp şi buletinul şi paşaportul de serviciu sau cel diplomatic, şi nu de a introduce noi restricţii pentru că legea nu este respectată. |
||||
|
Domnul deputat Zoner şi urmează domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: De astă dată, îmi pare rău că contrazic eu un coleg din grup, dar dacă am jignit pe cineva, îmi cer scuze. Dar legea e lege şi trebuie să fie precisă. Şi v-aduc aminte, domnule coleg, că paşapoarte diplomatice nu au numai deputaţii, au şi alţi demnitari, au şi soţiile etc., etc. Dacă ar fi să facem o statistică a celor care au paşaport diplomatic, cel puţin eu le-aş tăia la jumătate. Dar, mă rog, nu am eu această calitate. Şi încă o dată vă spun: nu are importanţă acest lucru. Există prezumţie de nevinovăţie. Aveţi dreptate. Dar, totuşi, nu se poate ca legea să nu prevadă că nu poţi vota de două ori, că nu poţi folosi două acte de identitate. Îmi pare rău. Asta este. Şi vă rog încă o dată, dacă dumneavoastră consideraţi, domnule preşedinte, că eu nu au dreptate, sau că există un litigiu, atunci vă rog să transmiteţi şi aceasta la Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi. Nu se poate. Indiferent, putem să fim toţi nişte gentlemeni, dar legea trebuie să fie precisă. Şi nu se poate să foloseşti două acte de identitate. Eu nu acuz pe nimeni. Totuşi, aşa este necesar. Iar cu cele de serviciu, este acelaşi lucru. Să fim serioşi, domnule coleg. Câte paşapoarte de serviciu se predau în 24 de ore? Să fim foarte serioşi. Le iau cu 2-3 zile înainte, deci pot vota, că nu le cere ..., sau le pot lua în ultimul moment, dacă e vorba de o alegere şi, oricum, le ţin mai mult. Trebuie să fim corecţi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar. Ca iniţiator, vă rog să vă spuneţi punctul de vedere. |
||||
|
Domnule preşedinte, Am impresia că nu s-a înţeles exact sensul art.21. Discuţia pe care a provocat-o aici domnul deputat Rădulescu Zoner îşi are locul la art.37. Art.21 ce spune? "Cetăţeanul care, în ziua referendumului naţional, se află într-o altă localitate decât în cea în care este înscris în lista electorală, poate să-şi exercite dreptul la vot în localitatea respectivă, la orice secţie de votare, urmând a fi înscris într-o listă -nu specială, suplimentară - de către preşedintele biroului ...." Înscriere care se face, pe ce? " ... pe baza actului de identitate sau adeverinţei care ţine loc de act de identitate". Deci nu este vorba aici de exprimarea votului şi cum se face înregistrarea. Aici este o situaţie cu totul aparte. Deci, toată discuţia trebuie mutată la art.37. |
||||
|
Domnul deputat Cezar Corâci. Replică. Vă rog. |
||||
|
Pentru ca să nu reluăm încă o discuţie şi pentru restabilirea adevărului, vreau să spun că există o lege, totuşi, în România, care stabileşte regimul paşapoartelor, - la acea lege m-am referit -, în care este precizat clar că, în momentul în care îţi ridici paşaportul de servici sau paşaportul diplomatic, buletinul de identitate rămâne la Direcţia Consulară, în cazul paşaportului diplomatic şi în cazul paşaportului de servici - la ministerul respectiv. Scrie în lege. Dacă legea nu se respectă, asta este o altă problemă. Dar, revin cu o întrebare, pe care mi-a pus-o colegul Pambuccian şi mie. Totuşi, disputa şi eu cred că nu are obiect, pentru că nu ne vom apuca să modificăm acea lege, pentru că votul va trebui să se facă totuşi în final, pe baza cărţilor de alegător. Şi atunci, toată această problemă legată de actele de identitate nu mai are absolut nici o valoare. |
||||
|
Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. Şi cu asta, sper că putem să trecem după aceea la vot. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă rog mult să mă scuzaţi. În art.37 se poate, într-adevăr, trece şi aici, dar eu l-am pus în articolul pe care-l luăm în discuţie, pentru că să fim sinceri. Unde se fac anumite, să zic, .... unde apar anumite incorectitudini la vot? Acolo unde vin aşa-zişii navetişti. Nu în raza domiciliului în care locuieşti. Şi, oricum, când ai două, cu unul te duci şi eşti navetist. Prin urmare, eu insist ca acest text, deci un nou alineat, să apară aici. Dacă dumneavoastră agreaţi oricum textul şi aş mulţumi şi aş fi încântat ca domnul deputat Gaspar să-l agreeze şi dacă de la bun început, acum, prin vot, hotărâm să fie trecut la art.37, mă înclin. Dar, încă o dată, eu de aceea m-am referit la articolul acesta. Iar povestea cu legea cu depunerea paşapoartelor diplomatice în 24 de ore, să fim serioşi. Şi eu vă întreb chiar pe dumneavoastră: nu-l aveţi în buzunar? Eu îl am. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Stan. |
||||
|
Domnule deputat Rădulescu, nu aveţi dreptate. Pentru că şi în Legea nr.69 a administraţiei locale, există această posibilitate. Dacă vreţi, eu, în alegerile din 1996 am votat cu paşaportul. Iar buletinul meu este la Ministerul de Externe. Şi mulţi deputaţi au aceste buletine la Ministerul de Externe. Deci, n-aveţi dreptate, după părerea mea. |
||||
|
Da, vă rog. |
||||
|
Noi susţinem că art.21 şi cu art.37 şi cele două articole combinate acoperă toate ipotezele care au fost vehiculate aici. Iar prin denumirea de "act de identitate" se au în vedere buletinele de identitate, adeverinţe şi paşapoartele de orice fel. Vă mulţumesc. |
||||
|
Eu vă supun votului art.21 şi pe urmă vă voi supune la vot amendamentul de introducere a unui nou alineat propus de domnul deputat Rădulescu Zoner. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 8 voturi împotrivă. Abţineri? Două abţineri. A fost adoptat acest alineat. Domnul deputat Rădulescu Zoner a propus un al doilea alineat la acest articol. Domnule deputat Rădulescu Zoner, alin.2 pentru art.21, vă rog să-l enunţaţi, ca să-l supun la vot. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă mulţumesc. Alin.2 sună în felul următor: "Utilizarea drept act de identitate a paşapoartelor de orice natură este admisă numai la secţiile de votare aflate în afara graniţelor României". Vă mulţumesc şi sper să votaţi acest amendament. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă supun spre aprobare acest amendament. Voturi pentru? Sunt 2. Voturi împotrivă? Abţineri? Sunt 22 de voturi pentru. Insuficient pentru a trece. Art.21 rămâne în forma atestată de comisie. Art.22. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.23. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.24. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.25. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.26. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.27. Domnul deputat Acsinte Gaspar. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, vreau să vă informez că la definitivarea acestui proiect de lege am conlucrat foarte bine cu reprezentanţii Guvernului. Au fost însuşite majoritatea observaţiilor. După ce s-a definitivat proiectul, a mai fost sesizată de către Departamentul Administraţiei Publice o necorelare, în sensul că desemnarea delegaţiilor partidelor politice se face în scris preşedintelui Biroului electoral. Termenul de 48 de ore nu este corelat cu termenul înlăuntrul căruia se aleg preşedinţii Biroului electoral, pentru care se prevede un termen de 3 zile. Şi, ca atare, propunem înlocuirea "în cel mult 48 de ore" - "în cel mult 5 zile". Pentru că întâi trebuie desemnaţi preşedinţii Biroului electoral şi pe urmă să aibă cine să primească aceste desemnări de delegaţi. Deci, înlocuirea termenului cu 5 zile. |
||||
|
Aşa este. Noi suntem de acord. |
||||
|
Deci, comisia este de acord. Vă supun spre aprobare art.27, cu acest amendament la primul alineat. Şi la mine, în textul pe care-l am apar 48 de ore. Deci, înlocuirea termenului acesta cu 5 zile. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.28. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.29. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.30. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.31. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.32. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.33. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.34. Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă mulţumesc. Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Eu îi mulţumesc Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi că jumătate din amendament a fost acceptat. Probabil că acest lucru poate a venit şi de alţi colegi, în sensul ca în privinţa orei închiderii secţiilor de votare, deci ora 20,00, fără posibilitatea de prelungire până la 22,00. Acest lucru a fost, înţeleg, suprimat. Şi, deci, nu mai are rost să mai insist de ce. Iniţiatorii şi-au însuşit acest punct de vedere, eu le mulţumesc şi n-are rost să mai arăt de ce l-am susţinut. În schimb, eu am propus ca ora de deschidere a secţiilor de votare să fie ora 7,00 şi nu ora 8,00. Din mai multe motive. M-am consultat cu diverşi, printre care unii au fost şi preşedinţi de secţii de votare şi spuneau că în general la oraşe, foarte devreme vin oamenii vârstnici, pensionarii, cei care, din cauza vârstei, dorm mai puţin, nu pot dormi. În orice caz, ăsta este primul segment care se prezintă la vot. Dacă ducem ora la ora 8,00, există deja o posibilitate de înghesuială. Dar nu ăsta ar fi argumentul principal. Ci cel privind posibilităţile, sau mai bine zis programul populaţiei de la ţară. Aceştia ori merg la muncă, ori merg la biserică, dacă-i duminica, şi de obicei duminica se organizează alegeri. În orice caz, ei se scoală de dimineaţă şi mulţi vin dimineaţa. De ce să nu le oferim acest lucru? Să vină la prima oră. De aceea, eu insist cu atât mai mult că noi am redus până la ora 20,00, deci am exclus posibilitatea de a se prelungi, când de obicei mulţi vin şi cam afumaţi şi beţi şi creează fel de fel de altercaţii şi înghesuială. Deci, dumneavoastră aţi acceptat, vă mulţumesc. Şi vă rog să reflectaţi şi poate că propunerea mea de a stabili ora 7,00 de deschidere a secţiilor de votare este nimerită. Vă mulţumesc. |
||||
|
Iniţiatorul? Deci, domnul deputat Rădulescu Zoner a propus ora de deschidere ora 7,00 dimineaţa. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, dacă operăm aici această modificare, trebuie să ne întoarcem la art.32 şi să stabilim o altă oră pentru momentul în care preşedintele Biroului electoral trebuie să se prezinte şi cu ceilalţi membri. Deci, îi chemăm la ora 6,00. Cred că este destul de neconvenabil. Înseamnă că dacă unii stau mai departe de secţia de votare, membrii secţiilor de votare trebuie să se scoale la 5,00 şi să ajungă la 6,00.... Eu cred că totuşi ora 8,00 este rezonabilă din punct de vedere al deschiderii scrutinului. Să supuneţi la vot. Adică, nu manifest o poziţie deosebită faţă de această propunere. V-am argumentat de ce ar fi normal ca să rămână ora 8,00, pentru că, totuşi, cei care asigură operaţiunile la secţia de votare, trebuie şi lor să li se dea o posibilitate de a ajunge în timp. |
||||
|
Domnul deputat Emil Popescu, preşedintele Comisiei juridice, de disciplină şi imunităţi. Vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, Noi am reflectat mult asupra implicaţiilor pe care le are fiecare schimbare de oră, o jumătate de oră, o oră. Toate astea sunt judecate, gândite, înlănţuite. Nu spunem că domnul profesor Zoner nu ar avea dreptate. Dar noi trebuie să fim aici deosebit de pragmatici şi să urmărim cu diferitele persoane participante, grupuri, persoane care verifică, persoane care stau la liste, persoane care sigilează. Toate aceste persoane au şi ele un program al lor. Există o corelare între ora 6,00 şi ora 8,00, există o corelare între ora 8,00 dimineaţa şi ora 20,00 seara. Sigur că există fel de fel de argumente şi pro şi contra. Dar, de pildă, referendumul se produce iarna, atunci o să fie întuneric. Sunt nişte aspecte legate de locomoţie, de transport, în cătune, eu ştiu pe unde. De aceea noi am gândit că poate să se ducă cetăţeanul şi la biserică şi la vot şi invers, la vot şi pe urmă la biserică, dacă se deschide la ora 8,00. Eu cred că punctul de vedere al domnului Gaspar e corect şi zic eu nu atât corect sau incorect. Că şi poziţia domnului profesor Zoner e corectă. Aici nu e o problemă de greşeală. Suntem confruntaţi cu alegerea unei ore optime, o oră mai adecvată. Şi mie mi se pare că e mai adecvată ora 8,00 din punctul de vedere al tuturor criteriilor care concură la fixarea unei ore. Trebuie să ţinem seama de toate persoanele care vin şi participă la procesul electoral, nu numai de votanţi. Deci, să rămânem pentru ora 8,00. |
||||
|
Dacă mai sunt alte intervenţii la acest punct? Nu sunt. Vă supun, regulamentar, spre aprobare, întâi propunerea comisiei, care este cea din textul iniţial, după care vă supun spre aprobare propunerea domnului deputat Rădulescu Zoner, dacă nu se aprobă această primă variantă. Art.34, în forma prezentată de comisie. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot impotri. Abţineri? 3 abţineri. Cu un vot împotrivă şi 3 abţineri, a fost adoptat textul propus de comisie. Art.35. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Asrt.36. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.37. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.38. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.39. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.40. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.41. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.42. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.43. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.44. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.45. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.46. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.47. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.48. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.49. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.IV, în ansamblu, nu-l putem vota, decât după ce art.15, retrimis la comisie, va fi votat de noi în forma prezentată de comisie, după ce va fi reanalizat. Cap.V. Titlul. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.50. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.51. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.52. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.53. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.54. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.55. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.56. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.57. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.58. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.59. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.60. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.61. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.V, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Cap.VI. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.62. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.63. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.64. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Cap.VI, în ansamblul său. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.1. Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu-Zoner: Vă mulţumesc. Nu e vorba de o anumită preţiozitate, dar, din moment ce dumneavoastră şi comisia aţi acceptat că fiecare problemă, fiecare întrebare, de interes naţional sau local, se pune pe câte un buletin diferit - şi vă mulţumesc că aţi acceptat acest amendament, eu cred că şi această anexă trebuie să se transforme în două părţi, pentru că acesta va fi modelul. Prin urmare, "Buletin de vot pentru Referendumul naţional" şi altul care să aibă titlul "Buletin pentru Referendum local". Aşa, ceea ce am acceptat şi aţi acceptat să se voteze pe buletine diferite prin titlul acesta produce confuzie. Cred că nu are nimeni nimic împotrivă, deci se poate să fie două, este Anexa nr.1a şi Anexa nr.1b. La unul se scrie "Referendumul naţional", la celălalt "local". Altfel se creează confuzie. |
||||
|
Iniţiatorul? Vă rog frumos, iniţiatorul să-şi spună punctul de vedere. S-a făcut propunerea ca în Anexa nr.1, formularul să fie diferit - unul pentru "Referendumul naţional" şi unul pentru "Referendumul local". Vă rog, domnule deputat Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu cred că Anexa nr.1, astfel cum este formulată, dă posibilitatea să se realizeze alineatul 3 de la art.2, în sensul că se votează pe buletine diferite. Dar pentru, într-adevăr, mai multă rigurozitate, facem o Anexă nr.1a şi vom spune: "Buletin de vot pentru Referendumul local". Deci, introducem Anexa nr.1a. |
||||
|
Comisia e de acord? Vă supun spre aprobare Anexa nr.1a "Buletin de vot pentru Referendumul naţional". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.1b, "Buletin de vot pentru Referendumul local". Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.2. Intervenţii? Domnul deputat Rădulescu Zoner. Vă rog. |
||||
|
Domnul Constantin Şerban Rădulescu Zoner: Mă scuzaţi că abuzez de timpul dumneavoastră. Nu ştiu de ce nici iniţiatorul, nici comisia nu au fost de acord cu o modificare a Anexei nr.2 şi a celorlalte, eu introducând încă două rubrici: "Numărul buletinelor de vot primite..." De ce să nu fie trecută asta? Ştiţi la ce mă refer. Deci, e normal ca la început, mai ales că acest lucru se face, dacă nu mă înşel, că eu nu am fost preşedinte, că nu aveam cum, se numără, să se ştie precis în secţia de votare, câte buletine au fost primite, ca după aceea, să se poată face socoteala. 2. Mai bine zis la mine e punctul 3, aici: "Numărul de buletine de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate de prşedintele secţiei de votare". În anexă, aşa cum este ea trecută, este rubrica "Buletine nule". Păi, e altceva. Buletinul nul este acela în care s-a pus ştampila şi pe "Da" şi pe "Nu". Pe când astea sunt anulate, buletine de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate. Eu spun că socotelile se fac mult mai bine, mult mai cinstit, mult mai corect şi v-aş ruga să reflectaţi asupra propunerii mele. Aceasta sigur că dacă o acceptaţi la Anexa nr.2, va fi cuprinsă şi în celelalte anexe. Deci, încă o dată, "Numărul buletinelor de vot primite" şi apoi "Numărul buletinelor de vot rămase neîntrebuinţate şi anulate de preşedintele secţiei de votare" şi apoi "Numărul de buletine nule". Este o deosebire. Cred că sunt bine înţeles. Eu, vă spun drept, am venit cu aceste câteva propuneri, chiar dacă până acum n-am avut decât un succes parţial, pentru a ajunge la un cât mai corect scrutin. Dacă îmi veţi spune că în Legea electorală scrie altfel, nu se poate, că o modificăm, oricum modificăm Legea electorală şi tot dumneavoastră, dacă nu mă înşel, grupul dumneavoastră parlamentar a venit cu o asemenea iniţiativă. (Arată către Grupul parlamentar al PDSR.) Oricum există un consens de modificare a Legii electorale. Ca atare, nu are nici o legătură una cu alta, acum este vorba de referendum, nu are legătură cu faptul că Legea electorală pentru alegerile locale sau parlamentare e scrisă altfel. Noi modificăm, eu voi susţine asta şi atunci. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Gaspar. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, Iniţaitorii s-au consultat şi cu membrii Comisiei juridice, şi cu reprezentanţii Departamentului administraţiei publice locale şi ne însuşim amendamentul pe care l-a formulat domnul deputat Rădulescu Zoner. |
||||
|
Onoraţi colegi, Vă supun spre aprobare Anexa... Da, domnule deputat Emil Popescu, vă rog, din partea comisiei. |
||||
|
Vă mulţumesc. Sigur, doamnelor şi domnilor colegi, nici discuţie, pentru acurateţea operaţiilor e bine să fie aşa, aşa cum cere domnul Zoner, cu o singură mică precizare. O precizărică. De vreme ce avem "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate" să rămânem pe această exprimare care nu provoacă nci un fel de ubicuităţi şi de încurcături, pentru că domnul profesor Zoner spune: "Numărul celor intrate...", adică "celor care vin ca să fie întrebuinţate". "Numărul celor întrebuinţate", "Numărul celor neîntrebuinţate...", fără a se mai adăuga şi sintagma: "şi care au fost anulate". Pentru că aici este sursă de confuzie, că până la urmă un preşedinte pe unele le anulează dintre cele neîntrebuinţate. De pildă, au venit 5000, au fost întrebuinţate 3000, au rămas neîntrebuinţate 2000, dar el anulează numai 1000 din cele 2000. Şi se produc nişte confuzii. Prin urmare, noi suntem de acord cu ce spune domnul Zoner şi cu domnul Gaspar ne-am pus de acord. Aşa este. Dar, trebuie să se opereze numai cu această noţiune: "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate". Atât! Anulatele reprezintă o altă categorie ca efect a încălcării unei norme de drept electoral. E cu totul altceva. Noi aici discutăm că într-adevăr sunt situaţii când intră 10 000 de buletine neîntrebuinţate şi pe urmă îşi fac de cap cu 7-8000 care rămân şi le flutură pe toate şi unele apar undeva la gunoaie. Prin urmare, pentru ca să eliminăm şi ca să fie cât mai curat procesul electoral, e bine, cum spune domnul profesor Zoner şi cum spune şi domnul Gaspar, dar fără să mai introducem condiţia aceea, dacă au fost anulate de preşedinte. Simplu - "întrebuinţate" şi "neîntrebuinţate". Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă supun spre aprobare Anexa nr.2, cu cele două amendamente propuse de domnul deputat Rădulescu Zoner, aşa cum au fost ele modificate de comisie, prin propunerile domnului deputat Emil Popescu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.3, cu aceleaşi modificări care vor reveni în toate celelalte anexe care mai sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.4, cu aceleaşi amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.5, cu aceleaşi amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Anexa nr.6, cu aceleaşi amendamente. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Acest proiect de lege urmează să îl terminăm, eu sper că până marţi vom putea să avem modificarea la art.15 şi să-l supunem la vot, iar votul final asupra acestei legi, care are un caracter organic, împreună cu celelalte legi care au rămas de săptămâna asta, va fi marţi la ora 11. |
||||
|
|
Şi acum, înainte să continăum cu ordinea noastră de zi , daţi-mi voie să vă informez că în conformitate cu prevederile art.17 alin.2-3 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, vă puteţi exercita dreptul de sesizare a acesteia asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.6/1998 privind majorarea salariilor personalului din unele instituţii publice, lege adoptată în procedură de urgenţă de noi. |
|
||
|
|
Voi trece în continuare la ordinea de zi pentru săptămâna viitoare, care v-a fost distribuită astăzi, acum vreo oră. Dacă sunt intervenţii la ordinea de zi? Domnule deputat Mihail Nică, vă rog. |
|
||
|
Iniţiativa legislativă de la poziţia 18 să fie trecută la poziţia 4. Cred că va merge destul de repede, raportul este de respingere. |
||||
|
Vorbiţi de 18 de la pct.I, să treacă pe pct.4? |
||||
|
Da. |
||||
|
Deci, domnul deputat Mihail Nică a făcut propunerea ca la I, 18 să treacă pe locul 4. Noi tocmai trecusem pe locul 4 la Biroul permanent Proclamarea Zilei Imnului. Aţi accepta s-o trecem pe locul 5? Da. Vă supun spre aprobare acest amendament la ordinea de zi. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Două voturi împotrivă. Abţineri? Cu două voturi împotrivă a fost adoptată această modificare. Dacă mai sunt alte modificări. Nu mai sunt. Vă supun spre aprobare ordinea de zi în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Continuăm cu o remarcă. Programul pentru săptămâna viitoare care, probabil, v-a fost şi el distribuit, nu a fost aprobat astăzi de Biroul permanent în şedinţa sa, din cauză că aşteptăm să vedem şi alte materiale care urmează să vină şi vi-l vom supune spre aprobare luni. Luni vom avea totuşi plen şi, în linii mari, ţin să vă informez despre acest program de săptămâna viitoare. Luni, în principiu, vom avea o şedinţă normală de zi de luni şi de la ora 18 în sus, interplări, răspunsuri la interpelări şi alte asemenea. Marţi vom avea şedinţă în plen şi la ora 11 vom avea voturi finale asupra acestor legi rămase din săptămâna aceasta, dar vom avea şi un vot mai special, este vorba de validarea propunerii făcută de Grupul parlamentar al Partidului Democrat, ca doamna deputat Paula Ivănescu să devină vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor. Este un vot secret care va avea loc tot la ora 11 şi rog grupurile parlamentare să asigure prezenţa masivă la acest vot. În afară de aceasta, joi este prevăzută o şedinţă festivă consacrată împlinirii a 150 de ani de la Revoluţia de la 1848 din Transilvania şi, de asemenea, în cursul săptămânii viitoare, Comisiei pentru buget, finanţe-bănci o să-i aprobăm prin vot luni să lucreze şi în timpul zilelor de plen la definitivarea raportului la proiectul Legii bugetului. Ca atare, eu v-am spus aceste lucruri, sper ca săptămâna viitoare să avem o săptămână mai bogată în ... Da, conform ordinii de zi, noi trebuie să trecem în continuare la propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea SPP-ului, Serviciului de Protecţie şi Pază. Domnul deputat Emil Popescu are o intervenţie. Vă rog. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Respectuos vă rog să fiţi de acord cu o modificare ad-hoc a acestui program de acum. E adevărat că ar trebui să intrăm în SPP, m-am consultat şi cu domnul Miron Mitrea, dar reprezentanţii Ministerului de Justiţie sunt aici. Dacă intrăm în SPP, nu mai putem să discutăm o modificare scurtă care este la un singur articol din Legea contravenţiilor. Şi atunci, bine ar fi să ne ocupăm de această modificare scurtă, pentru ca domniile lor să poată să plece şi să rezolve ceva pe ziua de azi, şi după aceea să ne ocupăm de aprobarea unei reveniri la localitatea nu ştiu care... e vorba de revenirea la calitatea de oraş a unei localităţi, şi să nu ne ocupăm acum de SPP, pentru că totuşi e o lege importantă, nu mai avem decât puţin timp şi le ratăm pe celelalte două. Dacă sunteţi de acord, vă rog să votaţi. |
||||
|
Da, este o propunere care s-a făcut, eu nu pot decât să v-o supun spre aprobare, pentru că dumneavoastră..., noi, de fapt, plenul suntem cei care putem să decidem în cazul acesta. Eu vă supun spre aprobare această propunere făcută de domnul deputat Emil Popescu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 4 voturi împotrivă. Abţineri? 2 abţineri. Cu 4 voturi împotrivă şi 2 abţineri a fost adoptată această propunere, însă rog departamentul să-mi aducă materialele. |
||||
|
|
Continuăm cu proiectul de lege pentru completarea Legii nr.32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. În cadrul dezbaterilor dau cuvântul iniţiatorului. Vă rog. |
|
||
|
Domnul Constantin Doldur: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Proiectul de lege pe care îl supunem spre adoptare Camerei Deputaţilor, vizează modificarea Legii nr.32 prin introudcerea unui nou articol, 71, prin care se autorizează guvernul ca anual, în funcţie de rata inflaţiei, să poată modifica limitele amenzilor care se stabilesc prin acte normative. Explicaţia care stă la baza iniţierii acestui proiect de lege este foarte simplă, este la îndemâna tuturor. Datorită inflaţiei ridicate, practic amenzile prevăzute în diverse acte normative îşi pierd semnificaţia, îşi pierd caracterul lor real sancţionator şi se diminuează până a deveni total neînsemnate, ceea ce are repercusiuni asupra situaţiei săvârşirii acestor contravenţii. Proiectul a fost adoptat de Senat şi este avizat de Consiliul Legislativ şi de Comisia juridică. Vă mulţumesc. |
||||
|
Comisia juridică, sesizată în fond, domnule deputat Emil Popescu, vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Doamnelor şi domnilor colegi, două idei vreau să vă spun. Prima, suntem întru totul de acord cu acest automatism în majorare, corelat cu procesul inflaţionist. Şi cu asta am terminat. A doua, vă rog să vă aduceţi aminte de acest vot pe care îl dăm acum în legătură cu amenzile, fiindcă noi am susţinut că trebuie modificat Codul familiei, ca şi pensiile de întreţinere să fie automat majorate gradual, în funcţie de inflaţie, punct de vedere pe care instanţele judecătoreşti l-au respins. Vă rog să reţineţi acest lucru, fiindcă noi astăzi creăm un precedent bun. Vă rog să votaţi acest text, să creăm acest automatism, dar să ţineţi minte că vom veni şi cu propunerea de a rezolva în acelaşi mod şi cu pensiile de întreţinere pe care debitorii nu le plătesc cum trebuie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Intervenţii în cadrul dezbaterilor generale? Nu sunt. Trecem la dezbaterea proiectului de lege. Titlul legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.unic al legii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Este o lege cu caracter ordinar. V-o supun spre aprobare în ansamblul ei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. |
||||
|
|
Continuăm cu propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Câmpia Turzii. Vă rog, domnule deputat Jean Decuseară. |
|
||
|
Domnule preşedinte, în numele Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal, aş ruga să se verifice cvorumul. |
||||
|
Bun, o să verificăm cvorumul. Cvorumul există, suntem în cvorumul de lucru în momentul de faţă şi continuăm activitatea în baza acestua. Sunt 172 de deputaţi în cvorumul normal, din care se scad cei 34 care sunt angrenaţi în alte activităţi oficiale, asta înseamnă că suntem 138. Continuăm propunerea legislativă privind declararea ca municipiu a oraşului Câmpia Turzii. La titlul legii, dacă sunt intervenţii. Din punct de vedere legislativ am o intervenţie. Eu îmi permit s-o fac de aici. Şi la celelalte propuneri de asemenea natură s-a spus aşa: Lege privind declararea oraşului Câmpia Turzii municipiu şi cred că trebuie să păstrăm acelaşi mod de exprimare şi aici. Eu vă supun spre aprobare titlul legii, în sensul propunerii. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.1, nr.crt.2 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art.2, nr.crt.3 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Votul final asupra acestui proiect de lege îl vom da marţi la ora 11, o dată cu celelalte voturi finale asupra unor proiecte de lege, aşa cum am convenit anterior. |
||||
|
|
Revenim la propunerea legislativă privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Protecţie şi Pază. Aş dori să ştiu dacă iniţiatorii sunt de faţă. Comisia? Vă rog frumos să vă ocupaţi locurile. Iniţiatorii vă rog să poftiţi aici. Domnule deputat Nică Mihail, aveţi o problemă de procedură. Vă rog. |
|
||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Având în vedere că SPP-ul nu este iniţiator nu cred că trebuie să stea pe banca iniţiatorilor şi, de aceea, îi invit să ia loc la balcon. |
||||
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Nu există nici o normă în regulament în legătură cu modul în care sunt aşezaţi invitaţii, iniţiatorii, comisia, este o cutumă parlamentară care dăinuie de la data când s-a organizat Adunarea Deputaţilor, în sensul că în partea dreaptă, în lojă, privind spre sală, stau membrii Biroului permanent şi ai birourilor comisiilor sesizate în fond, în partea stângă membrii Guvernului, invitaţii şi iniţiatorii. Cel mult, dacă domnul deputat Nică s-a simţit oarecum ofensat de faptul că reprezentaţii Serviciului de Protecţie şi Pază stau în rândul 1, putea să-i invite în rândul 2. Dar eu zic să lăsăm şi să trecem la dezbaterea proiectului. |
||||
|
Oricum, dânşii sunt invitaţi, dânşii nu au un rol activ în şedinţa noastră, dânşii sunt beneficiarii acestui proiect de lege. O să rămână acolo unde se află în momentul de faţă. Dacă din partea iniţiatorilor doreşte să ia cineva cuvântul? Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. |
||||
|
Vreau să vă spun că este o componentă importantă a sistemului nostru de apărare naţională şi siguranţă naţională, a cărei activitate nu este reglementată prin lege. Din acest punct de vedere consider că astăzi este un moment important, pentru că ne aflăm în faţa acestei legi, care va reglementa de acum încolo, va pune pe baze juridice cât se poate de clare activitatea acestui serviciu. Ştiţi foarte bine că tocmai absenţa acestei reglementări juridice a dat naştere la foarte multe speculaţii; personal sunt la curent cu activitatea acestui serviciu, în toată această perioadă, de când s-a înfiinţat şi până în momentul de faţă şi consider că dincolo de îndeplinirea unei obligaţii care decurge din caracterul statului nostru de drept, avem şi această obligaţie de a elimina toate aceste speculaţii care s-au făcut pe baza absenţei reglementării în vigoare. Noi am avut discuţii substanţiale în comisie pe marginea acestui proiect, iar în ceea ce mă priveşte, fiind unul dintre iniţiatori, am fost de acord şi în calitate de preşedinte al comisiei cu punctele de vedere exprimate în raportul final. Vă mulţumesc. |
||||
|
Comisia sesizată în fond? Nu are alte remarci, decât cele cuprinse în raport. Dezbateri generale. Dacă doreşte cineva să ia cuvântul? Domnul deputat Mihail Nică, grupul P.N.Ţ.C.D. Vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte de şedinţă, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Iniţiativa legislativă privind organizarea Serviciului de Protecţie şi Pază aparţine domnului senator Nicolae Alexandru şi domnului deputat de la P.D.S.R. Ioan Mircea Paşcu. Există domenii în care P.D.S.R.-ul şi P.D.-ul au idei şi ţeluri comune. Doamnelor şi domnilor deputaţi, Elaborarea raportului asupra iniţiativei legislative a durat aproape o jumătate de an. Membrii comisiei au trebuit să ia hotărâri într-un domeniu sensibil. Am avut la dispoziţie un material destul de larg, începând cu Decretul nr. 204/04.05.1990 privind Unitatea Specială de Pază şi Protocol, actul de înfiinţare a acestui organism şi Regulamentul de organizare şi funcţionare al Serviciului de Protecţie şi Pază aprobat de CSAT în 15 noiembrie 1990 şi terminând cu rezumate ale legislaţiei în domeniu, din ţările cu o democraţie consacrată. Deşi, dintr-o carte intitulată "Istoria Serviciilor de Protecţie" editată de S.P.P., am tras concluzia că în arborele genealogic al acestei instituţii găsim şi os domnesc, nu am putut trece cu vedere un predecesor mai recent, Direcţia a V-a, trecută sub tăcere. O primă problemă la care a trebuit să răspundă comisia a fost aceea: dacă S.P.P.-ul trebuie să fie o instituţie independentă, ori să fie încorporată în alte instituţii. Există posibilitatea ca S.P.P.-ul să facă parte din Ministerul de Interne, din Ministerul Apărării Naţionale, din S.R.I., ori chiar să se subordoneze Ministerului Justiţiei. S-a optat pentru varianta unui organism independent, coordonat de CSAT şi controlat de Parlament, prin Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. O altă întrebare hamletiană la care a trebuit să răspundă comisia: a fi sau a nu fi încadrat S.P.P.-ul în categoria serviciilor de informaţii? Răspunsul a fost tranşant: este şi nu este. Adică - şi citez din raport - "Organizează şi desfăşoară activităţi pentru culegerea, verificarea şi valorificarea informaţiilor necesare numai pentru îndeplinirea misiunilor de protecţie şi pază". O altă dilemă la care comisia a trebuit să dea un răspuns a fost: dacă S.P.P.-ul este societate comercială ori instituţie finanţată de la bugetul de stat? Comisia a hotărât că este o instituţie şi, drept urmare, nu are voie să desfăşoare activităţi comerciale, aşa cum se întâmplă în prezent. În concluzie, această lege va introduce în legalitate Serviciul de Protecţie şi Pază, chiar dacă ea nu este perfectă. Rog colegii parlamentari să-şi aducă contribuţia pentru îmbunătăţirea acestei iniţiative legislative. Vă mulţumesc. |
||||
|
Alte intervenţii? Domnul deputat Bogdan Niculescu Duvăz. Îmi pare rău, domnul Duvăz este înaintea dumneavoastră. (Se adresează domnului deputat Virgil Popa). Vă rog. |
||||
|
Domnul Bogdan Nicolae Niculescu-Duvăz: Domnule preşedinte, Doamnelor şi domnilor deputaţi, Este, fără îndoială, unanim recunoscută necesitatea introducerii în legalitate, deci punerea bazelor juridice funcţionării Serviciului de Protecţie şi Pază, nu numai pentru că uneori, aşa cum a spus colegul meu, aici de faţă, Partidul Democrat îşi întâlneşte coincidenţe de păreri cu Partidul Democraţiei Sociale, ci pentru că această instituţie a fost născută ca instituţie independentă, concepută ca atare şi este bine să fie aşa. Şi ca aceste baze juridice să fie foarte clare, să ştim exact răspunsurile, prin lege, faţă de aceste întrebări care, iată, şi comisia şi le-a pus, privind activitatea de informaţii sau privind alte activităţi colaterale necesare Serviciului de Pază şi Protecţie. Noi suntem dintre cei care am sprijinit, având unul dintre iniţiatori, sprijinim în continuare adoptarea acestei legi şi considerăm că este un lucru foarte bun că şi acest serviciu îşi găseşte baza juridică, în urma votului dumneavoastră. Vă mulţumesc. |
||||
|
Vă dau cuvântul imediat. Vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc, domnule preşedinte. Stimaţi colegi, Această iniţiativă legislativă vine ca ca o necesitate, în procesul general de constituire a instituţiilor democratice, cu rol în domeniul siguranţei naţionale. Reamintesc aici că această instituţie a fost înfiinţată în noiembrie 1991, ca urmare a prevederilor Legii nr. 51 privind siguranţa naţională, Legea nr. 51 pe 1991. De asemenea, mai trebuie reamintit că Constituţia României prevede ca toate instituţiile cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale trebuie să aibă activitatea reglementată printr-o lege organică. De aceea, noi considerăm că această iniţitivă legislativă vine la timp, dacă nu chiar un pic cam târziu, pentru funcţionarea în bune condiţii a acestei instituţii. Aş vrea să mai reamintesc câteva chestiuni, fără să repet ce au spus colegii mei. Această lege are, printre altele, şi un rol de protecţie a personalului care lucrează în Serviciul de Protecţie şi Pază, - şi aici nu este un paradox - ea stabilind cadrul legislativ şi juridic în care îşi desfăşoară activitatea acest serviciu, reuşeşte să creeze un mediu favorabil şi care să reducă contestaţiile referitoare la activitatea acestei instituţii. De asemenea, această lege reglementează şi modul în care această instituţie poate sau nu desfăşura activităţi economico-financiare, modul în care îşi face aprovizionarea tehnico-materială. Aş dori să mai menţionez că în cadrul Comisiei de apărare a Camerei Deputaţilor au fost discuţii intense, au fost o serie întreagă de îmbunătăţiri care s-au adus acestei legi. Cred că absolut toţi membrii acestei comisii au putut să-şi spună cuvântul şi s-a ţinut cont de propunerile şi modificările la această lege. De asemenea, aş vrea să menţionez şi caracterul constructiv al discuţiilor la care au participat specialiştii de la Serviciul de Protecţie şi Pază. Având în vedere toate aceste argumente, fără să le mai repet pe celelalte, Grupul parlamentar al Partidului Democraţiei Sociale din România susţine adoptarea acestei legi. Vă mulţumesc. |
||||
|
Îi mulţumim domnului deputat Popa din partea Grupului P.D.S.R. Îi dau cuvântul domnului deputat Marcu Tudor, pe o chestiune de procedură. Vă rog. |
||||
|
Vă mulţumesc. Îmi pare rău că trebuie să vă propun un lucru, poate care va opri discuţiile pentru ziua de azi, deoarece, trebuie să vă amintesc sau să vă spun dacă nu ştiţi, că în 1994, sub vechea legislatură şi sub semnăturile celor doi preşedinţi ai Comisiilor de apărare din ambele Camere, domnul Petre Roman şi domnul Radu Timofte, a fost depus un alt proiect de lege pentru organizarea şi funcţionarea Serviciului de Pază şi Protecţie, care există înregistrat în evidenţa Parlamentului şi asupra căruia trebuie să ne pronunţăm. Noi nu putem să luăm măsuri la acest proiect nou de lege, până nu cădem de acord ce se întâmplă cu propunerile anterioare. De aceea, propunerea mea este să se trimită înapoi la comisiile militare acest proiect nou, semnat de domnul Paşcu şi de domnul Nicolae Alexandru, pentru ca în raportul care se face ulterior, să se facă referire şi la propunerea anterioară legislativă din 1994, care să vizeze, în fond, anularea sau respingerea primei propuneri din 1994 şi abia atunci să devină viabilă această propunere legislativă din 1997. Consider că aceasta este o cutumă deja în Parlament, s-a întâmplat de mai multe ori şi chiar dacă este o premieră, ea nu poate fi decât benefică, deoarece evităm o discuţie ulterioară, în negativ, asupra noii propuneri legislative. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Gavra, grupul P.U.N.R. Vă rog. |
||||
|
Domnule vicepreşedinte, Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că propunerea ultimă, pe care a făcut-o domnul coleg Tudor, este regulamentară, o asemenea iniţiativă legislativă a existat depusă la Camera Deputaţilor şi-a urmat cursul firesc, a ajuns şi la comisia de specialitate din care făceau parte iniţiatorii respectivi. Problema, însă, cred că poate fi depăşită în acest moment, întrucât am început dezbaterea unei alte iniţiative. Acea iniţiativă era în arhiva comisiilor noastre de specialitate, deci Comisiile pentru apărare, ordine publică şi puteau să o ia în discuţie. Pentru a depăşi acest moment şi nu a întrerupe în mod artificial, că este un artificiu la procedură, domnule Tudor, vă propun următoarea variantă: dumneavoastră probabil că aţi fost coautor la acea iniţiativă sau măcar aveţi cunoştinţe mai multe decât noi, plenul Camerei Deputaţilor, în legătură cu ceea ce conţinea pe fond iniţiativa. Procedura legislativă care se află în derulare acum vă permite ca dumneavoastră să veniţi cu amendamente, deci prin excepţie, pe care domnul vicepreşedinte le poate admite, dacă sunt într-adevăr formulări care schimbă pe fond ceva în textul acestei noi iniţiative legislative. Vă propun să continuăm dezbaterea, ne aflăm deja în procedură parlamentară, derulajul parlamentar al dezbaterilor generale poate continua, inclusiv să începem dezbaterea pe articole, dacă timpul de lucru ne permite, iar dumneavoastră, dacă sunt modificări de fond sau diferenţe de fond între cele două iniţitive, care schimbă într-un fel sau altul corpul legii pe care îl adoptăm noi acum, dumneavoastră, prin excepţie, şi cred că domnul Chiliman este de acord, va accepta asemenea amendamente, pe care le supunem votului. Deci, este o chestiune de procedură. Ar fi păcat şi tardiv să trimitem din nou la comisii această iniţiativă, întrucât ea aşteaptă de foarte mult timp la Camera Deputaţilor pentru a fi analizată pe fond în plenul acesteia. În legătură cu poziţia grupului parlamentar, pentru a nu prelungi dezbaterile în mod artificial, bineînţeles că noi susţinem, P.U.N.R.-ul în totalitate, această iniţiativă, după raportul prezentat de către comisia de specialitate. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat Acsinte Gaspar, nu mai luaţi cuvântul? Bun. Domnul deputat Tudor Marcu. |
||||
|
Este evident că noi, până acum ne-am bătut luni de zile, aproape un an la această lege şi nu vrem să o returnăm, să mai întârziem cu ea, mai ales că ea este foarte necesară. Şi cu atât cu cât nu există pe fond modificări la aceasta nouă, faţă de cea veche. Eu v-am semnalat, însă, o posibilă contestare sau, ştiu eu, a viitorului vot, pentru că mai există anterior... Dacă găsim o altă soluţie acum, eventual, să votăm aici, eu nu ştiu, poate domnul Popescu... Dacă votăm respingerea acelei iniţiative anterioare şi să intre aceasta viabilă şi să pornim disucţia ulterior sau o altă rezolvare, eu nu am nimic împotrivă. Numai am semnalat că există asemenea situaţie. Vă rog frumos să găsiţi dumneavoastră o altfel de modalitate. |
||||
|
Domnul deputa Ioan Gavra. |
||||
|
Domnule coleg Tudor, aveţi dreptate, dar întrucât comisiile nu au înaintat raport în plenul Camerei Deputaţilor la acea iniţiativă, deja ea a decăzut, efectiv, procedural. Dacă nu sunt diferenţe, cum spuneţi dumneavoastră, pe fond, între cele două texte ale iniţiativelor, eu propun să continuăm dezbaterile, iar dumneavoastră dacă aveţi redactări de ordin, mai ales stilistic, să veniţi cu ele la microfon, ca amendamente. Vă mulţumesc. |
||||
|
Conform procedurilor noastre, când există mai multe iniţiative legislative care tratează acelaşi subiect, rapoartele care se întocmesc de către comisii acoperă toate aceste iniţiative împreună. Deci, ele se judecă odată toate. Ca atare, noi vom începe dezbaterea acestui proiect de lege. În cazul în care apar anumite amendamente care sunt necesare, ele se vor exprima aici, în plen. Dezbaterile generale au luat sfârşit. Titlul legii. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Capitolului I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Vă mulţumesc. Trecem la art. 1. Aveţi o intervenţie? La ce alineat? |
||||
|
La alineatul 1. |
||||
|
La alineatul 1, domnul deputat Mihail Nică. Vă rog. |
||||
|
Să zicem că este vorba despre o finisare a textului, ca să-l aducem în concordanţă cu art. 116 din Constituţie: "Serviciul de Protecţie şi Pază este autoritate administrativă autonomă", ca să eliminăm sintagma "organ de stat". |
||||
|
Iniţiatorul? Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. |
||||
|
Domnule preşedinte, Daţi-mi voie să fac o remarcă generală, legată de acest amendament. Noi am discutat foarte serios această iniţiativă, pe mine mă miră faptul că domnul coleg Marcu Tudor nu a ridicat chestiunea existenţei acelui proiect anterior, despre care nu ştim dacă cei doi care l-au semnat atunci şi-l mai menţin sau nu şi-l mai menţin. Domnia sa a participat alături de noi, cot la cot, o vreme îndelungată pentru a lucra pe acest text şi iată că astăzi constatăm apariţia acestei chestiuni care pasămi-te împiedică dezbaterea noastră. În al doilea rând, aceeaşi remarcă vreau să o fac şi pentru colegul nostru, domnul Nică, care a fost de acord în comisie cu această definire, "ca organ de stat, cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale, specializată în asigurarea etc"... Eu aş vrea să spun, în încheiere, că îmi menţin această formulă care a fost dezbătută în cadrul comisiei şi asupra căreia s-a căzut de acord în cadrul comisiei şi vreau să vă spun aşa, ca o concluzie generală, că am înţeles acum, în sfârşit, mi-a picat şi mie fisa, pentru ce am fost ostracizat la iniţiator şi nu pot să stau cu cei care sunt la comisie. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnule deputat Nică, vă menţineţi amendamentul? |
||||
|
În comisii, discuţiile au fost destul de lungi şi, dacă ţineţi minte, cam toată lumea a fost cu Constituţia pe masă. Eu cred că pentru acurateţea textului să folosim această definire din art. 116 din Constituţie. |
||||
|
Vă rog să repetaţi definirea, cum aţi făcut-o. |
||||
|
"... autoritate administrativă autonomă..." |
||||
|
Bun. Domnul deputat Gavra. |
||||
|
Doamnelor şi domnilor colegi, Sigur că nu vreau să intru în contradicţie cu domnul coleg Nică. Îl rugasem să renunţe de la sine, dânsul însă insistă. Domnule deputat, Este o diferenţă nu de fond şi nici de context, ci de lege între organ de stat şi autoritate publică autonomă. 1) Nu ştiu cum gândiţi dumneavoastră să fie acest serviciu autonom. Ştiţi că este o lege prin care funcţionează acest serviciu, pe lângă Preşedinţia României, deci nicidecum nu este autonom, mai ales că asigură protecţia demnitarilor. Autonom faţă de cine? Faţă de cine să fie autonom? 2) Este organ de stat. Preşedinţia este un segment al puterii în stat. Organul respectiv asigură protecţia tuturor demnitarilor, inclusiv a instituţie parlamentare, guvernamentale sau a oricăror alte segmente ale puterii de stat, care solicită o asemenea protecţie. Deci, definiţia corectă, conform legii, este "organ de stat" şi nu "autoritate publică", care este cu totul altceva; semnificaţia este cu totul alta! Avem autorităţi publice locale... Dacă vreţi şi autonome, în concepţia unora, dar autonome cu altă distincţie... Deci, semnificaţia acestui serviciu este ca segment al organului de stat. Deci, este organ de stat. Ea acoperă integral, de fapt, substanţa activităţii acestui organism pe care noi astăzi îl legiferăm, prin această iniţiativă legislativă. Deci, corect aşa este. Şi eu i-aş propune domnului coleg să-şi retragă amendamentul, ca să nu mai pierdem timpul. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu, iniţiator. Vă rog. |
||||
|
Sunt două chestiuni aici. Una este legată strict de această formulare şi a doua chestiune este o chestiune de procedură. Prima chestiune legată de formulare este că în Constituţie acest termen de "autoritate autonomă" este utilizat în contextul separaţiei puterilor în stat. Deci, aici nu discutăm de această chestiune, ci discutăm de o componentă a Executivului, dacă vrem, prin faptul că acest organism face parte din sistemul de siguranţă naţională. Deci, sunt două contexte diferite în care se folosesc cei doi termeni şi aici nu avem acel context în care în Constituţie este folosit. O primă observaţie. A doua observaţie este că domnul Nică - şi este de procedură - domnul Nică vorbeşte în numele comisiei, avansând puncte de vedere în afara celor convenite de comisie. Domnia sa trebuie să reprezinte punctul de vedere al comisiei, care este conţinut de acest raport. Şi încă o dată mă conving tot mai mult că se lucrează cu alte măsuri şi îmi permit să fac această observaţie, vorbind şi în numele comisiei, în virtutea calităţii pe care o am, deşiam fost ostracizat în partea cealaltă. Vă mulţumesc. |
||||
|
Domnul deputat Mihail Nică. Aveţi dreptul la replică. |
||||
|
Domnule preşedinte Paşcu, Eu aş zice să facem rectificarea cuvenită. Nu am vorbit în numele comisiei, am adus un amendament. Deci, ca orice parlamentar am adus un amendament la acest articol. Deci, punctul de vedere al comisiei este clar spus în acest raport; nu m-am referit la raport. Eu am adus un amendament. |
||||
|
Îmi permiteţi atunci să vă supun spre aprobare... Vă rog. La microfon. Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu, iniţiator. Vă rog. |
||||
|
În Legea siguranţei naţionale, formularea care este utilizată este următoarea: "organele de stat cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale sunt:..." şi se menţionează Serviciul de Protecţie şi Pază. Deci, aceasta este titulatura şi aceasta este şi raţiunea principală pentru care până la urmă am recurs la formula care este conţinută în raport. |
||||
|
Domnule preşedinte, Vreţi să-mi citiţi data în care a fost elaborată această lege? |
||||
|
Vreau să-l întreb pe domnul Nică atunci: mai este sau nu este valabilă Legea siguranţei naţionale? Aceasta ar fi întrebarea, indiferent de data la care.... |
||||
|
Am o rugăminte, haideţi să încetăm cu aceste discuţii. Domnul deputat Nică şi după aceasta trecem la vot. Vă rog. |
||||
|
Drept la replică. |
||||
|
Replică. Vi l-am dat! |
||||
|
Legea siguranţei naţionale este o lege anteconstituţională. Deci, multe din prevederile ei, după apariţia Constituţiei nu mai sunt valabile. Deci, noi trebuie să ne aliniem la legea de bază, Constituţia României. |
||||
|
În acest moment avem, la art. 1 textul comisiei, care se supune primul la vot, după care, dacă nu întruneşte numărul de voturi necesar, se supun la vot amendamentele făcute în plen. Articolul 1, alin. 1, textul comisiei. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? 10 voturi împotrivă, insuficient pentru a fi respins. Abţineri? O abţinere, insuficient pentru a fi respins. A fost adoptat alin. 1. Alineatul 2. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 1 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Un vot împotrivă. Abţineri? Nu sunt. Adoptat. Articolul 2, numărul curent 2 din raport. Intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 3, numărul curent 3 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 4, numărul curent 4 din raport. Domnule deputat Acsinte Gaspar, vă rog. La care alineat? |
||||
|
La alineatul 2, domnule preşedinte. |
||||
|
La alineatul 2? Vă supun spre aprobare alin. 1. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alineatul 2. Aveţi un amendament; vă rog. |
||||
|
Domnule preşedinte, În cadrul acestui alineat există o repetiţie supărătoare, prin utilizarea de două ori a particulei "în": "instituţii prevăzute în alineatul 1, în limita competenţelor". Ca atare, vă propun să sune aşa: "instituţiile prevăzute la alin. 1, în limitele competenţelor". |
||||
|
Iniţiatorul, de acord? Comisia de acord? Alineatul 2, cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 4 în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 5, numărul curent 5 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Articolul 6, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Capitolul I în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Capitolului II. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Titlul Secţiunii I. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 7, textul iniţiatorului. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 8, nr. crt. 6 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 9, nr. crt. 7 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 10, nr. crt. 8 din raport, alin. 1 şi 2. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Alin. 3. Domnul deputat Acsinte Gaspar. |
||||
|
Domnule preşedinte, Din punct de vedere al normelor de structură, întotdeauna când se vorbeşte de organizarea unui organism, întâi se prevăd atribuţiile, după aceea modul de funcţionare şi, în final, componenţa. Ca atare, v-aş propune ca alin. 3 să aibă următoarea redactare: "Atribuţiile, modul de funcţionare şi componenţa consiliului director şi ale biroului executiv se stabilesc prin regulamentul de organizare şi funcţionare al Serviciului de Protecţie şi Pază." |
||||
|
Iniţiatorul? De acord. Comisia? De acord. Vă supun spre aprobare alin. 3, nr. crt. 8 din raport, cu amendamentele propuse de domnul deputat Acsinte Gaspar. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Mai aveţi ceva, tot la acest punct? |
||||
|
Nu, la alin. 3. |
||||
|
Alin. 4 nu mai este în raport. |
||||
|
Ba da, este pe partea stângă, ceea ce înseamnă că la comisie s-a lăsat textul în redactarea... |
||||
|
Alin. 3 le-a combinat, deci nu mai apare. |
||||
|
Domnule preşedinte, înseamnă că nu e în ordine! La alin. 3, când se vorbeşte de componenţă, eu am înţeles că este vorba de componenţa funcţiilor şi, pe urmă, la alin. 4, este componenţa nominală. Or, eu nu cred că în regulamentul de organizare şi funcţionare se va putea trece componenţa nominală. Trebuie clar explicat. |
||||
|
Faceţi o propunere! |
||||
|
"Componenţa nominală a consiliului director şi a biroului executiv şi atribuţiile membrilor acestora se stabilesc prin ordin al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază." Nu pot să prevăd în regulamentul de organizare şi funcţionare componenţa nominală şi atribuţiile fiecărui director de direcţie! Trebuie clarificată problema! |
||||
|
Iniţiatorul? De acord. Comisia? De acord. Vă rog să citiţi textul exact, ca să rămână în stenogramă! |
||||
|
Se introduce un alin. 4, cu următoarea redactare: "Componenţa nominală şi atribuţiile membrilor consiliului director şi ale biroului executiv se stabilesc prin ordin al directorului Serviciului de Protecţie şi Pază." |
||||
|
Vă supun spre aprobare acest alin. 4. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 10, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea I, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea a II-a, titlu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 11, nr. crt. 9 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 12, nr. crt. 10 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea a II-a, în ansamblu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Secţiunea a III-a, titlu. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Art. 13, primul alineat şi preambulul şi lit. a). Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit. b), nr. crt. 11 din raport. Domnul deputat Ovidiu Petrescu. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Domnule preşedinte, Stimaţi colegi, La această poziţie se vorbeşte despre colaborarea dintre SPP şi alte organisme însărcinate cu siguranţa naţională. Şi aici e folosită o formulare: "să coopereze cu serviciile speciale." Nu ştiu exact dacă este o formulare foarte fericită pentru că, pe de o parte, deşi cunoaştem toţi ce se ascunde în spatele unei asemenea formulări, serviciile de informaţii, totuşi, lasă în afară anumite structuri departamentale pe care România le are. Ca să fiu mai explicit, trebuie să amintesc faptul că noi avem: SRI, SIE, dar mai avem STS (care, după cum ştiţi, este reglementat de asemenea prin lege şi putem să-i spunem cu această formulare care s-a vehiculat aici "organ de stat"), avem SPP (dânşii care sunt în discuţie acum ca reglementare), dar există şi structuri de informaţii departamentale, din cadrul ministerelor, care nu cred că pot fi numite neapărat "servicii speciale", pentru că s-ar da senzaţia că România este plină de servicii de informaţii şi de servicii speciale. Avem la Ministerul Apărării Naţionale o structură informativă departamentală şi avem una la Ministerul de Interne (cunoscuta Unitate 0215), nu o mai menţionez pe cea de la Justiţie, din cadrul Direcţiei penitenciarelor, deoarece cu aceea este puţin probabil să colaboreze dânşii. Poate că aici ar trebui să spunem: "Cooperează cu serviciile de informaţii şi cu structurile informative departamentale." |
||||
|
Iniţiatorul? De acord. Comisia? Domnul deputat Mihail Nica. |
||||
|
Suntem de acord cu cele spuse de domnul deputat, greşeala noastră, a comisiei, a fost că am vrut să facem un text cât mai scurt în care să prindem această legătură, atât cu serviciile şi departamentele interne, cât şi cu cele externe. Şi cred că ar trebui să găsim o formulă prin care să facem departajarea corectă dintre ele. |
||||
|
Vă rog să propuneţi textul exact pe care să-l supun spre aprobare! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: "Colaborează cu serviciile de informaţii şi cu structurile informative departamentale cu atribuţii în domeniu, în ţară şi în străinătate." |
||||
|
De acord? Da. Vă supun spre aprobare lit. b), cu acest amendament. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Sunt introduse nişte litere suplimentare: c), d) şi e), tot aici, la nr. crt. 11. Dacă sunt intervenţi? Domnul Petrescu. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: De fapt, aş vrea să fac o observaţie generală, care, într-un fel, a fost prezentată şi de domnul deputat Mihail Nica, care priveşte această problemă, dacă Serviciul de Protecţie şi Pază desfăşoară o activitate de culegere de informaţii. Comisia a tranşat această problemă, în sensul că se desfăşoară o activitate de culegere de informaţii. Este adevărat că această activitate de culegere de informaţii este subordonată scopului esenţial, acela de a asigura protecţia şi paza demnitarilor, sediilor ş.a.m.d. Aici, însă, apar nişte detalieri, la lit. c), care ne trimit la ideea că personalul desemnat din cadrul SPP va efectua, probabil, şi înregistrarea de convorbiri şi alte lucruri de acest gen. Eu vă informez că, la ora actuală, înregistrările telefonice, chiar dacă se solicită de diverse servicii şi structuri informative departamentale, mandatele respective sunt puse în executare, în ceea ce priveşte interceptările, de către SRI. Ar presupune, dacă mergem în această idee, că SPP îşi efectuează singur aceste interceptări, şi achiziţionarea unor instalaţii speciale pentru a executa acest lucru (nu ştiu exact dacă au sau nu au) şi, pe undeva, s-ar disipa această activitate de interceptare a convorbirilor telefonice. Ceea ce este şi cam dificil de controlat, de la un punct încolo. Deci, eu cred că, poate, aici, invitaţii noştri din cadrul SPP, iniţiatorul, comisia să ne dea nişte detalii. Cum văd o asemenea problemă? Şi, ca să nu mai revin la acest articol, vedeţi că la lit. f) se pune şi problema coordonării unor activităţi, printre care şi coordonarea şi asigurarea serviciilor telecomunicaţiilor speciale în ţară şi în străinătate. De asemenea, aş cere nişte detalii, ca să ne clarificăm, eu şi colegii mei, nişte probleme. Noi avem un serviciu special care se ocupă de aşa ceva - STS, căruia i-am reglementat activitatea prin lege. În felul acesta, o parte a activităţii, dacă nu toată activitatea acestui serviciu ar însemna că este într-un fel coordonată de SPP, ceea ce, când s-a votat Legea STS, noi nu am constatat. Şi aici ar trebui să primim nişte informaţii în legătură cu colaborarea dintre STS şi SPP. |
||||
|
Iniţiatorul? Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. Vă rog! |
||||
|
Noi am avut o discuţie cu domnul Ovidiu Petrescu pe această temă şi e bine că trebuie să lămurim această chestiune, pentru că realmente ea se cere lămurită. Am avut o discuţie de principiu la nivelul comisiei şi îmi permit să trec de la formularea propriu-zisă la chestiunea de principiu pentru că, până la urmă, noi pe aceasta trebuie să o lămurim şi vom înţelege şi textul. Chestiunea de principu a fost dacă un asemenea serviciu, care are o misiune pe care nu o mai îndeplineşte nici una din celelalte componente ale sistemului, are sau nu are dreptul să se ocupe de obţinerea de informaţii, legate, cum am precizat noi la paragraful care a fost deja adoptat anterior numai de îndeplinirea acestei misiuni. Şi am avut două situaţii: una în care i se permite să facă acest lucru şi, ca atare, îşi creează structura care obţine informaţiile respective, le prelucrează şi le valorifică mai departe în interiorul instituţiei; una în care depinde de instituţiile care se ocupă prin misiunea lor obişnuită de culegerea de informaţii. Dar şi atunci avem situaţia în care, dacă el primeşte informaţii din altă parte, trebuie să aibă în interiorul său structura de prelucrare a informaţiei respective, întrucât aceasta este o muncă specializată. Şi am consultat un număr de specialişti de la toate instituţiile respective, pe care i-am solicitat să exprime punctul de vedere oficial al instituţiilor pe care le reprezentau în comisie, şi concluzia a fost că, datorită specificului acestui gen de informaţii, se justifică ca SPP să dispună de un asemenea serviciu. Aceasta este o primă observaţie şi de principiu. A doua observaţie concretă la cele ridicate de distinsul nostru coleg este următoarea: într-adevăr, din text rezultă că SPP solicită procurorului mandat şi efectuează această operaţiune de ascultare. Dar lucrurile, în practică, se întâmplă în felul următor: conform Legii siguranţei naţionale, cel care este abilitat să facă această operaţiune este un singur serviciu şi acesta este SRI. Deci, SPP, când are o anumită informaţie şi doreşte suplimentarea ei, merge la procuror, solicită acest mandat şi pe baza acestuia SRI este acoperit legal ca să extindă zona de ascultare pentru această chestiune specifică, ţinând de problemele SPP. Şi, după ce obţine informaţiile respective, le transmite mai departe SPP, care le valorifică. Cu alte cuvinte, obţinereea mandatului este numai iniţierea procedurii care se desfăşoară conform Legii siguranţei naţionale. Poate că textul nu este suficient de clar şi, în orice caz, nu are cum să conţină aceste explicaţii, însă aşa funcţionează chestiunea în practică, cu respectarea prevederilor Legii siguranţei naţionale. Vă mulţumesc. |
||||
|
În momentul de faţă apare totuşi această neclaritate, care cred că trebuie precizată în corpul lit. c). Avem posibilitatea să o returnăm la comisie, ca să o analizeze şi să o resupună la vot, în aşa fel încât să se precizeze cele pe care dumneavoastră le-aţi explicat în calitate de iniţiator. Voci din sală: E mai bine! |
||||
|
E cel mai sigur lucru! Deci, o să rog comisia să primească acest articol înapoi, pentru a-l reformula şi a-l corela şi cu celelalte texte legale în domeniu. Lit. c) de la nr. crt. 11 se returnează la comisie, pentru reformulare. Lit. d) este legată de litera precedentă, o trimitem tot la comisie, pentru reformulare. Lit. e), tot la comisie, merg împreună, deşi ar putea să nu fie neapărat trimisă la comisie, că nu e legată... Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. Vă rog! |
||||
|
Domnule preşedinte, Eu cred că ne creăm o problemă suplimentară unde nu ar trebui să existe, pentru că acest pct. d) spune foarte clar, în finalul său, că tot ceea ce se menţionează în corpul său se desfăşoară cu respectarea Legii siguranţei naţionale. Ce am explicat eu este exact acest lucru. Dacă Legea siguranţei naţionale a stabilit o procedură, a stabilit cine face aceste înregistrări, mecanismul este pus la punct, nu văd ce mai trebuie să găsim în momentul de faţă, să mai adăugăm sau să mai clarificăm. Dacă nu ar fi fost aşa, dacă era o formulare de genul "în condiţiile legii", atunci da, s-ar fi justificat să precizăm. Mi se pare că, chiar dacă o reluăm la comisie, nu putem să găsim o formulare mai bună decât am făcut-o prima oară, când am discutat suficient de mult. Eu cred că sunt întrunite toate garanţiile care să circumscrie această activitate a SPP prevederilor Legii siguranţei naţionale, care, chiar dacă este criticată şi datează dinainte de adoptarea Constituţiei, este în vigoare şi nu avem cum să ignorăm această realaitate. Că există 3 sau 4 proiecte privind o nouă Lege a siguranţei naţionale, nu e nici un fel de problemă! ele vor urma cursul firesc, vor fi discutate, vor fi adoptate şi atunci vedem ce trebuie să mai modificăm prin tot sistemul de legi care este legat de ea. În momentul de faţă, însă, nu cred că putem să discutăm blocarea unei legi în curs din cauza unei legi existente, cu argumentul că aceasta va fi modificată. |
||||
|
Eu am decis anterior să trimitem... |
||||
|
Noi ne însuşim punctul de vedere pe care l-aţi adoptat. |
||||
|
...lit. c) şi d) la comisie. Evident că nu se pot reformula decât în condiţiile legislaţiei în vigoare, ca atare, este o chestiune absolut normală, însă ele sunt corelate. La lit. e), dacă există vreo intervenţie? Nu există. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit. f). Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? 1 abţinere. Cu 1 abţinere, a fost adoptată. Lit. g). Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. În continuare, se propune ca lit. e) din textul iniţiatorului să fie eliminată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit. f) urmează să devină lit. h). Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit. g) devine i) şi e un text propus aici. Dacă sunt intervenţii? Nu sunt. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? Unanimitate. Lit. h). În textul iniţiatorului se propune eliminarea ei. Domnul deputat Ovidiu Petrescu. Vă rog! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Consider că trebuie să rămână varianta iniţiatorului, pentru că nu este vorba de precizarea unor atribuţii, este o normă de trimitere. Cred că dacă această normă nu există, în regulament nu se poate adăuga în mod nepermis la lege, cu foarte multe detalii şi atribuţii. Tocmai de aceea această normă: "Îndeplineşte şi alte atribuţii specifice domeniului său de activitate, ce vor stabilite prin regulamentul de ordine interioară" este foarte utilă. În absenţa ei, anumite atribuţii, care s-ar înscrie în regulament, nu ar fi susţinute de o bază legală. |
||||
|
Domnul deputat Acsinte Gaspar şi, pe urmă, iniţiatorul. |
||||
|
Domnule preşedinte, Îmi însuşesc motivaţia domnului deputat Ovidiu Cameliu Petrescu, însă cu următorul corectiv: "ce vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare." Pentru că la textele anterioare am vorbit de "regulamentul de organizare şi funcţionre" şi nu cred că mai există un al doilea regulament. Dacă mai există, am vrea să ştim. |
||||
|
Iniţiatorul? Vă rog! |
||||
|
Vreau să explic colegilor care a fost raţiunea pentru care noi am scos acest text până la urmă, în comisie, faţă de textul iniţial. A fost că el ar fi putut da naştere la semne de întrebare. Care sunt asemenea "şi alte acţiuni", care pot să fie desfăşurate de SPP? Şi pentru a scăpa de această chestiune care putea să fie speculată sau să creeze semne de întrebare s-a recurs la această formulă de eliminare a textului respectiv, lăsându-se fixarea pe regulamentul de organizare şi funcţionare, cum s-a menţionat. Aceasta a fost raţiunea şi acum îi rog pe colegi să judece în funcţie de această explicaţie. |
||||
|
Deci, dumneavoastră, acum, acceptaţi să se revină? |
||||
|
Din punctul nostru de vedere poate să rămână şi aşa, cu precizarea respectivă, putem să o şi scoatem. Dacă s-a făcut propunerea să rămână, suntem de acord, în formula în care textul a fost amendat de domnul Gaspar. |
||||
|
Cocmisia? |
||||
|
Explicaţiile rămân aceleaşi pe care le-a dat iniţiatorul şi îl rog pe domnul Gaspar să mai spună încă o dată, cursiv, amendamentul, ca să clarificăm situaţia. |
||||
|
Domnule deputat Gaspar, vă rog să citiţi textul complet pentru stenogramă şi serviciul nostru! |
||||
|
Textul să aibă următoarea redactare: "Îndeplineşte şi alte atribuţii specifice domeniului său de activitate, ce vor fi stabilite prin regulamentul de organizare şi funcţionare." |
||||
|
De acord? Da. Vă supun spre aprobare această formulare pentru lit. h), care va fi renumerotată. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Abţineri? S-a adoptat. În continuare, tot la nr. crt. 11, comisia propune o nouă literă, j), care de data aceasta va deveni lit. k). Dacă sunt intervenţii? Domnul deputat Ovidiu Petrescu. Vă rog! |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Pentru colegii noştri vreau să spun că aceste avizări sunt nişte verificări "de securitate", cum se spune. La ora actuală, în conformitate cu legislaţia în vigoare, aceste avizări se fac de SRI. Eu nu aş avea nimic împotrivă ca şi alte servicii sau structuri informative sau organe de stat care au atribuţii în domeniul siguranţei naţionale să facă asemenea avizări, însă nu trebuie să neglijăm faptul că foarte multe informaţii despre persoane există în cadrul arhivelor SRI. Deci, ca să se facă o avizare de către un alt organism care este înfiinţat mai de curând, până la urmă se ajunge tot la consultarea arhivelor SRI şi nu ştiu dacă este foarte bine... Eu îmi fac doar datoria de a vă informa despre faptul că până acum această atribuţie, pentru oricine solicită, se execută, în conformitate cu legile actuale, de către SRI. Dacă dumneavoastră decideţi altfel, e cu totul altă problemă... |
||||
|
Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu, iniţiator. Vă rog. |
||||
|
Din nou trebuie să spun colegilor noştri că şi această chestiune a fost discutată foarte serios şi exact prin această prismă, pentru că şi la noi prima reacţie a fost aceasta: întrucât există un organism cu misiune legală de a face aceste verificări, de ce mai este nevoie de acest text în cadrul legii? În urma discuţiilor, noi am ajuns la concluzia următoare: că SRI-ul face o verificare, să spunem aşa, generală şi el, în mod normal, dă un aviz, să spunem, pentru o persoană pentru care se solicită acest lucru. Aici avem de-a face cu o situaţie însă mult mai specială, situaţie specială. În ce sens? În sensul că este vorba de obiectivul care aparţine în control şi, deci, în misiune, aparţine serviciului de pază şi această verificare, care este solicitată, se face numai cu scopul de a vedea dacă persoanele respective răspund cerinţelor speciale pe care Serviciul Român de Pază le are faţă de persoanele care acţionează în incinta obiectivului a cărui apărare şi siguranţă o constituie misiunea sa. Deci, aici problema este că dacă nu ajunge în acest circuit, omul respectiv n-are de ce să fie controlat de serviciul de pază, dar din moment ce serviciul de pază are, să spunem aşa, răspunderea principală faţă de ce se întâmplă în obiectivul respectiv, am considerat că este firesc să aibă dreptul să facă o verificare şi mai adâncă pe parametrii care altfel, în mod normal, poate n-ar fi intrat în atenţia Serviciului Român de Pază. Aceasta a fost raţiunea pentru care până la urmă, pornind de la punctul de vedere exprimat aşa cum l-a exprimat corect colegul nostru, am ajuns să acceptăm acest text în corpul legii. |
||||
|
Comisia. |
||||
|
Comisia îşi susţine punctul de vedere. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. |
||||
|
Pentru a elimina orice suspiciune, putem să introducem în acest text că avizul este consultativ şi se dă în condiţiile Legii siguranţei naţionale. Există acest lucru. Este consultativ şi se dă în condiţiile Legii siguranţei naţionale şi, atunci, am precizat şi mai mult. Raţiunea, după părerea mea, rămâne. Noi avem o problemă de principiu, să nu existe atâtea verificări, să nu ne întoarcem cumva la vechea situaţie anterioară, dar până la urmă, sunt şi chestiuni tehnice legate de desfăşurarea acestei... Dacă o persoană nu are de-a face, nu lucrează, nu îşi desfăşoară activitatea acolo, ea n-are cum să facă obiectul cercetării pe care o face acest serviciu. Dacă însă intră acolo, credem că este îndreptăţit serviciul să facă această solicitare, din moment ce responsabilitatea îi revine lui şi nu SRI-ului. |
||||
|
Domnul deputat Ovidiu Petrescu. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Eu am arătat argumentele pentru care ar fi mai normal să rămână în atribuţiunea SRI-ului. N-am nimic împotrivă ca să facă şi un alt serviciu asemenea verificare, deşi aceasta presupune nişte resurse financiare şi nişte oameni care se ocupă de lucrul acesta şi ştiam că noi suntem într-un moment de austeritate. Mă rog. Nu asta-i problema. Dacă totuşi se doreşte cu orice preţ ca această literă să fie menţinută, eu am rugămintea să fie menţinută în forma iniţială din raport, pentru că avizul acesta consultativ nu cred că este cea mai bună soluţie. În condiţia în care Serviciul de Protecţie şi Pază ajunge la concluzia că o anumită persoană este contraindicată să fie angajată într-un obiectiv pe care-l are în pază, eu cred că avizul acesta trebuie să fie un aviz conform, un aviz obligatoriu, în nici un caz un aviz consultativ, pentru că se poate pune în pericol chiar viaţa persoanelor care se află în paza SPP-ului. Nu putem admite ideea ca avizul să fie consultativ. Putem altceva, să spunem cu o altă nuanţă că avizul se poate cere sau poate să nu se ceară. Asta este cu totul altceva, pentru că şi în legislaţia actuală se pune asemenea problemă, adică conducătorii unor instituţii pot cere o asemenea verificare, pot cere un asemenea aviz, asta însemnând că ar putea să nu-l ceară, dar în momentul când l-au cerut şi el este negativ, atunci nu se mai poate pune problema că ar putea fi ignorat. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. |
||||
|
Noi avem şi altă problemă de principiu aici. Acest Serviciu de Protecţie şi Pază face parte din sistemul apărării naţionale şi sistemul siguranţei naţionale. Or, aceste componente îşi asigură propria lor siguranţă, ca să spunem aşa. Deci, SRI-ul nu poate să acţioneze pe teritoriul Ministerului Apărării Naţionale sau tot ce ţine de Ministerul Apărării Naţionale. La fel şi Ministerul de Interne, la fel şi Serviciul de telecomunicaţii speciale şi aşa mai departe. Deci, din acest punct de vedere, dacă oferim această calitate de componentă egală în drepturi cu celelalte componente ale sistemului în ansamblu, unde SRI-ul n-are voie să facă acest lucru, pentru că el n-are cum, dacă există o sesizare, ştiţi foarte bine că este dată, de pildă la armată, se dă direcţiei de protecţie din cadrul armatei, care o preia şi o conduce mai departe. Deci, din punctul acesta de vedere este vorba de aplicarea aceluiaşi principiu aici. Ei sunt cei care trebuie să răspundă de aceste chestiuni în primul rând, dincolo de faptul că este vorba de responsabilitatea lor. |
||||
|
O să vă rog să-mi permiteţi să vă atrag atenţia că este ora douăsprezece şi jumătate şi eu aş avea o rugăminte... Vă rog, vă dau cuvântul, voi supune la vot, după care închid şedinţa. Vă rog. |
||||
|
Domnul Ovidiu Cameliu Petrescu: Repet. Este mai bine să rămână aşa cum este la ora actuală în raport, fără introducerea unor alte nuanţe, pentru că văd că mergem într-un fel din rău în mai rău. Ceea ce a spus domnul preşedinte Paşcu aici nu mi se pare corect, pentru că aici spune următorul lucru, poate că intenţia e alta, dar din text se înţelege altceva: "La cererea conducătorilor instituţiilor a căror pază o asigură, avizează în condiţiile legii persoanele care urmează să desfăşoare activităţi cu caracter permanent sau temporar în obiectivele respective". Atunci, clarificaţi-mi care sunt acele persoane, pentru că ultima intervenţie a domnului Paşcu se referă practic la avizările de securitate pentru cadrele SPP-ului şi aici sunt perfect de acord că dânşii îşi fac propriul sistem de verificare. Sunt perfect de acord. Aşa şi trebuie. Dar aici, în acest alineat, există nuanţa că alt personal, care n-are nici o legătură cu SPP-ul, deci personal administrativ dintr-o anumită instituţie, care este păzită şi care n-are deci legătură cu sistemul apărării naţionale, trebuie să fie verificată. Aşa se înţelege din acest text. Dacă s-a intenţionat ca acest text să se refere numai la personalul SPP-ului, este cu totul altă poveste, dar nu rezultă. |
||||
|
Domnul deputat Ioan Mircea Paşcu. |
||||
|
Au fost cazuri când au fost angajaţi gestionari de care s-a descoperit ulterior că au condamnări şi aşa mai departe. În genul acesta-i chestiunea. Dar am o propunere distructivă, care până la urmă va fi constructivă: să scoatem acest text total din lege. |
||||
|
Comisia. |
||||
|
Domnul Mihail Nică (din loja comisiei): Cei doi membri ai comisiei am căzut de acord cu propunerea domnului Paşcu. |
||||
|
Vă supun spre aprobare eliminarea acestui punct aflat la nr.crt.11 din raport. Voturi pentru? Vă mulţumesc. Voturi împotrivă? Adoptat. Cu aceasta încetăm şedinţa noastră de astăzi şi continuăm marţi de unde am rămas. Vă mulţumesc şi vă doresc un week-end plăcut. Şedinţa s-a încheiat la ora 12,35. |
||||
 |
